Stenogramă plen

Stimaþi colegi, vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 28 mai, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, fiind asistat de domnii senatori, secretari ai Senatului, Constantin Nicolescu Ñ pe care-l invit la prezidiu Ñ ºi Mihai Ungheanu.

Din totalul de 140 de senatori, ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, pânã în acest moment un numãr de 107 colegi, astfel încât cvorumul de ºedinþã, 71 de parlamentari, este asigurat.

De la lucrãrile Senatului absenteazã, motivat, un numãr de 12 senatori, 3 fiind membri ai Guvernului, 6 colegi sunt plecaþi în delegaþie, iar 3 colegi sunt învoiþi. Programul de lucru: lucrãri în plen pânã la ora 19,30. Ordinea de zi este cea comunicatã sãptãmâna trecutã ºi aprobatã de plen, respectiv: declaraþii politice, program parlamentar legislativ, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri, în prezenþa reprezentanþilor Executivului.

Dacã în legãturã cu programul de lucru sunt observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru al Senatului pentru ziua de astãzi.

Cu 80 de voturi pentru ºi o abþinere, programul de lucru propus de Biroul permanent este aprobat.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi propusã aveþi observaþii?

Vã rog, domnul senator Radu Anexandru Feldman. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Aº vrea sã aveþi amabilitatea sã observaþi cã, în ordinea de zi a ºedinþei de astãzi, la pct. 7, proiectul de Lege privind vânzarea spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului, aflate în administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, nu apare în proiectul-cadru pe care colegii noºtri l-au gãsit în casetã la sfârºitul sãptãmânii trecute.

Este un punct inclus în ordinea de zi astãzi, este un proiect de lege important, care presupunea cuvenita pregãtire. Vã rog sã aveþi amabilitatea, în sprijinul seriozitãþii cu care trebuie sã abordãm fiecare proiect de lege, sã-l trecem, cum era deja prevãzut, pe ordinea de zi a ºedinþei de joi. Astãzi suntem în situaþia de a afla ºi de a fi invitaþi la o discuþie despre un proiect de lege pe care nu am avut timp sã-l pregãtim.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte observaþii? Dacã nu, vã rog sã-mi permiteþi sã dau o explicaþie ºi sã vã reamintesc cã joi, la terminarea programului, am anunþat cã proiectele de lege, propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ziua de joi, dar nefinalizate, sunt transferate pentru ziua de astãzi. El a fost înscris sãptãmâna trecutã, pe ordinea de zi.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

A fost înscris pentru ºedinþa de joi din sãptãmâna asta, ºedinþa de joi care urmeazã, nu pentru ºedinþa de joi care s-a încheiat fãrã sã acoperim toate proiectele de lege puse în discuþie. El era prevãzut pentru joi care urmeazã, nu pentru joia care a trecut.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Alte observaþii, dacã sunt?

Deci vã rog sã vã pronunþaþi în legãturã cu solicitarea domnului senator Radu Alexandru Feldman, în sensul ca proiectul de lege înscris la punctul 7 în ordinea de zi sã nu fie luat în dezbatere astãzi, deºi este cu procedurã de urgenþã, ci sã fie discutat joi.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Solicitarea domnului senator este aprobatã de plen cu 66 de voturi pentru ºi 32 împotrivã.

Rugãmintea este, pentru staff-ul Senatului, ca proiectul de lege înscris în ordinea de zi astãzi, la poziþia 7, sã fie transferat pentru ziua de joi, conform votului plenului.

Dacã mai sunt alte observaþii? Dacã nu sunt,

Daþi-mi voie sã vã reamintesc, sã intrãm în primul punct înscris în ordinea de zi: ”Declaraþii politiceÒ. Grupul parlamentar P.D.S.R. are alocate, potrivit înþelegerii noastre politice, 28 de minute; Grupul parlamentar P.R.M. 16 minute; Grupurile parlamentare P.D. ºi P.N.L., câte 6 minute, iar Grupul parlamentar U.D.M.R., 5 minute.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., care va prezenta o declaraþie în numele grupului parlamentar, domnul senator Dan-Mircea Popescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aº vrea sã vã reþin atenþia în cele ce urmeazã asupra unui subiect extrem de sensibil ºi de actual, ºi anume, corupþia. Prilejul îmi este oferit nu numai de realitatea din þarã, dar ºi de un eveniment extrem de important, la nivelul comunitãþii internaþionale, respectiv Forumul global II pentru lupta împotriva corupþiei, reuniune ce începe astãzi, la Haga, în Olanda, ºi care încearcã sã ordoneze ºi sã eficientizeze eforturile, la nivel naþional ºi internaþional, cu privire la aceastã uriaºã ameninþare la adresa democraþiei, a statului de drept, a stabilitãþii naþionale ºi a securitãþii internaþionale, a drepturilor ºi libertãþilor umane fundamentale, la adresa bunãstãrii sociale ºi a dezvotãrii durabile.

Dupã cum observaþi, suntem în prezenþa unui al doilea forum global de luptã împotriva corupþiei, aceasta, spre a-l deosebi, evident, de primul asemenea forum, desfãºurat la Washington în februarie 1999, sub patronajul fostului vicepreºedinte democrat, Al Gore, ºi, se pare, spre a-l deosebi de un al treilea asemenea forum global, ce va fi þinut în anul 2003 în Coreea de Sud.

Iatã, aºadar, un însemnat efort al comunitãþii internaþionale, în încercarea de a stãvili un asemenea flagel ce tinde, în condiþiile globalizãrii, sã surpe din temelii valorile fundamentale ale lumii în care trãim.

Din acest punct de vedere, România contribuie ºi ea, pe mãsura posibilitãþilor pe care le are, în plan regional, la acest efort, conºtientã fiind de importanþa creãrii unei reþele internaþionale de instituþii, specialiºti ºi factori de decizie implicaþi în lupta împotriva corupþiei. Câteva exemple, în acest sens, cred cã sunt bine venite.

Dupã cum vã este cunoscut, România joacã un rol activ în cadrul Pactului de stabilitate din Balcani. Importanþa acestuia pentru procesul de reformã ºi reconstrucþie în regiunea noastrã a fost, o datã în plus, relevatã ºi prin adoptarea iniþiativei anticorupþie, în cadrul Mesei de lucru nr. 3 a Pactului.

Iniþiativa a fost lansatã de cãtre un comitet director, care a inclus reprezentanþi ai biroului coordonatorului special al Pactului de stabilitate, ai Consiliului Europei, Bãncii Mondiale, O.E.C.D., Uniunii Europene ºi Statelor Unite.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Doamnelor ºi domnilor,

Din prezent intrãm în trecut pentru a vedea câtã legãturã este între unul ºi altul.

Ieri, duminicã 27 mai 2001, în mai multe biserici ºi localitãþi din România, s-a fãcut pomenirea lui Tudor Vladimirescu, cel care s-a prãpãdit acum 180 de ani în încercarea de a schimba viaþa insuportabilã a majoritãþii societãþii româneºti. Era ºi atunci o vreme de tranziþie în viaþa continentului nostru ºi, mai ales, a pãrþii noastre de lume, ceea ce însemna, practic, un rãzboi diplomatic ºi militar pentru reîmpãrþirea sferelor de influenþã ºi de control. Ca întotdeauna, în astfel de situaþii, figurile decizionale ale societãþilor ºi statelor aflate sub presiunea marilor puteri devin, dacã se lasã, evident, intermediari imperiali, un fel de vãtafi autohtoni, delegaþi de marile puteri sã modeleze viaþa statelor ºi popoarelor mici, dupã criterii ºi interese externe. La noi, ei se numeau fanorioþi. Corupþia era cumplitã ºi iatã legãtura între trecut ºi prezent.

În plus, descompunerea Imperiului Otoman, ca ºi interesele celor douã imperii rivale, cu centrul la Viena ºi la Moscova, expunea societatea româneascã unor incursiuni militare ºi rãzboaie devastatoare, cu consecinþe inumane pentru locuitori.

Tudor Vladimirescu, cel pomenit, s-a întemeiat pe energia ºi forþa armatã a unor categorii populare, pandurii din Oltenia, în primul rând, ridicând steagul revoluþiei la începutul anului 1821, dincolo de Olt.

Armata lui, bine organizatã, s-a îndreptat spre capitala þãrii, Bucureºti, în scopul schimbãrii rânduielilor politice, þintind cãtre ceea ce noi numim azi un stat de drept. Manifestele sale dovedesc hotãrâre, dar ºi un orizont modern, european. ”Verde ce neam veþi fiÒ zice el, arãtând cã nu-l interesa neapãrat naþionalitatea, ci ideea de dreptate. S-a glosat mult asupra lui Tudor Vladimirescu, ca om din popor, ceea ce-i scade dimensiunea realã. Era un negustor ºi un avocat de prima mânã, ceea ce însemna cã era un _homo novus._ Oamenii care au schimbat, în primul rând, faþa Europei la sfârºitul secolului XVIII ºi în cursul secolului XIX au fost negustori ºi avocaþi, iar revoluþionarul român face parte din aceste categorii sociale înnoitoare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Ioan Pãun Otiman.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Pãun-Ion Otiman:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Problema pe care o supun atenþiei Domniilor voastre, precum ºi opiniei publice interesate de acest domeniu priveºte situaþia actualã ºi tendinþele, evoluþiile europene cu referire la exploataþiile agricole, cooperaþia în agriculturã, precum ºi noua filozofie a dezvoltãrii rurale în Uniunea Europeanã.

Þin sã fac aceastã precizare a realitãþilor europene pentru cã, pe lângã dorinþa noastrã declaratã de aderare la Uniunea Europeanã, este necesar sã acþionãm practic, mai înainte de toate, la realizarea unor structuri comparabile

ºi compatibile cu cele din Comunitate. Aceastã chestiune este cu atât mai necesarã dacã ne referim ºi la faptul cã domnul Preºedinte Ion Iliescu, de curând, spunea, citez: ”Proprietatea este un moft ºi toatã agricultura europeanã s-a bazat pe cooperaþie, în Europa fiind ideea asocierii ºi a cooperativelorÒ. De asemenea, Domnia sa justificã acest punct de vedere al politicii agrare recomandate inclusiv pe un argument al Partidului Naþional Þãrãnesc, respectiv al fruntaºului þãrãnist Ion Mihalache, de dupã anii Õ20, dar care de multã vreme este cãzut în desuetudine.

Iatã, doamnelor ºi domnilor senatori, cu privire la aceastã problemã, ce cuprinde Carta Europeanã a Spaþiului Rural, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, prin Recomandarea 1296 din 1996, document pe care, din pãcate, deºi dorim sã aderãm la programele SAPARD, noi încã nu l-am ratificat.

Citez: ”Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, rolul agriculturii în societate a suferit mutaþii profunde în þãrile europene Ñ orientarea 6, art. 2.

Agricultorul, ca întreprinzãtor, trebuie sã-ºi poatã exercita autoritatea cât mai liber. Proprietatea privatã sã fie protejatã ºi garantatã, iar în ceea ce priveºte forma juridicã a exploataþiilor agricole, pãrþile, adicã þãrile europene membre ºi candidate la Uniunea Europeanã, trebuie sã-ºi manifeste preferinþa pentru exploataþii de drept privat. Alte structuri cooperatiste pot însã coexista, împreunã cu exploataþia familialãÒ.

