Stenogramă plen

Dezbaterea ∫i adoptarea Hot„r‚rii Parlamentului Rom‚niei privind prelungirea mandatului unor membri ai Consiliului Na˛ional al Audiovizualului

06 · other

Aprobarea scoaterii de pe ordinea de zi a punctului nr. 4, numirea pre∫edintelui, a vicepre∫edintelui ∫i a unor membri ai Cur˛ii de Conturi, precum ∫i a vicepre∫edintelui Autorit„˛ii de Audit de pe l‚ng„ Curtea de Conturi

Guvernul condus de premierul T„riceanu s-a n„scut Ón zodia alegerilor anticipate ∫i a func˛ionat un an ∫i jum„tate Óntr-o atmosfer„ de provizorat ∫i de incertitudine continu„. De fiecare dat„ c‚nd mai sc„pa c‚te un zvon de la Cotroceni la Palatul Victoria se instaura panica ∫i se preg„teau stegule˛ele de campanie. Œntre dou„ Ónt‚lniri cu anumi˛i oameni de afaceri ∫i un telefon pe la justi˛ie, premierul T„riceanu mai f„cea o poman„ electoral„ pentru a cump„ra voturile rom‚nilor.

Patrulaterul guvernamental trebuie s„ dea seama de rezultatele dezastruoase ale politicilor publice ∫i proiectelor pe care le-a pus Ón practic„. Dup„ un an ∫i jum„tate de guvernare portocalie trebuie s„ tragem linie ∫i s„ vedem ce a reu∫it s„ fac„ actualul Guvern.

Industria avicol„ este distrus„, sute de focare de grip„ aviar„ amenin˛„ peste tot s„n„tatea oamenilor; agricultura este lipsit„ de subven˛ii ∫i mai urmeaz„ pe deasupra s„ mai fie ∫i impozitat„. Sistemul sanitar este la un pas de explozie, doctorii s-au s„turat de incompeten˛a ∫i reaua-credin˛„ a contabilului de la s„n„tate, iar bolnavii au ajuns s„ cer∫easc„ medicamente, s„ moar„ la cozile de la farmacii; mai mult, farmaciile au r„mas f„r„ fonduri, pentru c„ ministrul-contabil a gre∫it socotelile s„n„t„˛ii. Sistemul de educa˛ie este foarte aproape s„ fie din nou blocat de grev„, pentru c„ profesorii s-au s„turat de minciuni ∫i am‚n„ri, de dispre˛ul ∫i arogan˛a cu care Ói trateaz„ Guvernul.

Le-a˛i promis pensionarilor c„ o s„ le recalcula˛i pensiile, dar n-a˛i f„cut nimic, pentru c„ politicile fiscale ∫i bugetare dezastruoase ∫i incoerente au sec„tuit bugetul de stat. A˛i crescut pre˛ul la curentul electric, la gaze, la gigacalorie f„r„ s„ v„ intereseze c„ oamenii nu au de unde s„ pl„teasc„ ∫i c„ sunt necesare programe de asisten˛„ social„, dar a˛i ∫tiut cum s„ face˛i ca statul s„ cumpere energie scump„ de la firmele potenta˛ilor dumneavoastr„!

Infrastructura este la fel ca Ón anul 2004, nici un kilometru de autostrad„ nu a mai fost construit, iar oamenii afecta˛i de inunda˛ii Ónc„ nu au o cas„ unde s„ doarm„. Mediul de afaceri este complet debusolat, pentru c„ a˛i reintrodus practica aberant„ a sutelor de ordonan˛e de urgen˛„ din perioada 1996—2000, care bulversau sistemul fiscal din Rom‚nia prin modific„ri repetate ale Codului fiscal. Oamenii de afaceri se a∫teapt„, consterna˛i ∫i ului˛i, s„ mai modifica˛i sau s„ mai inventa˛i noi taxe ∫i impozite. V„ ascunde˛i Óntr-un mod mincinos ∫i jenant dup„ prevederi ale Uniunii Europene pentru a m„ri impozitele ∫i taxele ∫i pentru a crea haos Ón administra˛ie ∫i justi˛ie.

Domnule T„riceanu,

Onora˛i membri ai Cabinetului,

Ce vre˛i? S„ vin„ toat„ Rom‚nia Ón Bucure∫ti, Ón Pia˛a Victoriei, ca s„ v„ convinge˛i c„ habar nu ave˛i ce face˛i? C„ nu ∫ti˛i Óncotro Óndrepta˛i Rom‚nia? C„ nu ∫ti˛i ce ne a∫teapt„ dup„ 2007? C„ face˛i gre∫eli dup„ gre∫eli orbi˛i de lupta pe care o da˛i Ón interior pentru putere, f„r„ s„ v„ intereseze care sunt efectele asupra popula˛iei?

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Œntre timp, Rom‚nia se Óndreapt„ buim„cit„ c„tre Uniunea European„. Mai mult ne trage Europa spre ea dec‚t Ónaint„m noi! Nimeni nu ∫tie ce se va Ónt‚mpla c‚nd vom ajunge acolo. Guvernul are de rezolvat scandalurile politice care Ól macin„ din interior ∫i nu are timp s„ elaboreze o strategie de dezvoltare pentru perioada postaderare.

Experimentul fiscal pe care Guvernul T„riceanu Ól sus˛ine cu foarte mult„ ardoare afecteaz„ considerabil ∫i preg„tirile Rom‚niei pentru integrarea european„, va duce la o diminuare a resurselor bugetare, va conduce la reducerea investi˛iilor publice Ón domenii ca justi˛ia, administra˛ia public„, securizarea frontierelor, s„n„tatea, mediul, investi˛ii absolut necesare pentru alinierea la standardele europene. De asemenea, politica fiscal„ guvernamental„ creeaz„ dificult„˛i serioase cu privire la cofinan˛area programelor Uniunii Europene.

Dup„ ce vreme de 500 de zile agricultura rom‚neasc„ a fost zdruncinat„ ba de inunda˛ii, ba de grip„ aviar„, ba de incompeten˛a ministrului Flutur, ast„zi produc„torii din mediul rural sunt Óntr-o situa˛ie dezastruoas„. Mai nou, guvernan˛ii ∫i-au propus s„ stoarc„ tot ce se poate stoarce din agricultur„, Ónainte de a o l„sa s„ moar„, ∫i i-au dat m‚n„ liber„ ministrului Vl„descu s„ îbiruiasc„“ mediul rural.

Guvernul T„riceanu nu ∫i-a ascuns niciodat„ inten˛iile de a desfiin˛a mica proprietate ˛„r„neasc„, pentru a concentra agricultura Ón mari propriet„˛i funciare. Cu toate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 acestea, acela∫i Guvern a uitat s„ ne spun„ ce se va Ónt‚mpla cu micul produc„tor agricol. Probabil c„ dup„ ce va fi impozitat la s‚nge de ministrul Vl„descu, ˛„ranul rom‚n se va s„tura de p„m‚ntul lui ∫i va pleca de bun„voie c„tre alte z„ri, probabil s„ Óngroa∫e r‚ndurile îc„p∫unarilor“ care muncesc Ón fermele din Uniunea European„.

Eliminarea sau reducerea subven˛iilor pentru mai multe categorii de culturi a determinat cre∫terea costurilor de produc˛ie, imposibilitatea valorific„rii la pre˛uri avantajoase a produselor, precum ∫i la falimentul unui mare num„r de fermieri. Aproximativ un milion de hectare de teren arabil a r„mas nelucrat Ón acest an. Œn consecin˛„, produc˛ia agricol„ a sc„zut Ón 2005 cu 40% fa˛„ de cea realizat„ Ón anul 2004, iar produsele agricole s-au scumpit pe pia˛a agroalimentar„.

Raportul de ˛ar„ publicat de Comisia European„ Ón luna mai a anului curent subliniaz„ situa˛ia critic„ din domeniul agricol. De altfel, unul dintre cele dou„ stegule˛e ro∫ii care îÓmpodobesc“ raportul Rom‚niei este Ónfipt Ón dreptul agriculturii gestionate de c„tre ministrul Flutur.

Realizarea principal„ a ministeriatului domnului Flutur a fost plasarea cu mare succes a Rom‚niei pe harta mondial„ a gripei aviare. Combaterea gripei aviare s-a f„cut Ón mod pompieristic, haotic, iar num„rul focarelor de grip„ aviar„ a crescut permanent. Ministrul Flutur a reu∫it o performan˛„ rar„: distrugerea unui sector avicol care a reu∫it s„ mearg„ bine, s„ fac„ export ∫i pe care l-a adus la pierderi de 1.800 miliarde lei. Probabil c„ oamenii au tratat p„s„rile cu deja celebrul vaccin îTamiflutur“.

Inunda˛iile au distrus definitiv orice urm„ de credibilitate pe care Guvernul T„riceanu o avea. Modul cum au fost gestionate crizele inunda˛iilor prin care Rom‚nia a trecut doi ani la r‚nd ilustreaz„ cu prisosin˛„ incompeten˛a echipei de conducere de la Ministerul Mediului. Scandalul pompelor, deciziile total eronate Ón ceea ce prive∫te deversarea controlat„ a barajelor de acumulare, care au dus la inundarea voit„ a mai multor localit„˛i, evalu„rile contradictorii ale efectelor inunda˛iilor sunt doar c‚teva dintre erorile grave ale guvernan˛ilor.

Ad„ug„m la acest bilan˛ negru ∫i felul Ón care Ministerul Mediului a Ón˛eles s„ rezolve problema sinistra˛ilor. Este cunoscut modul Ón care oamenii politici afla˛i la conducerea acestei institu˛ii s-au str„duit s„ acrediteze ideea c„ reconstruc˛ia caselor afectate de inunda˛ii este Ón sarcina exclusiv„ a celor r„ma∫i f„r„ ad„post.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Rom‚nia este o ˛ar„ s„rac„. Dincolo de cifrele reci ale statisticii, care ne plaseaz„ pe unul dintre ultimele locuri Ón Europa Ón ceea ce prive∫te venitul pe cap de locuitor, c‚t ∫i Ón privin˛a produsului intern brut pe cap de locuitor, Rom‚nia este o ˛ar„ s„rac„ pentru c„ o mare parte a popula˛ie Ó∫i tr„ie∫te via˛a Ón condi˛ii de subzisten˛„. Pentru o ˛ar„ care Ón mai pu˛in de un an de zile Ó∫i propune s„ adere la marea ∫i bogata familie european„, s„r„cia reprezint„ o problem„ grav„ care trebuie rezolvat„ urgent.

Eforturile consistente Ón implementarea programelor sociale depuse dup„ anul 2000, cre∫terea economic„ robust„, crearea a sute de mii de locuri de munc„, stabilitatea legislativ„ ∫i administrativ„ au constituit un progres important Ón lupta cu s„r„cia. Anul 2005 a adus Óns„ un regres semnificativ. Guvernul liberal care conduce ast„zi Rom‚nia arat„, Ón fiecare zi ∫i cu fiecare m„sur„, c„ este prea pu˛in interesat de soarta celor care au cel mai mult nevoie de ajutorul statului: pensionari, agricultori, tineri, ∫omeri sau persoane afectate de dizabilit„˛i fizice ∫i psihice. Guvernul condus de premierul T„riceanu a abandonat aproape complet politica social„ ∫i s-a dedicat satisfacerii intereselor obscure ale grupurilor care au suficient„ putere s„-∫i promoveze ambi˛iile pe holurile Palatului Victoria.

Œn ultimii doi ani de guvernare liberal„, Rom‚nia a cunoscut proteste sindicale de o amploare sindical„ neÓnt‚lnit„ Ón ultimul deceniu. Protestele lucr„torilor de la C.F.R. ∫i îMetrorex“, ale angaja˛ilor de la uzina îRemin“ Baia Mare, ale profesorilor, ale asisten˛ilor medicali, ale pensionarilor ∫i cele determinate de proiectul Codului muncii au scos Ón strad„ zeci de mii de oameni revolta˛i de mizeria spre care Ói Ómpinge guvernarea îportocalie“.

Mii de pensionari au ie∫it Ón strad„ pentru a protesta Ómpotriva atitudinii pe care Guvernul o are fa˛„ de 5 milioane de oameni din sectorul de stat ∫i Ónc„ un milion ∫i jum„tate din mediul rural. Pensionarii au de suferit cel mai mult de pe urma îsucceselor“ economice ale guvern„rii de dreapta.

Guvernul T„riceanu sus˛ine cu fermitate reducerea drastic„ a programelor de asisten˛„ social„. Sub pretextul c„ politica asisten˛ial„ descurajeaz„ munca, multe dintre programele sociale vor fi reduse, ajustate sau anulate Ón urm„torii ani bugetari.

Se va repeta astfel o experien˛„ deja cunoscut„, din perioada 1997—2000, c‚nd rata s„r„ciei a crescut, sub presiunea unor politici haotice ∫i antisociale, de la 20% la 35%. La sf‚r∫itul anului 2004, rata s„r„ciei cobor‚se p‚n„ la 18,8%, pentru ca ea s„ creasc„ din nou, odat„ cu Ónvestirea noului Cabinet.

Managementul haotic al unui Guvern provizoriu, cum este cel al premierului T„riceanu, s-a transmis ∫i sistemului de s„n„tate.

Dup„ e∫ecul notoriu al liberalului Cintez„, a venit r‚ndul contabilului Nicol„escu s„-∫i Óncerce norocul. Al doilea e∫ec lamentabil al liberalilor. Œn doar c‚teva luni de zile, ministrul Nicol„escu a schimbat legi f„r„ s„ ∫tie ce face ∫i f„r„ s„ asculte de sfaturile celor care sunt profesioni∫ti Ón s„n„tate, a ajuns s„ fie contestat de doctori, inclusiv de marile personalit„˛i medicale din Rom‚nia, ∫i a ajuns s„ fie huiduit de c„tre bolnavi pe strad„.

Vorbim de ani de zile despre criza din sistemul sanitar, despre un sistem finan˛at la limita acceptabilului. Din cauza politicii fiscale p„guboase a actualei puteri, bugetul de stat, tot mai s„rac, nu mai dispune de resursele necesare pentru a ˛ine pe linia de plutire sistemul de s„n„tate public„. De acum Ónainte, sistemul sanitar va supravie˛ui dup„ legea selec˛iei naturale, adic„ vor tr„i doar cei care au zile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 Œn toamna trecut„, epidemia de pojar a ucis 10 copii Ón Rom‚nia. Aceast„ tragedie a fost posibil„ din cauza ministrului Eugen Nicol„escu. Œn loc s„ fie preocupat de organizarea campaniei de vaccinare, se chinuia s„ g„seasc„ tot felul de metode pentru a demite directori de spitale incomozi Domniei sale. Œn mod normal, premierul T„riceanu trebuia s„-i cear„ demisia, pentru c„ responsabilitatea era a ministrului Nicol„escu.

Dar ce mai este normal atunci c‚nd vorbim de Guvernul T„riceanu?

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Acela∫i Guvern a avut grij„ ca nici educa˛ia s„ nu scape înepedepsit„“. Dup„ un an ∫i jum„tate de b‚lb‚ieli, demiteri, demisii, restructur„ri ∫i greve la nivel na˛ional, Óntinse pe perioade record, situa˛ia educa˛iei este similar„ cu cea din sistemul de s„n„tate.

Œnc„ o dat„ Alian˛a D.A. a demonstrat rom‚nilor c„ ∫tie doar s„-i mint„: promisiunea din campania electoral„ c„, odat„ ajun∫i la putere, vor da educa˛iei 5% a fost f„cut„ pentru a ob˛ine voturi. C‚nd a trecut la fapte, Alian˛a s-a Ómpiedicat. Œn aceste condi˛ii, profesorii se preg„tesc iar de grev„, pentru c„ promisiunile care le-au fost f„cute nu sunt onorate de c„tre actualul Guvern. Ei nu au uitat arogan˛a cu care au fost trata˛i, Óns„ au sperat c„, dup„ greva de anul trecut, Guvernul a Ónv„˛at s„-i respecte.

Niciodat„, sub o alt„ guvernare, cadrele didactice nu au fost umilite a∫a cum a f„cut-o Guvernul T„riceanu. Nicic‚nd profesorii nu au f„cut greva foamei ∫i nu ∫i-au schimbat s„lile de clas„ cu trotuarele str„zii pentru a cere ceea ce li se cuvine de drept: un salariu decent.

La numai c‚teva luni de zile de la preluarea puterii, marii speciali∫ti liberali Ón finan˛e ∫i-au ar„tat incompeten˛a. Ziaristul ajuns peste noapte ministru al finan˛elor ∫i-a dat seama c„ i-a alunecat p„l„ria prea mare peste ochi. Din p„cate, aceste experimente ale Guvernului T„riceanu au efecte negative semnificative asupra Óntregii economii rom‚ne∫ti ∫i, Ón mod direct, asupra nivelului de trai al popula˛iei.

Politica fiscal„ a Alian˛ei a determinat stagnarea veniturilor bugetare ∫i ponderea veniturilor Ón P.I.B. la aproximativ 29%, Ón condi˛iile Ón care Uniunea European„ ne cere cel pu˛in 34% din P.I.B. Un buget de stat mai s„rac va r„spunde din ce Ón ce mai greu la nevoile unei ˛„ri Ón care s„r„cia reprezint„ Ónc„ o problem„. La ce s„ te a∫tep˛i de la un Guvern al c„rui ministru de finan˛e spune sus ∫i tare c„ nu exist„ domenii strategice ∫i c„ statul poate s„ decid„ care categorie social„ sau nu trebuie s„ fie sprijinit„?

Œncep‚nd chiar cu anul 2005, evolu˛iile principalilor indicatori macroeconomici demonstreaz„ declinul economiei rom‚ne∫ti. îPerforman˛ele“ anului 2005 nu las„ nici un dubiu cu privire la insuccesul m„surilor liberale ∫i nici cu privire la capacitatea mediocr„ a guvernan˛ilor de a se adapta la o realitate social„ determinat„ de iminenta integrare Ón Uniunea European„.

Œn 2005, cre∫terea economic„ a Ónregistrat cea mai sever„ diminuare fa˛„ de nivelul din anul precedent. Œntr-un singur an, Guvernul T„riceanu a reu∫it s„ Ónjum„t„˛easc„ ritmul cre∫terii economice de la 8,3%, Ón

2004, la doar 4,1%, Ón 2005. Ast„zi puterea de cump„rare a rom‚nilor se situeaz„ la o treime fa˛„ de media european„, ˛ara noastr„ afl‚ndu-se, Ón ceea ce prive∫te acest indicator, pe penultimul loc, doar Ónaintea Bulgariei.

Rata infla˛iei este o alt„ îvictim„“ a politicilor guvernamentale. Executivul condus de c„tre premierul T„riceanu a l„sat s„ se Ón˛eleag„, prin m„surile implementate p‚n„ Ón prezent, c„ procesul dezinfla˛ionist nu reprezint„ o prioritate pentru Guvern. B‚lb‚ielile din politica fiscal„ ∫i coordonarea deficitar„ cu politica monetar„ promovat„ de Banca Na˛ional„ au determinat o Óncetinire semnificativ„ a procesului de dezinfla˛ie.

Al„turi de derapajele externe, deficitul bugetar constituie un element de profund„ Óngrijorare pentru mediul economic. Œn urm„ cu 8 luni, de la tribuna Parlamentului, premierul T„riceanu s-a str„duit s„ conving„ parlamentarii c„ Ón 2006 economia nu-∫i poate permite un deficit bugetar mai mare de 0,5% din P.I.B. Ast„zi deficitul a ajuns la 2,5% din P.I.B. Acum putem Ón˛elege cu to˛ii de ce a ˛inut at‚t de mult Guvernul actual s„ Óntrerup„ orice acord de cooperare cu Fondul Monetar Interna˛ional.

