Œn Rom‚nia e∫ti condamnat la s„r„cie dac„ e∫ti ˛„ran, dac„ e∫ti intelectual, func˛ionar, muncitor, mic Óntreprinz„tor, dac„ ai mai mul˛i copii, dac„ e∫ti pensionar sau ∫omer, dac„ e∫ti bolnav, persoan„ cu handicap sau ai avut ghinionul ∫i te-ai n„scut Óntr-o zon„ defavorizat„ a ˛„rii.
Am numit astfel, stima˛i colegi, marea majoritate a popula˛iei care se ∫i afl„ Óntr-o asemenea stare sau la limita ei. Nevoia acut„ a unui trai mai bun ∫i a unor condi˛ii de munc„ decente, cre∫terile aberante de pre˛uri la utilit„˛i sau la alte produse de strict„ necesitate, concedierile masive, polarizarea veniturilor prin introducerea cotei unice de impozitare, lipsa locurilor de munc„, lipsa locuin˛elor, accesul tot mai limitat la educa˛ie ∫i s„n„tate pentru largi categorii sociale, restr‚ngerea ∫i lipsirea de con˛inut a programelor sociale, dar ∫i fenomene ca gripa aviar„, inunda˛iile, alunec„rile masive de teren au creat Ón aceast„ perioad„ un puternic sentiment de insecuritate ∫i chiar de abandon al cet„˛eanului rom‚n Ón fa˛a unor asemenea schimb„ri Ón lan˛.
R„spunsurile noastre individuale Ón fa˛a acestor noi realit„˛i se dovedesc de cele mai multe ori inadecvate ∫i poate p‚n„ la un punct este firesc s„ fie a∫a, din cauza, Ón primul r‚nd, lipsei noastre de preg„tire. Aceste schimb„ri Óns„ impuneau cu necesitate un r„spuns adecvat m„car din partea statului rom‚n. R„spunsurile Óns„ fie nu au venit, fie au venit t‚rziu, fie au cuprins de multe ori solu˛ii nerealiste ∫i aproape toate Ón detrimentul cet„˛eanului obi∫nuit, astfel Ónc‚t ele s-au transformat mai degrab„ Ón factori frenatori ai dezvolt„rii societ„˛ii ∫i ai cre∫terii calit„˛ii vie˛ii.
Aceast„ situa˛ie nu este Óns„ una Ónt‚mpl„toare. Ea este consecin˛a practic„ direct„ a unei guvern„ri de dreapta ce pune un accent deosebit pe retragerea statului din via˛a economic„ ∫i social„ a ˛„rii ∫i Ón egal„ m„sur„ pe a∫a-zisele virtu˛i reglatoare ale pie˛ei. Aceast„ orientare a fost evident„ Ónc„ de la prezentarea Programului de guvernare din decembrie 2004, c‚nd,
nerecunosc‚ndu-se importan˛a politicilor sociale ∫i de protec˛ie social„ pentru dezvoltarea ∫i modernizarea Rom‚niei, rolul acestora a fost mult diminuat fa˛„ de perioada anilor 2000—2004.
De altfel, r„spunsurile la adev„ratele priorit„˛i ale popula˛iei ∫i ale ˛„rii sunt extrem de pu˛in conturate at‚t Ón documentele politice ale puterii, dar ∫i Ón bugetele de stat anuale, ca expresie sintetic„, practic„ a politicilor, programelor ∫i m„surilor practice efective de guvernare.
Œn aceea∫i logic„, putem Óntreba la r‚ndul nostru, domnule prim-ministru: de ce nu ne propunem m„suri mult mai ferme pentru preg„tirea continu„ a for˛ei de munc„, de ce s„ nu stimul„m Óntr-o m„sur„ mult mai mare cre∫terea gradului de ocupare prin crearea unor noi locuri de munc„, de o mai bun„ calitate ∫i mult mai bine pl„tite? De ce nu punem un accent deosebit pe necesitatea cre∫terii puterii de cump„rare a salariilor ∫i pensiilor, acestea fiind Ón continuare cu mult sub valorile anului 1989? De ce nu apare cu claritate ideea necesit„˛ii cre∫terii ponderii cheltuielilor sociale Ón produsul intern brut? De ce nu aloc„m mai mult pentru cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„?