ªi încã o precizare importantã: ”Pãrþile trebuie sã promoveze exploataþii agricole de dimensiuni umane, permiþând menþinerea în spaþiul rural, în condiþii economice viabile, a familiei þãrãneºtiÒ.

- Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar

- P.D.S.R., domnul Adrian Pãunescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Voi vorbi despre adevãr ºi minciunã, despre faþadã ºi substanþã, despre înºelãciune ºi corectitudine, în patru cazuri pe care mi le oferã, din pãcate, realitatea.

Primul lucru pe care vreau sã-l spun, domnule preºedinte ºi domnilor colegi, este cel privitor la Episcopia Rãdãuþilor, pe care un Comitet de iniþiativã din Rãdãuþi ne aduce la cunoºtinþã cã ar trebui sã o ajutãm sã reînvie, desfiinþându-se în acest fel ºi tensiuni care nu fac bine ortodoxiei române ºi luându-se ºi din pofta unor eparhii ucrainene de a acþiona ºi asupra Bucovinei de Sud.

Cei ce ne scriu ºi ne roagã sã vorbim în numele lor ne adreseazã ºi fãgãduinþa cã, o datã reînfiinþatã Episcopia Rãdãuþilor, nu se va merge pe linia pe care se încearcã sã se meargã astãzi, ºi anume pe aceea de slãbire a statului român prin tot felul de cereri de restituire a unor largi teritorii care au cãpãtat, între timp, altã destinaþie. E vorba, în primul rând, de cele 200 hectare pe care le-a cerut, în actuala ei organizare, EparhiaÉ

É 200.000 hectareÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

É 200.000, daÉ actuala Eparhie din zonãÉ Mi-aº permite sã ridic problema aceasta, pentru cã o consider importantã pentru armonia naþionalã.

Un grup de veterani de rãzboi din judeþul Mureº, în numele cãrora semneazã maiorul în rezervã Crãciun Dobrescu, ne roagã sã cerem Parlamentului sã arboreze, în mod obligatoriu, Drapelul Naþional pe clãdirea Parlamentului României.

Cele pe care le susþin aceºti veterani de rãzboi sunt plãtite de ei, în timpul vieþii lor, cu anii de front, cu anii de suferinþã ºi de speranþã. Ei au pãstrat acest Tricolor pe Þarã.

Nu este nevoie sã vã explic câtã îndreptãþire au aceºti veterani care trãiesc mizerabil, mãcar sã ridice capul cãtre Drapelul Naþional, în lumina cãruia au trãit ºi au luptat.

De aceea, mã fac mesagerul acestor oameni, aici. O a treia subramurã a comunicãrilor pe care vreau sã le fac se referã la corpuþia din fotbal, pe care am pus-o în discuþie în urmã cu câteva sãptãmâni. Vãd cã nu se miºcã nimic. De altfel, trebuie sã spun cã ministrul sportului ºi tineretului are un comportament ciudat în raporturile lui cu parlamentarii ºi cred cã trebuie, în sfârºit, sã-ºi intre în rol. Fotbalul este o parte a sportului românesc, chiar dacã el s-a declarat autonom, este o parte a sportului românesc, ºi þine de vitrina þãrii felul în care se desfãºoarã campionatul naþional, în toate seriile lui.

De aceea, rog pe ministrul tineretului ºi sportului sã vinã în Parlament ºi sã ne vorbeascã despre corupþia din sport. ªi rog Ministerul de Interne ºi Parchetul General sã se sesizeze o datã (pentru acest moment, dacã nu pentru totodeauna), cu privire la ceea ce presa românã scrie, cu ceea ce vedem la emisiunile de televiziune, cu ceea ce simte un întreg popor, ºi anume cã e ceva putred în ”Danemarca fotbaluluiÒ.

Nu sunt, repet, chestiuni derizorii. Sunt importante ºi pentru substanþa viitoare a sportului, ºi pentru imaginea noastrã de azi.

A treia problemã este cea mai dificilã, pentru cã þine de ceea ce mi-am permis sã spun nu demult, þine de Guvernul partidului meu, partid din care fac parte ºi în care vreau sã-mi fac datoria de cetãþean român pânã la capãt, altfel fiind obligat sã renunþ la orice apartenenþã.

_Balneoclimatericã Sovata, valoarea tranzacþiei fiind de 6,9 milioane dolari. Firma cumpãrãtoare Salina Invest Ñ S.A. a fost înfiinþatã în noiembrie 2000 ºi are ca acþionar ºase firme din Ungaria, partea românã fiind reprezentatã de o familie din Târgu Mureº. Este vorba despre soþii Pusk‡s Boroca ºi Attila, care au participat cu câte 500.000 leiÉ 500.000 de leiÒÉ_ Sãracii!!!

É miliardeÉ Aþi spus milioaneÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnilor, astãzi eu micºorez de câte o mie de ori fiecare lucru pe care-l spunÉ

Aºadar, vã urãscÉ împãrþiþi la o mie ura meaÉ

Dar, acolo, sã ºtiþi cã este 500.000É atâta au datÉ 500.000 lei!

_”Am reuºit sã o contactãm telefonic pe acþionara Boroca Pusk‡s care ne-a mãrturisit cãÉ_ (dacã nu ar fi tragic, ar fi de un umor nebun) _cã nu are cunoºtinþã despre privatizarea Staþiunii Balneoclimaterice SovataÒÉ_ Pãi, ea era acþionara! Sã nu ºtie acþionara?! Bunã afacere!

Citat: _”Nu ne intereseazã problemele de acteÒ_ zice doamna BorocaÉ _Nu ne intereseazã problemele de acteÉ Am vrut doar sã ajutãm niºte prieteni din UngariaÒÉ_ ne-a declarat ea.

Sã ajute niºte prieteni cu o Sovata, ceva, acolo...

Generoasã þarã! Generoasã familie! ªi nici nu e de vinã familia respectivã, nici nu e de vinã cumpãrãtorul, ci e de vinã cine face astea de la noi!

_”La sfârºitul lunii noimebrie 2000, presa mureºanã atrãgea atenþiaÒ_ Ñ aici ”Evenimentul ZileiÒ, ca de obicei, eludeazã partea care mã priveºte, ºi eu am fãcut la emisiuni de televiziune, am pus rãul în relief, a venit un domn Eršs, care s-a comportat corect, ºi am reuºit sã amânãm acea decizie care era politicã, pentru ca astãzi sã se ia aceeaºi decizie, tot politicã, la fel de gravã, indiferent cine o face, cine o ia! _ÇPresa mureºanã atrãgea atenþia asupra jocurilor de culise care se fac în spatele privatizãrii uneia dintre cele mai importante staþiuni turistice din estul Europei. Existau încã de atunci suspiciuni, conform cãrora S.C. Balneoclimatica Sovata urma sã fie cumpãratã preferenþial de douã societãþi din Ungaria, ”Danubius HotelsÒ ºi Fondul de Investiþii ”CorvinuszÒ. Cele douã societãþi se aflã, într-adevãr,_ încheie Dragoº Bardoºi articolul sãu din ”Evenimentul ZileiÒ, _printre acþionarii nou-înfiinþatei firme târg-mureºene ”Salina InvestÒ.È_

Aºadar, toate firmele româneºti au fost eliminate din licitaþie ºi s-a mers pe cea mai rea idee politicã a momentului: Dãm Budapestei tot! Eu sesizez autoritãþile în drept, sesizez Procuratura Generalã ºi cer sã se facã dreptate în acest caz. ªi cer sã fie pedepsiþi vinovaþii, indiferent cine sunt ei. Dacã mâna mea dreaptã este vinovatã, mâna mea dreaptã sã fie pedepsitã. Este inadmisibil sã batjocorim averea acestei þãri ºi sã o vindem

preferenþial Ungariei! Ungaria este o þarã cu care vrem sã avem relaþii normale, relaþii de cooperare, dar nu relaþii de subjugare. Este inadmisibil din partea celor care reprezintã promisiunile noastre în faþa electoratului sã tranzacþioneze ceea ce nu este al lor, ci este al acestui popor! Sovata nu poate fi înstrãinatã în felul în care a fost înstrãinatã ºi de cine a fost înstrãinatã! Acela trebuie sã rãspundã! ªi Parchetul General sã se sesizeze asupra acestei grave încãlcãri, atât a mecanismelor economicofinanciare, cât ºi a interesului naþional!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Ion Cârciumaru, Grupul parlamentar al Patidului România Mare.

Rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Ion Cârciumaru:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii avertizeazã asupra riscului fumatului, înscriind în calendarul manifestãrilor de la sfârºitul lunii mai, pe 31, Ziua mondialã fãrã tutun. Toatã lumea ºtie cã fumatul omoarã lent, iar un fapt mai puþin conºtientizat, dar pe care trebuie sã-l aducem în prim plan este cã ºi fumatul pasiv, secundar, prin inhalarea fumului produs de alþii, poate ucide.

Iniþiativa pentru o lume fãrã tutun stã anul acesta sub semnul avertismentului. Fumatul celorlalþi ucide, sã o spunem clar. Fumatul secundar reprezintã una dintre problemele cele mai delicate cãreia societãþile producãtoare de tutun trebuie sã-i facã faþã.

Faptul cã astãzi efectele fumatului secundar asupra sãnãtãþii sunt din ce în ce mai bine cunoscute ameninþã profiturile viitoare ale industriei de tutun ºi o fac responsabilã de prejudiciile aduse atât fumãtorilor, cât ºi persoanele expuse la tabagismul pasiv.

Societãþile producãtoare de tutun au luat cunoºtinþã de problemele fumatului secundar încã din anii Õ70, înainte ca acestea sã fie abordate public. Interdicþia fumatului, în particular, la locul de muncã, reduce consumul de tutun ºi faciliteazã chiar întreruperea fumatului. Cunoaºterea efectelor nocive pentru sãnãtate ale fumatului secundar permite totodatã îmbunãtãþirea metodelor prin care marele public poate fi convins de necesitatea adoptãrii unei politici eficiente de luptã antitabac.

Dupã cum se ºtie, fumul de þigarã este un amestec complex de mii de substanþe chimice dintre care, cel puþin 40 au efecte cancerigene. Acestea conþin, de asemenea, monoxid de carbon care diminueazã capacitatea sângelui de a transporta oxigen spre þesuturi ºi mai ales spre organele vitale Ñ inimã ºi creierÑ, precum ºi alte molecule de substanþe ce favorizeazã cardiopatiile ºi accidentele vasculare cerebrale. Cea mai mare vulnerabilitate în fumatul secundar o au copiii, ei reprezentând o problemã importantã atât sub aspect medical, cât ºi din punct de vedere etic. Plãmânii acestora sunt mai reduºi ca dimensiuni, iar sistemul imunitar mai puþin dezvoltat decât la adulþi, ceea ce face sã aparã mai uºor infecþii ale cãilor aeriene superioare ºi ale urechilor. Efectele nocive asupra sãnãtãþii, prin expunere pasivã la fumul de þigarã, sunt bine documentate ºi includ, pe lângã cancerul pulmonar ºi bolile coronariene la adulþi, naºteri premature ºi sindroame de moarte subitã la sugari, prin expunerea în timpul ºi dupã sarcinã, precum ºi astm bronºic, bronºitã ºi pneumonie la copii.