S„pt„m‚na trecut„, pre∫edintele Rom‚niei a criticat de la tribuna Parlamentului activitatea Guvernului T„riceanu. Acuza˛iile prezentate de la tribuna Parlamentului de c„tre pre∫edintele Rom‚niei au fost Ónt„rite de c„tre mo˛iunea noastr„ de cenzur„ ∫i au precedat cu mult Óngrijor„rile enun˛ate de pre∫edintele B„sescu.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Mul˛i dintre dumneavoastr„ a˛i aplaudat atunci c„ interven˛ia pre∫edintelui Rom‚niei a fost f„cut„ de la tribuna Parlamentului. Chiar mul˛i dintre mini∫trii ∫i parlamentarii puterii, lipsi˛i de curajul pe care Ól afi∫eaz„ de obicei, au aprobat afirma˛iile ∫efului statului ∫i au apreciat c„ Traian B„sescu a prezentat realitatea Rom‚niei de azi. Mo˛iunea P.S.D. nu face altceva dec‚t s„ prezinte aceea∫i realitate trist„ ∫i disperat„.

Puterea de ast„zi invoc„ stabilitatea politic„, Ón perspectiva integr„rii europene. Fals! Ni se spune c„ o criz„ guvernamental„ ar putea periclita succesul ader„rii Rom‚niei la 1 ianuarie 2007. Fals!

Pericolul real pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ Ól constituie Cabinetul T„riceanu, din cauza incompeten˛ei ∫i iresponsabilit„˛ii cu care guverneaz„ Rom‚nia. C„derea acestui Guvern ∫i formarea rapid„ a unui alt Executiv nu este o piedic„, ci o condi˛ie necesar„ pentru aderarea cu succes la Uniunea European„.

Œn consecin˛„, Partidul Social Democrat cere Parlamentului Rom‚niei s„ pun„ cap„t mandatului acordat Guvernului C„lin Popescu-T„riceanu.

V„ mul˛umesc.

Ne v„it„m c„ nu suntem preg„ti˛i pentru aderarea la Uniunea European„, dar producem numai vorbe. Sigur, depunem o mo˛iune de cenzur„, depunem 10 mo˛iuni simple, punem condi˛ii ∫i d„m ultimatumuri Guvernului, care nu au nici o leg„tur„ cu realitatea ∫i cu nevoile oamenilor. Dar facem titluri de pres„ ∫i credem c„ am c‚∫tigat la capitolul imagine.

Goana dup„ imagine este cauza acestui abuz de vorbe. Dar imaginea ob˛inut„ este goal„ de con˛inut ∫i f„r„ responsabilit„˛i. ™i este un lucru periculos, pentru c„ cet„˛enii doresc s„ avem un comportament responsabil Ón fa˛a lor.

A∫a cum am demonstrat Ón cele 18 luni de guvernare, eu refuz s„ intru Ón jocul acesta. Unii au interpretat refuzul meu de a intra Ón sarabanda vorbelor ca pe un semn de sl„biciune, ∫i v„ spun c„ se Ón∫eal„.

Ca prim-ministru, am solicitat Executivului s„ se orienteze Ón politicile sale dup„ priorit„˛ile strategice ale rom‚nilor, ∫i nu dup„ jocuri de culise. De aceea, schimburile de replici din pres„ dintre membrii coali˛iei nu au avut efect Ón interiorul Guvernului. Am ac˛ionat cu solidaritate, iar deciziile din ∫edin˛ele Cabinetului nu au fost bruiate de vorbe goale. Iat„ care sunt priorit„˛ile dup„ care ne-am orientat deciziile: integrarea european„, dezvoltarea societ„˛ii ∫i gestionarea situa˛iilor de urgen˛„.

Este legitim s„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i a cet„˛enilor Rom‚niei ceea ce am ob˛inut de fapt Ón 18 luni de guvernare ∫i, mai departe, lucrurile care m„ preocup„ Ón continuare, Ón perioada care urmeaz„, ca prim-ministru. Sunt chestiuni care ˛in de via˛a de zi cu zi a oamenilor. Este un drum pe care l-am parcurs Ómpreun„ ∫i un drum pe care vom merge mai departe, ∫i doresc ca Ón func˛ie de aceasta s„ fim judeca˛i.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Œn primul r‚nd, s„ analiz„m Rom‚nia ca stat european. Rom‚nia a f„cut un salt semnificativ Ón aceste luni, din perspectiva integr„rii europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 Œn decembrie 2004, c‚nd am preluat conducerea Guvernului, aveam urm„toarele certitudini.

Comparativ cu cele 10 state care au aderat Ón 2004, Rom‚nia Óncheiase negocierile de aderare cu clauze suplimentare, care ar fi putut am‚na aderarea cu un an. ™i, spre deosebire de Bulgaria, Rom‚nia avea 4 clauze suplimentare, iar Bulgaria, nici una. Clauzele semnalau 4 disfunc˛ionalit„˛i majore la nivel institu˛ional, care ne f„ceau s„ fim incompatibili cu statele europene: corup˛ia generalizat„ ∫i, respectiv, proasta func˛ionare a sistemului justi˛iei, absen˛a unei justi˛ii libere ∫i profesioniste, lipsa liberei concuren˛e, lipsa securiz„rii frontierei ∫i problemele de mediu.

Œn al doilea r‚nd, Rom‚nia suferea de o lips„ total„ de credibilitate. Cauza era exact ceea ce spuneam ∫i mai devreme: abuzul de vorbe. Fo∫tii guvernan˛i promiseser„ prea multe ∫i f„cuser„ prea pu˛ine, iar pentru acest lucru v„ spun c„ erau vesti˛i deja la Bruxelles.

Œn al treilea r‚nd, nu ni se d„deau ∫anse reale pentru aderarea la Uniunea European„ Ón 2007. Rom‚nia era coda∫„ la toate capitolele de preg„tire pentru integrare. Fostul Guvern P.S.D. nu inclusese Ón bugetul pe anul 2005 al Rom‚niei nici m„car fondurile necesare reformelor europene.

Dup„ 18 luni de munc„ depus„ de actualul Guvern, situa˛ia s-a transformat complet. Œn primul r‚nd, este o certitudine c„ Rom‚nia va adera la Uniunea European„ pe 1 ianuarie 2007. ™i-mi permit s„ fac o parantez„ ∫i s„ anun˛ c„ salut gestul pe care Adunarea Na˛ional„ Francez„ l-a f„cut ieri, ratific‚nd Ón unanimitate, subliniez, Ón unanimitate, Tratatul de aderare al Rom‚niei la Uniunea European„.

Comisia European„ a analizat Ón ultimele 18 luni obiectiv ∫i exigent, extrem de exigent a∫ spune, a∫a cum Ói ∫tim, evolu˛ia Rom‚niei Ón procesul de preg„tire pentru aderare. Dar rapoartele de monitorizare date publicit„˛ii au fost cele mai bune pe care le-a avut vreodat„ ˛ara noastr„ ∫i au subliniat, evident, progresele majore realizate.

Franco Frattini, vicepre∫edintele Comisiei Europene, spunea Ón decembrie 2005: îRom‚nia este pe drumul cel bun datorit„ reformelor f„cute de Guvern Ón acest an“. Jonathan Scheele, ∫eful delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, afirma s„pt„m‚na trecut„ c„ Guvernul a f„cut eforturi supraomene∫ti pentru a face posibil„ aderarea Ón 2007.

Mul˛umesc din nou Guvernului pe care Ól conduc pentru eficacitatea cu care a muncit pentru integrare ∫i, a∫a cum am mai spus-o, ca prim-ministru ∫i ca cet„˛ean rom‚n, sunt m‚ndru de realiz„rile Rom‚niei ∫i merg Óntotdeauna cu fruntea sus la Bruxelles. Œn aceste condi˛ii, amintindu-mi de mistific„rile mo˛iunii, nu pot s„ nu Óntreb: cine ne d„ nou„ lec˛ii?

Doamnelor ∫i domnilor,

V-am promis c„ voi Ómp„rt„∫i nu numai rezultatele ob˛inute, ci ∫i lucrurile care m„ preocup„ ca prim-ministru.

Nu m„ fr„m‚nt„ ce spune P.S.D. despre ce a f„cut Guvernul pentru integrare. ™i acum putem s„ ∫i Ón˛elegem de ce critic„ P.S.D.-ul faptul c„ ducem Rom‚nia Ón Uniunea European„. Aderarea impune domnia legii Ón Rom‚nia ∫i elimin„ domnia bunului-plac, tipic„ P.S.D.-ului, iar aceasta, evident, stric„ jocurile grupurilor mafiote, cultivate cu at‚ta grij„ de P.S.D.

Sunt Óns„ preocupat cu adev„rat de modul Ón care va adera Rom‚nia la Uniunea European„. A∫a cum am mai ar„tat, vrem ca Rom‚nia s„ Óntre Ón Uniunea European„ cu toate lec˛iile f„cute. Uniunea European„ nu este un club de vacan˛„ Ón care s„ ne odihnim dup„ aderare. Uniunea European„ este un proiect ∫i un proces politic ∫i economic care aduce stabilitate ∫i prosperitate ˛„rilor membre. De aceea, Rom‚nia are nevoie s„ func˛ioneze la capacitate maxim„ Ón interiorul Uniunii.

Institu˛iile statului, Ón primul r‚nd Parlamentul ∫i Guvernul, au datoria s„ se mobilizeze pentru aderare. Doar a∫a rezolv„m stegule˛ele ro∫ii ∫i galbene r„mase Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 raportul de monitorizare din luna mai. Revin la ideea c„, dec‚t s„ pierdem vremea cu mo˛iuni politicianiste, mai bine am fi votat proiectele de lege pentru integrare.

Pentru a deveni compatibili cu Uniunea European„, am creat Ón timp institu˛ii ∫i competen˛e noi ale administra˛iei. Din p„cate, acestea au venit mai degrab„ ca un altoi pe o birocra˛ie mo∫tenit„ de la sistemul comunist. V„ spun sincer c„ nu sunt mul˛umit. Avem nevoie de o administra˛ie eficient„ pentru a r„spunde nevoilor societ„˛ii ∫i pentru a func˛iona Ón Uniunea European„. Personalul din administra˛ie este prea numeros, structurile prea stufoase ∫i greoaie. Nu exist„ o cultur„ a responsabilit„˛ii, a compatibilit„˛ilor ∫i a eficien˛ei. Nu exist„ un sistem de identificare, recunoa∫tere ∫i promovare a profesioni∫tilor.

Dar noi nu ne-am oprit la a constata aceste probleme. Guvernul a demarat deja reforma administra˛iei publice. Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a lucrat aproape un an de zile la acest pachet de legi, tocmai pentru a-l face func˛ional. Principiile pe care mergem sunt: descentralizarea competen˛elor ∫i a finan˛elor; apropierea puterii de decizie de cet„˛ean; introducerea criteriilor de valoare ∫i a profesionalismului Ón administra˛ie.

Am declan∫at, cu alte cuvinte, un vast proces de reform„. La aceasta se mai adaug„ ∫i un proces de reg‚ndire a aparatului birocratic ∫i a salariz„rii personalului bugetar, care este Ón curs de desf„∫urare. Sunt decizii care necesit„ timp de preg„tire, de analiz„ ∫i de implementare. Am pornit Óns„ deja pe acest drum ∫i am Óncredere Ón aceast„ reform„. Dar sunt onest. Rezultatele nu se vor vedea peste noapte, chiar dac„ mi-a∫ dori acest lucru la fel de mult ca oricare alt rom‚n.

Ar fi o gre∫eal„ Óns„ s„ asimil„m reforma administra˛iei publice cu restructurarea Guvernului. Executivul reprezint„ doar v‚rful aisbergului. Dac„ reduci num„rul de ministere, doar mu˛i ni∫te structuri administrative dintr-o parte Ón alta, f„r„ s„ rezolvi Óns„ nimic. Cel mai mult, sigur, po˛i s„ faci imagini. Aparatul va fi Óns„ la fel de stufos ∫i de ineficient.

Vreau s„ restructur„m Guvernul ∫i restructurarea va avea loc dup„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i va completa reforma administra˛iei publice. P‚n„ atunci Óns„ to˛i mini∫trii au treab„ s„-∫i Óndeplineasc„ angajamentele pentru aderare. C‚nd vom face restructurarea, va trebui Óns„ s„ ∫tim clar r„spunsul la Óntreb„ri precum: restructurare Ón rela˛ie cu ce? ™i ce vrem s„ ob˛inem?

Problema birocra˛iei ∫i a administra˛iei din Rom‚nia ˛ine de nivelul ei de performan˛„. Administra˛ia nu este suficient de eficient„ Ón slujba cet„˛eanului. ™i ∫ti˛i foarte bine c„, dup„ unele statistici, un func˛ionar de la Bruxelles este considerat a avea o eficien˛„ echivalent„ cu 16 func˛ionari din Rom‚nia. ™i aceasta spune destul de mult.

Pe de alt„ parte, respectul pentru lege ∫i reguli, cultura responsabilit„˛ii ∫i a eficien˛ei, recompensarea meritelor ∫i promovarea competen˛ei sunt, de fapt, valorile care pot face administra˛ia public„ s„ func˛ioneze. Avem nevoie ca aceste valori s„ fie asimilate peste tot Ón

societate: Ón clasa politic„, Ón justi˛ie, Ón Parlament, Ón poli˛ie, Ón educa˛ie, Ón s„n„tate, Ón societatea civil„.

Œn fond, a∫a cum am mai spus de la aceast„ tribun„, avem nevoie de noi elite Ón toate domeniile. Aceste elite trebuie s„ se formeze pornind de la astfel de valori, autentice ∫i profund europene.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Rom‚nia va func˛iona Ón cadrul Uniunii Europene cu at‚t mai bine cu c‚t va recupera mai rapid decalajele de dezvoltare fa˛„ de celelalte state membre.

Œn acest scop, Guvernul a ac˛ionat pe mai multe niveluri. Am asigurat o dezvoltare economic„ s„n„toas„, care s„ creeze locuri de munc„ bine pl„tite ∫i un sistem eficient de asisten˛„ social„. Am demarat reforme ∫i programe Ón domenii strategice de dezvoltare a societ„˛ii: infrastructur„, educa˛ie, s„n„tate, agricultur„. Preg„tim un sistem eficient de absorb˛ie a fondurilor europene.

Asupra acestor lucruri v„ propun s„ ne concentr„m aten˛ia ∫i efortul.

## Stima˛i colegi,

Am promis Ón discursul de Ónvestitur„ s„ reconstruim bun„starea. Am ac˛ionat pentru a atinge acest obiectiv. Toate politicile noastre Ón domeniul economic ∫i social au pornit de la un principiu clar: bun„starea se construie∫te prin munc„, prin ini˛iativ„ ∫i prin respectarea legii. Pomenile de la stat sau nerespectarea legii nu sunt solu˛ii Ón folosul cet„˛enilor, ci doar Ón cel al unui partid corupt ca P.S.D. ∫i al clientelei sale.

Am sus˛inut prin reforme crearea unui mediu de afaceri transparent ∫i atractiv. Am introdus cota unic„ de 16%; am redus contribu˛ia social„ a angajatorilor cu dou„ puncte procentuale ∫i contribu˛ia la fondul de ∫omaj. Am creat condi˛ii egale pentru toate companiile, elimin‚nd Ónlesnirile ∫i scutirile de la plata taxelor la buget. A fost sanc˛ionat„ evaziunea fiscal„. Au fost luate m„suri ferme pentru combaterea corup˛iei ∫i pentru consolidarea statului de drept.

Efectele au ap„rut foarte repede. Œn 2005, Rom‚nia a atras cel mai mare volum de investi˛ii str„ine din ultimii 16 ani: peste 5,2 miliarde de euro. Œn 2005 ∫i Ón trimestrul I din anul curent, fluxul net de investi˛ii str„ine a fost de aproape 7 miliarde de euro. Œn schimb, Ón primii 3 ani ai guvern„rii P.S.D., investi˛iile au fost de doar 4, 5 miliarde de euro.

Dincolo de statistici, este vorba de un lucru mult mai important, ∫i anume: locuri de munc„ noi ∫i mai bine pl„tite, proiecte de afaceri care s-au pus pe picioare ∫i, mai ales, votul de Óncredere dat Rom‚niei de c„tre investitori. Œn 2005, s-a Ónregistrat cea mai mare cre∫tere a num„rului de salaria˛i de dup„ anul 2000; ∫omajul a sc„zut de la 6,3% Ón 2004, la 5,9% Ón 2005.

Pentru prima oar„ dup„ 1990 s-a inversat tendin˛a istoric„ a cre∫terii muncii la negru. Peste 230.000 de locuri de munc„ salarial„ au fost oficializate. Aceasta Ónseamn„ c„ am aplicat tratamentul corect pentru metehnele de care suferea economia rom‚neasc„ la sf‚r∫itul guvern„rii P.S.D. Rom‚nii preferau munca la negru sau semioficial„, ca s„ scape de constr‚ngerile fiscale, chiar dac„ nu beneficiau de protec˛ie social„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 Rom‚nia era una dintre ˛„rile europene cu cea mai mare pondere a economiei subterane.

Veniturile popula˛iei au crescut substan˛ial Ón aceast„ perioad„ comparativ cu fosta guvernare, introducerea cotei unice reprezent‚nd unul dintre factorii determinan˛i. Salariul mediu pe economie a crescut Ón 2005 cu 23,3% Ón termeni nominali ∫i cu peste 12% Ón termeni reali.

Œn plus, Guvernul a acordat o serie de cre∫teri salariale pentru personalul din educa˛ie, din s„n„tate ∫i pentru alte categorii de personal bugetar. Am pl„tit inclusiv banii promi∫i de P.S.D. salaria˛ilor din educa˛ie ∫i s„n„tate, dar care, dup„ cum bine ∫ti˛i, nu erau prin∫i Ón bugetul pentru anul 2005, conform practicii curente: promisiuni f„r„ acoperire.

Obiectivul prioritar pentru Guvernul pe care-l conduc este ca dezvoltarea economic„ s„ fie una s„n„toas„. Este singura cale pentru a asigura bun„starea rom‚nilor pe termen lung.

Cre∫terea economic„ cu care se laud„ P.S.D. a fost ca un castel de nisip. La sf‚r∫itul anului 2004 economia era supraÓnc„lzit„, se baza Ón special pe consum, ∫i nu pe productivitate, iar exportul era constituit mai ales din bunuri cu valoare ad„ugat„ sc„zut„, cum ar fi bu∫tenii sau lohnul.

Œn 2005 s-a produs o inversare Óntre motoarele cre∫terii economice, care este Ón beneficiul cet„˛eanului. Ritmul de cre∫tere al investi˛iilor a dep„∫it rata de cre∫tere a consumului privat.

A∫adar, domnilor semnatari ai mo˛iunii, cine ne d„ nou„ lec˛ii despre nivelul de trai? Un partid care a pus economia ˛„rii la picioarele clientelei de partid, un partid care a condamnat majoritatea cet„˛enilor la s„r„cie de dragul unei caste clientelare, un partid care a preferat s„ cumpere bun„voin˛a electoratului cu pomeni date Ónainte de alegeri.

Doamnelor ∫i domnilor,

P.S.D. se laud„ mereu cu social-democra˛ia sa. Cu toate acestea, P.S.D. nu a construit un sistem eficient ∫i echitabil de protec˛ie social„.

