Dan Coman Șova

## **Domnul Dan Coman Șova:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi parlamentari, Stimați invitați,

Ziua Holocaustului este un moment de o încărcătură aparte pe care trebuie să îl marcăm cu un deosebit respect și demonstrând în mod clar că știm exact semnificația sa. În aceste clipe avem nevoie să depășim diferențele politice și să ne asumăm, ca popor, o atitudine marcată de compasiune și înțelegere.

Este o filă neagră a istoriei umanității, poate cea mai neagră filă, pentru că a fost prima dată și sperăm că singura dată când un regim totalitar și-a asumat în mod oficial, instituțional, un plan minuțios și amplu de eradicare a unui popor la nivel global. O tragedie care a lăsat urme adânci și care nu trebuie niciodată uitată.

Holocaustul a devenit o bornă de referință pentru istoria noastră, pentru istoria umanității în general, pentru că din acel moment cu toții am fost atât vinovați, cât și victime.

Suntem datori în fața memoriei celor care au pierit în această imensă tragedie să căutăm toate mijloacele prin care să ne asigurăm că așa ceva nu va mai fi niciodată posibil, nicăieri în lume.

Nu aș vrea să existe nicio urmă de îndoială cu privire la faptul că noi, ca români, cunoaștem și recunoaștem ce s-a întâmplat în trecut, cât de mare a fost tragedia poporului evreu și cât de mare a fost responsabilitatea celor care au permis ca așa ceva să se întâmple.

Pentru noi, ca popor, este foarte important să cunoaștem exact ce s-a întâmplat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Nu este suficient să cunoaștem, ci trebuie să și recunoaștem faptul că România, ca stat, a contribuit într-o perioadă a istoriei sale – absolut regretabilă – la această tragedie incredibilă. Ulterior, statul comunist a contribuit din plin la ștergerea acestui episod din cărțile de istorie, refuzând astfel mai multor generații – printre care mă număr și eu – cunoașterea acestui capitol întunecat din trecutul nostru.

Personal, am trecut lunile anterioare printr-un episod pe care l-am regretat profund și care mi-a arătat cât de grave sunt ignoranța, pasivitatea și lipsa de preocupare pentru o tragedie unică în istoria umanității. Din această cauză m-am angajat alături de toți colegii mei în realizarea pe termen mediu și lung a unor obiective de natură legislativă care să înăsprească legislația în materia antisemitismului și a negării Holocaustului în România, dar care să asigure și studierea în școli și facultăți a istoriei legate de Holocaustul românesc. Voi susține alături de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu suportul unor organizații evreiești, al comunității evreiești, al Centrului „Simon Wiesenthal”, al Institutului Național pentru Cercetarea Holocaustului din România, introducerea acestui subiect în curricula școlară pentru a fi predat în licee și facultăți, pentru ca tinerii din România să fie puși la curent cu realitățile istorice obiective. Voi susține în Guvernul României și în Parlamentul României modificarea Legii nr. 107/2006, conform propunerilor înaintate de organizațiile comunității evreiești din România. De asemenea, voi susține crearea cu ajutorul acelorași organizații și prin intermediul Institutului Național pentru Cercetarea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a unor cursuri permanente pentru a deveni parte din curricula facultăților de drept, jurnalism, istorie, poliție, a Institutului Național de Magistratură și a altor forme de învățământ.