Vã mulþumesc, domnule senator. Invit la tribunã pe domnul senator Triþã Fãniþã. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ne aflãm în perioada imediat premergãtoare seceriºului la grâu ºi la culturile pãioase, perioadã în care grijile celor ce lucreazã în agricuturã devin tot mai numeroase, iar problemele care se cer rezolvate tot mai presante. Dacã analizãm cu luciditate lucrurile, fãrã nici un fel de partizanat politic, înþelegem bine cã, noi, senatorii, nu putem fi indiferenþi faþã de ce se va întâmpla cu pâinea þãrii. Avem experienþe deosebit de triste din precedentele patru campanii agricole de varã. Întârzierile înregistrate în efectuarea pregãtirilor, inclusiv în repararea ºi revizia combinelor, a altor maºini care asigurã strângerea ºi depozitarea recoltei, s-au reflectat în importante pierderi de producþie. Mai gravã a fost situaþia valorificãrii producþiei. De la preþurile care nu acopereau cheltuielile pânã la condiþiile improprii de depozitare, agricultorii, în special cei privaþi, s-au aflat în situaþia de a nu beneficia de roadele muncii lor. Repetarea unei asemenea situaþii trebuie evitatã cu toate mijloacele de care dispunem împreunã, Parlamentul ºi Guvernul. Se impune accelerarea la maximum a reviziilor ºi reparaþiilor la maºinile ºi echipamentele care vor lucra în campanie, obiectiv care nu se poate îndeplini în bune condiþii fãrã un sprijin direct, financiar, pentru deþinãtorii acestora, în marea lor majoritate producãtori privaþi. Acordarea unor credite în condiþii avantajoase ar putea sã contribuie într-o mãsurã decisivã la punerea în stare de funcþiune a întregului parc de mijloace mecanizate necesar pentru apropiata campanie.

Probleme serioase se pun mai ales în ceea ce priveºte valorificarea producþiei de grâu, dar ºi la celelalte culturi. Este de înþeles cã în perioada actualei guvernãri, de numai cinci luni, nu a fost posibil sã se rezolve pe fond problemele legate de valorificarea produselor agricole. Timp de patru ani guvernele anterioare au tot promis cã vor reglementa pieþele agricole integrate la nivelul standardelor din Uniunea Europeanã. Nu s-a fãcut nimic în acest sens, iar în prezent ne aflãm în situaþia de a se gãsi soluþii de moment, operative, pentru a evita ca agricutorii sã nu dispunã de mijloace necesare pentru reluarea ciclului de producþie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Constantin Gãucan, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Constantin Gãucan:**

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vin în faþa dumneavoastrã pentru a vã aduce la cunoºtinþã o mare nedumerire ºi aº putea zice chiar o supãrare a alegãtorilor noºtri.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Vã rog, domnule preºedinte, sã asiguraþi liniºtea în salã, cã este o rumoare nefireascã pentru un Parlament.

Vã rog, domnilor colegi, sã pãstrãm ordine în salã ºi, mai ales, sã-l ascultãm pe colegul nostru care doreºte sã prezinte o declaraþie politicã.

## **Domnul Constantin Gãucan:**

Nedumerirea ºi supãrarea alegãtorilor noºtri este legatã de aceste demisii, de aceste renunþãri ºi de trecerea într-o poziþie de aºteptare a unor parlamentari aleºi pe liste de partid Ñ spun alegãtorii Ñ ºi care, prin demisii sau retragere, trec pe postura de independent Ñ de fapt, o poziþie temporarã Ñ în vederea încadrãrii în alte formaþiuni politice total diferite ºi chiar contrare ca doctrinã, statut ºi program faþã de partidul sub a cãrui platformã au candidat. Aceste atitudini nepenalizate încã de Regulamentul Senatului vor conduce fãrã îndoialã la o apatie ºi mai mare a electoratului, cu riscul justificat de a avea un absenteism ºi mai mare la viitoarele alegeri ºi al indiferenþei electoratului pentru exprimarea prin vot a opþiunilor politice.

Oamenii voteazã încã o doctrinã, un program, un partid. Pânã la alegerile uninominale ºtim cã va mai trece încã foarte multã vreme.

Ce credibilitate ºi autoritate moralã, la nivelul cetãþeanului, poate pretinde un ales care încalcã regulile de partid la care a aderat ºi pe care în mod firesc trebuie sã le respecte, sã le aplice cu convingere, pentru cã cetãþeanul a votat un partid, un program ºi nu încã, din pãcate, aºa cum sperãm în anii viitori, omul.

Trecerea dintr-o formaþie politicã în alta dovedeºte Ñ dupã pãrerea mea Ñ o lipsã de principii, de moralã politicã ºi, nu în ultimul rând, de o moralã civicã.

Alegãtorii vor penaliza, cred, partidele ce acceptã astfel de migratori ºi care aruncã ºi asupra partidului primitor semnul de întrebare asupra moralitãþii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe doamna senator Bãlan Mihaela Angela, Grupul parlamentar P.R.M. Aveþi cuvântul.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan:**

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În urmã cu câteva sãptãmâni unul dintre posturile de televiziune româneºti difuza un reportaj despre situaþia tragicã a þãranului basarabean care, sub influenþa negativã a mafiei þigãneºti ºi a celei ruseºti, renunþã la tradiþionala culturã a grâului ºi a porumbului, înlocuind-o cu cea a macului. Imaginile ºocante ale aservirii blajinului þãran moldovean din spaþiul dintre Prut ºi Nistru de cãtre veneticii pripãºiþi de curând la Rãsãrit au fãcut pe mulþi dintre conaþionalii noºtri, din cealaltã þarã româneascã sã roºeascã de ruºine sau sã spumege de furie cã urmaºii rãzeºilor lui ªtefan cel Mare au ajuns slugile unor barbari. Deºi înþeleg bine o asemenea reacþie, nu o pot aproba, pentru cã ea este parþial ºi o consecinþã a

nepãsãrii noastre, nu numai o slãbiciune a sãrmanilor þãrani basarabeni. La urma urmei, statul român i-a abandonat pe basarabeni în 1940. De ce i-ar pãsa acum de aceºtia? Dacã s-ar supãra, nu-i aºa, Europa, pentru cã ne amestecãm în treburile interne ale unui stat suveran ºi independent?

Ei bine, de teama unei reacþii negative a forurilor europene ºansele ca statul român sã protejeze pe þãranul moldovean sunt nule. Nu cã s-ar gândi cineva cã poate ºi ei, sãrmanii, ar avea nevoie sã primeascã de la Bucureºti o legitimaþie care sã le ateste calitatea de româniÉ Departe de noi sã credem una ca asta. Atâta timp cât rãzboiul din Transnistria fiind în toi, pieþele bucureºtene erau pline de separatiºti care ofereau o gamã largã de mãrfuri, de la conserve de peºte din Lituania pânã la droguri din Asia Centralã, statul român nu a fost în stare sã-ºi exercite autoritatea ºi sã impunã respectarea legii pentru acei criminali basarabeni aflaþi temporar pe teritoriul actual al României, cum ar putea el sã facã ceva împotriva acestor criminali atunci când aceºtia se aflã pe teritoriul Republicii Moldova? Cât despre comuniºtii lui Voronin, sã nu ne facem iluzia cã ei vor ridica braþul înarmat al legii împotriva mafiei rusofone sau a celei þigãneºti. Nu de alta, dar autoritãþile de la Chiºinãu ºtiu bine cã organizaþiile mafiote nu vor milita niciodatã pentru unirea aºa-zisului ”popor moldovenescÒ cu România, mai degrabã ele fiind adepte ale refacerii unui spaþiu geopolitic al cãrui centru sã fie, fãrã îndoialã, Moscova. ªi, aºa stând treburile, ºansele ca þãranul basarabean sã iasã prea curând de sub robia noilor tãtari sunt imposibile. Ar trebui sã ne fie ruºine cã s-a ajuns în aceastã situaþie penibilã în care o mânã de criminali, sprijiniþi de o importantã parte a unei categorii sociale aflate la periferia societãþii, sã devinã adevãraþii stãpâni ai unei pãrþi din pãmântul neamului nostru.

Vã mulþumesc, doamnã senatoare.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor. Grupul parlamentar mai are trei minute.

Vã rog.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

A venit timpul ca Partidul România Mare sã cearã demisia conducerii Televiziunii Române. Este o televiziune antinaþionalã, unde, din pãcate, în ultimii ani, au proliferat structuri de tip mafiot. Existã un raport al Comisiei de culturã din Camera Deputaþilor, dar mai existã ºi alte documente care atestã cã în cei patru ani ai regimului Constantinescu s-au furat mai multe zeci de milioane de dolari. E vorba, în primul rând, de participarea acestui domn Valeriu Lazarov la grila de programe. A tot importat niºte programe din Spania, în special. Numai douã emisiuni pe sãptãmânã: ”Surprize, surprizeÒ ºi ”Ploaia de steleÒ parcã îi spune, pentru asta s-au plãtit circa douã miliarde de lei pe sãptãmânã. E mult! E prea mult! Jaful e prea mare!

Actuala putere îºi face iluzii cã Televiziunea Românã condusã de oamenii fostei puteri o menajeazã. Într-adevãr, searã de searã domnul Adrian Nãstase apare de cinci, ºase, ºapte ori, în timp ce Partidul România Mare nici mãcar o datã pe sãptãmânã nu apare. Avem ºi noi vinerea o conferinþã de presã, tradiþionalã, de 10 ani încoace, sãptãmânã de sãptãmânã. Vin, filmeazã, dar nu dau nimic. Vin ºi filmeazã în speranþa cã va fi vreun scandal, cã-ºi dã demisia cineva, cã-mi ies eu din sãrite ºi cine ºtie ce declaraþie mai fac. Pentru cã nu iese pasienþa, nu dã nimic.

Colegul Adrian Pãunescu, care nu e oricine, e preºedintele Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã din Senat, ºtie. Aproape sãptãmânã de sãptãmânã îl sun seara pe la optÐnouã, cum odinioarã îl sunam ºi pe colegul Mircea Ionescu-Quintus în calitatea lui de preºedinte al Partidului Naþional Liberal, care a dat pe acest preºedinte Ñ director general al TVR Cristian Hajdi Culea. Pe amândoi i-am sunat sau îi sun ºi le spun: ”Domnule, e inadmisibil ca un partid important al þãrii Ñ mai nou al doilea partid al þãrii Ñ sã nu aparã nici cu douãzeci de secunde.Ò

Deci spuneam cã domnul Adrian Nãstase îºi face iluzii. El crede cã ei îl vor ierta vreodatã. Când vor veni la toamnã grevele, mitingurile ºi demonstraþiile populare, o sã vedeþi cum Dan Luþan, Pojonici ºi cu ceilalþi care acum mimeazã, joacã un joc al înþelepciunii ºi al artei diplomatice, o sã vedeþi cum vor sãri în spatele ºi al lui Adrian Nãstase ºi al P.D.S.R.-ului.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Am dreptul la replicã!