P.S.D.-ul ar putea s„ ia lec˛ii de la un Guvern condus de un liberal. P.S.D. a refuzat cu obstina˛ie, de-a lungul celor 4 ani de guvernare, s„ fac„ recalcularea pensiilor. I-a umilit pe pensionari din c‚nd Ón c‚nd cu c‚te o poman„.

Guvernul pe care Ól conduc a demarat recalcularea pensiilor imediat ce a Ónceput mandatul ∫i am finalizat-o Óntr-un singur an. Peste 1,6 milioane de pensionari au beneficiat de pensii mai mari Ón urma recalcul„rii. Dar cel mai important lucru este c„ am reintrodus echitatea Ón sistemul de pensii.

Œn perioada ianuarie 2005—mai 2006 am majorat valoarea punctului de pensie, astfel Ónc‚t s„ acopere complet rata infla˛iei prognozate: 3% din ianuarie 2005, 9,3% din ianuarie 2006, iar din septembrie 2006 vom acorda o majorare suplimentar„ de 3%. Am majorat ∫i pensiile agricultorilor, la 1,6 milioane persoane, cu 10% din septembrie 2005.

Œn urma acestor major„ri, pensiile din sistemul public au crescut nominal cu 27% Ón mai 2006 fa˛„ de decembrie 2005, ceea ce reprezint„ o cre∫tere de

aproximativ 15% Ón termeni reali. Aceasta Ónseamn„ c„ Ón 18 luni de mandat am reu∫it s„ atingem jum„tate din ˛inta la care ne-am angajat prin Programul de guvernare: cre∫terea pensiilor cu 30%, Ón termeni reali, p‚n„ Ón 2008.

Am demarat Ón anul 2005 ∫i reforma sistemului de pensii; am reglementat pensiile facultative ∫i fondurile de pensii administrate privat. P.S.D. a refuzat s„ fac„ aceast„ reform„, Ón ciuda problemelor din sistem.

Bugetul Ón execu˛ie administrat de Ministerul Muncii pe anii 2005 ∫i 2006 este unul dintre cele mai mari din ultimii 5 ani, dep„∫ind 8% din produsul intern brut. Aceasta ne-a permis s„ extindem ∫i s„ reform„m programele de asisten˛„ social„.

Am extins aloca˛ia pentru to˛i copiii Ón v‚rst„ de p‚n„ la 18 ani, chiar dac„ ace∫tia nu urmeaz„ o form„ de Ónv„˛„m‚nt, ∫i am indexat-o cu 7% Ón 2005 ∫i cu Ónc„ 5% Ón 2006. Am majorat aloca˛ia complementar„, aloca˛ia de sus˛inere pentru familia monoparental„, aloca˛ia pentru nou-n„scu˛i, aloca˛ia lunar„ de plasament, ajutoarele pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, aloca˛iile sociale pentru persoanele cu handicap. Am reformat modul de acordare ∫i am majorat indemniza˛ia pentru cre∫terea ∫i Óngrijirea copilului. Am introdus stimulentul lunar pentru p„rin˛ii care se Óntorc la munc„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Dezvoltarea societ„˛ii rom‚ne∫ti nu depinde doar de progresul economic ∫i de cre∫terea nivelului de trai. Educa˛ia ∫i cercetarea sunt factori cheie care ne formeaz„ viitorul.

Dac„ ast„zi ne-am fi ocupat fiecare de treburile lui, Guvernul ar fi aprobat deja o nou„ suplimentare bugetar„, Ón valoare de 13.000 miliarde lei, pentru educa˛ie. Dar, pentru c„ acum suntem la aceast„ mo˛iune de cenzur„, ca s„ nu spun c„ pierdem timpul cu o mo˛iune de cenzur„, vom lua aceast„ decizie Ón aceast„ dup„-amiaz„, dup„ terminarea dezbaterilor la mo˛iune.

Aceast„ suplimentare ne va permite s„ investim Ón educa˛ie Ón anul 2006 c‚t s-a investit Ón acest domeniu din 1990 p‚n„ Ón anul 2005, iar Ón perioada urm„toare finan˛area va continua conform angajamentelor asumate.

Pentru prima oar„ dup„ 1990, Guvernul deruleaz„ proiecte de dezvoltare Ón educa˛ie ∫i investe∫te serios Ón cercetare. Œn 2006 am alocat p‚n„ acum 4,4% din produsul intern brut pentru educa˛ie ∫i am dublat bugetul pentru cercetare. La Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii se afl„ Ón faz„ de preg„tire ∫i de derulare proiecte pentru utilizarea acestor bani.

Da˛i-mi voie s„ v„ enum„r c‚teva dintre cele mai importante: construirea de campusuri ∫colare, ∫coli de arte ∫i meserii pentru o palet„ extins„ de specializ„ri; cre∫terea capacit„˛ii institu˛ionale pentru elaborarea ∫i gestionarea proiectelor; dezvoltarea transportului ∫colar; managementul integrat al ∫colii Óntr-un mediu descentralizat; revizuirea sistemului na˛ional de evaluare ∫i examinare a elevilor din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar; reforma educa˛iei timpurii; dotarea ∫colilor cu echipamente ∫i materiale didactice; platforme de formare ∫i cercetare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 interdisciplinar„ destinate studiilor de master ∫i doctorat; dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului rural ∫i a infrastructurii ∫colare.

Œn aceste 18 luni de mandat au fost realizate 183 de unit„˛i ∫colare ∫i 3 c„mine studen˛e∫ti. Œn acest moment sunt Ón execu˛ie 200 de unit„˛i ∫colare ∫i 7 c„mine studen˛e∫ti.

Desigur, nu Óncerc s„ vin sau s„ v„ spun c„ am rezolvat toate problemele din educa˛ie. Ar fi nerealist ∫i nu este Ón stilul meu. ™i de aceea situa˛ia din educa˛ie m„ preocup„ Ón mod real.

Avem nevoie s„ conect„m ∫coala rom‚neasc„ la realit„˛ile europene, s-o scoatem din trecut ∫i s„ o orient„m spre viitor. Vreau ca toate proiectele ∫i politicile din educa˛ie s„ urm„reasc„ formarea de tineri capabili s„ se adapteze la o societate european„ cu valorile, oportunit„˛ile ∫i constr‚ngerile acesteia.

Materia, modul de predare, rela˛ia dintre profesor ∫i elev sau student, bazele materiale, specializ„rile, nivelul de calitate al studiilor, ∫colarizarea, salarizarea trebuie s„ r„spund„ acestor realit„˛i. Este vorba de o reform„ profund„, care s„ fac„ ∫coala rom‚neasc„ s„ produc„ oameni de valoare, care s„ se Ómplineasc„ Ón societate, ∫i s„ nu devin„ ∫omeri de lux.

Am Óncredere c„ reformele demarate de Guvern, inclusiv prin introducerea standardelor de calitate, proiectele de dezvoltare ∫i finan˛area masiv„ vor face din educa˛ia rom‚neasc„ un adev„rat motor al progresului Rom‚niei. Dar acest lucru nu se va face nici peste noapte, nici cu ultimatumuri, ∫i nici cu mo˛iuni populiste. Se face numai ∫i numai prin munc„ asidu„.

## Stima˛i colegi,

Al„turi de educa˛ie, sistemul de s„n„tate public„ m„soar„ nivelul de dezvoltare al societ„˛ii ∫i contribuie la acesta.

Œn Rom‚nia, s„n„tatea arat„ foarte elocvent primul lucru pe care ar trebui s„-l facem dup„ pr„duirea pesedist„: cur„˛enie general„! Altfel nu aveam cum s„ construim un sistem eficient de servicii publice.

P.S.D. s-a jucat cu bugetul de asigur„ri de s„n„tate de parc„ era pu∫culi˛a proprie. A g‚ndit o structur„ Ón care nu exista nici un control asupra resurselor financiare care intr„ ∫i ies din sistem. De ce ani de zile bugetul s„n„t„˛ii a fost Ón cre∫tere, dar calitatea serviciilor nu s-a Ómbun„t„˛it? Pentru c„ banii Ón loc s„ ajung„ la bolnavi alimentau diverse filiere ∫i P.S.D. a transformat practic sistemul de s„n„tate Óntr-una din cele mai grase vaci de muls din Rom‚nia.

Œn 2004, veniturile totale alocate s„n„t„˛ii au fost de dou„ miliarde de euro, pu˛in peste dou„ miliarde de euro. Œn 2006, valoarea acestora a crescut la aproximativ 4 miliarde de euro. Am respins practicile caracteristice din perioada guvern„rii P.S.D. ∫i nu vrem ca fondurile s„ alimenteze clientela P.S.D. A∫a c„ am demarat reforma s„n„t„˛ii.

Este o reform„ prin care punem serviciile medicale Ón slujba cet„˛eanului, eficientiz„m asisten˛a medical„, dorim s„ Ómbun„t„˛im starea de s„n„tate a popula˛iei prin mutarea accentului pe prevenirea Ómboln„virii, control„m ce bani d„m Ón sistem ∫i unde se duc, ∫i, Ón acest fel, putem s„ elimin„m domnia bunului-plac.

Tot Ón cadrul cur„˛eniei generale, Guvernul a avut o ini˛iativ„ Ón premier„ Ón 2005. Œn anul 2005, am alocat o sum„ uria∫„, peste 10.000 miliarde de lei, pentru a pl„ti Ón anii urm„tori datoriile acumulate Ón sistemul de medicamente ∫i Ón sistemul de s„n„tate. Astfel am evitat intrarea Ón colapsul pe care P.S.D. Ól preg„tise practic pentru Óntregul sistem de s„n„tate. ™i am Ónceput anul 2006 f„r„ datorii pentru medicamente.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Nu am s„ pretind Ón fa˛a dumneavoastr„ sau Ón fa˛a cet„˛enilor rom‚ni c„ reforma pe care am demarat-o a ∫ters problemele din s„n„tate ca o baghet„ magic„. Sunt ∫i eu la fel de nemul˛umit ca orice alt cet„˛ean de situa˛ia din s„n„tate. Œns„ de c‚nd am asumat r„spunderea Guvernului pentru reforma s„n„t„˛ii am spus c„ reforma nu va rezolva totul peste noapte ∫i c„ pe parcurs vom Ómbun„t„˛i ceea ce nu merge. Œmi men˛in acest punct de vedere.

Ministrul s„n„t„˛ii trebuie s„ continue aplicarea m„surilor de reform„ Ón mod ferm ∫i s„ fie deschis la semnalele care-i vin din sistem ∫i din societate. Lucrurile care nu merg vor fi corectate. Este u∫or s„ consta˛i, s„ reclami o defec˛iune de sistem. Sigur c„ noi avem Óns„ responsabilitatea s„ facem sistemul s„ func˛ioneze, iar asta nu se Ónt‚mpl„ la fel de u∫or precum ai face o simpl„ declara˛ie de pres„.

Stima˛i colegi,

V-am prezentat m„suri concrete pe care le-am luat pentru a rezolva problemele din educa˛ie ∫i din s„n„tate. S„ continu„m cu un alt domeniu strategic pentru Rom‚nia: infrastructura.

Se ∫tie c„ infrastructura unei ˛„ri se dezvolt„ atunci c‚nd exist„ o viziune strategic„ pe termen lung, regulile de licita˛ie se respect„, iar managementul este eficient.

Aceste condi˛ii sunt incompatibile cu practicile anterioare: finan˛area clientelei de partid ∫i drenatul fondurilor publice c„tre companii, mai ales Ónainte de campaniile electorale. De aceea, este de Ón˛eles de ce P.S.D. nu vede utilitatea a ceea ce am f„cut noi Ón cele 18 luni de guvernare. Am stabilit o strategie multianual„ de dezvoltare a infrastructurii de transport, cu priorit„˛i conforme integr„rii europene.

Coridorul IV paneuropean, pe care P.S.D. l-a neglijat, este principala prioritate Ón domeniul infrastructurii rutiere. Am identificat sursele de finan˛are, am demarat preg„tirea proiectelor ∫i, acolo unde a fost posibil, au Ónceput ∫i lucr„rile.

A fost renegociat contractul pentru autostrada Bra∫ov—Cluj—Bor∫, pentru a-l face s„ fie Ón conformitate cu legea ∫i pentru a reduce costurile pentru statul rom‚n ∫i pentru contribuabilul rom‚n. Lucr„rile de la autostrad„, a∫a cum ∫ti˛i, s-au redemarat. Potrivit strategiei preg„tite de Ministerul Transporturilor, Ón acest an se vor afla Ón execu˛ie peste 200 de km de autostrad„, urm‚nd ca aceste proiecte s„ capete extindere Ón anii urm„tori.

Œn acela∫i timp, am ac˛ionat ∫i pentru dezvoltarea altor re˛ele de infrastructur„ ∫i voi ar„ta cu exemple concrete ce am f„cut.

Am Ónceput un adev„rat proces de modernizare a satului rom‚nesc. Œn 2005 ∫i Ón 2006 am alocat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 1,7 miliarde de lei pentru reabilitarea drumurilor comunale, mai mult dec‚t cei 1,5 miliarde de lei, c‚t au fost aloca˛i de P.S.D. Ón 4 ani, Ón perioada 2001—2004. Am dat drumul unui program multianual de construc˛ie de poduri, pode˛e, re˛ele de ap„ ∫i canalizare Ón mediul rural, Ón valoare de 10.000 de miliarde de lei vechi.

Din toamn„, pornim un program Ón valoare de 340 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu ap„ ∫i canalizare, precum ∫i a sta˛iilor de tratare a apei potabile ∫i a apei uzate Ón localit„˛ile cu o popula˛ie de p‚n„ la 50.000 de locuitori.

Am generalizat subven˛ia de 20% acordat„ de A.N.L. pentru construc˛ia de locuin˛e, astfel Ónc‚t s„ poat„ beneficia de ea ∫i tinerii care Ó∫i construiesc case prin alte firme. Aceast„ m„sur„ combate practicile clientelare cultivate de P.S.D. atunci c‚nd A.N.L. avea monopolul.

Am suplimentat fondurile pentru construc˛ia de locuin˛e sociale, ajung‚nd la peste 100 de miliarde de lei Ón acest an. Am creat facilit„˛i pentru persoanele de p‚n„ la 35 de ani care au dreptul la acest program.

Am eficientizat finan˛area lucr„rilor de reabilitare termic„ a cl„dirilor. Aceasta a impulsionat asocia˛iile de proprietari s„ participe la acest program. V„ pot anun˛a c„ Ón acest moment sunt Ónscrise 391 de cl„diri, fa˛„ de 23, c‚te au fost anul trecut.

Stima˛i colegi,

De∫i am demarat foarte multe programe, m„ preocup„ faptul c„ dup„ 16 ani Rom‚nia nu are Ónc„ o re˛ea de autostr„zi, iar infrastructura Ón celelalte domenii este subdezvoltat„. De aceea, am stabilit ca dezvoltarea infrastructurii s„ fie o prioritate strategic„ pentru Guvern. Ne-am asumat datoria de a recupera Ónt‚rzierile. Suntem deschi∫i la sugestii ∫i la propuneri. De exemplu, programele pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel rural ∫i municipal au fost demarate la sugestia administra˛iilor locale.

Dar un singur lucru v„ spun foarte sincer c„ nu accept„m, ∫i acesta este s„ primim lec˛ii de la P.S.D., un partid care doar a tocat banii publici la manivel„... sau de c„tre îManivel„“, nu ∫tiu cum e corect s„ spun, pentru c„ v„d c„ domnul lipse∫te de aici, din sal„, momentan.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Trec‚nd de la aceste lucruri la al patrulea domeniu strategic pentru Guvern, subliniez c„ agricultura rom‚neasc„ are resurse uria∫e de dezvoltare. Este o realitate care poate fi pus„ Ón valoare prin reforme eficiente ∫i prin finan˛are sus˛inut„.

Am introdus renta viager„ pentru a comasa exploata˛iile agricole ∫i pentru a cre∫te productivitatea. 60% din produc˛ia agricol„ a Rom‚niei trebuie s„ ∫ti˛i c„ se realizeaz„ pe doar o treime din suprafe˛e. Suprafa˛a medie a exploata˛iei agricole este de dou„ hectare ∫i aceast„ situa˛ie este evident c„ nu mai poate continua, pentru c„ ea nu poate s„ constituie baza unei economii agricole performante.

Am creat instrumente reale de capitalizare a agriculturii. Am reu∫it ca Ón ultimul an s„ gener„m un influx de capitaluri f„r„ precedent Ón acest domeniu. Am

sus˛inut investi˛iile prin credite pe termen lung cu dob‚nzi mici ∫i garan˛ii de stat.

Programul îFermierul“ sprijin„ pentru prima oar„ gospod„riile ˛„r„ne∫ti s„ devin„ microferme. Popularitatea programului este uria∫„. Fermierii au depus proiecte de finan˛are pentru toate cele 4.500 de miliarde de lei oferite de Ministerul Agriculturii.

O alt„ premier„: programul a f„cut b„ncile comerciale s„ finan˛eze agricultura ∫i industria alimentar„. Au fost depuse cereri de finan˛are pentru 1,4 miliarde de euro pe programul SAPARD. Aceasta reprezint„ aproape Óntreaga sum„ alocat„ Rom‚niei pe perioada 2000—2006. Cu alte cuvinte, Óntr-un an ∫i jum„tate s-a realizat mai mult dec‚t Ón 3 ani de guvernare P.S.D.

Œn aceste condi˛ii, P.S.D. tot mai duce dorul subven˛iilor.

™i Óntreb din nou: cine ne d„ nou„ lec˛ii despre cum se face agricultur„ modern„? Un partid care a hr„nit cu subven˛ii date discre˛ionar latifundiarii de partid ∫i a l„sat agricultura Ón subdezvoltare?

Concomitent, am dat substan˛„ reformelor necesare integr„rii europene, pe care P.S.D. le-a l„sat Ón coad„ de pe∫te.

Am dezvoltat Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„, am construit sistemul de eviden˛„ computerizat„ al parcelelor, care Ón anul 2004 nici m„car nu fusese inclus Ón buget. Cele 8 puncte de inspec˛ie veterinar„ la frontier„ sunt Óntr-un stadiu avansat de execu˛ie. Fabricile de lapte ∫i carne neconforme standardelor europene au fost obligate s„ se alinieze la aceste standarde ∫i sunt Ón proces de modernizare. Monitorizez personal rezolvarea problemelor marcate cu stegule˛e ro∫ii ∫i consolidarea Autorit„˛ii Sanitare Veterinare.

M„ preocup„ totu∫i faptul c„ avem foarte pu˛in timp la dispozi˛ie pentru a recupera Ónt‚rzieri acumulate timp de 16 ani de stagnare. Ar fi fost mai bine pentru Rom‚nia ca toate aceste reforme s„ Ónceap„ mai devreme. Am fi c‚∫tigat timp pentru a produce rezultate. Cet„˛enii din mediul rural ar fi putut s„ ajung„ la un nivel de trai decent mai devreme. Institu˛iile ar fi fost mai bine preg„tite Ón momentul ader„rii la Uniunea European„.

Stima˛i colegi,

Dezvoltarea infrastructurii, a agriculturii, a educa˛iei, a s„n„t„˛ii, precum ∫i recuperarea decalajelor fa˛„ de statele europene vor fi sus˛inute dup„ 2007 ∫i prin fondurile structurale ∫i de coeziune.

Utilizarea eficient„ a celor peste 30 de miliarde de euro pe care Rom‚nia Ói va primi de la Uniunea European„ Ón perioada 2007—2013 este un obiectiv prioritar pentru Guvern. Cea mai mare parte a acestor fonduri nu intr„ Ón bugetul Rom‚niei. Trebuie s„ avem de aceea capacitatea s„-i absorbim ∫i s„ preg„tim proiecte conform regulilor europene.