Œn definitiv, de ce nu construim autostr„zi, spitale, ∫coli, gr„dini˛e, locuin˛e, drumuri? De ce nu folosim Óntr-o m„sur„ mult mai mare resursele materiale ∫i mai ales cele umane ale ˛„rii? De ce nu facem, stima˛i colegi, din compatibilizarea modelului social rom‚nesc cu cel european una dintre marile priorit„˛i ale Rom‚niei?
Sigur c„ aceste lucruri nu se petrec peste noapte, dar ele nici m„car nu sunt recunoscute ca priorit„˛i, nici m„car nu ni le propunem. Ele pur ∫i simplu nu exist„ Ón viziunea Guvernului T„riceanu. Aceasta este de fapt marea noastr„ problem„.
Stima˛i colegi,
™i totu∫i Guvernul s-a preocupat de ceva.
S-a preocupat Ón primul r‚nd s„ restituie integral propriet„˛ile unui grup restr‚ns de cet„˛eni, aproximativ 10% din popula˛ia ˛„rii, ∫i aceasta chiar cu riscul compromiterii dezvolt„rii viitoare a Rom‚niei. Orice Ón˛elegere anterioar„ Óntre partidele parlamentare cu privire la o necesar„ limitare Ón timp a restituirilor, lu‚ndu-se ca an de referin˛„ anul 1945, dar ∫i la o limitare a suprafe˛ei de restituit — nu mai mult de 50 de hectare de p„dure sau teren — a fost spulberat„ prin asumarea r„spunderii Guvernului, de∫i mai ales Óntr-un domeniu at‚t de sensibil ca cel al propriet„˛ii o Ón˛elegere se impunea. Aceasta, cu at‚t mai mult cu c‚t la momentul redeschiderii lui procesul de retrocedare era Óncheiat Ón propor˛ie de 98%.
Dup„ cum desigur ∫ti˛i, acest principiu de restituire a averilor _in integrum_ nu s-a aplicat Ón nici o alt„ ˛ar„ fost„ comunist„, problema propriet„˛ii rezolv‚ndu-se printr-o Ón˛elegere a partidelor parlamentare, prin desp„gubiri b„ne∫ti sau titluri de stat, precum ∫i prin restituirea par˛ial„ Ón natur„, dar Ón mod propor˛ional cu averea deja de˛inut„. Consecin˛a acestei a∫a-zise reforme o reprezint„ accentuarea dramatic„ a polariz„rii sociale a societ„˛ii rom‚ne∫ti, tocmai Ón aceste 18 luni.
Œn al doilea r‚nd, Guvernul a fost preocupat s„ introduc„ aceea∫i cot„ de impozitare a veniturilor at‚t
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006
pentru cei s„raci, c‚t ∫i pentru cei boga˛i ∫i foarte boga˛i. Rezultatul l-a constituit ∫i aici accentuarea polariz„rii sociale, c„ci o minoritate de numai 9% din totalul salaria˛ilor s-a Ómbog„˛it cu valori cuprinse Óntre 5 ∫i 150 de milioane de lei pe lun„, Ón detrimentul unei majorit„˛i de 91% care a primit Ón plus sume cuprinse Óntre 75.000 de lei ∫i 250.000.000 de lei pe lun„.
™i aceast„ a∫a-zis„ reform„ este Ón opinia noastr„ v„dit inechitabil„ ∫i imoral„, ea reprezent‚nd, Ón fapt, o nou„ capitalizare a oligarhiei economice rom‚ne∫ti, realizat„ nu prin efort propriu, nu prin dezvoltarea spiritului antreprenorial sau prin mecanisme de pia˛„ concuren˛iale, ci, dimpotriv„, printr-o m„sur„ impus„ administrativ.
Œn al treilea r‚nd, Guvernul a restr‚ns masiv accesul universal ∫i egal la ocrotirea s„n„t„˛ii prin generalizarea sistemului de co-plat„ al serviciilor de s„n„tate, prin introducerea a∫a numitului pachet minim ∫i a unui pachet de servicii medicale de baz„, ce consacr„ pentru prima oar„ diferen˛ieri v„dite Óntre diversele categorii sociale, limit‚nd sever ∫i cu bun„ ∫tiin˛„ un drept fundamental, dreptul la s„n„tate, pentru cei mai s„raci dintre semenii no∫tri.