Pãi, de data aceasta... Nu vã supãraþi, potrivit regulamentului, într-o chestiune personalã, atunci când existã un atac din partea unui coleg senator... Dacã doriþi, vã rog un minut, aveþi cuvântul! Fiindcã ºtim cã aceastã problemã a fost analizatã de dumneavoastrã în mai multe rânduri în comisiile noastre.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnule preºedinte, vã rog! Atunci când este atacatã o problemã, eu mã simt pãrtaº la ea. Fãrã îndoialã cã lucrurile pe care le-a spus aici domnul Corneliu Vadim Tudor sunt foarte adevãrate. Nu e corect, nu e drept, nu e legal ca un partid de semnificaþia partidului pe care îl conduce sã nu fie prezent la Televiziunea oficialã a acestei þãri. Dar, pentru ca sã scoatem lucrurile de sub impulsul temperamental al oricui, de sub interesul meschin al oricui Ñ ºi acel oricine pot fi eu, poate fi Corneliu Vadim Tudor, poate fi premierul, oricare dintre noi poate avea accese de individualism, de meschinãrie sau de pãrtinire de partid Ñ eu am sã pregãtesc în zilele urmãtoare un proiect de lege care sã dea Parlamentului, prin structura lui, hotãrâtã de poporul român, drepturi pe care nici o televiziune oficialã sã nu le poatã încãlca, privind prezenþa la televiziunea oficialã.

Noi acum suntem partidul aflat la guvernare, mâine s-ar putea sã nu mai fim partidul aflat la guvernare. Noi trebuie sã pregãtim un sistem echitabil de prezentare a faptelor din Parlament, a ideilor care intrã în lucrarea publicã. Adevãrul e cã trebuie sã raportãm poporului care ne-a ales ce facem. ªi prin asta Ñ cum zicea Marx Ñ scuzaþi-mi expresia Ñ ”Sã nu fim la cheremul temperamentului unui cenzorÒ. De aceea fãgãduiesc Senatului ca în 2Ð3 zile sã iniþiem, printr-un grup în care se poate afla oricare coleg, pentru cã nu sunt probleme de partid Ñ ºi P.N.L.-ul are fireºti pretenþii, ºi P.D.-ul, ºi U.D.M.R.-ul, toate partidele prezente în Parlament azi sau cele prezente mâine trebuie sã aibã garanþia cã nici un Culea ºi nici un Hadji nu poate sã le nedreptãþeascã, sã le încalce drepturile. Vã rog sã fim solidari în aceasta, pentru cã nu o facem pentru un partid, ci pentru un principiu.

Da, vã mulþumesc.

Sunt convins cã fiecare grup parlamentar va susþine aceastã iniþiativã ºi ar fi bine dacã ºi-ar desemna câte un om într-un grup de lucru sau în ceva pentru a rezolva într-un termen cât mai scurt.

Solicitã cuvântul domnul preºedinte Mircea IonescuQuintus.

Domnule senator, aveþi cuvântul.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Profit de un mic, foarte mic drept la replicã Ñ s-a rostit numele meu. Vreau sã vã spun cã modul în care se comportã domnul Hadji Culea n-are nici o legãturã cu Partidul Naþional Liberal.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cred cã ne-aþi luat o piatrã de pe inimã unora dintre noi, în situaþia asta.

Atunci soluþia este extrem de simplã ºi mai ales reprezentanþii noºtri în cele douã comisii Ñ din Camerã ºi din Senat Ñ ºtiu cã existã o soluþie foarte rapidã de rezolvare a acestei chestiuni.

Deci, stimaþi colegi, în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu, toþi colegii care s-au înscris la declaraþii politice au luat cuvântul.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã o notã pentru a putea sã vã exercitaþi drepturile sau sã ne exercitãm dreptul prevãzut de Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, întrucât la secretarul general al Senatului au fost depuse douã legi, ºi anume:

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 11/19991 privind combaterea concurenþei neloiale ºi

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 291/2000 privind stabilirea de mãsuri referitoare la organizarea ºi funcþionarea unor ministere, proiect de lege adoptat în procedurã de urgenþã.

În situaþia în care apreciaþi cã vreunul din cele douã proiecte de lege conþin prevederi neconstituþionale, aveþi posibilitatea, în conformitate cu legea, sã sesizaþi Curtea Constituþionalã.

A doua chestiune, în plan organizatoric.

## Stimaþi colegi,

Guvernul solicitã adoptarea în procedurã de urgenþã a unui proiect de lege ºi, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. 2 din Regulamentul Senatului, aceastã solicitare sunt obligat sã o

Punctul 3 în ordinea de zi: Declaraþia ”Toleranþã ºi diversitate: o viziune pentru secolul XXIÒ. Îl invit la tribunã pe domnul senator Liviu Bindea. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

În perioada 31 augustÐ6 septembrie 2001 va avea loc la Durban, Africa de Sud, cea de a treia Conferinþã Mondialã a Naþiunilor Unite împotriva rasismului, discriminãrii rasiale, xenofobiei ºi intoleranþei asociate.

În perspectiva acestui eveniment, doamna Mary Robinson, Înaltul Comisar al Naþiunilor Unite pentru drepturile omului ºi secretar general al conferinþei, a elaborat un document-declaraþie intitulat ”Toleranþã ºi diversitate: o viziune pentru secolul XXIÒ.

În esenþã, este un document fãrã efecte juridice, care exprimã o viziune comunã asupra unei lumi fãrã excluderi, fãrã accente rasiale ºi discriminatorii, invitând guvernele ºi popoarele sã promoveze acele idealuri.

Declaraþia este susþinutã de domnii: Kofi Annan Ñ secretar general al Naþiunilor Unite, ºi, respectiv, Nelson Mandela. Ea a fost lansatã la summit-ul mileniului Ñ New York, septembrie 2000, ºi pânã în prezent a întrunit adeziunea a peste 80 de ºefi de stat, între care ºi România.

La propunerea Înaltului Comisar al Naþiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Secretariatul general al Uniunii Interparlamentare recomandã preºedinþilor de Parlamente sau Camere Parlamentare sã se asocieze ºi ei acestei iniþiative, exprimându-ºi adeziunea faþã de conþinutul documentului. 40 de þãri au dat deja curs acestei recomandãri.

În acest mod, O.N.U. ºi U.I.P. doresc sã mobilizeze un sprijin parlamentar cât mai substanþial în favoarea obiectivelor pe care ºi le propune apropiata Conferinþã mondialã împotriva rasismului, discriminãrii rasiale, xenofobiei ºi intoleranþei asociate.

O susþinere din partea parlamentarilor români ar fi de naturã sã exprime o datã în plus interesul autoritãþilor române faþã de problematica reuniunii, într-un moment în care comunitatea internaþionalã, în general, ºi þãrile Uniunii Europene, în mod special, depun eforturi susþinute pentru ca acest eveniment sã fie un succes.

Permiteþi-mi sã dau citire declaraþiei.

”La începutul unui nou secol, fiecare societate trebuie, credem noi, sã-ºi punã anumite întrebãri.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Deci, stimaþi colegi, domnul preºedinte al Senatului, Nicolae Vãcãroiu, a primit din partea doamnei Mary Robinson, Înaltul Comisar al Naþiunilor Unite pentru Drepturile Omului, solicitarea ºi posibilitatea ca Domnia sa sã adere la aceastã declaraþie, în calitatea pe care o

are de preºedinte al Senatului, iar domnul preºedinte Nicolae Vãcãroiu a pus la dispoziþia Senatului ºi ne-a oferit posibilitatea ca prin votul nostru, în conformitate cu prevederile art. 79 alin. 2, sã devenim pãrtaºi la aceastã declaraþie, prin votarea declaraþiei în plenul Senatului.

De aceea, eu am sã

Vã mulþumesc, doamnelor ºi domnilor senatori. Stimaþi colegi, sã trecem la programul legislativ.

La punctul 4 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/2000.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Rahãu Dan Nicolae, Plãticã-Vidovici Ilie, Munteanu Tudor Marius, Badea Dumitru, Ioan Paºtiu, Norica Nicolai, Szab— K‡roly-Ferenc.

Deci vã rog sã observaþi cã avem un singur text în divergenþã, la poziþia 2 în raportul comisiei de mediere. Dacã sunt întrebãri din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra

textului propus de comisia de mediere.

- Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 90 de voturi pentru, 5 contra ºi douã abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei de mediere.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, douã contra ºi 3 abþineri.

La poziþia nr. 5 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 14/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Nicolaescu Sergiu, Rahãu Dan Nicolae, Nicolescu Constantin, Paºtiu Ioan, Badea Dumitru, Nicolai Norica, Szab— K‡roly-Ferenc.

Invit un coleg la tribunã, pentru a susþine raportul sau a da explicaþii, în situaþia în care considerã necesar acest lucru plenul Senatului.

Invit domnii senatori în salã.

Deci, la poziþia nr. 1 din raport, este propus textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt observaþii?

- Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Text adoptat de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru, 8 contra ºi douã abþineri.

- Poziþia nr. 2 din raport, de asemenea, textul Camerei.

- Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Invit domnii senatori în salã.

Stimaþi colegi, aºa cum am stabilit împreunã joi, am ajuns la votul final la proiectul de Lege privind Statutul aleºilor locali. Vã consult dacã mai sunt intervenþii.

Invit domnii senatori în salã.

Dacã nu mai sunt intervenþii,

Rugãm sã ne exprimaþi votul care s-a dat.

Da, bun, ºi prima datã ºi a doua oarã nu o sã înregistrãm votul, pentru cã am greºit ºi nu am supus raportul. Poftiþi? Deci, stimaþi colegi, bãnuiesc cã veþi vota în acelaºi fel... Sau nu? Vã schimbaþi prin vot?

Nu, o sã votãm de trei ori, pentru cã nu am supus la vot, iar dumneavoastrã nu mi-aþi atras atenþia cã nu am supus votului raportul comisiei.

Sigur cã da, domnul senator Badea, aveþi cuvântul.

Primul vot este valabil, pentru cã, într-adevãr, a supus, sã vedem în stenogramã... a supus în mod corect votului plenului proiectul de lege, da.

S-a mai întâmplat...

Nu puteam sã supun proiectul de lege atâta timp cât nu am votat raportul comisiei, asta vã spun.

Nu aþi votat raportul comisiei, s-a mai întâmplat ºi în alte împrejurãri.

Vã rugãm frumos sã luaþi în considerare votul pentru lege.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu pot sã-l iau, pentru cã nu am votat raportul. Respingeþi raportul sau votaþi-l cu orice cvorum ºi, dupã aceea,

Cred, domnule preºedinte, cã domnul senator Badea nu are dreptate. Procedurile sunt de strictã interpretare ºi ele se respectã. Dacã un pieton trece o datã pe roºu ºi pe urmã trece pe verde, nu poate sã spunã poliþistului: ”Nu mã amendaþi, cã a doua oarã am trecut pe verde...Ò

Tot aºa ºi la un proiect de lege, dacã primul vot a fost neregulamentar, nelegal ºi trebuie sã previnã votul final asupra legii, el trebuie repetat.

De aceea, în numele Grupului U.D.M.R, vã rog sã supuneþi votului întâi raportul, cum scrie regulamentul, ºi pe urmã proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Eraþi la Strasbourg când s-a mai întâmplat o datã tot aºa.

Aveþi dreptate, domnul Badea, dar dacã eu sunt arestat pentru cã sunt hoþ, nu pot sã spun: ”Nu mã arestaþi, pentru cã ºi vecinul a furatÒ, mã înþelegeþi?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, stimaþi colegi, dumneavoastrã sunt convins cã cunoaºteþi foarte bine procedurile regulamentare. Greºeala mea a fost cã nu am supus votului întâi raportul ºi am trecut direct la votul final. Trebuia sã

Deci raportul este aprobat de plen. Votul final asupra proiectului de lege nu îl supun astãzi, ci solicit...

Nu vã supãraþi, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. am posibilitatea sã solicit sã nu se supunã la votul final proiectul de lege, ci sã aibã loc discuþii între liderii grupurilor parlamentare.