Exist„ deja cadrul institu˛ional ∫i mecanismele necesare la nivelul structurilor administra˛iei centrale ∫i locale. Stimul„m profesioni∫tii s„ vin„ Ón sistem, pentru a lucra pe proiecte cu fonduri europene, prin sporuri salariale.

Am cerut ministerelor s„ demareze deja proiecte cu bani de la bugetul public care s„ poat„ s„ fie finan˛ate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 Óncep‚nd din 2007 cu fonduri comunitare. S„pt„m‚na trecut„ am aprobat o list„ cu 96 de astfel de proiecte. Vom prevedea de la buget 820 de miliarde de lei pentru preg„tirea tehnic„ a acestor proiecte, astfel Ónc‚t s„ intre Ón licita˛ii imediat ce se deschid liniile de finan˛are european„, Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2007.

Am demarat o consultare la nivelul Óntregii societ„˛i, la care am invitat ∫i opozi˛ia, pentru a conveni asupra direc˛iilor strategice de utilizare a fondurilor comunitare. Dorim s„ finaliz„m p‚n„ la sf‚r∫itul lui iulie un plan de ac˛iune pentru eficientizarea utiliz„rii acestor fonduri.

Totu∫i, v„ spun c„ nu sunt mul˛umit, pentru c„ putem s„ facem mai mult ∫i va trebui s„ facem mai mult. Vreau s„ Ónv„˛„m re˛etele de succes folosite de alte state europene ∫i s„ evit„m gre∫elile lor. Am convenit deja cu premierul Spaniei, José Luis Zapatero, s„ cre„m un grup de lucru mixt pentru a prelua experien˛a spaniol„ Ón acest domeniu.

Avem nevoie de o descentralizare a utiliz„rii fondurilor europene. Trebuie s„ consolid„m at‚t agen˛iile de dezvoltare regional„, c‚t ∫i capacitatea administrativ„ la nivel local. Pentru mine, eficientizarea folosirii fondurilor comunitare reprezint„ o prioritate Ón perioada imediat urm„toare ∫i, de aceea, vreau s„ v„ declar foarte limpede c„ urm„torul semestru este decisiv pentru modul Ón care vom valorifica aceast„ oportunitate, Ón ceea ce Ónseamn„ preg„tirea administra˛iei rom‚ne∫ti pentru a-i spori capacitatea de absorb˛ie a fondurilor europene.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Œn ultimele 18 luni am f„cut fa˛„ unor situa˛ii de risc la adresa vie˛ii ∫i bun„st„rii oamenilor. Inunda˛iile ∫i gripa aviar„ au fost cele mai mari probleme cu care ne-am confruntat. Dac„ a˛i asculta cu aten˛ie ce spun rom‚nii, a˛i vedea c„ sunt mai preocupa˛i de riscul unor dezastre dec‚t de aruncatul vorbelor goale pe ecranul televizoarelor.

Cu c‚t nu vom reu∫i s„ Ón˛elegem aceste preocup„ri, cu at‚t mai mult vom fi mai departe de realit„˛ile ˛„rii. C‚t a fost P.S.D. la guvernare nu numai c„ nu a luat m„suri preventive pentru a proteja popula˛ia Ón eventualitatea unui dezastru, dar a sporit riscurile la care au fost expu∫i oamenii.

P.S.D.-ul a tolerat ∫i Óncurajat o adev„rat„ debilitate institu˛ional„ la nivelul Autorit„˛ii Sanitare Veterinare. Aceasta a f„cut ca normele de biosecuritate Ón vigoare s„ nu fie puse Ón practic„ Ón ferme ∫i Ón companiile de profil, iar la nivelul gospod„riilor popula˛iei s„ nu fie luat„ nici o m„sur„ profilactic„, Ón condi˛iile Ón care virusul H5N1 exista Ón natur„ Ón lume de ani de zile.

Am constatat aceste deficien˛e nu o dat„. Spre deosebire de dumneavoastr„, am luat m„suri pentru a le remedia, concomitent cu deciziile de controlare a epidemiei ∫i de protejare a vie˛ii oamenilor. Am dat sarcin„ noii conduceri a Autorit„˛ii Sanitare Veterinare s„ reformeze institu˛ia. Aceasta Ónseamn„ c„ practicile vechi vor fi Óndep„rtate ∫i de aici.

Ne-am confruntat cu nu mai pu˛in de 3 valuri de grip„ aviar„, dar am reu∫it s„ le stop„m. Nu am avut nici un caz de Ómboln„vire la om Ón Rom‚nia, deci interven˛ia a fost corect„. Am dublat subven˛iile pentru industria

avicol„, pentru a sprijini companiile care respect„ regulile de biosecuritate pentru a face fa˛„ c„derii pie˛ei.

Am luat m„suri drastice Ómpotriva celor care puneau s„n„tatea oamenilor Ón pericol. Am mers p‚n„ la Ónchiderea fermelor care nu respect„ reglement„rile Ón vigoare. Am atras, de asemenea, aten˛ia A.N.S.V., Autorit„˛ii Sanitare Veterinare, ∫i celorlalte autorit„˛i responsabile s„-∫i Óndeplineasc„ atribu˛iile, s„ controleze ∫i s„ sanc˛ioneze ilegalit„˛ile.

Al treilea val de grip„ aviar„ a ap„rut doar pentru c„ procedurile legale nu au fost respectate, ∫i acest lucru nu trebuie s„ se mai Ónt‚mple. A∫a cum s-a v„zut Ón cazul Codlea, cei responsabili pl„tesc neÓndeplinirea sarcinilor de serviciu cu func˛ia sau chiar cu dosare penale.

Inunda˛iile din 2005 ∫i 2006 au g„sit Rom‚nia Óntr-o stare complet nepreg„tit„. Cu toate acestea, nici pe acest subiect nu am s„ iau lec˛ii de la P.S.D.

™i am s„ v„ spun ∫i de ce. Guvernul P.S.D. a Ónc„lcat Legea privind amenajarea teritoriului na˛ional care prevedea elaborarea h„r˛ilor de risc la inunda˛ii, pentru fiecare localitate, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004. Œn 2005, nici o hart„ nu era disponibil„. Nu fuseser„ nici m„car aloca˛i bani pentru finan˛area studiilor necesare elabor„rii h„r˛ilor de risc la inunda˛ii, a lucr„rilor de prevenire a riscurilor naturale.

A trebuit s„ ajungem noi la guvernare pentru a demara programul de finan˛are a h„r˛ilor de risc la inunda˛ii ∫i pot s„ v„ anun˛ c„ termenul de finalizare a acestor h„r˛i este decembrie anul acesta. Tot noi am prezentat ∫i prima strategie na˛ional„ de management al riscului la inunda˛ii, Ón decembrie 2005, ∫i am reactualizat planurile jude˛ene ∫i locale de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor.

Am alocat fonduri importante pentru investi˛ii Ón infrastructura de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor. Astfel, Ón anul 2006, alocarea bugetar„ este de 6.300 de miliarde de lei, comparativ cu 2.200 de miliarde de lei aloca˛i Ón anul 2005 de Guvernul din acea perioad„... Din anul 2004, m„ scuza˛i! Pentru refacerea infrastructurii de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor, am alocat suplimentar 1.330 de miliarde de lei dup„ calamit„˛ile din 2005.

Am finan˛at, de asemenea, reconstruc˛ia de locuin˛e Ón zonele afectate de inunda˛ii, cu o sum„ de 1.800 de miliarde de lei pentru anii 2005 ∫i 2006. Am finan˛at de asemenea refacerea drumurilor, a c„ilor ferate ∫i a podurilor distruse de inunda˛ii.

Speciali∫tii ne-au avertizat c„ schimb„rile climatice vor duce la precipita˛ii mai mari. Œn aceste condi˛ii, prioritatea mea ∫i a Guvernului este ca at‚t autorit„˛ile, c‚t ∫i popula˛ia s„ fie preg„tite pentru situa˛iile de dezastru care pot ap„rea.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Datele pe care le-am prezentat dovedesc c„, Ón ciuda situa˛iilor excep˛ionale create de inunda˛ii ∫i de gripa aviar„ ∫i Ón ciuda vorbelor multe care s-au spus, inclusiv de c„tre cei 4 parteneri de guvernare, de 18 luni Guvernul pe care-l conduc Ó∫i onoreaz„ angajamentele asumate Ón toate domeniile.

Ne mai despart doar 6 luni de aderarea la Uniunea European„. Am demarat profunde reforme Ón domenii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 vitale ale societ„˛ii, precum justi˛ia, s„n„tatea, sistemul de pensii. Am demarat proiecte de dezvoltare Ón educa˛ie, agricultur„ ∫i infrastructur„.

Guvernul pe care-l conduc este preocupat s„ construiasc„, ∫i nu s„ vorbeasc„. Acesta este cel mai important mesaj pe care-l transmit ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„. Guvernul P.S.D. a fardat realit„˛ile. Alte guverne au Ón„bu∫it reformele. Rom‚nia are acum nevoie de un guvern care s„ construiasc„. Este singura solu˛ie pentru modernizarea societ„˛ii. Parlamentul nu are de ce s„ sus˛in„ aceast„ mo˛iune.

Nu vom deveni o ˛ar„ modern„ ∫i prosper„ doar vorbind despre lucrurile care merg r„u ∫i pe care oamenii ∫i le-ar dori altfel. Devenim o ˛ar„ modern„ dac„ punem cu to˛ii m‚na la treab„ ∫i ne asum„m un set de valori europene Ón via˛a de zi cu zi: respectul fa˛„ de reguli, respectul fa˛„ de drepturile omului, construirea succesului prin munc„, rigurozitate ∫i seriozitate.

Mo˛iunea P.S.D. din p„cate nu are nici o leg„tur„ cu aceste valori europene. Ea este expresia unui P.S.D. nereformat, f„r„ lider ∫i f„r„ direc˛ie. Ba vorbe∫te despre provocarea alegerilor anticipate, ba vorbe∫te despre aderarea la Uniunea European„ Ón 2007. Este evident c„ nici m„car dumneavoastr„ nu lua˛i Ón serios aceast„ mo˛iune.

Dac„ v„ preocup„ Óns„ integrarea european„, v„ asigur c„ Guvernul acesta va duce Rom‚nia Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. A∫a cum am mai spus-o de la aceast„ tribun„, integrarea european„ este obiectivul strategic al Guvernului pe care-l conduc ∫i acesta este proiectul meu politic.

Iar dac„ vorbi˛i despre un scrutin Ónainte de termen, domnilor, v„ rog s„ v„ feri˛i de ziua Ón care o s„ devin eu partizan al alegerilor anticipate.

V„ mul˛umesc.

Felicit„ri, domnule prim-ministru, este o sprijinire complet„ a pie˛ei de capital din Rom‚nia! f ne˛i-o tot a∫a ∫i ajungem departe!

Din p„cate, mo˛iunea de ast„zi se Ónscrie pe linia nefericit„ a erorilor politice practicate de P.S.D. Abordarea demagogic„, cu accente evident populiste, cu solicit„ri Ón care nici semnatarii nu cred, nu face dec‚t s„ duc„ Ón derizoriu o dezbatere care ar fi putut altfel fi util„.

Ca dovad„ a superficialit„˛ii, Ón introducere se cere explicit organizarea alegerilor anticipate, iar la final, Ón concluzii, se propune alegerea rapid„ a altui Guvern. P‚n„-∫i l„muresc aceast„ dilem„, parlamentarii P.S.D. ar fi f„cut foarte bine dac„ l„sau procesul legislativ s„ se desf„∫oare cursiv, f„r„ sincope inutile ∫i ineficiente.

Œn˛elegem c„ urm„rirea capitalului politic cu orice pre˛ a fost ∫i pare s„ r„m‚n„ o practic„ a P.S.D.

Sigur, mo˛iunea face referiri la multe domenii ∫i referindu-m„ doar la dou„ putem demonstra faptul c„ aceast„ mo˛iune este o ac˛iune pur demagogic„.

Suntem de acord cu faptul c„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc are nevoie de bani mai mul˛i ∫i de o reform„ coerent„, dar trebuie s„ preciz„m c„, dup„ 4 ani de subfinan˛are cronic„, cu aloc„ri Óntre 3,4 ∫i 3,7% din P.I.B., anul 2006 cunoa∫te un procent apropiat de 5%.

Guvernul s-a angajat Óntr-un program amplu de finan˛are a infrastructurii Ón domeniul educa˛iei. S„ nu uit„m c„ ast„zi suntem obliga˛i s„ pl„tim peste 6.000 de miliarde pentru gre∫elile grave comise de fosta guvernare. 6.000 de miliarde reprezint„ banii fura˛i din buzunarele profesorilor Ón perioada 2001—2004.

Am fost acuza˛i c„ directorii unit„˛ilor ∫colare au fost numi˛i pe criterii politice. Œn anul ∫colar 2005—2006 au fost numi˛i doar 10% din directori ∫i 12% din inspectorii ∫colari la nivel na˛ional. Mai mult, func˛iile de conducere au fost ocupate numai pe baz„ de concurs.

Anul trecut am adoptat strategia de descentralizare a Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar ∫i implementarea acestuia p‚n„ Ón 2010. Se deruleaz„ deja Ón acest scop un program pilot Ón 50 de ∫coli Ón 3 jude˛e, obiectivul acestei strategii fiind cre∫terea autonomiei ∫colilor, eficientizarea utiliz„rii resurselor prin finan˛are pe elev, delegarea autorit„˛ilor de la nivel central la nivel local.

Printre domeniile vizate de mo˛iune se afl„ ∫i Ministerul Mediului, care este acuzat pentru managementul crizei produse de inunda˛iile din ultima perioad„.

Sigur, pagubele produse ∫i pierderile umane suferite au adus nefericire Ón sute de case de rom‚ni, dar concluzia c„ factorii responsabili au r„mas impasibili este neserioas„ ∫i nefondat„. Actualul Guvern, dup„ consultarea legisla˛iei europene, a elaborat ∫i aprobat pentru prima dat„ Strategia na˛ional„ de management a riscului de inunda˛ii pe termen scurt ∫i mediu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 O alt„ premier„ a Executivului este lansarea programului de finan˛are a h„r˛ilor de risc, conform c„ruia vor fi realizate h„r˛ile de hazard la inunda˛ii p‚n„ Ón anul 2006. Faptul c„ Ón guvernarea P.S.D. nu au fost realizate aceste h„r˛i implic„ asumarea responsabilit„˛ii pentru marile pagube Ónregistrate. Œn urma inunda˛iilor din 2005, s-a constatat c„ planurile de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor sunt incomplete ∫i dep„∫ite, multe dintre ele fiind la nivelul anilor ’70. Ministerul Mediului a demarat Planul na˛ional pentru prevenirea, protec˛ia, diminuarea inunda˛iilor ∫i finan˛area acestuia.

Iat„ deci c„ aceast„ mo˛iune este limpede c„ nu are nici cel mai grav fundament ∫i c„ urm„re∫te un scop exclusiv electoral, prin dezinformarea popula˛iei Ón ceea ce prive∫te eforturile depuse de autorit„˛i pentru Óndeplinirea cerin˛elor din Tratatul de aderare.

Grupul nostru va vota Ómpotriva acestei mo˛iuni. Mul˛umesc.

Componen˛a Guvernului este slab„ din punctul de vedere al multor persoane care o compun, nu al totalit„˛ii. Componen˛a Guvernului este slab„ din punctul de vedere al ac˛iunilor pe care le Óntreprinde, al programelor mereu anun˛ate ∫i mereu nefinalizate. Da, sunt critici la care subscriem.

Œns„ sunt dou„ probleme care nu trebuiau uitate.

S-a vorbit despre privatiz„rile care greveaz„ economia ˛„rii, Ón maniera Ón care sunt f„cute, ∫i, nu v„ sup„ra˛i, eu m-am g‚ndit ∫i la îSidex“ ∫i la îPetrom“. S-a vorbit despre gravele probleme Óntr-o s„n„tate subfinan˛at„ ∫i, iar„∫i, nu v„ sup„ra˛i, eu m-am g‚ndit ∫i la Ordonan˛a nr. 15, la na˛ionalizarea fondului caselor de asigur„ri. S-a vorbit aici despre subfinan˛area Ónv„˛„m‚ntului ∫i m-am g‚ndit c„ problema se cronicizeaz„ nu de ieri, de azi, nu de la o guvernare la alta. S-a vorbit ∫i despre autostrada Transilvania, dar nu ∫tiu ce Parlament ∫i sub pre∫edin˛ia cui am votat aprobarea unei ordonan˛e de urgen˛„ Ón aceast„ problem„.

Deficien˛ele fostei guvern„ri exist„, dar nu reprezint„ o scuz„, dar, Ón acela∫i timp, deficien˛ele acestea reprezint„ o acuz„ pentru noua guvernare, Ón sensul continu„rii ∫i nerezolv„rii problemelor care au fost l„sate, iar deficien˛ele trebuie amintite atunci c‚nd vrei s„ ai autoritatea moral„ de a sus˛ine o mo˛iune.

Surprinz„tor sau nu, Ón aceast„ mo˛iune criticile sunt unilaterale. S-a vorbit chiar Ón cuprinsul mo˛iunii de coinciden˛a cu puncte de vedere ale domnului pre∫edinte Traian B„sescu. Desigur, c‚nd sunt problematici, c‚nd ele sunt privite din acela∫i unghi de vedere, se poate ajunge la o atare coinciden˛„. Dar coinciden˛a este alta: criticile se opresc la limita celor enun˛ate de domnul pre∫edinte Traian B„sescu.

Œn aceast„ mo˛iune, probleme grave care fr„m‚nt„ societatea rom‚neasc„, problemele justi˛iei, Ón primul r‚nd, problemele corup˛iei, iar„∫i Ón primul r‚nd, nu sunt tratate la valoarea la care ar fi trebuit s„ fie tratate. Nu suntem Ón m„sur„ s„ ad„ug„m la o mo˛iune la care nu am achiesat. Nu am achiesat la aceast„ mo˛iune Ón primul r‚nd din punctul de vedere al ac˛iunii democratice, al finalit„˛ii sale.

S-a remarcat, ∫i eu nu fac dec‚t s„ subliniez, se vorbe∫te despre alegeri anticipate, dar se vorbe∫te, Ón acela∫i timp, de sus˛inerea unui Guvern minoritar. Ne Óndrept„m, Ón mod evident, spre un joc politicianist, un joc politicianist la care Partidul Rom‚nia Mare nu are de ce s„ participe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 Sunt de rezolvat, Óntr-adev„r, probleme grele ale ˛„rii, dar acceptarea sus˛inerii unui Guvern minoritar Ónsemneaz„ a da un balon de oxigen actualei guvern„ri. Constitu˛ional este simplu. Vot„m o mo˛iune de cenzur„ pe motive real fundamentate, la care avem autoritatea moral„ s„ ridic„m problemele ∫i, imediat, nu vot„m Ónvestitura unui nou Guvern. ™i atunci avem alegeri anticipate! ™i popula˛ia le dore∫te, ∫i noi suntem al„turi de popula˛ie Ón aceast„ dorin˛„ a sa.

Vede˛i, acest paradox pe care l-a n„scut mo˛iunea de cenzur„ este foarte simplu: con˛inutul, completat, evident, poate s„ fie corect; finalitatea nu poate s„ intereseze ∫i nu rezolv„ problemele oamenilor acestei ˛„ri.

