Aº vrea sã vã reþin atenþia în cele ce urmeazã asupra unui subiect extrem de sensibil ºi de actual, ºi anume, corupþia. Prilejul îmi este oferit nu numai de realitatea din þarã, dar ºi de un eveniment extrem de important, la nivelul comunitãþii internaþionale, respectiv Forumul global II pentru lupta împotriva corupþiei, reuniune ce începe astãzi, la Haga, în Olanda, ºi care încearcã sã ordoneze ºi sã eficientizeze eforturile, la nivel naþional ºi internaþional, cu privire la aceastã uriaºã ameninþare la adresa democraþiei, a statului de drept, a stabilitãþii naþionale ºi a securitãþii internaþionale, a drepturilor ºi libertãþilor umane fundamentale, la adresa bunãstãrii sociale ºi a dezvotãrii durabile.
Dupã cum observaþi, suntem în prezenþa unui al doilea forum global de luptã împotriva corupþiei, aceasta, spre a-l deosebi, evident, de primul asemenea forum, desfãºurat la Washington în februarie 1999, sub patronajul fostului vicepreºedinte democrat, Al Gore, ºi, se pare, spre a-l deosebi de un al treilea asemenea forum global, ce va fi þinut în anul 2003 în Coreea de Sud.
Iatã, aºadar, un însemnat efort al comunitãþii internaþionale, în încercarea de a stãvili un asemenea flagel ce tinde, în condiþiile globalizãrii, sã surpe din temelii valorile fundamentale ale lumii în care trãim.
Din acest punct de vedere, România contribuie ºi ea, pe mãsura posibilitãþilor pe care le are, în plan regional, la acest efort, conºtientã fiind de importanþa creãrii unei reþele internaþionale de instituþii, specialiºti ºi factori de decizie implicaþi în lupta împotriva corupþiei. Câteva exemple, în acest sens, cred cã sunt bine venite.
Dupã cum vã este cunoscut, România joacã un rol activ în cadrul Pactului de stabilitate din Balcani. Importanþa acestuia pentru procesul de reformã ºi reconstrucþie în regiunea noastrã a fost, o datã în plus, relevatã ºi prin adoptarea iniþiativei anticorupþie, în cadrul Mesei de lucru nr. 3 a Pactului.
Iniþiativa a fost lansatã de cãtre un comitet director, care a inclus reprezentanþi ai biroului coordonatorului special al Pactului de stabilitate, ai Consiliului Europei, Bãncii Mondiale, O.E.C.D., Uniunii Europene ºi Statelor Unite.
Iniþiativa anticorupþie a fost conceputã ca principalã garanþie a faptului cã fondurile destinate asistenþei desfãºurate sub egida Pactului de stabilitate vor fi folosite eficient ºi vor avea rezultate concrete, fãrã a fi dirijate cãtre destinaþii ºi utilizãri nelegitime sau chiar oculte. Aceasta ºi pentru cã, în þãrile din regiune, fenomenul corupþiei cunoaºte dimensiuni îngrijorãtoare, percepþia despre corupþia din România fiind, atât în plan intern, dar ºi internaþional, la cote extrem de ridicate, amploarea acestui flagel situându-ne undeva, în fruntea ierarhiei, imediat dupã Albania, în studiile ºi sondajele efectuate de cãtre instituþii internaþionale ºi specialiºti în domeniu.
Vorbind despre percepþiile exterioare, din pãcate, în aceastã parte a continentului nostru, respectiv centrul ºi sud-estul Europei, una dintre cele mai rãspândite percepþii la nivelul cetãþeanului obiºnuit este cea potrivit cãreia aici este, adesea, dificil a obþine o prestaþie legitimã de la un funcþionar public, fãrã a achita, în schimb, o sumã corespunzãtoare sau a oferi alt gen de avantaje pentru ceea ce, de fapt, reprezintã obligaþia de serviciu a funcþionarului respectiv.