Da, vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Am votat o ordine de zi. Ordinea de zi, textual, punctul 6 spune: continuare vot pe raport ºi vot final pe proiectul de Lege privind Statutul aleºilor locali. Deci, o datã ce plenul s-a pronunþat pentru acordarea votului pe lege astãzi, este obligatoriu sã respectãm ordinea de zi pe care noi am votat-o ºi, ca atare, sã supuneþi la vot proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã rog sã-mi permiteþi sã nu mã folosesc de autoritatea funcþiei sau a scaunului pe care stau ºi sã vorbesc în numele grupului parlamentar.

Stimaþi colegi, nu cred cã sunt eu în eroare, ci, dimpotrivã, împreunã cunoaºtem foarte bine procedurile regulamentare.

Ceea ce-i bucurã pe unii este rezultatul votului dat asupra raportului final ºi ceea ce ar conduce ca acest proiect de lege sã fie respins de cãtre plenul Senatului. Mã bucur cã spuneþi da, deºi eu îmi aduc aminte cã dumneavoastrã faceþi parte dintr-un partid care a susþinut acest punct de vedere, dar nu o sã nominalizez, ca sã nu intru în conflict cu ceilalþi colegi pe care-i stimez. Problema este însã cu totul alta, cã vorbeam de regulament. Potrivit Regulamentului Senatului, orice grup parlamentar are posibilitatea, oricând, sã solicite, pe un proiect de lege, consultãri între liderii grupurilor parlamentare, iar eu, în momentul în care am spus de la tribunã acel lucru, cã solicit în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. discuþii între liderii grupurilor parlamentare, nu am spus cã amân votul asupra proiectului de lege. ªi, în momentul în care solicitam acest lucru, adresam rugãmintea liderii grupurilor parlamentare sã vã întâlniþi, sã discutaþi între dumneavoastrã, pentru a vedea ce determinã anumite grupuri parlamentare sã respingã acest proiect de lege ºi dacã este cazul, sigur, sã-l supun la vot.

Aceasta era solicitarea. Iar aceastã solicitare, potrivit Regulamentului Senatului, nu este supusã votului, ci este acordatã de cãtre preºedintele de ºedinþã, potrivit Regulamentului Senatului.

Deci, stimaþi colegi, douã lucruri. Unu, adresez rugãmintea liderilor grupurilor parlamentare sã se întâlneascã astãzi, sã se punã de acord ºi sã avem posibilitatea pânã la terminarea programului, eventual, sã votãm acest proiect de lege.

Sigur cã da, pentru toate grupurile parlamentare dispun sã fie eliberat un listing de pe votul asupra raportului comisiei, bãnuiesc, da?

Poftiþi? Vi-l pot spune eu, dar tot a fost favorabil, a fost 62Ð54Ð11, cã l-am scris, 57 prima datã. Nu, eu am avut impresia prima datã cã au fost 71 de voturi toate ºi de aceea am apãsat. Acel vot a fost incorect, aºa cum s-a stabilit foarte clar.

_**:**_

Asta este o ameninþare...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

_**:**_

Sã ne retragem din salã... Dacã sunt ºefi de grup... Cine reprezintã grupul.

Eu am solicitat... Rog liderii de grup sã se întâlneascã ºi sã discute.

Deci, stimaþi colegi, vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 8, este punctul 7, sãrim, întrucât l-am scos noi din ordinea de zi, proiectul de Lege privind schimbarea denumirii comunei Unirea, judeþul Hunedoara.

Domnule secretar de stat, vã rog sã vã prezentaþi expunerea de motive la proiectul de lege.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nu vreau sã insist prea mult asupra personalitãþii generalului Berthelot, vreau doar sã precizez faptul cã dupã Primul Rãzboi Mondial, datoritã meritelor pe care le-a avut în reorganizarea Armatei Române ºi în victoriile de la Mãrãºeºti, Mãrãºti ºi Oituz, în 1922 generalului Berthelot, printr-o lege, i s-a conferit titlul de Cetãþean de onoare al României.

Concomitent, i s-a atribuit în fosta comunã Fãrcãdinul de Jos, din judeþul Hunedoara, o suprafaþã în proprietate, o suprafaþã de 60 de hectare ºi un conac.

În 1926 printr-un testament, generalul Berthelot a lãsat întreaga sa avere Academiei Române.

Tot în 1922, printr-o decizie ministerialã, fostei comune Fãrcãdinul de Jos, din judeþul Hunedoara, i s-a atribuit, tot în semn de recunoºtinþã, denumirea de ”Generalul BerthelotÒ. Aceastã denumire a purtat-o comuna pânã în 1965, când, datoritã colectivizãrii agriculturii din vremea respectivã ºi unirii celor 3 sate care formau comuna Fãrcãdinul de Jos sau Unirea, comunei i s-a atribuit denumirea de ”UnireaÒ, schimbându-se din cea de ”Generalul BerthelotÒ.

În prezent, deºi nu era nevoie, locuitorii comunei Unirea au organizat un referendum. Peste 91% din participanþii la acest referendum au hotãrât sã se revinã la vechea denumire a comunei, ºi anume ”Generalul BerthelotÒ.

Precizez cã anul acesta se împlinesc 140 de ani de la naºterea generalului Berthelot ºi 70 ani de la decesul acestuia.

În consecinþã, având în vedere votul masiv pe care cetãþenii l-au dat pentru revenirea la vechea denumire, vã rugãm sã fiþi de acord cu schimbarea denumirii din ”UnireaÒ în ”Generalul BerthelotÒ.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei sesizate în fond.

## Domnule preºedinte,

Comisia de administraþie publicã a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege sus-amintit ºi în urma dezbaterilor s-a hotãrât sã se adopte raport favorabil, fãrã amendamente, ºi propunem Senatului dezbaterea ºi adoptarea acestuia în forma prezentatã de Guvern.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul?

Stimaþi colegi, dacã nu sunt colegi care doresc sã intervinã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei, iniþial.

Raport adoptat de plen cu 75 de voturi pentru, 12 contra ºi douã abþineri.

Consult reprezentanþii Executivului la ce proiect de lege din ordinea de zi putem sã luãm.

Nu ºtiu dacã 9... Da 9, da. Vã rog, 9, 10 ºi 11? 9, 10. Vã rog, domnule secretar de stat.

Deci, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2000 privind regularizarea datoriilor fostei Companii Române de Petrol.

Aveþi cuvântul, vã rog. ## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Industriei ºi Resurselor_ _**:**_

## Da, vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Compania Românã de Petrol a fost înfiinþatã prin Hotãrâre Guvernamentalã nr. 540/1996. Ea ºi-a încetat activitatea în baza Hotãrârii de Guvern nr. 234/1997 ºi a fuzionat prin absorbþie cu S.N.P. Petrom, conform Hotãrârii de Guvern nr. 49/1997, începând cu data de 1 noiembrie 1997. Pe perioada de activitate, fosta Companie Românã de Petrol, deci C.R.P.-ul, a realizat corespunzãtor obiectului sãu de activitate importul de þiþei pentru ºi în numele rafinãriilor româneºti în vederea completãrii resurselor energetice indigene.

Din cauza lipsei de lichiditãþi la nivelul rafinãriilor, finanþarea importurilor de þiþei a fost asiguratã aproape 100% din credite bancare.

Pânã în anul 1997, principala bancã prin care s-au derulat aceste operaþiuni a fost ”BancorexÒ-ul.

În vederea asigurãrii resurselor valutare necesare realizãrii importului de þiþei, în anul 1997, în baza unei convenþii de lucru, ”BancorexÒ a acordat fostei Companii Române de Petrol un plafon în valoare de 500 de milioane de dolari.

La 30 iunie 1997, datoria fostei Companii Române de Petrol faþã de ”BancorexÒ aferentã þiþeiului importat pentru ºi în numele rafinãriilor era de 507,3 milioane de dolari.

Datoria faþã de ”BancorexÒ pentru þiþeiul importat se transpunea în relaþiile dintre C.R.P., în calitate de furnizor, ºi rafinãrii pe urmãtoarele componente: valoarea þiþeiului livrat rafinãriilor la preþ mediu stabilit, în condiþii dinainte stabilite, influenþele conjuncturale determinate ca diferenþã între preþul efectiv de import ºi preþul mediu.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cu scrisoarea L20/19.02.2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia economicã au fost sesizate în fond cu proiectul de lege enunþat mai sus.

Menþionãm cã la proiectul de lege s-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

De asemenea, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor în forma emisã de Guvern. Faþã de forma emisã de Guvern ºi adoptatã de Camera Deputaþilor, membrii celor douã comisii din Senat, cu unanimitate de voturi, au adoptat un text modificat, aºa cum rezultã din anexã.

Faþã de cele expuse, în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Senatului, cele douã comisii supun plenului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege cu amendamentele formulate mai sus.

În raport cu obiectul de reglementare proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat conform art. 74 alin. (2) din Constituþia României. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu sunt, sã trecem la dezbaterea amendamentelor prevãzute în raport.

Vã consult, domnule secretar de stat, dacã sunteþi de acord cu amendamentele formulate în comisie?

Domnule preºedinte, Întru totul suntem de acord.

Cu toate, da?

Da, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

Observaþii în legãturã cu amendamentul de la poziþia 1 din raport?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Cu 81 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobat de plen.

- Poziþia 2 din raport. Observaþii?

- Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

- Cu 90 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã ºi nici o

- abþinere, a fost aprobat de plen.

- Poziþia 3 din raport. Observaþii?

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Cu 88 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost aprobat de plen.

Poziþia 4.

Introducerea unui articol nou, art. 3.

Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 90 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost acceptat de plen.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului în ansamblu.

Cu 89 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi douã abþineri, raportul a fost aprobat de plen.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, proiectul de lege a fost aprobat.

La poziþia 10 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activitãþilor din sectorul gazelor naturale.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## Da, vã mulþumesc. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aceastã Ordonanþã nr. 60/2000 este destinatã a face o reglementare univocã în domeniul gazelor naturale. Este adevãrat cã înainte de a se elabora aceastã ordonanþã existau o serie de reglementãri, dar care cuprindeau numai tangenþial o serie de elemente specifice activitãþii din domeniul de activitate al gazelor naturale. Astfel, în Legea petrolului, în Legea privind regimul concesiunilor ºi în alte legi existau o serie de elemente, dar s-a apreciat cã nu sunt suficiente pentru a oferi un cadru univoc ºi foarte clar pentru activitãþile din domeniul gazelor naturale. În acest sens a fost elaboratã aceastã ordonanþã care a fost supusã dezbaterii în Comisia economicã. Noi, în calitate de Minister al Industriei ºi Resurselor, am participat la discuþiile din comisie, suntem de acord cu raportul comisiei ºi cu amendamentele aduse în acest raport.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Faþã de cele spuse aici de cãtre domnul secretar de stat, adaug faptul cã de la adoptarea ordonanþei Ñ ianuarie 2000 pânã în prezent Ñ au apãrut unele probleme la transpunerea sa în practicã, astfel încât, membrii Comisiei economice, împreunã cu reprezentanþii ministerului de resort, respectiv Ministerul Industriei ºi Rezervelor au adus o serie de amendamente care sunt cuprinse în anexa la raport.

Au fost preluate majoritatea amendamentelor propuse de domnul senator Ionel Alexandru.