De aceea, parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare nu pot s„ voteze Ómpotriva unor critici Óndrept„˛ite, dar nici nu pot s„ participe la un joc politic Ón folosul unora sau altora, pentru a se readuce la guvernare oameni cu un ciclu politic expirat sau oameni a c„ror credibilitate este ∫i acum pus„ la Óndoial„.

Ne vom ab˛ine. Fiind procedura votului cu bile, vom declara, oral, fiecare dintre noi, ab˛inerea noastr„. Œnc„ o dat„, Ónchei, jocurile politice nu ne intereseaz„, ne intereseaz„ soarta ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

Œn textul mo˛iunii privind politica economic„ a Guvernului, depus„ de P.N.L. ∫i P.D. la 21 mai 2001, se reg„sesc acelea∫i probleme economico-financiare ca ∫i Ón cea de ast„zi, iar Ón mo˛iunile îCriza s„n„t„˛ii din Rom‚nia“, depus„ la 22 noiembrie 2001, îCriza agriculturii“, depus„ la 22 februarie 2002, îAbandonarea pensionarilor“, depus„ la 3 martie 2003, îCriza actual„ a sistemului de Ónv„˛„m‚nt“, depus„ la data de 8 noiembrie 2001, sunt exact acelea∫i probleme ridicate, acelea∫i critici formulate ca ∫i Ón textul mo˛iunii de cenzur„ îGuvernul T„riceanu — fapte ∫i minciuni“ care se dezbate ast„zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 Poate sunt alte cifre de compara˛ie, cu siguran˛„ sunt alte nume, dar esen˛a nu s-a schimbat. Popula˛ia Rom‚niei are nevoie de o strategie de lung„ durat„, care s„ ne scoat„ din noianul de probleme cu care ne confrunt„m.

Guvernul T„riceanu a f„cut pa∫i buni Ónainte, dar drumul este lung ∫i este nevoie de o munc„ consecvent„, de m„suri de reform„ autentic„, care la Ónceput pot fi dureroase, dar vor aduce acele schimb„ri de care avem nevoie Ón societatea noastr„.

Pentru aceste considerente, Grupurile parlamentare ale U.D.M.R. vor vota Ómpotriva mo˛iunii de cenzur„, dar vor vota oric‚nd o strategie na˛ional„ care s„ serveasc„ intereselor tuturor cet„˛enilor din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Suntem convin∫i c„ nici m„car semnatarii acestei mo˛iuni nu cred Ón ceea ce scriu acolo. Pentru P.S.D., dar ∫i pentru alte partide, a vorbi de alegeri anticipate este ca ∫i cum ai pomeni de funie Ón casa sp‚nzuratului.

Œn loc s„ ne ocup„m de legile integr„rii iat„ c„ am pierdut o s„pt„m‚n„ cu tot felul de mo˛iuni pe diverse teme.

Opozi˛ia uit„ c„ privatiz„rile îPetrom“, îDistrigaz“ ∫i multe altele au fost apanajul lor, c„ am pierdut de pe urma acestora milioane de euro. Iar cre∫terea pre˛urilor este doar una dintre consecin˛ele nefaste ale strategiilor lor defectuoase de a gestiona economia rom‚neasc„.

Din cuprinsul de Ón∫iruirii de a∫a-zise dezastre ∫i calamit„˛i ale actualei guvern„ri din mo˛iunea P.S.D., Partidul Conservator este de acord cu un singur capitol, cel referitor la deficien˛ele din sistemul medico-sanitar. Suntem siguri Óns„ c„ responsabilii Ministerului S„n„t„˛ii vor rezolva Ón scurt timp problemele cu care se confrunt„ sistemul. Ele nu sunt noi, ba chiar sunt cronice, iar actuala stare de degringolad„ reprezint„ un alt efect al indiferen˛ei manifestate de mul˛i ani Ón acest domeniu.

Guvernul va rezista cu brio ∫i, mai mult dec‚t at‚t, Ó∫i va duce la bun sf‚r∫it dificila ∫i nobila misiune de a integra Rom‚nia Ón Uniunea European„ Ón 2007.

Acest argument suprem reprezint„ chintesen˛a prezen˛ei la guvernare a Partidului Conservator. Avem nevoie de stabilitate politic„, iar obiectivul na˛ional al integr„rii va fi Óndeplinit cu toate Óncerc„rile de intimidare la care se preteaz„ opozi˛ia prin depunerea unor adev„rate avalan∫e de mo˛iuni simple ∫i de cenzur„.

Partidul Conservator, prin participarea sa la guvernare, va Óntreprinde toate demersurile pentru legiferarea ini˛iativelor privind cre∫terea nivelului de trai al popula˛iei ∫i sus˛inerea mediului de afaceri rom‚nesc.

Œn acest sens, pot s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„ Partidul Conservator a ini˛iat acea ini˛iativ„ legislativ„ privind diminuarea T.V.A.-ului la produsele alimentare de la 19 la 9%. Nu a fost aprobat„ aceast„ ini˛iativ„ Ón Senat. Sper„m s„ fie aprobat„ ∫i s„ facem aceast„ corectur„ de rigoare Ón Camera Deputa˛ilor.

Tot Partidul Conservator a propus neimpozitarea profitului reinvestit, deci modificarea Codului fiscal, ∫i, bineÓn˛eles, ∫i mic∫orarea impozitelor de la 3% la 1% pentru microÓntreprinderi, ceea ce Ónseamn„ c„ ne preocup„m serios de priorit„˛ile economice ale Rom‚niei.

™i, pe aceast„ cale, trebuie s„ mul˛umim tuturor reprezentan˛ilor partidelor care au votat aceste ini˛iative ale noastre ∫i care, bineÓn˛eles, nu fac altceva dec‚t s„ duc„ la Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri rom‚nesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 Dorim, ca partid, o politic„ guvernamental„ clar„, ferm„ ∫i eficient„ cu privire la I.M.M.-uri, ∫i acesta a fost unul dintre lucrurile hot„r‚toare pentru care ne-am angajat, Ón urm„ cu mai bine de un an ∫i jum„tate, s„ particip„m ∫i s„ sprijinim guvernarea. Dezvoltarea spiritului antreprenorial, cre∫terea competitivit„˛ii economice, sus˛inerea I.M.M.-urilor inovative, dezvoltarea proiectelor de asisten˛„ tehnic„ a acestora, corelarea ac˛iunilor de implementare a Cartei europene pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii cu Programul de guvernare 2004—2008, dezvoltarea incubatoarelor de afaceri sunt doar c‚teva dintre cele mai importante ˛inte pe care Partidul Conservator ∫i le-a propus ca parte a strategiei sale politice de sus˛inere corespunz„toare a I.M.M.-urilor.

Tot Ón ideea cre∫terii economice, Partidul Conservator dore∫te amplificarea programului na˛ional de eficien˛„ energetic„, care va beneficia de fonduri substan˛iale mai mari Óncep‚nd de anul viitor. Liberalizarea pie˛ei energetice reprezint„ unul dintre angajamentele asumate Ón cadrul negocierilor de aderare a Rom‚niei chiar pe timpul guvern„rii P.S.D., Ón 2004, iar acum P.S.D. uit„ de toate capitolele de integrare ∫i angajamentele asumate cu acest prilej ∫i prezentate la vremea respectiv„ ca mari victorii.

Œn acela∫i timp, Guvernul va trebui s„ priveasc„ cu mai mult„ aten˛ie asupra justei m„suri dintre nevoile sociale ∫i constr‚ngerile economice.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Guvernul T„riceanu a tras destul ponoasele gre∫elilor fostei guvern„ri, at‚t Ón negocierea capitolelor de aderare la Uniunea European„, c‚t ∫i Ón domeniul social. Este vremea s„ ne trezim la realitate, s„ ne concentr„m pe ini˛iativele cu adev„rat importante, pe faptul c„ oamenii stau la cozi la medicamente, c„ au pensii de mizerie, c„ nu-∫i pot asigura co∫ul zilnic, c„ nu au bani s„-∫i achite facturile la energie ∫i gaz metan ∫i c„ ˛„ranul rom‚n este la fel de oropsit ca ∫i p‚n„ acum.

Partidul Conservator consider„ a∫adar c„ Rom‚nia se g„se∫te acum la finele procesului de integrare Ón Uniunea European„, Óntr-un moment crucial al evolu˛iei sale istorice, politice, economice ∫i sociale. Convin∫i de responsabilitatea pe care o avem Ón fa˛a acestui moment, convin∫i de a ac˛iona pentru respectarea interesului na˛ional ∫i progresului Rom‚niei, con∫tien˛i de r„spunderea pe care ∫i-o asum„ Ón fa˛a ˛„rii, Partidul Conservator va vota pentru sus˛inerea Guvernului ∫i respingerea mo˛iunii de cenzur„.

V„ mul˛umesc.

Nici una dintre aceste dou„ condi˛ii esen˛iale pentru ca o mo˛iune de cenzur„ s„ fie o aplicare a unui principiu democratic nu este Óndeplinit„. ™i, Ón dou„ cuvinte, o s„ m„ explic.

Œn primul r‚nd, mo˛iunea nu aduce nimic nou. Ea con˛ine de fapt acelea∫i critici care privesc o situa˛ie existent„ Ón Rom‚nia ∫i pentru care nu este nevoie s„ prezent„m o mo˛iune de cenzur„. Am auzit aceste critici ale situa˛iei de fapt cu ocazia numeroaselor mo˛iuni simple sau mo˛iuni de cenzur„, de care nu am dus lips„ Ón aceast„ perioad„. Din p„cate, ∫i ast„zi acest tip de mo˛iune readuce foarte clar Ón prim-plan ∫i, a∫ spune, de o manier„ foarte transparent„, frustr„rile pe care P.S.D.-ul le are pentru c„ nu a putut constitui majoritatea care s„-i permit„ r„m‚nerea la guvernare dup„ alegerile din 2004.

Œn extrem de pu˛ine cazuri, aproape singulare, sunt criticate ∫i solu˛iile, care, sigur, pot fi mai mult sau mai pu˛in inspirate. Din p„cate, orice efort am face s„ extragem din aceast„ mo˛iune de cenzur„ eventuale solu˛ii alternative care s„ ne permit„ s„ dep„∫im dificult„˛ile cu care se confrunt„ Rom‚nia, trebuie s„ spun cu toat„ onestitatea c„ sunt inutile. Din p„cate, interven˛iile de ast„zi ale semnatarilor mo˛iunii au dovedit, de o manier„ foarte clar„, inutilitatea oric„rui efort de a c„uta solu˛ii alternative Ón aceast„ mo˛iune de cenzur„.

Nu am de g‚nd s„ reiau cifre, exemple care au fost deja date aici ∫i care, de fapt, dovedesc una dintre principalele probleme ale mo˛iunii de cenzur„. Premisa ∫i ipoteza de lucru pe care se bazeaz„ Óntreaga mo˛iune este una neargumentat„ ∫i Ón mod fundamental fals„.

A∫ vrea s„ m„ refer la cel de-al doilea element, ∫i anume din punctul de vedere al momentului ales. Nu pot s„ nu remarc c„ momentul ales poate s„ fie potrivit pentru P.S.D., partid confruntat cu serioase probleme interne ∫i probleme ∫i mai mari de credibilitate la nivelul societ„˛ii rom‚ne∫ti. Dar probabil este momentul cel mai prost ales pentru ˛ara noastr„, acum, c‚nd ne afl„m practic Ón etapa finaliz„rii ultimului raport ce urmeaz„ s„ valideze, Ón luna septembrie, data admiterii Rom‚niei Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Din p„cate, acest lucru dovede∫te c„ mo˛iunea se developeaz„ astfel, Ón mod foarte clar, ca fiind expresia unei abord„ri politicianiste, f„r„ cea mai mic„ inten˛ie a autorilor de a ajunge la ultima sa consecin˛„ potrivit Constitu˛iei, respectiv retragerea Óncrederii acordate Guvernului.

Din p„cate, ∫i din punct de vedere practic, îsensul profund al mo˛iunii“, cum spunea domnul pre∫edinte Mircea Geoan„, este faptul c„ mo˛iunea este ilogic„, Óntruc‚t nu exist„ o alternativ„ la actuala majoritate. Coali˛ia func˛ioneaz„ mai mult sau mai pu˛in bine, dar nu exist„ la ora actual„ nici un motiv pentru care mandatul s„u s„ nu fie dus la bun sf‚r∫it. A-l Óntrerupe ast„zi ar Ónsemna s„ cre„m probleme majore de stabilitate Ón guvernarea Rom‚niei ∫i, mai ales, s„ punem sub semnul Óntreb„rii obiectivul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, obiectiv na˛ional fundamental.

Sus˛inerea, din p„cate, a∫a cum s-a dovedit ∫i ast„zi, a acestei mo˛iuni nu folose∫te nici interesului oamenilor, nici interesului clasei politice Ón ansamblul s„u. Dac„ vrem s„ o calific„m ca un exerci˛iu pur democratic, putem s„ facem acest lucru.

Din toate motivele pe care le-am prezentat, Grupurile parlamentare ale Alian˛ei D.A. din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor vor vota Ómpotriva mo˛iunii.

V„ mul˛umesc.

Œns„, ca politician care a trecut prin dou„ mandate de opozi˛ie, fa˛„ de P.S.D. ∫i acoli˛ii s„i, Ón unele cazuri, ∫i care, Ón aceast„ calitate, am asistat la na∫terea voioasei devize înici o sesiune f„r„ o mo˛iune“, pot s„ v„ spun c„, Óntre timp, m-am convins c„ Ón Rom‚nia democratic„ de ast„zi, cu scurta noastr„ experien˛„ postrevolu˛ionar„ pe care o are parlamentarismul rom‚n, nu mo˛iunile dese ∫i bine ticluite pot duce la c„derea guvern„rii. Experien˛a noastr„ ne arat„ c„ puterea Ón Rom‚nia se pierde nu printr-o presta˛ie conving„toare a opozi˛iei, ci printr-o

presta˛ie neconving„toare a puterii. ™i este un adev„r de care ne-am convins to˛i.

Œns„, Ón aceast„ ordine logic„ de idei, aduc aminte celor din P.S.D. c„ Ón toate sondajele Alian˛a este Óntr-o cre∫tere evident„, Ón timp ce ei sunt Óntr-o sc„dere evident„, ceea ce nicidecum nu este un semn bun pentru ∫ansele P.S.D. de a prelua puterea de la Alian˛„, Ón ciuda numeroaselor ∫i foarte bunelor mo˛iuni pe care le-au f„cut ∫i le vor mai face.

Aceast„ situa˛ie Ómi aduce aminte de acele celebre paradoxuri din timpul comunismului, sintetizate Óntr-un banc destul de amar ∫i din care Ómi mai aduc ∫i v„ aduc aminte urm„toarele: de∫i Ón Rom‚nia nimeni nu munce∫te, produc˛ia cre∫te Óncontinuu; de∫i produc˛ia cre∫te Óncontinuu, magazinele sunt goale; de∫i magazinele sunt goale, frigiderele sunt pline; de∫i frigiderele sunt pline, toat„ lumea este nemul˛umit„; ∫i, de∫i toat„ lumea este nemul˛umit„, nimeni nu face nimic.

Asta era Ón timpul comunismului.

Acum situa˛ia actual„ Ómi permite s„ sintetizez unele paradoxuri, s„ zicem, pesediste. De∫i P.S.D. declar„ c„ nu ar intra la guvernare, el depune o mo˛iune de cenzur„ prin care cere c„derea Guvernului; de∫i toate mo˛iunile P.S.D. sunt foarte bune ∫i spun doar adev„ruri, ele sunt respinse ∫i Guvernul T„riceanu se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ reziste; de∫i Guvernul Alian˛ei rezist„ ∫i, Ón opinia P.S.D., continu„ s„ guverneze catastrofal, Alian˛a continu„ s„ creasc„ Ón op˛iunile electoratului; ∫i, de∫i op˛iunea electoratului este Óntotdeauna cea corect„, nu ∫tiu cum se face, dar P.S.D. continu„ s„ scad„ Ón sondaje.

Mo˛iunea de cenzur„ contra Guvernului T„riceanu este o mo˛iune preponderent tehnic„, f„r„ a dezv„lui o optic„ major„ proprie privind dezvoltarea Rom‚niei. Ea r„m‚ne insensibil„ la unele aspecte mai generale ale societ„˛ii rom‚ne∫ti din anul 2006, care sunt extrem de solicitante ∫i pe care Partidul Rom‚nia Mare le are Ón vedere.

Sigur c„ este adev„rat c„ Ónv„˛„torii ∫i profesorii, cum spune mo˛iunea, sunt r„u salariza˛i. Dar ce predau ace∫ti Ónv„˛„tori ∫i profesori? Ce discipline ∫i ce manuale au? Ce manuale de istorie, ce manuale de literatur„, de umanistic„ le ofer„ ministerele de resort ale guvern„rii T„riceanu? C„tre ce perspective sociopolitice Ói Óndreapt„ pe elevi ∫i studen˛i? Cui Ói este l„sat„ reconstruc˛ia cultural„ ∫i spiritual„ a ˛„rii, care se face ∫i Ón cazul acestui Guvern din banul public? Poate ea lipsi dintr-o mo˛iune de cenzur„ care se vrea cuprinz„toare?

S„ ne fie indiferent cum a fost ∫i este folosit banul public c‚nd vorbim de edificarea unei alte mentalit„˛i ∫i identit„˛i rom‚ne∫ti Ón fluxul integr„rii europene? Se poate dezinteresa o mo˛iune de cenzur„ cu preten˛ia de a fi complet„ de cum a fost folosit banul public Ón noile institute culturale, sociale ∫i istorice recent Ónfiin˛ate? Oare nu ne intereseaz„ competen˛a celor angaja˛i ∫i pl„ti˛i acolo?

Suntem indiferen˛i la felul Ón care se confec˛ioneaz„ fal∫ii lideri de opinie, noi directori de con∫tiin˛„ pe bani publici? Stupida campanie anticomunist„, f„r„ nici o analiz„ social„, solid„, campanie pentru care se cheltuiesc ∫i bani publici, poate fi ignorat„ Óntr-o mo˛iune de cenzur„?

P.R.M. nu este de acord cu toate acestea. Ne a∫teptam s„ fie vizate ∫i aceste probleme, dar ele nu sunt avute Ón vedere. Iat„ Ónc„ un motiv care ne face s„ ne distan˛„m de aceast„ mo˛iune de cenzur„ iner˛ial„, care este Ón fond o mo˛iune de cenzur„ acefal„.

Guvernul T„riceanu finan˛eaz„ ∫i activit„˛i de ordin intelectual, spiritual. Ministerul Culturii din Guvernul T„riceanu nu s-a ilustrat oare printr-o activitate condamnabil„ pentru oamenii legii? Oare a face cadou bunuri materiale ∫i simbolice de interes na˛ional nu constituie un fapt demn de o mo˛iune de cenzur„? Oare ministrul Iorgulescu de la cultur„ nu s-a ridicat Ómpotriva Parlamentului ∫i a Cur˛ii Constitu˛ionale prin ac˛iunea lui de Mo∫ Cr„ciun proregalist? Oare cazul Muzeului îEnescu“, Ónc„rcat de clauze testamentare, nu sfideaz„ ∫i acesta legile?

Nu vreau s„ intru Óntr-o enumerare de asemenea probleme pe care le-am fi vrut cuprinse Óntr-o mo˛iune complet„ de cenzur„. Vrem doar s„ ne explic„m de ce noi nu ne putem ralia acestei mo˛iuni de cenzur„ ∫i, Ón acela∫i timp, atragem aten˛ia c„ avem ∫i un spirit critic, pe care-l consider necesar Ón cazul guvern„rii T„riceanu.