Un al doilea exemplu demn de menþionat al efortului pe care þara noastrã îl face în alinierea la frontul comun al statelor din zonã, pentru prevenirea ºi diminuarea drasticã a acestei plãgi a societãþii, îl reprezintã înfiinþarea relativ recentã a unei structuri cu sediul la Bucureºti, implicatã în combaterea corupþiei ºi a infracþionalitãþii organizate transfrontaliere în spaþiul sudest european, ºi anume, Centrul regional SECI, în cadrul cãruia coopereazã reprezentanþi ai organelor de poliþie ºi vamã din 11 þãri, observatori permanenþi fiind Austria, Italia, Germania ºi Statele Unite.
Corupþia, evaziunea fiscalã, contrabanda, crima organizatã, traficul de droguri ºi de stupefiante, spãlarea de bani murdari, migraþia clandestinã sunt fenomene aflate într-o strânsã corelaþie, de o amploare fãrã precedent,
astfel încât o reacþie coordonatã a statelor ºi autoritãþilor competente este extrem de justificatã, de necesarã ºi de urgentã.
În fine, un ultim exemplu cred cã este la fel de bine venit în evaluarea a ceea ce România a fãcut ºi face în aceastã direcþie. Aº menþiona aici Conferinþa regionalã a þãrilor din Europa Centralã ºi de Est, pe tema luptei împotriva corupþiei, þinutã la Bucureºti pe 29 ºi 30 martie 2001, unde cele 18 state participante au recunoscut necesitatea consolidãrii ºi eficientizãrii mãsurilor de combatere ºi prevenire a corupþiei, pentru asigurarea securitãþii sociale ºi individuale, subliniind importanþa deosebitã a unei mai bune coordonãri, în plan naþional ºi internaþional, a autoritãþilor ce luptã pentru combaterea efectivã a acestui fenomen.
Elemente din poziþia comunã a statelor reprezentate la Conferinþa de la Bucureºti se regãsesc Ñ o spun cu plãcere Ñ în proiectul de declaraþie finalã a Forumului gobal II de la Haga, ce va fi cu siguranþã adoptat ca document oficial în zilele urmãtoare.
ªi aceastã conferinþã, ca ºi alte asemenea reuniuni regionale sau zonale, a subliniat necesitatea promovãrii unei convenþii O.N.U. cu privire la corupþie, instrument juridico-diplomatic, se pare, absolut necesar în combaterea cu mai mare eficienþã, la nivel internaþional, a acestui fenomen.
Sunt necesare, din acest punct de vedere, mãsuri legislative, administrative ºi de alt ordin pentru prevenirea corupþiei, pentru asigurarea integritãþii tuturor funcþionarilor ºi oficialilor naþionali ºi internaþionali, ca ºi principii de conduitã demne de a fi urmate de funcþionarii publici în activitatea pe care aceºtia o desfãºoarã.
Un rol important în lupta împotriva corupþiei trebuie sã-l joace societatea civilã, organizaþiile neguvernamentale, mass-media, pentru informarea populaþiei asupra costurilor corupþiei, asupra legislaþiei naþionale ºi internaþionale în domeniu, asupra efectelor negative ale corupþiei în societate, în general, ºi, în particular, asupra dezvoltãrii durabile, asupra rezultatelor monitorizãrii modului în care oficialii îºi fac datoria, în general, asupra transparenþei din activitatea instituþiilor publice.
În al treilea rând, se relevã cu tot mai multã acuitate necesitatea unui sistem naþional ºi internaþional eficient care sã conecteze, sã analizeze ºi sã schimbe informaþii cu privire la structurile implicate în acte de corupþie ºi toate aspectele legate de corupþie.
Stimaþi colegi,
Protejarea cetãþenilor noºtri împotriva corupþiei, fie cã aceasta se manifestã în justiþie, în vamã, în administraþia publicã, în armatã, în poliþie sau servicii secrete, în politicã sau economie, în învãþãmânt, sãnãtate, mass-media sau diplomaþie, trebuie sã fie una din responsabilitãþile esenþiale ce trebuie asumate la nivel naþional de cãtre Parlamentul României, de cãtre Guvern, de cãtre societatea civilã, de cãtre fiecare dintre noi, ca membri ai acestei societãþi ºi ca formatori de opinie.
Suntem, fie cã vrem sau nu, cu toþii responsabili pentru felul în care va arãta viitorul acestei þãri ºi, din acest punct de vedere, este necesar angajamentul tuturor în lupta pentru combaterea celui mai grav flagel al acestei perioade, care submineazã coeziunea socialã ºi temeliile statului de drept Ñ am numit corupþia.