Menþionez cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, precum ºi al Comisiei pentru buget,

finanþe ºi bãnci, iar prin natura reglementãrilor sale proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Faþã de toate aceste lucruri vã propun adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prevãzute în anexã.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu sunt, sã trecem la dezbaterea amendamentelor din raportul comisiei.

- Observaþii la amendamentul înscris la poziþia 1 din

- raport, art. 1, la preambul.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi.

- Cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o

- abþinere, amendamentul a fost aprobat de plen.

- Poziþia 2 din raport, alin. 2 art. 1. Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã

- abþineri, amendamentul a fost aprobat de plen. Poziþia 3 din raport, lit. c) alin. 1 art. 2. Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost aprobat de plen.

- Poziþia 4 din raport are 4 amendamente la art. 3

- lit. k), º), x), y). Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã

- abþineri, a fost aprobat de plen.

Poziþia 5 din raport, art. 4.

- Observaþii asupra amendamentului propus de comisie? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o

- abþinere, art. 4 a fost aprobat de plen. Poziþia 6 din raport, art. 9. Observaþii?

- Nefiind, vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o

abþinere, a fost aprobat de plen.

- Poziþia 7, lit. g) art. 11.

Observaþii asupra amendamentului propus de comisie? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, amendamentul a fost aprobat.

Poziþia 8 din raport, art. 17 alin. 3, modificarea din finalul textului, în loc de ”localÓ, ”naþionalÓ. Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, amendamentul a fost adoptat în unanimitate de plen.

Sigur, dar mai avem program legislativ.

De la Ministerul Justiþiei nu este nimeni prezent?

Ba da. Din partea Ministerului Justiþiei este prezent secretarul general, nefiind prezentã doamna ministru sau un secretar de stat.

Vã consult dacã sunteþi de acord ca la cele trei proiecte de legeÉ

Proiectul suplimentar este pur tehnic, domnule preºedinte, aºa cãÉ

Cu executorii judecãtoreºti?

## **Domnul Ion Predescu:**

Da!

**Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Dacã aveþi amabilitateaÉ

V-aº ruga, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., spuneþi cã poate, domnule senator Predescu?

Stãruim în dezbaterea ºi adoptarea proiectului.

Mulþumesc.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman** _(din salã):_

Dacã aveþi amabilitatea de a ne lãsa sã informãm plenulÉ

Sigur, imediat vã dau cuvântul. Doream sã ºtiu numai dacã avem reprezentanþi ai Executivului pentru vreun proiect de lege.

Vã rog sã se pronunþe ºi celelalte grupuri parlamentare.

Grupul parlamentar P.N.L., de acord. Grupul parlamentar P.D., de acord sau nu?

## **Doamna Simona Marinescu** _(din salã):_

Nu suntem de acord!

Grupul parlamentar U.D.M.R., de acord. Grupul parlamentar P.R.M.?

## **Domnul Dumitru Badea** _(din salã):_

Cu votul?

Nu cu votul. Am întrebat dacã sunteþi de acord ca proiectul de lege sã fie susþinut de cãtre secretarul general al Ministerului Justiþiei, nefiind prezent un secretar de stat.

Partidul Democrat solicitã prezenþa unui demnitar, secretar de stat sau ministru.

Secretarul general al ministerului. Grupul parlamentar P.R.M. nu ºi-a exprimat punctul de vedere.

## **Domnul Dumitru Badea** _(din salã):_

Nu suntem de acord!

## Da, vã mulþumesc!

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra solicitãrii fãcute în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. de cãtre domnul senator Predescu.

Cu 64 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivã ºi o abþinere, solicitarea este favorabilã, dar nu trebuie sã tensionãm relaþiile dintre noi, mai ales pe un proiect de lege care vizeazã activitatea în justiþie. Sunt trei proiecte la rând.

V-aº ruga, în legãturã cu negocierile dintre liderii de grup sã informaþi plenul.

Grupul parlamentar P.D.S.R., domnul senator Antonie Iorgovan.

Înainte de aceastã chestiune, aº vrea sã dau o explicaþie. Sigur, s-a votat, existã aceastã regulã sã fie prezent cel puþin un secretar de stat, numai cã la Ministerul Justiþiei sunt doi secretari de stat. Unul este în misiune oficialã ºi celãlalt la ºedinþa Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii ºi, la un proiect atât de simplu, cred cã faþã de aceastã situaþie de excepþie s-ar fi putut înþelege situaþia, dar, mã rog, Senatul este suveran.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Sigur cã noi am acceptat în plenul Senatului ºi în aceastã legislaturã, ºi în cea precedentã, atunci când nu existau divergenþe majore între grupurile parlamentare, ca un proiect de lege sã fie susþinut ºi de secretarul general al unui minister, pentru cã, altfel, noi avem un text expres în regulament, care prevede cã un proiect de lege trebuie sã fie susþinut de ministru sau de un secretar de stat.

Votând 58 de colegiÉ Ñ 57 contra ºi o abþinere, totuºi, Senatul este divizat în aceastã situaþie.

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

Poate revin ºi reconsiderãÉ

Noi am trecut de fiecare datã pe aceastã înþelegere dintre noi, ca atunci când nu existã divergenþe majore sã acceptãm sã lucrãm ºi în prezenþa secretarului general ºi cu un cvorum mai redus, sã nu-i spunem neregulamentar.

Numai un minut, dacã-mi îngãduiþi în completare, domnule preºedinte.

Da.

Legea executorilor judecãtoreºti a intrat în vigoare la 10 mai. Unele dispoziþii tranzitorii s-a constatat cã sunt incomplete. La repartizarea cãtre notarii publici organizaþi, care funcþioneazã în condiþiile noii reglementãri, s-a refuzat de cãtre unii primirea de dosare. Aceastã problemã trebuie rezolvatã, pentru cã rãmân dosare nerepartizate pentru continuarea executãrii. Au invocat criterii, acum au alte arondãri, alte competenþe teritoriale, raze etc. Este o problemã.

Altã problemã: ce facem cu cei care nu au vechimea necesarã potrivit reglementãrilor noi pentru a fi executori judecãtoreºti? Problema este soluþionatã de a fi încadraþi stagiari. Ce facem cu cei care nu acceptã aceastã încadrare? Pot fi redistribuiþi în sistemul justiþiei. Acestea sunt problemele noi pe care le aduce proiectul acesta. Nu au nici o implicaþie de concepþie diferenþiatã între partide. Sunt probleme pur tehnice de punere în aplicare a Legii executorilor judecãtoreºti.

Altfel, cum v-am spus, unii nu se prezintã la posturi, posturi sunt libere, iar pentru numeroase dosare nu se poate continua executarea.

Îi rog pe colegi sã aibã aceastã înþelegere, pentru cã este vorba, în fond, de comisia care a adus trei modificãri de naturã a face cât mai completã legea ºi, de aceea, îi rog stãruitor sã fie de acord, pentru ca ordonanþa astfel modificatã sã poatã sã-ºi producã efectele.

Da. Mulþumesc. Domnul senator Dumitru Badea.

Eu l-aº ruga frumos pe domnul senator Predescu sã nu mai fie aºa stãruitor, pentru cã dânsul este unul dintre pãrinþii Regulamentului Senatului în care se prevede cã la dezbaterea legilor, susþinerea legilor trebuie fãcutã de persoane din conducerea ministerelor, secretar de stat sau ministru.

V-a rãspuns unul dintre colegi în numele unui grup parlamentar destul de numeros, bãnuiesc cã se regãsesc între cei 57 care au votat împotrivã.

Legea este organicã!

Le mulþumesc pentru înþelegere!

Eu nu am vrut sã spun mai departe, dar cvorumul pe care l-am obþinut la acest vot dat anterior aºa, preventiv, viza ºi acest lucru. Este clar cã nu putem sã o luãm în dezbatere pânã joi.

Vã rog sã vã pronunþaþi în numele grupurilor parlamentare legat de discuþiile avute între liderii de grup la proiectul de Lege privind Statutul aleºilor locali.

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi parlamentari,

Am avut surpriza... ºi vorbesc nu numai în calitate de senator care participã la ºedinþele plenului ca, de altfel, toþi din acest Senat, ci, în primul rând, în calitate de senator care a participat la lucrãrile comisiei care a fost sesizatã în fond, mai exact, una din comisiile sesizate în fond. Am constatat Ñ sigur, este o constatare pe care trebuia sã o facem cândva, pentru cã, domnule preºedinte ºi onorat Senat, plecând de la aceastã

constatare cred cã noi toþi trebuie sã învãþãm un anume stil de lucru ºi pânã la urmã trebuie sã ajungem, aº îndrãzni sã spun, la o consonanþã între noi, cei care formãm arcul guvernamental ºi cei care formãm opoziþia. Aceasta, pentru cã, dincolo de jocurile politice pe care în mod firesc fiecare le urmãrim din perspectiva programelor, a ideologiilor partidelor noastre, nu trebuie sã uitãm un lucru esenþial, poate cel mai important, cã noi suntem aici nu pentru a face numai show politic, ci, în final, þãrii trebuie sã-i dãm ºi legi.

Constatarea despre care vorbeam este de urmãtorul gen: la comisiile sesizate în fond grupurile parlamentare n-au avut decât, eventual, observaþii de formã. Avem dosarul aici, putem sã discutãm, dar nu am vrea sã lungim aceastã chestiune. De exemplu, la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, colegul de la liberali a avut o chestiune cu paºaportul, sã nu aibã primarii paºaport diplomatic ºi, mã rog, în altã parte, la alt articol. Dar acum constat cã se ridicã, când am ajuns la votul final asupra legii, nu amendamente, nu discuþii în comisie unde puteam sã luãm legea de la A la Z cu iniþiatorul de faþã, dar acum se ridicã probleme de filozofie a lege, în termeni de ”a fi sau a nu fiÓ.

Am avut surpriza sã constatÉ Colega noastrã de la Partidul Democrat, pentru cã dânsa a ridicat probleme de a fi sau a nu fi, care pânã la urmã a trimis un fel de amendamente, dar nu în numele Partidului Democrat, cum probabil cã ar fi fost firesc, ci au venit la comisia sesizatã în fond, în speþã la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi corespunzãtor de la Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, amendamente sub semnãtura altei comisii, iar noi în plenul comisieiÉ

Domnule preºedinte, Iertaþi-mã, trebuie sã intervinÉ

Éam respins aceste amendamente.

Numai puþin! Vã rog sã mã iertaþiÉ Vã oferÉ

Iertaþi-mã, aþi cerut o informare a deciziei care s-a luat în cadrul consultãrilor dintre liderii de grup. Atât. Nu un comentariu ºi nu un rechizitoriu vizavi de partidele care s-au întâlnit dincolo.

Este nevoie de o explicaþie a ceea ce s-a întâmplat acolo.

Nu este nevoie! Explicaþia se exprimã prin vot!

## Domnule coleg,

Dumneavoastrã spuneþi ce vreþi, eu spun ceea ce am perceput. Am fost atâþia oameni acolo.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Îmi cer scuze de la dumneavoastrã cã nu v-am oferit cuvântul, vã promit cã vi-l ofer. ## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Dar nu este vorba de cuvânt!