Œn al patrulea r‚nd, Guvernul a redus drastic ∫ansele egale de acces la un Ónv„˛„m‚nt de calitate, prin limitarea num„rului de burse pentru elevi ∫i studen˛i, prin lipsa fondurilor necesare pentru reconstruc˛ia sistemului de Ónv„˛„m‚nt din mediul rural, prin cre∫terea abandonului ∫colar din cauza s„r„ciei, prin neindexarea burselor de studiu ∫i reducerea subven˛iilor pentru regia de c„min, prin taxe prohibitive pentru masterat ∫i doctorat, prin discrepan˛e mari Ón preg„tirea profesional„ a cadrelor didactice, ca ∫i prin men˛inerea unei salariz„ri nestimulative pentru cre∫terea performan˛ei Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.
Stima˛i colegi,
Toate aceste a∫a-zise reforme promovate Ón cele 500 de zile de guvernare de dreapta au, desigur, un numitor comun. Dac„ ele nu vor fi imediat stopate, vor conduce inevitabil la pericolul apari˛iei a dou„ Rom‚nii, care, Ón cel mai scurt timp, nu vor mai putea fi unite de nimic: la un pol, c‚teva sute de mii de persoane care pot cump„ra s„n„tate, educa˛ie, servicii de calitate, statut social ∫i, la polul opus, o larg„ majoritate de exclu∫i, care se vor chinui s„ supravie˛uiasc„ Ón s„r„cie sau la marginea acesteia.
S-a guvernat clar, stima˛i colegi, Ón folosul a maximum 10% din popula˛ia ˛„rii. Au fost ∫i sunt pe cale de a fi eliminate valori ∫i concepte na˛ionale ∫i europene, cuceriri ale anilor trecu˛i, precum statutul social, solidaritatea social„, coeziunea social„. S-a ac˛ionat con∫tient pentru ad‚ncirea polariz„rii sociale Ón Rom‚nia. Dreapta politic„ a orientat societatea rom‚neasc„ exclusiv spre proprietate, ca ∫i cum proprietatea singur„, capitalul singur ar fi suficient pentru a produce bun„starea general„.
Ca social-democra˛i, suntem Ón m„sur„ s„ tras„m o grani˛„ clar„ Ón aceast„ materie, afirm‚nd r„spicat faptul c„ numai munca, ∫i anume munca de o productivitate Ónalt„, produce bun„stare. De altfel, societatea capitalist„
dezvoltat„ este o societate a muncii, Ón primul r‚nd a muncii salariate. Iat„ ceea ce ignor„ Ón mod voit puterea de azi.
Bun„starea general„ nu Ó∫i are sursa Ón prosperitatea celei mai Ónst„rite p„turi sociale, respectiv cea a de˛in„torilor de capital, a∫a cum Óncearc„ s„ ne conving„ Ónc„ din decembrie 2004 Guvernul T„riceanu. Œn realitate, dimpotriv„, prosperitatea celor mai s„raci dintre rom‚ni contribuie la bun„starea general„.
De aici ∫i necesitatea ridic„rii nivelului de trai pentru cei peste 60% din popula˛ia ˛„rii cuprin∫i Ón primele 4 grupe de venituri. Iat„ de ce este nevoie, pe de o parte, de politici de redistribuire a ceea ce se produce Ón societate Ón favoarea acestor oameni cu venituri mai mici, iar, pe de alt„ parte, este nevoie de o redistribuire a ∫anselor de a accede la bun„stare, prin ∫anse egale la educa˛ie, la s„n„tate, la cultur„, la dezvoltare economic„ ∫i social„.
Concluzia pentru noi, social-democra˛ii, este una singur„. Starea extrem de precar„ Ón care se g„se∫te marea majoritate a popula˛iei Rom‚niei nu reprezint„ o chestiune conjunctural„, nu este o gre∫eal„ de moment, de etap„, ci, dimpotriv„, ea este o ac˛iune programat„, asumat„ con∫tient ∫i urm„rit„ cu perseveren˛„ de actuala putere de dreapta din ˛ar„. Ea ˛ine de esen˛a ideologiei promovate. Ea este expresia unor principii sociale profund gre∫ite Ón concep˛ia noastr„ ∫i care conduc inevitabil la astfel de rezultate nefaste.
Œn viziunea Partidului Social Democrat, lucrurile trebuie schimbate din temelii, Óncep‚nd cu filozofia de guvernare, dar ∫i cu Guvernul actual. Votul dumneavoastr„, stima˛i colegi, Ón favoarea mo˛iunii de cenzur„ se va constituit Óntr-un vot al unor politicieni responsabili pentru soarta ˛„rii ∫i a cet„˛enilor ei.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.