Fiind aici, în Parlamentul þãrii, nu ne reprezentãm pe noi sau interesele înguste ale unor cercuri de afaceri, reprezentãm aici interesele milioanelor de oameni
nevoiaºi din aceastã þarã. Pe ei trebuie sã-i ocrotim împotriva corupþiei, în faþa lor suntem rãspunzãtori de ceea ce se întâmplã în România. ªi, din acest punct de vedere, ce constatãm? Avem o nouã lege de prevenire ºi sancþionare a actelor de corupþie, ce a intrat în vigoare în luna mai 2000. În baza acestui act normativ a avut loc o reorganizare a instituþiilor cu responsabilitãþi în lupta împotriva corupþiei.
Între mãsurile asumate de noul Guvern în acest domeniu amintesc: înãsprirea prevederilor legale în vederea diminuãrii substanþiale a corupþiei, a fenomenelor de evaziune fiscalã, de contrabandã ºi spãlare a banilor, implicit a economiei subterane; introducerea de reglementãri precise pentru stabilirea competenþelor fiecãrei instituþii, în scopul prevenirii abuzurilor ºi actelor de corupþie; stimularea concurenþei loiale ºi asigurarea transparenþei achiziþiilor publice, în vederea eliminãrii ºi prevenirii apariþiei procedurilor ºi sistemelor clientelare; restructurarea ºi modernizarea sistemului ºi procedurilor vamale, în scopul eliminãrii ºi prevenirii corupþiei în acest domeniu ºi asigurãrii unei activitãþi eficiente; instituirea Ñ ºi subliniez Ñ instituirea unei comisii parlamentare privind combaterea criminalitãþii organizate ºi a corupþiei; accentuarea procesului de securizare a frontierei de stat a României, prin transferarea unui numãr important de posturi din inspectoratele judeþene ale poliþiei de frontierã la unitãþile de execuþie. În sfârºit, întãrirea cooperãrii pe linia combaterii migraþiei ilegale, prin controlul ºi securizarea frontierelor ºi prin introducerea unor noi elemente de siguranþã în paºaportul românesc, la standarde internaþionale.
Aºadar, avem legi, unele chiar foarte moderne, avem instituþii, avem mãsuri de luat, avem personal calificat pentru lupta împotriva corupþiei, avem Ñ lucru foarte important Ñ un climat favorabil la nivel naþional ºi internaþional pentru lupta împotriva acestui flagel ºi, cu toate acestea, percepþia despre corupþia din România ne situeazã între cele mai corupte þãri din Europa. Ne lipseºte oare voinþa politicã în a lupta eficient împotriva acestui flagel? Nici pe departe, dacã e sã revedem declaraþiile mai vechi sau mai noi ale oficialilor români! ªi atunci ce ne-a adus aici? Rãspunsul este la îndemâna ºi a fost dat chiar zilele trecute: unul din doi români trãieºte astãzi sub pragul sãrãciei. ªomajul, inflaþia, prãbuºirea puterii de cumpãrare, scãderea dramaticã a produsului intern brut au însoþit eºecul politicilor economice ºi sociale din ultimii ani. Nesiguranþa în privinþa zilei de mâine este starea de spirit aproape a tuturor românilor. ªi este firesc sã fie aºa, când nu mai ai cu ce trãi, când necazurile te copleºesc, când eºti bolnav ºi nu îþi ajung banii de medicamente, când îþi este frig ºi nu ai cu ce plãti cãldura, când îþi este foame ºi nu ai bani de pâine, atunci, reforma, tranziþia, democraþia, integrarea, lupta împotriva corupþiei devin cuvinte lipsite de sens, devin elemente ale unei politici adverse binelui comun.
Se vorbeºte chiar de o corupþie de supravieþuire, ce corespunde realitãþilor din România de azi. Astfel, corupþia, nepotismul, birocraþia, sunt boli care macinã încrederea cetãþenilor în instituþii, în legi ºi în politicieni, constituindu-se în ameninþãri principale la adresa securitãþii ºi stabilitãþii naþionale a României.