Atragem aten˛ia c„ acest Guvern a acceptat o lege a minorit„˛ilor de aspect clar anticonstitu˛ional, prezent‚nd-o Parlamentului f„r„ s„ ˛in„ seam„ de Ónc„lcarea Constitu˛iei. Deci avem suficiente motive pentru care am putea s„ avem o pozi˛ie foarte critic„ ∫i al„turi de P.S.D. Dar mo˛iunea, a∫a cum este redactat„ ∫i cum este g‚ndit„, nu ne permite acest lucru.

Œmi aduc aminte c„ Ón decembrie 2000 am pus o Óntrebare noului prim-ministru Ón plenul Parlamentului: de ce Programul de guvernare N„stase nu Ó∫i propune o b„t„lie cu corup˛ia? R„spunsul dat Ón plen a fost uimitor ∫i-l repet: îDar de ce trebuie s„ ne batem cu corup˛ia?“. Urm„rile se ∫tiu.

Partidul Rom‚nia Mare a considerat ∫i consider„ c„ b„t„lia contra corup˛iei este necesar„ mereu, pentru c„ d„ un sens moral ac˛iunii politice ∫i face activitatea politic„ credibil„.

Nimic nu exist„ f„r„ o bolt„ spiritual„. Ea nu se desprinde din aceast„ mo˛iune de cenzur„ a P.S.D., ceea ce constituie Ónc„ un motiv foarte important, inevitabil pentru care ne delimit„m pentru aceste abord„ri politice.

Incontestabil, Guvernul T„riceanu este departe de dezideratele P.R.M. Ón materie de guvernare. Dar Partidul Rom‚nia Mare nu vrea s„ participe la o destabilizare politic„ ∫i la reeditarea unei guvern„ri de tipul Adrian N„stase, dispre˛uitoare fa˛„ de Constitu˛ie, fa˛„ de societate, fa˛„ de stat ∫i fa˛„ de comunitatea na˛ional„.

De ce s„ vot„m pentru aceast„ mo˛iune de cenzur„ cu 6 luni Ónainte de integrarea european„? Œn Rom‚nia anului 2006 este nevoie de o alt„ perspectiv„ ∫i paradigm„ politic„ dec‚t aceea care ne-a fost oferit„ prin mo˛iunea de cenzur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 Œn concluzie, ne ab˛inem, sper‚nd Óntr-o alt„ perspectiv„ de lucru.

Stima˛i colegi,

Œn loc s„ fi spus îunele dintre programe“, ∫i atunci a∫ fi explicat, îcare, Óntr-un av‚nt electoral, au fost pornite“, ca de exemplu 9.500 de locuin˛e care nu aveau acoperire bugetar„ Ón 2005 ∫i pentru care a trebuit s„ spunem pe fa˛„ constructorilor: îStima˛i constructori, trebuie s„ sist„m la 3.500 de locuin˛e construc˛ia, pentru c„ nu avem bani Ón 2005“... Le-am desistat acum. Œn loc de aceste dispute bune ∫i care trebuie s„ aib„ loc Ón Parlamentul Rom‚niei, se afirm„ asemenea inep˛ii.

Haide˛i s„ zicem lucrurilor pe nume! Pentru prima oar„ — ∫i nu s-a spus acest lucru —, anul trecut am Óncheiat anul f„r„ datorii la constructori. Am pl„tit toate facturile. Eu cred c„ este primul an dup„ 16 ani c‚nd am putut s„ st„m Ón fa˛a constructorilor care au fost am„gi˛i ani de-a r‚ndul de guvernele care au fost Ónainte. Am pl„tit toate facturile.

A fost primul an, 2006, Ón care ast„zi Guvernul adopt„ a doua rectificare Ón plus, din care 80% se dau Ón bani pentru infrastructur„, pentru proiecte noi ∫i care unele sunt ∫i continuate, care au fost bune, care au fost Óncepute de Guvernul anterior.

Acestea sunt lucrurile pe care trebuie s„ le spunem la o mo˛iune de cenzur„, nu s„ arunc„m cu acuze ieftine, cu politicianisme.

Eu cred c„ ministerul, eu cred c„ este bine s„ o spunem, Ministerul Transporturilor, cu bune ∫i rele, a pornit unele programe, are grij„ totu∫i de infrastructura rural„, are grij„ de unele probleme care sunt cu inunda˛iile.

™i nu s-a vorbit despre inunda˛ii. P„i, stima˛i colegi, Ón 2003 s-au reconstruit 34 de case care au fost construite pentru inunda˛ii, f„r„ licita˛ie, Ón 4 luni de zile. Noi a trebuit s„ reconstruim anul trecut 1.100 de case. Le-am reconstruit. ™tiu, la unele au fost probleme, dar a trebuit s„ reconstruim 1.100 de case! Guvernul, anul trecut, a alocat peste 400 de milioane de euro pentru inunda˛ii. Acestea sunt cifre clare ∫i reale.

Eu cred c„ aici Óncepe un discurs, Óntr-adev„r, constructiv, Ón care ∫i opozi˛ia, ∫i puterea Ó∫i spun evident ce au pe suflet, critic„ guvernarea, dar nu prin asemenea atitudini care sunt foarte departe de o analiz„ clar„ ∫i real„ a Programului de guvernare.

Acest lucru Ól propun Ón continuare. Haide˛i s„ facem o analiz„ real„ a Programului de guvernare, s„ vedem ceea ce a fost r„u, s„ facem acele men˛iuni care trebuie f„cute, dar nu prin asemenea mo˛iuni de cenzur„. V„ mul˛umesc.

Am urm„rit cu mult„ aten˛ie discursul domnului prim-ministru, Ón care, la un moment dat, am fost tentat s„ v„d c„ se adreseaz„ partenerilor de coali˛ie, ∫i nu semnatarilor mo˛iunii. Vorbea despre condi˛ii ∫i ultimatumuri. Ne aducem aminte de condi˛iile ∫i ultimatumurile lui Dan Voiculescu puse acum c‚teva zile ∫i respinse brutal de c„tre P.D. ∫i P.C. ∫i P.N.L. pentru renegocierea acestor probleme care fr„m‚nt„ coali˛ia. Se f„cea leg„tur„ de restructurare, c„ nu-i acum momentul. Sigur, voalat, se referea la criticile pe care P.D.-ul le-a

adus Domniei sale. ™i am avut impresia c„, de fapt, d‚nsul cite∫te nu pentru mo˛iune, ci cite∫te pentru P.C., pentru P.D. ∫i pentru al˛ii din coali˛ie.

Este foarte clar c„ acest tip de comportament guvernamental îa la T„riceanu“ arat„ foarte limpede, din punctul meu de vedere, disensiunea ∫i lipsa de unitate care exist„ sau ar trebui s„ existe Ón aceast„ coali˛ie.

Spunea˛i la un moment dat, domnule premier, c„ s-au tocat banii publici. Este absolut, cred eu, necorect s„ spui de tocatul banilor publici, c‚nd dumneavoastr„ la sf‚r∫itul anului trecut a˛i risipit peste un miliard de euro, av‚nd un excedent bugetar de peste 1% din produsul intern brut ∫i a˛i reu∫it performan˛a pe care nimeni n-a mai reu∫it-o ca, Óntr-o lun„ de zile, s„ ajunge˛i la un deficit de aproape Ónc„ 1%. A˛i cheltuit extraordinar de mul˛i bani.

Acela∫i tip de comportament Ól ave˛i ∫i ast„zi, nu v-a˛i schimbat cu nimic. Dori˛i s„ rectifica˛i bugetul, dori˛i s„ majora˛i deficitul, b„ga˛i Ón boal„ Banca Na˛ional„, care trebuie s„ m„reasc„ dob‚nzile ∫i rezervele minime obligatorii. Nu v„ pas„ de infla˛ie, nu v„ pas„ de nimic, v„ pas„ doar s„ arunca˛i ∫i s„ face˛i un buget nerealist, ∫i s„ v„ preg„ti˛i de alegeri anticipate. Nu le vre˛i acum, probabil, dar o s„ le ave˛i, domnule T„riceanu, ∫i n-o s„ mai fi˛i prim-ministru c‚t de cur‚nd.

V„ mul˛umesc.

nerecunosc‚ndu-se importan˛a politicilor sociale ∫i de protec˛ie social„ pentru dezvoltarea ∫i modernizarea Rom‚niei, rolul acestora a fost mult diminuat fa˛„ de perioada anilor 2000—2004.

De altfel, r„spunsurile la adev„ratele priorit„˛i ale popula˛iei ∫i ale ˛„rii sunt extrem de pu˛in conturate at‚t Ón documentele politice ale puterii, dar ∫i Ón bugetele de stat anuale, ca expresie sintetic„, practic„ a politicilor, programelor ∫i m„surilor practice efective de guvernare.

Œn aceea∫i logic„, putem Óntreba la r‚ndul nostru, domnule prim-ministru: de ce nu ne propunem m„suri mult mai ferme pentru preg„tirea continu„ a for˛ei de munc„, de ce s„ nu stimul„m Óntr-o m„sur„ mult mai mare cre∫terea gradului de ocupare prin crearea unor noi locuri de munc„, de o mai bun„ calitate ∫i mult mai bine pl„tite? De ce nu punem un accent deosebit pe necesitatea cre∫terii puterii de cump„rare a salariilor ∫i pensiilor, acestea fiind Ón continuare cu mult sub valorile anului 1989? De ce nu apare cu claritate ideea necesit„˛ii cre∫terii ponderii cheltuielilor sociale Ón produsul intern brut? De ce nu aloc„m mai mult pentru cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„?

Œn definitiv, de ce nu construim autostr„zi, spitale, ∫coli, gr„dini˛e, locuin˛e, drumuri? De ce nu folosim Óntr-o m„sur„ mult mai mare resursele materiale ∫i mai ales cele umane ale ˛„rii? De ce nu facem, stima˛i colegi, din compatibilizarea modelului social rom‚nesc cu cel european una dintre marile priorit„˛i ale Rom‚niei?

Sigur c„ aceste lucruri nu se petrec peste noapte, dar ele nici m„car nu sunt recunoscute ca priorit„˛i, nici m„car nu ni le propunem. Ele pur ∫i simplu nu exist„ Ón viziunea Guvernului T„riceanu. Aceasta este de fapt marea noastr„ problem„.

Stima˛i colegi,

™i totu∫i Guvernul s-a preocupat de ceva.

S-a preocupat Ón primul r‚nd s„ restituie integral propriet„˛ile unui grup restr‚ns de cet„˛eni, aproximativ 10% din popula˛ia ˛„rii, ∫i aceasta chiar cu riscul compromiterii dezvolt„rii viitoare a Rom‚niei. Orice Ón˛elegere anterioar„ Óntre partidele parlamentare cu privire la o necesar„ limitare Ón timp a restituirilor, lu‚ndu-se ca an de referin˛„ anul 1945, dar ∫i la o limitare a suprafe˛ei de restituit — nu mai mult de 50 de hectare de p„dure sau teren — a fost spulberat„ prin asumarea r„spunderii Guvernului, de∫i mai ales Óntr-un domeniu at‚t de sensibil ca cel al propriet„˛ii o Ón˛elegere se impunea. Aceasta, cu at‚t mai mult cu c‚t la momentul redeschiderii lui procesul de retrocedare era Óncheiat Ón propor˛ie de 98%.

Dup„ cum desigur ∫ti˛i, acest principiu de restituire a averilor _in integrum_ nu s-a aplicat Ón nici o alt„ ˛ar„ fost„ comunist„, problema propriet„˛ii rezolv‚ndu-se printr-o Ón˛elegere a partidelor parlamentare, prin desp„gubiri b„ne∫ti sau titluri de stat, precum ∫i prin restituirea par˛ial„ Ón natur„, dar Ón mod propor˛ional cu averea deja de˛inut„. Consecin˛a acestei a∫a-zise reforme o reprezint„ accentuarea dramatic„ a polariz„rii sociale a societ„˛ii rom‚ne∫ti, tocmai Ón aceste 18 luni.

Œn al doilea r‚nd, Guvernul a fost preocupat s„ introduc„ aceea∫i cot„ de impozitare a veniturilor at‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 pentru cei s„raci, c‚t ∫i pentru cei boga˛i ∫i foarte boga˛i. Rezultatul l-a constituit ∫i aici accentuarea polariz„rii sociale, c„ci o minoritate de numai 9% din totalul salaria˛ilor s-a Ómbog„˛it cu valori cuprinse Óntre 5 ∫i 150 de milioane de lei pe lun„, Ón detrimentul unei majorit„˛i de 91% care a primit Ón plus sume cuprinse Óntre 75.000 de lei ∫i 250.000.000 de lei pe lun„.

™i aceast„ a∫a-zis„ reform„ este Ón opinia noastr„ v„dit inechitabil„ ∫i imoral„, ea reprezent‚nd, Ón fapt, o nou„ capitalizare a oligarhiei economice rom‚ne∫ti, realizat„ nu prin efort propriu, nu prin dezvoltarea spiritului antreprenorial sau prin mecanisme de pia˛„ concuren˛iale, ci, dimpotriv„, printr-o m„sur„ impus„ administrativ.

Œn al treilea r‚nd, Guvernul a restr‚ns masiv accesul universal ∫i egal la ocrotirea s„n„t„˛ii prin generalizarea sistemului de co-plat„ al serviciilor de s„n„tate, prin introducerea a∫a numitului pachet minim ∫i a unui pachet de servicii medicale de baz„, ce consacr„ pentru prima oar„ diferen˛ieri v„dite Óntre diversele categorii sociale, limit‚nd sever ∫i cu bun„ ∫tiin˛„ un drept fundamental, dreptul la s„n„tate, pentru cei mai s„raci dintre semenii no∫tri.

Œn al patrulea r‚nd, Guvernul a redus drastic ∫ansele egale de acces la un Ónv„˛„m‚nt de calitate, prin limitarea num„rului de burse pentru elevi ∫i studen˛i, prin lipsa fondurilor necesare pentru reconstruc˛ia sistemului de Ónv„˛„m‚nt din mediul rural, prin cre∫terea abandonului ∫colar din cauza s„r„ciei, prin neindexarea burselor de studiu ∫i reducerea subven˛iilor pentru regia de c„min, prin taxe prohibitive pentru masterat ∫i doctorat, prin discrepan˛e mari Ón preg„tirea profesional„ a cadrelor didactice, ca ∫i prin men˛inerea unei salariz„ri nestimulative pentru cre∫terea performan˛ei Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.

Stima˛i colegi,

Toate aceste a∫a-zise reforme promovate Ón cele 500 de zile de guvernare de dreapta au, desigur, un numitor comun. Dac„ ele nu vor fi imediat stopate, vor conduce inevitabil la pericolul apari˛iei a dou„ Rom‚nii, care, Ón cel mai scurt timp, nu vor mai putea fi unite de nimic: la un pol, c‚teva sute de mii de persoane care pot cump„ra s„n„tate, educa˛ie, servicii de calitate, statut social ∫i, la polul opus, o larg„ majoritate de exclu∫i, care se vor chinui s„ supravie˛uiasc„ Ón s„r„cie sau la marginea acesteia.

S-a guvernat clar, stima˛i colegi, Ón folosul a maximum 10% din popula˛ia ˛„rii. Au fost ∫i sunt pe cale de a fi eliminate valori ∫i concepte na˛ionale ∫i europene, cuceriri ale anilor trecu˛i, precum statutul social, solidaritatea social„, coeziunea social„. S-a ac˛ionat con∫tient pentru ad‚ncirea polariz„rii sociale Ón Rom‚nia. Dreapta politic„ a orientat societatea rom‚neasc„ exclusiv spre proprietate, ca ∫i cum proprietatea singur„, capitalul singur ar fi suficient pentru a produce bun„starea general„.

Ca social-democra˛i, suntem Ón m„sur„ s„ tras„m o grani˛„ clar„ Ón aceast„ materie, afirm‚nd r„spicat faptul c„ numai munca, ∫i anume munca de o productivitate Ónalt„, produce bun„stare. De altfel, societatea capitalist„

dezvoltat„ este o societate a muncii, Ón primul r‚nd a muncii salariate. Iat„ ceea ce ignor„ Ón mod voit puterea de azi.

Bun„starea general„ nu Ó∫i are sursa Ón prosperitatea celei mai Ónst„rite p„turi sociale, respectiv cea a de˛in„torilor de capital, a∫a cum Óncearc„ s„ ne conving„ Ónc„ din decembrie 2004 Guvernul T„riceanu. Œn realitate, dimpotriv„, prosperitatea celor mai s„raci dintre rom‚ni contribuie la bun„starea general„.

De aici ∫i necesitatea ridic„rii nivelului de trai pentru cei peste 60% din popula˛ia ˛„rii cuprin∫i Ón primele 4 grupe de venituri. Iat„ de ce este nevoie, pe de o parte, de politici de redistribuire a ceea ce se produce Ón societate Ón favoarea acestor oameni cu venituri mai mici, iar, pe de alt„ parte, este nevoie de o redistribuire a ∫anselor de a accede la bun„stare, prin ∫anse egale la educa˛ie, la s„n„tate, la cultur„, la dezvoltare economic„ ∫i social„.

Concluzia pentru noi, social-democra˛ii, este una singur„. Starea extrem de precar„ Ón care se g„se∫te marea majoritate a popula˛iei Rom‚niei nu reprezint„ o chestiune conjunctural„, nu este o gre∫eal„ de moment, de etap„, ci, dimpotriv„, ea este o ac˛iune programat„, asumat„ con∫tient ∫i urm„rit„ cu perseveren˛„ de actuala putere de dreapta din ˛ar„. Ea ˛ine de esen˛a ideologiei promovate. Ea este expresia unor principii sociale profund gre∫ite Ón concep˛ia noastr„ ∫i care conduc inevitabil la astfel de rezultate nefaste.

Œn viziunea Partidului Social Democrat, lucrurile trebuie schimbate din temelii, Óncep‚nd cu filozofia de guvernare, dar ∫i cu Guvernul actual. Votul dumneavoastr„, stima˛i colegi, Ón favoarea mo˛iunii de cenzur„ se va constituit Óntr-un vot al unor politicieni responsabili pentru soarta ˛„rii ∫i a cet„˛enilor ei.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Ministrul justi˛iei pretexteaz„ c„ speciali∫tii critic„ acest cod. Œn primul r‚nd, trebuie precizat c„ e vorba de speciali∫tii Domniei sale, cei de la care provin proiectele de legi intrate Ón folclorul comic al acestei legislaturi, Óntotdeauna Ónt‚rziat„, Óntotdeauna cu ciorchini de modific„ri aduse din mers, ajung‚ndu-se, stima˛i parlamentari, la practica periculoas„ de a se face modific„ri pe text p‚n„ ∫i dup„ exprimarea, dup„ votarea legilor de c„tre dumneavoastr„.

Œn loc s„ Ómbun„t„˛easc„ legea adoptat„, constituit„ conform exigen˛ei ∫i directivelor organismelor europene, Ón loc s„ informeze emisarii europeni c„ am adoptat un Cod penal ce r„spunde obiectivelor stabilite, ministerul a preferat s„ fac„ valuri, s„ trag„ semnalul de alarm„ ca domnul Goe, s„ ne planteze stegule˛e ro∫ii unde nu trebuie, s„ c‚rpeasc„ Codul penal ceau∫ist, s„ dubleze legisla˛ia penal„ care trebuie s„ fie ferm„ ∫i unic„.

Rostesc aceste critici pentru c„ mo˛iunea de cenzur„ este intitulat„ îFapte ∫i minciuni“.