Nu vã supãraþi! În urma unei discuþii, de fiecare datã s-a motivat o decizie ºi bãnuiesc cã a început domnul senator Iorgovan cu aceste considerente care duc la un punct de vedere contrar, bãnuiesc, din partea a douã, trei grupuri parlamentare. Asta explicã, doar cã nu au fost amedamente pânã în final.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

În acest stil de lucru, fãrã îndoialã cã nu putem sã lucrãm. Pânã la urmã s-ar putea, nu ºtiu care va fi votul, dar în aceastã situaþie, cred cã trebuie sã facem efortul toate taberele, sã discutãm atunci când este de discutat, pentru cã, repet, aceasta este o problemã de stil de lucru, de aspecte de ordin cardinal, pânã la urmã, care vizeazã rosturile noastre aici. Deci, dacã la comisii nu discutãm, nu pertractãm, la discuþiile generale, de asemenea, ne abþinem, dar Ñ dupã ce legea este gata Ñ atunci ne aducem aminte cã, de fapt, aceastã lege nici n-ar fi trebuit conceputã, când iniþiatorul poate sã explice... Deci cine supune acum, am înþeles, pânã la urmã, probleme de filozofie a legii? Tocmai reprezentanþii P.D.-ului, cei care au creat aceastã lege în urmã cu doi ani.

Domnule preºedinte, pânã la urmã, din discuþia noastrã, nu s-a putut degaja o concluzie pe care am propus-o noi, deci o decizie de a pune pe hârtie ºi a lãsa un respiro, pentru cã înþeleg cã unii dintre noi abia acum avem chestiuni de fond la aceastã lege.

Noi am sugerat, Grupul parlamentar P.D.S.R., ca plecând de la acest caz concret sã stabilim, încet, încet, un stil de a lucra în Senat, pentru cã altfel vom risca sã fim, de acum încolo, mereu, în aceastã situaþie, pentru cã deja se contureazã un fel de majoritate ºi un fel de opoziþie ºi aritmetica este cea de pe tabel. ªi sugeram ca, plecând de la aceastã situaþie, sã ne aºezãm, lãsând regulamentul la o parte, cã ne-am adus acum aminte unii dintre noi cã sunt probleme totuºi pe care nu le-am acceptat dintr-un început ºi sã încercãm o salvgardare a situaþiei nu pentru noi, pentru cã aleºii locali nu sunt numai ai majoritãþii ºi daþi-mi voie sã spun, pânã la urmã, pentru interesul general care ne-a adus aici.

Care ar fi fost aceastã soluþie pe care am propus-o? Am propus astfel ca sã identificãm, în urma negocierilor, acele probleme de fond care fie cã au fost sugerate, cum probabil o sã spunã doamna Simona Marinescu cã în numele comisiei, nu în numele partidului, dânsa a sugerat anumite amendamente pe care comisiile sesizate în fond le-au respins în unanimitate. Deci n-a fost nici un vot pentru vreun amendament din... Ba, mai mult, în parte, unele au fost admise. ªi atunci, ni s-ar fi pãrut, domnule preºedinte, mintoasã aceastã soluþie: sã identificãm care sunt problemele, sã le discutãm cu iniþiatorul, sã le reþinã ca o listã de probleme care sã fie avutã în vedere pentru discuþiile în cealaltã Camerã în ipoteza în care dorim sã gândim constructiv ºi deci sã salvgardãm aceastã lege.

Faþã de aceastã situaþie, noi considerãm cã, totuºi, aceastã lege este o lege necesarã, cã este o lege care va contribui la fortificarea democraþiei ºi chiar la întãrirea autonomiei locale. E motivul pentru care, þinând seama de faptul cã ea este pregãtitã de doi ani de zile, cã s-au fãcut atâtea eforturi pentru a aduce aceastã lege în acest stadiu ºi este pãcat ca, eventual, impresionaþi de o situaþie de moment, de Ñ ºtiu eu Ñ discuþiile din ultima perioadã legatã de un anume primar, ca sã nu ducem pânã la capãt aceastã muncã ºi atunci noi propunem sã se amâne acest vot tocmai pentru a avea posibilitatea sã reflectãm asupra aspectelor de corecþie pe care sã ºi le însuºeascã iniþiatorul pentru discuþiile în a doua Camerã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Vã rog, Grupul parlamentar P.R.M. Aveþi cuvântul, domnule senator Badea.

Ne-aþi þinut, domnul senator, o lecþie nu ºtiu de ce. Nu era cazul. Hotãrârea noastrã este, a celor care ne-am întâlnit astãzi în numele grupurilor parlamentare, sã se producã votul astãzi, pentru cã astãzi am votat ºi ordinea de zi ºi programul de lucru. În ordinea de zi este prevãzut acest vot. Susþinem ca acest vot sã fie dat astãzi ºi sã nu fie amânat, cã n-are nici un rost.

Grupul parlamentar P.N.L., domnul senator Radu Alexandru Feldman.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Punctul de vedere al Grupului parlamentar P.N.L. îl vom exprima prin votul pe care vã rog sã aveþi amabilitatea sã-l cereþi plenului Senatului conform ordinii de zi votate la începutul ºedinþei. Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D., doamna senator Simona Marinescu.

## **Doamna Simona Marinescu:**

Vã rugãm sã

Grupul parlamentar U.D.M.R.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Având în vedere cã s-au inventariat câteva puncte de vedere vizavi de anumite amendamente care ar putea fi aduse legii, noi am propus ca în cursul zilei de mâine sã ne întâlnim sã le inventariem, eventual, sã încheiem ºi un acord politic ºi sã amânãm votul final pe lege pe data viitoare.

Mulþumesc.

Domnul senator Bucur Dionisie.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Ceea ce s-a discutat...

Vã rog sã faceþi ordine în salã!

## **Domnul Dionisie Bucur:**

Ceea ce s-a discutat în încãperea alãturatã a fost cu referiri dupã evenimentele petrecute, dupã ce au trecut dezbaterile în comisii.

Observãm, cu regret, cã se încearcã din nou transfer de responsabilitate ºi de lucru din comisii în plen.

Noi acest lucru l-am propus celorlalþi lideri de partide, de grupuri, sã ne dea o notã scrisã în legãturã cu punctele care considerã dânºii cã nu sunt bine tratate, aceastã întâlnire cu liderii sã aibã loc mâine ºi, în acest context, vã supun atenþiei dumneavoastrã pentru a ne da votul amânãrii acestei legi.

De fapt, acest lucru am convenit cu dânºii.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt surprins, dupã o micã experienþã parlamentarã pe care o am ca, dupã ce s-a ajuns cu procedura unei legi la votul final, sã se mai încerce medieri, ºtiu eu, consultãri.

Cum mai putem sã întoarcem legea aceasta care a fost definitivatã ºi am ajuns la votul final?

Dacã sunt motive serioase pentru amânare, asta o putem discuta, dar legea este în situaþia de a fi votatã în momentul acesta.

Domnul senator Bindea.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

S-a arãtat aici care au fost discuþiile. Finalmente, s-a ajuns la concluzia ca astãzi, acum, sã se supunã la vot amânarea votului final al acestei legi.

Vã rog, domnule preºedinte, în consecinþã, noi solicitãm sã supuneþi la vot amânarea votului final al acestei legi.

Vã mulþumesc.

Nu e pe ordinea de zi!

Domnule preºedinte, nu este pe ordinea de zi, este o cerere care þine de întreaga procedurã pânã la votul final, iar o asemenea cerere este admisibilã în acest moment.

Vã rog, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã în ordinea de zi este pusã aceastã problemã, cã legea trebuie dezbãtutã ºi votul final îl dãm acum, nu lungim mult poveºtile, cã la ora 18,00 începe, în direct, emisiunea radio ºi noi pierdem ºi ziua de astãzi. Vã rog sã supuneþi la vot.

Deci, stimaþi colegi, sunt mai multe probleme.

Sigur cã ºi aceastã lege, dar ºi celelalte încã 20 care sunt înscrise în ordinea de zi ar fi însemnat cã trebuia sã fie dezbãtute pânã la ora 18,00.

Senatul a stabilit o ordine de zi de care noi ne þinem, dar acest lucru nu înseamnã cã trebuie sã supunem automat la vot aceastã lege ºi nu ºi celelalte 15. Domnul senator Frunda.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc pentru amabilitate. Domnule preºedinte, Distins Senat,

În primul rând, problema precedentului, dacã am avut sau nu asemenea...

Foarte multe... Vã rog, aveþi cuvântul.

Îmi permiteþi sã detaliez puþin?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog, pânã la orele 18,00, v-aº ruga sã detaliaþi ºi regret cã sunt pe acest scaun cã îl ajutam pe domnul senator.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Mulþumesc, domnului Feldman, în special.

Mersi.

Vã mulþumesc. Pot continua?

Vã rog sã nu-mi rãpiþi posibilitatea ca înainte sã ofer o pauzã de 5 minute colegilor înainte de a trece la ultimul punct din ordinea de zi.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Corect!

Domnule preºedinte,

Întotdeauna când au fost legi foarte importante ºi când existau divergenþe majore între putere ºi opoziþie, înainte de votul general era o practicã Ñ dacã place unora, dacã nu... Ñ ca liderii de partid sã se întâlneascã ºi sã încerce ultima mediere. Acest lucru s-a întâmplat ºi astãzi. Din cele 5 partide parlamentare, 3 cer votul pe loc, douã sunt de acord cu amânarea.

Din punct de vedere constructiv, al opoziþiei constructive, dacã eu nu vreau blocarea unei legi, ci vreau o soluþie mai bunã, atunci soluþia bunã este amânarea ºi discutarea ei mâine de cãtre specialiºtii celor care sunt implicaþi în aceastã lege.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Nu se poate, regulamentar.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Regulamentar, se poate, pentru cã regulamentar eu vãd o singurã soluþie, ca dumneavoastrã, în calitate de preºedinte de ºedinþã, sã supuneþi votului ambele variante care vi s-au cerut ºi cea care iese cu majoritate de voturi va fi adoptatã.

Dar de aici în a face o criticã ex-catedrã a opoziþiei, de a spune cã nu este permis ºi e distructiv sã facã acest lucru, cred eu cã distanþa este mare.

Opoziþia trebuie sã-ºi joace rolul, opoziþia trebuie sã cearã respectarea regulamentului, pentru cã regulamentul este pentru apãrarea opoziþiei, este singura armã de luptã, dar, în acelaºi timp, ºi majoritatea trebuie sã fie deschisã acelor argumente care sunt logice, sunt constructive ºi nu sunt pro-partid, ci sunt pro-cetãþean.

De aceea eu, pentru a nu vã rãpi cele 5 minute pe care sã le daþi celor care se încãlzesc pentru întrebãri ºi interpelãri, vã rog sã supuneþi votului ambele variante propuse de acei lideri care cred eu cã au decis înþelept din punct de vedere al interesului partidului lor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte sã intervinã cineva?

Dacã nu, doresc eu sã intervin în numele Grupului parlamentar P.D.S.R.

Vã mulþumesc, domnilor colegi, ºi sunt convins cã veþi aplauda ºi dupã ce voi vorbi, pentru cã acest proiect de lege sau mai bine zis dezbaterile ºi votul final la proiectul de lege...

Regret cã sunt colegi care au venit astãzi, în ºedinþã, sigur, ca sã facã treabã ºi refuzã sã asculte ceea ce doream sã le spun datoritã unei practici parlamentare de 11 ani, pentru cã, din jocul politic, sigur cã fac parte ºi luãrile de poziþie în plenul Camerelor sau prezentarea unor puncte de vedere separate faþã de punctul de vedere exprimat la dezbaterea generalã a unui proiect de lege.