Ce e de fãcut în acest caz? Cred cã una din soluþii ar putea fi tocmai acest front comun împotriva corupþiei, la care sã participe Parlamentul, Guvernul, instituþiile specializate, ºcoala, societatea civilã, mass-media,
organizaþiile nonguvernamentale, oamenii obiºnuiþi ai acestei þãri, ieºirea din starea de inerþie, de pasivitate, conºtientizarea faptului cã acþiunea fiecãruia dintre noi conteazã.
Cred cã datoria noastrã, ca oameni, este sã nu ne resemnãm, sã nu acceptãm o societate injustã, dominatã de corupþie, de ilegalitãþi, de excludere ºi marginalizare a celor defavorizaþi.
Cred cã este necesar sã trecem peste amãrãciune, neîncredere, revoltã ºi chiar disperare, în încercarea de a construi o Românie în care munca ºi valoarea sã fie recunoscute ºi rãsplãtite cum se cuvine.
O a doua soluþie posibilã este transpunerea în practicã a ceea ce, de fapt, ne-am ºi propus în programele noastre, respectiv, ca procesele tranziþiei ºi reformei, în general, sã dobândeascã în mult mai mare mãsurã o perspectivã socialã.
Oamenii trebuie sã lege noþiunea de ”reformãÒ de schimbãrile politice, economice ºi sociale menite sã le ofere ºanse mai mari de afirmare socioprofesionale ºi condiþii de viaþã mai bune.
Acesta era ºi sensul sloganului din campania noastrã electoralã ºi care spunea ”Sã guvernãm cu oamenii, pentru oameni!Ò, ceea ce Guvernul Partidul Democraþiei Sociale din România, Guvernul Nãstase, încearcã sã ºi facã.
”Sã transformãm disperarea în speranþã, umilinþa în mândrie, vrajba în unire. Sã întoarcem pagina ºi sã scriem un nou capitol al istoriei noastre!Ò ne îndemna Preºedintele Iliescu în alocuþiunea sa de învestiturã din decembrie 2000.
Este, într-adevãr, cazul ºi pentru ceea ce înseamnã lupta împotriva corupþiei în România, ºi, din acest punct de vedere, responsabilitatea ne aparþine, în egalã mãsurã, tuturor celor din aceastã salã ºi nu numai nouã.
Salut în acest context eforturile constante ale actualului Guvern, ale premierului, ale ministrului de justiþie, ale ministrului administraþiei publice locale, ale ministrului de interne, în încercarea lor, deloc uºoarã, de a lupta cu hotãrâre împotriva corupþiei din România.
Grupul nostru parlamentar social-democrat ºi umanist susþine ºi, mai mult, chiar încurajeazã fermitatea mãsurilor întreprinse, în speranþa cã ele vor fi continuate ºi sprijinite la nivel naþional de un adevãrat front comun împotriva corupþiei, la care sã participe, pe lângã Parlament ºi Guvern, toate instituþiile specializate ºi cu competenþe în materie: societatea civilã, ºcoala, massmedia, cetãþenii obiºnuiþi ai acestei þãri, aºa cum spuneam.
Cred, din acest punct de vedere, în necesitatea unei comisii parlamentare a cãrei activitate sã fie tocmai aceasta: coordonarea luptei comune împotriva corupþiei. Sugerez în acest sens Biroului permanent sã ia în discuþie aceastã posibilitate, asumatã, de altfel, în programul electoral al Partidului Democraþiei Sociale din România, ca ºi în Programul nostru de guvernare.
În final, vreau sã vã spun cã toate aceste gânduri mi-au fost prilejuite ºi de participarea la Seminarul organizat la Garmisch-Partenkirchen, în Germania, în zilele de 14Ñ18 mai 2001, de cãtre Centrul European pentru Studii de Securitate ”George MarshallÒ. Seminarul a avut ca temã ”Corupþia înlãuntrul forþelor de securitate, o ameninþare la adresa securitãþii naþionale.Ò
Mulþumesc celor care au focut posibilã participarea mea la aceastã reuniune, respectiv Ambasada Germaniei la Bucureºti ºi Senatul României.
Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã pentru atenþie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.