V„ anun˛ cu am„r„ciune, stimate domnule prim-ministru, c„ isc„lind expunerea de motive la Legea de modificare a Codului penal ceau∫ist a˛i fost pus Ón situa˛ia s„ semna˛i un fals. V„ pot demonstra cu creionul Ón m‚n„ c„ documentul a indus Ón eroare Parlamentul, justific‚nd modific„ri legislative de urgen˛„ a integr„rii care erau adoptate _ad litteram_ Ónc„ de acum doi ani, dar a c„ror intrare Ón vigoare a˛i am‚nat-o prin ordonan˛„ de urgen˛„.

Nu am s„ vorbesc, mult prea plictisitule domnule prim-ministru, doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, despre ce au spus rom‚nii ∫i Óntreaga Europ„ c‚nd cet„˛enii acestei ˛„ri nu au fost l„sa˛i s„ intre Ón propria ˛ar„ cu pa∫aportul Ón m‚n„. Regimul comunist nu ne-a l„sat s„ ie∫im, regimul portocaliu nu ne-a permis s„ intr„m Ón propria noastr„ ˛ar„.

Nu am s„ vorbesc, domnule prim-ministru, doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, despre violen˛a Ón ∫coli ∫i din jurul acestora sau despre cre∫terea consumului de droguri Ón r‚ndul tinerilor no∫tri. Din p„cate, acest consum este mai mare de la an la an.

Œn fine, nu am s„ v„ vorbesc, domnule prim-ministru, despre cum a p„r„sit ˛ara cet„˛eanul ceh Frantisek Priplata.

™i nu am s„ v„ vorbesc, domnule prim-ministru, despre achizi˛iile publice f„r„ licita˛ie, care continu„.

Œn schimb, domnule prim-ministru, doamnelor ∫i domnilor mini∫tri ∫i dragi colegi, am s„ v„ vorbesc despre Hajime Hori.

™ti˛i, domnule T„riceanu, cine a fost Hajime Hori? Œn mod sigur, nu. Un om ca mine, ca dumneavoastr„, un

om normal, care a ales s„ tr„iasc„ Ón aceast„ ˛ar„ ∫i s„-i reprezinte interesele. S„-i reprezinte interesele Ón atragerea acelei investi˛ii despre care f„cea˛i vorbire dumneavoastr„. Un japonez, un japonez care a sf‚r∫it fiind mu∫cat de c‚ine l‚ng„ Palatul Victoria.

Ei bine, domnule prim-ministru ∫i stima˛i colegi, vinovatul pentru toate aceste lucruri a fost, evident, Bosquito. ™i trebuie s„ recunosc c„ p‚n„ ∫i acestui Bosquito i s-a f„cut cea mai ampl„ anchet„ posibil„. Probabil c„ o fi fost Bosquito de la P.S.D...

Œn mod cert, domnule prim-ministru, Hajime Hori reprezint„ un simbol, pentru c„ Hajime Hori a reu∫it s„ sf‚r∫easc„ mu∫cat de c‚ine tocmai l‚ng„ Palatul Victoria, Ón acest mandat de doar 500 de zile, pe care sper s„-l Óncheia˛i ast„zi, pentru c„, domnule prim-ministru ∫i stima˛i colegi, Ón aceast„ ˛ar„, Ón care p‚n„ ∫i g„inile o duc r„u, oamenii sf‚r∫esc prin a fi mu∫ca˛i de c‚ine.

Este trist, foarte trist. Acestea sunt fapte, nu sunt minciuni ∫i despre aceasta, domnule prim-ministru, voi continua s„ v„ vorbesc.

V„ mul˛umesc.

Guvernul Rom‚niei Óns„ a reu∫it s„ construiasc„ o funda˛ie-c„pu∫„, prin care a deposedat rom‚nii din Transilvania, rom‚nii ortodoc∫i, de un patrimoniu de..., Ól estimeaz„ unii la 3 sau 4 miliarde de dolari. Biserica Ortodox„ a fost nesocotit„ ∫i jignit„ prin aceast„ ac˛iune a Guvernului pe care Ól conduce˛i.

Domnule prim-ministru,

Probabil c„ n-a˛i vrut s„ ostiliza˛i Transilvania ∫i nici n-a˛i vrut s„ ne jigni˛i nici pe noi, cei care venim din Transilvania, Óns„ credem c„ este o gre∫eal„ fa˛„ de popula˛ia din Transilvania ∫i orice acord se poate renegocia.

Aici vine Óntrebarea. Guvernul Rom‚niei sau Rom‚nia este o ˛ar„ care nu mai poate s„ spun„ nu? Deci noi nu mai avem posibilitatea de negociere nici m„car cu vecinii.

™i, Ón fine, m-a∫ referi la un al treilea lucru, ∫i cu asta a∫ vrea s„ Ónchei. Descentralizarea. Am v„zut Ón aceste zile c„ v„ opune˛i ini˛iativei unui ministru al Guvernului dumneavoastr„, o ini˛iativ„ privind descentralizarea, care este esen˛ial„ pentru europenizarea noastr„, pentru integrarea noastr„ european„.

De asemenea, am v„zut c„, Ónc„ de la venirea dumneavoastr„ la guvernare, a˛i Ónfiin˛at o direc˛ie general„ de administrare a marilor contribuabili, prin care toate marile firme care sunt contribuabile la buget nu mai finan˛eaz„ bugetele locale, finan˛eaz„ capitala, finan˛eaz„ bugetul de stat.

Firmele din Transilvania..., avem c‚teva sute de mari firme din Transilvania care nu mai contribuie la jude˛ele noastre, contribuie la bugetul general. Pierderea, calculat„ de pres„ pe un an, numai Ón jude˛ul Cluj este de 800 de milioane de euro. Cel pu˛in asta este o chestiune calculat„ de pres„. ™i prin acest lucru noi vedem c„ se face o descentralizare invers„, de fapt se face o recentralizare.

™i a∫ vrea s„ Ónchei, domnule prim-ministru, invit‚ndu-v„, dac„ veni˛i la Cluj, s„ vede˛i un grafitti, care pe mine, ca profesor de semiotic„, m„ pune Óntotdeauna Ón dificultate. Nu ∫tiu cine l-a scris ∫i nu ∫tiu ce a vrut s„ spun„ cu

asta. Este un grafitti pe un zid mare, unde scrie: îUngurii sunt tri∫ti“. Acum eu nu ∫tiu dac„ cel care a scris acolo, e scris Ón limba rom‚n„, a fost rom‚n ∫i a vrut s„-∫i bat„ joc de unguri, nu ∫tiu, a fost un ungur care a vrut s„ transmit„ o stare de nemul˛umire. Vreau s„ v„ spun c„ s-ar putea ca acest grafitti s„ se completeze: îRom‚nii plus ungurii sunt tri∫ti Ón Transilvania din cauza unor ac˛iuni ale Guvernului“.

De aceea, o s„ fac apel la prietenii ∫i colegii mei naveti∫ti din Transilvania, din toate partidele.

™tiu c„ unii dintre dumneavoastr„ ∫i to˛i sunte˛i oameni serio∫i, dar unii n-o s„ vota˛i Ómpotriva Guvernului dumneavoastr„, pentru c„ loialitatea este pentru ardeleni un lucru foarte important, este o valoare important„, dar sper c„ ve˛i fi de acord cu mine c„ trebuie s„ ne lupt„m pentru ca acest Guvern s„ nu mai nesocoteasc„ drepturile rom‚nilor, indiferent de unde ar fi, din Moldova, din Oltenia, din Dobrogea, din Transilvania, pentru c„ acest tip de centralizare ∫i acest tip de dispre˛ pentru teritoriu este p„gubitor pentru Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

nevoie, Ón particular v-a∫ spune care este b„nuiala mea pentru care a f„cut acest gest —, pe durata execu˛iei lucr„rii. Deci 250 de milioane de euro Ómprumuta˛i pe 8 ani.

Am renegociat acest lucru cu firma american„ care a Ón˛eles c„ trebuie s„ se conformeze legilor statului rom‚n ∫i, din acel moment, am prev„zut sumele necesare la buget, Ón a∫a fel Ónc‚t lucr„rile autostr„zii, Ón folosul nu numai al transilv„nenilor, pe care-i respect foarte mult, dar Ón folosul tuturor rom‚nilor, s„ poat„ redemara. ™i am s„ v„ invit c‚nd voi merge Ómpreun„ cu ministrul transporturilor, ca parlamentar transilv„nean, s„ vedem cum decurg aceste lucr„ri.

A˛i ridicat a doua problem„ Ón leg„tur„ cu Funda˛ia îGojdu“.

Vreau s„ v„ spun c„ Guvernul nu are nici cea mai mic„ inten˛ie ∫i acordul nu are nicidecum Ón vedere anularea posibilit„˛ilor ca Funda˛ia îGojdu“ din Rom‚nia, care a fost Ónfiin˛at„ cu ajutorul Guvernului ∫i al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, s„ poat„ oric‚nd s„ revendice patrimoniul.

Œn ceea ce prive∫te cifrele pe care le-a˛i men˛ionat, de ordinul miliardelor, am anumite Óndoieli, dar nu sunt specialist. Ministerul de Externe v„ st„ oric‚nd la dispozi˛ie cu explica˛iile necesare ca s„ vede˛i c„ nici un drept al rom‚nilor nu a fost amputat prin acest acord.

Œn al treilea r‚nd, Ón leg„tur„ cu subiectul descentraliz„rii.

Nu sunt Ón nici o contradic˛ie nici cu ministrul meu, domnul Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor, ∫i nici cu problema Ón sine. A fost o Óntrebare pe care am primit-o ∫i care nu avea nici o leg„tur„ cu declara˛ia domnului Vasile Blaga ∫i c„reia i-am r„spuns.

V„ pot spune Óntrebarea care mi-a fost pus„ de c„tre un ziarist: îCe p„rere ave˛i despre trecerea autorit„˛ilor ∫i agen˛iilor existente Ón momentul de fa˛„ Ón subordinea administra˛iei centrale?“. ™i r„spunsul a fost pe m„sur„. Nu era vorba despre o descentralizare Ón sensul de care vorbi˛i dumneavoastr„, pe care am sus˛inut-o... — ca prob„, pachetul de legi pe care l-am promovat Ón aceast„ direc˛ie — ∫i, nu numai at‚t, dorin˛a pe care mi-am exprimat-o Ón repetate r‚nduri ∫i la care a∫ invita ∫i opozi˛ia s„ participe, ∫i anume aceea de a lucra mai departe pe proiectul unei descentraliz„ri accentuate, Ón a∫a fel Ónc‚t, printre altele, s„ aducem puterea c‚t mai aproape de cet„˛ean, decizia politic„ c‚t mai aproape de cet„˛ean, s„ existe controlul cet„˛eanului asupra acestei decizii, s„ putem, nu Ón ultimul r‚nd, s„ major„m capacitatea de absorb˛ie Ón privin˛a fondurilor europene.

A˛i f„cut referire la un grafitti la sf‚r∫it care v-a pus pe g‚nduri. ™i pe mine m„ pune pe g‚nduri acest grafitti, dar nu vreau s„-l interpretez, pentru c„ prefer s„ v„ spun care este reac˛ia oamenilor pe care i-am v„zut ieri, merg‚nd Ón Transilvania, Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, unde am Ónt‚lnit Óntr-o localitate oameni Óntr-adev„r lovi˛i de o grea Óncercare. Au fost Ón acea localitate, la T‚rli∫ua, nu mai pu˛in de 6 persoane decedate ∫i sunt Ónc„ 3 disp„rute.

V„ mul˛umesc.

Németh Csaba prezent Nicolae ™erban prezent Nicolai Norica prezent„ Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Pascu Corneliu absent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent P„unescu Adrian absent Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria prezent„ Petrescu Ilie prezent — nu voteaz„ Popa Aron Dan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel absent Pascu Corneliu prezent Popescu Mihail absent Popescu Dan Mircea prezent Prodan Tiberiu Aureliu prezent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion prezent R„doi Ovidiu prezent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide prezent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent — nu voteaz„ St„noiu Rodica Mihaela absent„ Stoica Ilie prezent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu prezent Szabó Károly Ferenc prezent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ prezent ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan absent — Ónvoit T„n„sescu Dan Claudiu prezent — nu voteaz„ T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu absent Theodorescu R„zvan Emil absent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion absent Tudor Corneliu Vadim prezent — nu voteaz„ fi‚buleac Mihai prezent fiÓrle Radu prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ Ungheanu Mihai prezent — nu voteaz„ Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent

38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006

V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent„ — nu voteaz„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan prezent Vraciu Jan prezent

A∫ vrea s„ Óntreb dac„, dintre colegii absen˛i la prima lectur„, au mai venit?

Ciornei Silvia absent„ Diaconescu Cristian prezent Duca Viorel Senior absent Filipescu Teodor absent Frunda György absent Ila∫cu Ilie prezent — nu voteaz„ P„unescu Adrian absent Popescu Irinel absent Popescu Mihail absent St„noiu Rodica Mihaela absent„ Terinte Radu absent Toma Ion prezent

Mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori

Dumitriu Drago∫ Petre prezent — nu voteaz„ Lambrino Radu prezent Dumitriu Mihai prezent Lari-Iorga Leonida prezent„ Dumitru Ion prezent Lificiu Petru prezent Du∫a Mircea prezent Liga D„nu˛ prezent Du˛u Stelian prezent Longher Ghervazen absent Erdei-Dolóczki István prezent Luchian Ion prezent Eserghep Gelil prezent — nu voteaz„ Macale˛i Costic„ prezent Faina Constantin prezent Magheru Paul prezent — nu voteaz„ F‚r∫irotu Vladimir Mircea prezent — nu voteaz„ Man Mircea prezent Fenechiu Relu prezent Manda Iulian Claudiu prezent Firczak Gheorghe prezent Manolescu Oana absent„ Florea Damian prezent Manta Pantelimon prezent Fotopolos Sotiris prezent Marian Dan Mihai prezent Fr‚ncu Emilian Valentin prezent Marin Constantin prezent Furo Iuliu Ioan prezent — nu voteaz„ Marinescu Marian Jean prezent Gabor Gheorghe prezent Martin Eduard Stelian prezent Gan˛ Ovidiu Victor prezent Márton Árpád Francisc prezent G„leteanu Monalisa prezent„ Máté András Levente prezent Georgescu Filip prezent Matei C„t„lin Lucian prezent Gerea Andrei Dominic prezent Maz„re Alexandru prezent Gheorghe Valeriu prezent M„tu∫a Tudor prezent — nu voteaz„ Gheorghiof Titu Nicolae prezent M„laimare Mihai Adrian prezent Ghiorghioni Ionesie prezent M„n„stireanu Vladimir Alexandru prezent Ghi∫e Ioan prezent M„nescu Rare∫ ™erban prezent Giurescu Ion prezent M„rcule˛-Petrescu Giurgiu Mircia absent Mira Anca Victoria prezent„ — nu voteaz„ Gl„van ™tefan absent Meir Nati absent Godja Petru prezent Merce Ilie prezent — nu voteaz„ Gon˛ea Ion prezent Merka Adrian Miroslav prezent Grigore Dan prezent Micula C„t„lin prezent Grosaru Mircea prezent Mihalache Sorin Dan prezent Gubandru Aurel prezent Mihei Andrian Sirojea prezent Gu∫„ Cozmin Horea absent Mircea Costache prezent — nu voteaz„ Gvozdenovici Slavomir prezent — nu voteaz„ Mircovici Niculae prezent Hanganu Romeo Octavian prezent Mironescu Lauren˛iu prezent Hellvig Eduard Raul prezent Miro∫eanu Liviu Alexandru prezent Hoban Ioan prezent Mitrea Manuela prezent„ Hogea Vlad Gabriel prezent — nu voteaz„ Mitrea Miron Tudor prezent Hoinaru Marian prezent Miu˛escu Gheorghe Adrian prezent Hrebenciuc Viorel prezent MÓnzÓn„ Ion prezent — nu voteaz„ Iacob-Ridzi Monica Maria prezent„ Mocanu Alexandru prezent Iancu Iulian prezent Mocanu Vasile prezent Ibram Iusein prezent Moc„nescu-Coloros Ifrim Mircea prezent — nu voteaz„ Dan Constantin prezent Iga∫ Traian Constantin prezent Mocioalc„ Ion prezent Ignat Miron prezent Mohora Tudor prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Moisoiu Adrian prezent — nu voteaz„ Ionescu Daniel prezent Moldovan Emil Radu prezent Iordache Florin prezent Momanu Corneliu prezent Iordache Gra˛iela Denisa prezent„ Motreanu Dan ™tefan prezent Iriza Marius prezent — nu voteaz„ Movil„ Petru prezent Iustian Mircea Teodor prezent Munteanu Ioan prezent Jipa Florina Ruxandra prezent„ Musc„ Monica Octavia prezent„ Kelemen Attila Béla Ladislau prezent Mu∫etescu Tiberiu Ovidiu prezent Kelemen Hunor prezent Nassar Rodica prezent„ Kerekes Károly prezent N„stase Adrian absent Király Andrei Gheorghe prezent Nechita Aurel prezent Kónya-Hamar Sándor prezent Nedelcu Gabriela prezent„ Kovacs Attila prezent Nica Dan prezent Lakatos Petru prezent Nicol„escu Gheorghe Eugen prezent

## 40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006

Nicolicea Eugen prezent S„punaru Nini prezent Nicula Vasile Cosmin prezent S‚rb Gheorghe prezent Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae prezent S‚rbu Daciana Octavia prezent„ Nistoran Dorin Liviu prezent S‚rbu Marian prezent Ni˛„ Constantin prezent S‚rbu Mugurel Liviu prezent Ni˛ulescu Teodor prezent — nu voteaz„. Scutaru Adrian George prezent Nosa Iuliu prezent Semcu Adrian Emanuil prezent Oancea Viorel prezent Seres Dénes prezent Olarean Aurel absent Severin Adrian absent Oltean Ioan prezent Silaghi Ovidiu Ioan prezent Olteanu Bogdan prezent Sire˛eanu Mihail prezent Oprea Gabriel prezent Sóki Béla prezent Ovidenie Costel prezent Soporan Vasile Filip prezent Pal„r Ionel prezent Stan Ioan prezent Pambuccian Varujan prezent Stan Ion prezent Pard„u Dumitru prezent Stanciu Anghel prezent Pascu Bogdan prezent St„nescu Cristian prezent — nu voteaz„ Pa∫cu Ioan Mircea prezent St„nescu Mircea prezent Pavelescu Aurelian absent St„ni∫oar„ Mihai prezent Paveliu Marian Sorin prezent Stoica Ion prezent P„un Nicolae prezent Str„chinaru Petre prezent Petrea Constantin prezent Strung„ Emil prezent Plumb Rovana prezent„ Szekely Levente Csaba prezent Podgorean Radu absent ™tirbe˛ Cornel prezent Ponta Victor Viorel prezent ™tirbu Monica Mihaela prezent„ Pop Claudiu Adrian prezent ™tireanu Octavian prezent Popa Cornel prezent ™tiuc„ Alecsandru prezent Popa Daniela prezent„ Tab„r„ Valeriu prezent Popa Nicolae prezent Tamás Sándor prezent Popeang„ Petre absent T„mag„ Constantin prezent Popescu Dan Ioan prezent T„n„sescu Mihai Nicolae prezent Popescu Florin Aurelian prezent T„rniceru Petru prezent Popescu Ionica Constan˛a prezent„ Teodorescu George Alin prezent Popescu-T„riceanu Timar Liviu prezent C„lin Constantin Anton prezent Timi∫ Ioan prezent Popp Cosmin Gabriel prezent Todoran Pavel prezent Preda Cezar Florin prezent Toma Florentina Marilena prezent„ Preda Ion prezent Toma Horia Victor prezent Pruteanu Vasile prezent Tóro Tiberiu prezent Puchianu Ioan Dumitru prezent Tudor Constantin prezent Pupez„ Viorel absent Tudor Marcu prezent — nu voteaz„ Purceld Octavian Mircea prezent — nu voteaz„ Tudose Mihai prezent Pu∫ca∫ Vasile prezent Turcan Raluca prezent„ Pu∫c„ Mircea Valer prezent fiundrea Ioan prezent Puzdrea Dumitru prezent Uioreanu Horea Dorin prezent Racoceanu Viorel prezent Ujeniuc Drago∫ prezent Radan Mihai prezent Ungureanu Petre prezent Raicu Romeo Marius prezent Ungureanu Valeriu Alexandru prezent R„dulescu Cristian prezent Urs„rescu Dorinel prezent Rogin Marius prezent Vainer Aurel prezent Romanescu Marcel Lauren˛iu prezent Varga Attila prezent Rus Ioan Aurel prezent — nu voteaz„ Vasile Aurelia prezent„ Rusu Mihaela Adriana prezent„ Vasilescu Lia Olgu˛a prezent„ — nu voteaz„ Ru∫anu Dan Radu prezent V„lean Adina Ioana prezent„ Sanda Victor prezent V„sioiu Horia prezent Sandu Gabriel prezent V‚lcov-™andru Marcela Lavinia absent„ Sandu-Capr„ Mihai prezent Vlase Petru Gabriel prezent Sasu Ion prezent Vl„doiu Aurel prezent S„niu˛„ Marian Florian prezent Voicu C„t„lin prezent

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 Voicu Mihai Alexandru prezent Voinea Florea prezent Zaharia Claudius Mihail prezent Zamfir Gabriel Sorin prezent Zamfirescu Dan Dumitru prezent — nu voteaz„ Zegrean Augustin prezent Zgonea Valeriu ™tefan prezent

## MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006

## 44

Oprea Mario Ovidiu prezent Domnule pre∫edinte, Oprescu Sorin Mircea prezent Permite˛i s„ mai fac o dat„ apelul Ón cazul celor care Pascu Corneliu prezent au absentat la prima strigare: Ardelean Aurel, Athanasiu P„curaru Nicolae Paul Anton prezent Alexandru, Basgan Ion, Berceanu Radu, Blaga Vasile, P„unescu Adrian absent Bobe∫ Marin, Cazacu Cornelia, C‚mpeanu Radu, Cintez„ Pere∫ Alexandru absent Mircea... Pete ™tefan prezent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Petre Maria prezent„ Petrescu Ilie prezent Rog, deputa˛ii, nu introduce˛i bilete Ón urn„! Popa Aron Ioan prezent **Domnul Gheorghe Funar:** Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad prezent ...Ciornei Silvia, Copos Gheorghe, Cre˛u Corina, Cre˛u Popescu Ionel absent Ovidiu Teodor, Cucuian Cristian, David Cristian, Popescu Irinel absent Diaconescu Cristian, Dina Carol, Dinescu Valentin, Duca Popescu Mihail absent Viorel Senior, Dumitrescu Viorel, Bobe∫ Marin — prezent, Popescu Dan Mircea prezent Filipescu Teodor, Flutur Gheorghe, Frunda György, Prodan Tiberiu Aureliu prezent G„ucan Constantin, Geoan„ Mircea Dan, Georgescu Puskás Valentin Zoltán prezent Cristian, Gheorghe Constantin — prezent, Ha∫otti Puiu, R„doi Ion prezent Ilie Ila∫cu, Iliescu Ion, Iorga Nicolae — prezent, Iorgovan R„doi Ovidiu absent Antonie... nu este, Jurcan Dorel — prezent, Loghin Irina, R„dulescu Cristache absent Maior George Cristian, Marinescu Marius — prezent, Roibu Aristide prezent Mih„escu Eugen, Moisuc Viorica Georgeta, Nicolai Sab„u Dan prezent Norica, Onaca Dorel Constantin — prezent, P„unescu S‚rbu Ilie prezent Adrian, Pere∫ Alexandru — prezent, Petre Maria, Popa Silistru Doina prezent„ Nicolae Vlad — prezent, Popescu Ionel... Simionescu Aurel Gabriel prezent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Domnule Funar, numai o secund„. Stan Petru absent Mai sunt colegi senatori care nu au votat? Nu mai St„noiu Rodica Mihaela absent„ sunt. Stoica Ilie prezent Domnule Funar, opri˛i citirea listei. Str„til„ ™erban Cezar absent **Domnul Gheorghe Funar:** Stroe Radu absent Szabó Károly Ferenc prezent Mul˛umesc. ™erb„nescu Verginia absent„ **Domnul Nicolae V„c„roiu:** ™erbu Gheorghe Vergil absent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent Rog, Camera Deputa˛ilor, o rug„minte am. ™tefan Viorel prezent Colegii senatori, ∫edin˛a de plen la Senat Óncepe la ™ter Sever prezent ora 16,00. Deci ave˛i timp o or„ s„ lua˛i masa ∫i, de la Talpe∫ Ioan absent ora 16,00 p‚n„ la ora 22,00, ∫edin˛„ de plen. T„n„sescu Dan Claudiu absent **Domnul Anghel Stanciu**

V„ rog, domnule Ponta, suntem Ón procedur„ de vot. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006

|Andronescu Ecaterina|prezent„|Constantinescu Viorel|absent| |---|---|---|---| |Andreica Romic„|prezent|Corl„˛ean Titus|prezent| |Antal Árpád András|prezent|Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea|prezent| |Antal István|absent|Cr„ciunescu Grigore|prezent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu|absent|Cre˛u Gabriela|prezent„| |Apostolache Mihai Cristian|prezent|Cutean Vasile Emilian|prezent| |Ardelean Cornelia|prezent„|Dan Iosif|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent|Diaconescu Marin|absent| |Avram Dumitru|absent|Diaconescu Renic„|prezent| |Baban ™tefan|prezent|Dida Corneliu Ioan|prezent| |Bara Nicolae|absent|Dobre Traian|prezent| |Barbu Gheorghe|absent|Dorneanu Valer|prezent| |Bardan Cornel ™tefan|prezent|Dragomir Dumitru|absent| |B„d„l„u Niculae|prezent|Dragomir Gheorghe|prezent| |B„e∫u George|prezent|Dr„gu∫ Radu C„t„lin|prezent| |B„nicioiu Nicolae|prezent|Dre˛canu Doina Mic∫unica|prezent„| |B„rbule˛iu Tiberiu|absent|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán|absent|Dumitrescu Liana|prezent„| |Bec∫enescu Dumitru|absent|Dumitrescu Zamfir|absent| |Bejinariu Eugen|prezent|Dumitriu Drago∫ Petre|absent| |Bentu Dumitru|prezent|Dumitriu Mihai|prezent| |Bivolaru Ioan|prezent|Dumitru Ion|prezent| |BÓrsan Iulian Gabriel|prezent|Du∫a Mircea|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absent„|Du˛u Stelian|prezent| |Bobeanu R„zvan Petric„|prezent|Erdei-Dolóczki István|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Eserghep Gelil|prezent| |Bolca∫ Lucian Augustin|prezent|Faina Constantin|prezent| |Bonis Istvan|prezent|F‚r∫irotu Vladimir Mircea|prezent| |Borbély László|absent|Fenechiu Relu|prezent| |Boureanu Cristian Alexandru|prezent|Firczak Gheorghe|prezent| |BrÓnzan Ovidiu|prezent|Florea Damian|absent| |BrÓnz„ William Gabriel|prezent|Fotopolos Sotiris|prezent| |Bruchental-Pop Ionela|prezent„|Fr‚ncu Emilian Valentin|prezent| |Buciu Angela|absent„|Furo Iuliu Ioan|prezent| |Buciuta ™tefan|prezent|Gabor Gheorghe|prezent| |Buda Daniel|prezent|Gan˛ Ovidiu Victor|absent| |Buda Ioan|prezent|G„leteanu Monalisa|prezent„| |Buh„ianu-Obuf C„t„lin Ovidiu|absent|Georgescu Filip|prezent| |Buruian„-Aprodu Daniela|absent„|Gerea Andrei Dominic|prezent| |Bu∫oi Cristian Silviu|prezent|Gheorghe Valeriu|prezent| |Buzatu Dan Hora˛iu|prezent|Gheorghiof Titu Nicolae|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|prezent|Ghiorghioni Ionesie|absent| |Calimente Mih„i˛„|prezent|Ghi∫e Ioan|prezent| |C‚mpanu Liviu|prezent|Giurescu Ion|prezent| |Canacheu Costic„|prezent|Giurgiu Mircia|prezent| |Cantaragiu Bogdan|prezent|Gl„van ™tefan|absent| |Cazan Romeo Gheorghe Leonard|prezent|Godja Petru|prezent| |C„lian Petru|prezent|Gon˛ea Ion|prezent| |C„lin Ion|prezent|Grigore Dan|prezent| |Chiper Gheorghe|prezent|Grosaru Mircea|prezent| |Chi∫ Filona∫|prezent|Gubandru Aurel|prezent| |Cindrea Ioan|prezent|Gu∫„ Cozmin Horea|absent| |Cioc‚lteu Alexandru|absent|Gvozdenovici Slavomir|absent| |Ciontu Corneliu|absent|Hanganu Romeo Octavian|prezent| |Ciopraga Mircea|prezent|Hellvig Eduard Raul|prezent| |Ciuc„ Liviu Bogdan|prezent|Hoban Ioan|prezent| |Cliveti Minodora|absent„|Hogea Vlad Gabriel|absent| |Cocrea Olgu˛a|prezent„|Hoinaru Marian|prezent| |CodÓrl„ Liviu|absent|Hrebenciuc Viorel|prezent| |Constantinescu Anca|prezent„|Iacob-Ridzi Monica Maria|prezent„|

## 46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006

Iancu Iulian absent Ibram Iusein prezent Ifrim Mircea absent Iga∫ Traian Constantin prezent Ignat Miron prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionescu Daniel prezent Iordache Florin prezent Iordache Gra˛iela Denisa prezent„ Iriza Marius prezent Iustian Mircea Teodor prezent Jipa Florina Ruxandra prezent„ Kelemen Attila Béla Ladislau prezent Kelemen Hunor prezent Kerekes Károly prezent Király Andrei-Gheorghe prezent Kónya-Hamar Sándor prezent Kovacs Attila prezent Lakatos Petru prezent Lambrino Radu prezent Lari-Iorga Leonida prezent„ Lificiu Petru absent Liga D„nu˛ absent Longher Ghervazen absent Luchian Ion prezent Macale˛i Costic„ prezent Magheru Paul prezent Man Mircea prezent Manda Iulian Claudiu prezent Manolescu Oana absent„ Manta Pantelimon prezent Marian Dan Mihai prezent Marin Constantin prezent Marinescu Marian Jean prezent Martin Eduard Stelian absent Márton Árpád Francisc prezent Máté András Levente prezent Matei C„t„lin Lucian prezent Maz„re Alexandru prezent

|Mocanu Alexandru|prezent| |---|---| |Mocanu Vasile|prezent| |Moc„nescu-Coloros Dan Constantin|prezent| |Mocioalc„ Ion|prezent| |Mohora Tudor|prezent| |Moisoiu Adrian|prezent| |Moldovan Emil Radu|prezent| |Momanu Corneliu|prezent| |Motreanu Dan ™tefan|prezent| |Movil„ Petru|prezent| |Munteanu Ioan|prezent| |Musc„ Monica Octavia|absent„| |Mu∫etescu Tiberiu Ovidiu|prezent| |Nassar Rodica|prezent„| |N„stase Adrian|absent| |Nechita Aurel|prezent| |Nedelcu Gabriela|prezent„| |Nica Dan|prezent| |Nicol„escu Gheorghe Eugen|absent| |Nicolicea Eugen|prezent| |Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae|prezent| |Nistoran Dorin Liviu|prezent| |Ni˛„ Constantin|prezent| |Ni˛ulescu Teodor|prezent| |Nosa Iuliu|prezent| |Oancea Viorel|prezent| |Olarean Aurel|absent| |Oltean Ioan|prezent| |Olteanu Bogdan|prezent| |Oprea Gabriel|absent| |Ovidenie Costel|prezent| |Pal„r Ionel|prezent| |Pambuccian Varujan|absent| |Pard„u Dumitru|prezent| |Pascu Bogdan|prezent| |Pa∫cu Ioan Mircea|absent| |Pavelescu Aurelian|absent| |Paveliu Marian Sorin|prezent|

Pentru stenogram„, Dumitru Ion, P.S.D. D‚mbovi˛a, este prezent.

|M„tu∫a Tudor|prezent| |---|---| |M„laimare Mihai Adrian|absent| |M„n„stireanu Vladimir Alexandru|prezent| |M„nescu Rare∫ ™erban|prezent| |M„rcule˛-Petrescu Mira Anca Victoria|absent„| |Meir Nati|absent| |Merce Ilie|prezent| |Merka Adrian Miroslav|prezent| |Micula C„t„lin|prezent| |Mihalache Sorin Dan|prezent| |Mihei Andrian Sirojea|prezent| |Mircea Costache|prezent| |Mircovici Niculae|prezent| |Mironescu Lauren˛iu|absent| |Miro∫eanu Liviu Alexandru|prezent| |Mitrea Manuela|prezent„| |Mitrea Miron Tudor|prezent| |Miu˛escu Gheorghe Adrian|prezent| |MÓnzÓn„ Ion|prezent|

Pentru stenogram„, domnul Oancea Viorel este prezent.

Tot pentru stenogram„, a sosit ∫i Domnul Miu˛escu Gheorghe Adrian. Este prezent.

|P„un Nicolae|prezent| |---|---| |Petrea Constantin|prezent| |Plumb Rovana|prezent„| |Podgorean Radu|absent| |Ponta Victor Viorel|prezent| |Pop Claudiu Adrian|prezent| |Popa Cornel|prezent| |Popa Daniela|prezent„| |Popa Nicolae|prezent| |Popeang„ Petre|absent| |Popescu Florin Aurelian|prezent| |Popescu Dan Ioan|absent| |Popescu Ionica Constan˛a|prezent„| |Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton|absent| |Popp Cosmin Gabriel|prezent| |Preda Cezar Florin|absent| |Preda Ion|prezent|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006 Pruteanu Vasile prezent Puchianu Ioan Dumitru absent Pupez„ Viorel absent Purceld Octavian Mircea prezent Pu∫ca∫ Vasile prezent Pu∫c„ Mircea Valer prezent Puzdrea Dumitru absent Racoceanu Viorel absent Radan Mihai prezent Raicu Romeo Marius absent R„dulescu Cristian prezent Rogin Marius prezent Romanescu Marcel Lauren˛iu prezent Rus Ioan Aurel absent Rusu Mihaela Adriana prezent„ Ru∫anu Dan Radu prezent Sanda Victor absent Sandu-Capr„ Mihai prezent Sandu Gabriel prezent Sasu Ion prezent S„niu˛„ Marian Florian prezent S„punaru Nini prezent S‚rb Gheorghe prezent S‚rbu Daciana Octavia prezent„ S‚rbu Marian prezent S‚rbu Mugurel Liviu prezent Scutaru Adrian George prezent Semcu Adrian Emanuil prezent Seres Dénes prezent Severin Adrian absent Silaghi Ovidiu Ioan prezent Sire˛eanu Mihail prezent Sóki Béla prezent Soporan Vasile Filip prezent Stan Ioan prezent Stan Ion prezent Stanciu Anghel absent St„nescu Cristian prezent St„nescu Mircea absent St„ni∫oar„ Mihai prezent Stoica Ion prezent Str„chinaru Petre prezent Strung„ Emil prezent Szekely Levente Csaba prezent ™tirbe˛ Cornel prezent ™tirbu Monica Mihaela prezent„ ™tireanu Octavian absent ™tiuc„ Alecsandru prezent Tab„r„ Valeriu prezent Tamás Sándor prezent T„mag„ Constantin prezent T„n„sescu Mihai Nicolae prezent T„rniceru Petru prezent Teodorescu George Alin prezent Timar Liviu prezent Timi∫ Ioan prezent Todoran Pavel prezent Toma Florentina Marilena prezent„ Toma Horia Victor prezent Toró Tiberiu prezent

Tudor Constantin absent Tudor Marcu prezent Tudose Mihai prezent Turcan Raluca prezent„ fiundrea Ioan prezent Uioreanu Horea Dorin prezent Ujeniuc Drago∫ prezent Ungureanu Petre prezent Ungureanu Valeriu Alexandru prezent Urs„rescu Dorinel prezent Vainer Aurel absent Varga Attila prezent Vasile Aurelia prezent„ Vasilescu Lia Olgu˛a prezent„ V„lean Adina Ioana absent„ V„sioiu Horia prezent V‚lcov-™andru Marcela Lavinia absent„ Vlase Petru Gabriel prezent Vl„doiu Aurel absent Voicu C„t„lin prezent Voicu Mihai Alexandru absent Voinea Florea prezent Zaharia Claudius Mihail prezent Zamfir Gabriel Sorin absent Zamfirescu Dan Dumitru absent Zegrean Augustin prezent Zgonea Valeriu ™tefan prezent

Semneaz„ membrii Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, azi 28 iunie 2006.

Al doilea proces-verbal, referitor la rezultatul votului exprimat de c„tre deputa˛i ∫i senatori cu privire la numirea pre∫edintelui, vicepre∫edintelui ∫i a celorlal˛i membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

îŒn temeiul art. 32 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, Birourile permanente ale celor dou„ Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ∫i num„rarea voturilor exprimate de c„tre deputa˛i ∫i senatori prin vot secret, cu buletine de vot, asupra propunerilor de numire a pre∫edintelui, vicepre∫edintelui ∫i a celorlal˛i membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ∫i au constatat urm„toarele:

Num„rul total al deputa˛ilor ∫i senatorilor: 468. Num„rul deputa˛ilor ∫i senatorilor prezen˛i: 330. Num„rul total de voturi exprimate: 330. Num„r de voturi anulate: 0.

Dup„ verificarea ∫i num„rarea buletinelor de vot au rezultat urm„toarele:

- Mircea Oancea, pre∫edinte:

- voturi pentru: 330;

- voturi contra: 0;

- Ion Giur„scu, vicepre∫edinte:

- voturi pentru: 329;

- voturi contra: 1;

- Vlad Soare, membru:

- voturi pentru: 325;

- voturi contra: 5;

- Doru Claudiu Frunzulic„, membru:

- voturi pentru: 327;

- voturi contra: 3;

- ™tefan Daniel Prigoreanu, membru:

- voturi pentru: 329;

— voturi contra: 1.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2005 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, numirea pre∫edintelui, a vicepre∫edin˛ilor ∫i a celorlal˛i membri ai Consiliului Comisiei se face Ón ∫edin˛„ comun„ a celor dou„ Camere ale Parlamentului, cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i senatorilor.

Ca urmare a faptului c„ lista candida˛ilor cu nominalizarea pre∫edintelui ∫i a vicepre∫edintelui a Óntrunit num„rul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i a senatorilor, Parlamentul Rom‚niei nume∫te membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nominaliza˛i Ón prezentul proces-verbal.“

Œncheiat ast„zi, 28 iunie 2006, ∫i semnat de c„tre membrii Birourilor permanente ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului.

V„ mul˛umesc.