Cu regret îmi permit sã-l contrazic pe domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus ºi sã-i amintesc cã în cele 3 legislaturi anterioare au fost extrem de multe situaþii atunci când un proiect de lege cu încãrcãturã politicã deosebitã a fost întors chiar de la votul final în comisii în momentul în care un grup parlamentar sau un partid exprima o pãrere contrarã, deci era împotriva proiectului de lege, întrucât punctul sãu de vedere era respins pe o anumitã chestiune de fond politicã.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus** _(din salã):_

Au fost în ultima legislaturã, poate cã...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã dumneavoastrã, în calitate de preºedinte, cunoºteaþi ºi cunoaºteþi activitatea foarte bine a Parlamentului.

De aceea, eu v-aº ruga sã vã amintiþi, chiar în ultima legislaturã, când, de foarte multe ori ºi noi eram în opoziþie, înainte de votul final, exprimându-ne punctul de vedere prin care afirmam deschis cã vom respinge proiectul de lege, deci vom încerca, votând contra, sã-l respingem, ceream clemenþã din partea majoritãþii, iar punctele divergente erau discutate, analizate ºi de foarte multe ori, acceptate prin acel raport suplimentar, situaþie care conducea la faptul ca noi, în final, sã ne schimbãm votul la proiectul de lege respectiv.

Fãrã sã încerc sã acuz pe cineva, este clar cã acest proiect de lege are o încãrcãturã politicã deosebitã ºi aº spune cã, în momentul de faþã, el stabileºte foarte clar, în Senat, douã grupuri: putere ºi opoziþie, pentru cã, indiferent ce veþi spune dumneavoastrã, reprezentanþii Partidului Naþional Liberal sau ai Partidului Democrat, astãzi putem sã spunem cã aþi realizat, aþi reuºit sã coalizaþi opoziþia, opoziþie care este formatã foarte deschis din reprezentanþii P.R.M., P.N.L. ºi P.D.

Indiferent ce veþi spune mai departe, eu sunt convins cã reprezentanþii mass-mediei sunt de faþã ºi cã ei recepteazã aºa cum trebuie acest punct de vedere.

U.D.M.R. nu a votat, ci a acceptat nu sã votãm, ci sã amânãm pentru a gãsi... pentru cã nu am cerut altceva, ci am cerut termen, time out, pentru a gãsi o soluþie politicã în a ieºi din impas.

Nu s-a pus problema ca proiectul de lege sã fie votat acum, ci aº spune cã, foarte interesant, domnul senator Frunda a spus sã gãsim o poziþie a opoziþiei constructive.

Deci este de discutat... Revin, rugãmintea mea este, stimaþi colegi, sã nu tensionãm relaþiile dintre noi, pentru cã nu are rost pe un proiect de lege...

Sigur cã existã o încãrcãturã politicã, s-o identificãm, sã vedem care este. Dacã textul poate fi corectat, el poate fi corectat imediat printr-un raport suplimentar, situaþie care ne conduce la o singurã soluþie, sã acceptaþi punctul de vedere al P.D.S.R.-ului în sensul de a nu vota astãzi, de a încerca pe parcursul zilei de mâine la comisii sã fie identificate aceste puncte de vedere, iar joi sã se dea votul final.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, v-aº ruga sã observaþi cã, în conformitate cu ordinea de zi, suntem trecuþi de ora 18,00, iar ordinea de zi prevede cã votul este pânã la ora 18,00.

În consecinþã, vã rugãm sã constataþi cã ºi acest proiect de lege, ca ºi celelalte, urmeazã sã fie trecut pe ordinea de zi din urmãtoarea zi de dezbateri în plen. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, dar spuneam mai devreme sã nu tensionãm relaþiile între noi, ci sã gãsim o soluþie politicã în a ieºi din impas.

Am crezut cã este constructivã propunerea mea. Dacã s-a interpretat ca o tensionare, îmi cer scuze faþã de toþi colegii.

Mulþumesc.

Domnul senator Radu Alexandru Feldman, vã rog!

Aº vrea sã fac întâi o precizare, în numele grupului, o precizare care mi se pare utilã, pentru cã, din pãcate, relatarea domnului senator Iorgovan nu a fost completã: la apelul care s-a fãcut partidelor de opoziþie de a accepta o negociere legatã de aceastã lege, noi am observat cã s-au parcurs procedural toate etapele, dupã care nu mai urmeazã, în Senat, decât votul, dar am acceptat o negociere care sã dea, eventual, o altã desfãºurare votului final în Camera Deputaþilor ºi, fireºte, comisiei de mediere. Deci noi n-am refuzat aceastã negociere ºi regret cã domnul senator Iorgovan, în expozeul extrem de lung ºi cu accente Ñ eu spun Ñ nedrepte, ca sã nu spun deplasate, a omis acest lucru. Aceasta este o precizare ºi am simþit nevoia s-o fac în ceea ce priveºte Grupul parlamentar P.N.L.

Aº vrea sã-mi îngãduiþi sã fac ºi o observaþie strict personalã: tot ceea ce s-a întâmplat astãzi în salã se încadreazã în regula jocului parlamentar. Este absolut normal ca atât puterea, cât ºi opoziþia sã încerce sã-ºi impunã punctul de vedere ºi consider cã nu se poate face nici un fel de observaþie faptului cã preºedintele de ºedinþã a încercat sã împingã discuþiile pânã la acel punct, pânã în acel moment în care s-a invocat ora la care dezbaterile trebuie oprite. Nu este nimic de comentat.

Aº vrea sã vã rog, dragi ºi stimaþi colegi din partidul majoritar, acceptaþi aceleaºi drepturi ºi celor din opoziþie, sã-ºi onoreze rolul din opoziþie, sã spunã lucruri poate mai puþin pe gustul dumneavoastrã, nu ne mai bruiaþi când venim la microfon, nu ne mai huiduiþi, nu ne mai fluieraþi. Acordaþi-ne acea prezumþie de nevinovãþie cã o facem cu cele mai bune sentimente.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Vela.

## Domnule preºedinte,

Aº vrea sã fac doar menþiunea, fiind ºi presa aici, cã Partidul Democrat nu s-a solidarizat cu P.R.M.-ul, deoarece este în salã.

Mulþumesc.

Pe prima fazã, da.

Vã rog sã nu faceþi comentarii rãutãcioase.

Domnul senator Frunda ºi domnul senator Iorgovan. Bãnuiesc cã solicitã dreptul la replicã.

Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Vreau sã dovedesc, cu toate cã nici un regulament ºi nici un aranjament politic nu-mi cere acest lucru, dar vreau sã dovedesc caracterul de opoziþie constructivã al Uniunii Democrate Maghiare din România.

Sã ºtiþi, stimaþi colegi, cã nici noi nu suntem încântaþi de aceastã lege ºi ºtim foarte bine douã lucruri: cã are puncte nevralgice ºi cã viabilitatea ei va depinde de modul în care este aplicatã. Dar vã spun ºi de ce am cerut amânarea legii. Uitaþi-vã la art. 89 din lege care prevede cã acea comisie care va aplica eventuale sancþiuni consilierilor sau primarilor, în forma adoptatã de Senat, are în fruntea ei un judecãtor, preºedintele tribunalului sau un judecãtor desemnat de la secþia de contencios-administrativ. Amendamentul venit din partea opoziþiei, care propunea ca aceastã comisie sã fie formatã exclusiv din consilieri, din consilieri reprezentând toate partidele care formeazã consiliul respectiv, a fost respins. Pãrerea noastrã, a tuturor ºi a mea, este cã soluþia propusã de amendament este mai bunã. Este în concordanþã cu Constituþia României, pentru cã respectã principiul separaþiei puterilor în stat, pentru cã nu permite aprioric unui judecãtor sã se pronunþe asupra unui caz, înainte ca acel caz sã ajungã la tribunal ºi pentru cã aceastã soluþie este în conformitate ºi cu Carta europeanã a autonomiei locale.

Eu accept ca unii senatori sã facã motivãri pe baza dreptului administrativ român, dar cred cã, în acelaºi timp, trebuie sã acceptãm, dacã noi solicitãm un control al activitãþii primarului, ceea ce viaþa din ultimii 10 ani aratã cã este nevoie, dar nu într-o formã care sã fie distructivã, sã fie obstrucþionistã, ci într-o formã constructivã.

Iatã, stimate ºi stimaþi senatori, cã sper cã am reuºit sã vã dovedesc cã n-am fãcut formal acest lucru, n-am fãcut-o pe baza unui joc sau aranjament politic, ci pentru cã, într-adevãr, vrem o lege mai bunã care, într-adevãr, cu mici modificãri poate fi mult mai bunã.

De asta ne menþinem pãrerea ºi resping afirmaþiile cu trecerea orei. Dacã putem modifica o lege, putem hotãrî, domnilor, sã stãm aici pânã la unu dimineaþa ºi sã hotãrâm legea. Sã avem atâta demnitate ºi atât respect faþã de propria noastrã muncã!

Vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Iorgovan. Bãnuiesc cã solicitã dreptul la replicã.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Sigur cã eu, în cele ce am spus, am fãcut unele afirmaþii, dar cred cã, în acelaºi timp, am þinut sã precizez cã în comisie n-am beneficiat din partea partidelor de opoziþie de acele amendamente pe care le reþin aici ºi lucrul acesta l-am spus, lucrul acesta este evident.

Apoi, nuanþa pe care a spus-o domnul coleg acum... Într-adevãr Domnia sa a spus acolo. Deci, sigur, trebuie sã negociem, este firesc, excelent, suntem oameni politici, trebuie sã gãsim soluþii politice, dar finalul Ñ ºi sã nu se supere domnul Radu Alexandru Feldman Ñ finalul a fost ”votãm acumÒ. Pãi, atunci care e soluþia politicã, dacã acum votãm? Pãi, soluþia politicã era mâine, nu acum.

Tocmai de aceea cred cã Domnia sa trebuie sã înþeleagã cã dacã în mod real dorim sã evitãm asemenea situaþie, atunci sã ne hotãrâm când suntem oameni politici ºi deci suntem puºi pe treabã sau când speculãm numai aceastã calitate pentru a puncta în numele partidului.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Nu neapãrat faptul cã am ajuns la orele 18,10 trebuie sã încheiem dezbaterile, dar, în mod cert, mâine ºi poimâine avem posibilitatea, având ºedinþe pe comisii. Rugãmintea adresatã liderilor grupurilor parlamentare în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. este sã reluãm aceastã discuþie, sigur, nu tensionat, nu sub presiunea timpului, cã avem douã zile la dispoziþie, ºi sã gãsim într-adevãr soluþii pentru problemele ridicate de fiecare grup parlamentar ºi, dacã este cazul, sã venim cu un punct de vedere ceea ce înseamnã un raport suplimentar, legea fiind, într-adevãr, extrem de importantã.

Stimaþi colegi, votul final vom încerca, pe aceastã lege, sã-l dãm în ziua de joi, când avem din nou dezbateri în plen.

Sã intrãm pe ultimul punct înscris în ordinea de zi, ”Întrebãri ºi interpelãri adresate reprezentanþilor ExecutivuluiÒ.

Invit pe reprezentanþii Executivului sã-ºi ocupe locurile. Stimaþi colegi, sã intrãm în ultima parte a dezbaterii noastre, întrebãri ºi interpelãri.

Consult dacã este prezent domnul senator Corneliu Bichineþ.

## **Domnul Corneliu Bichineþ** _(din salã):_

Da.

Vã rog, dacã doriþi sã formulaþi întrebarea. Vã invit la tribunã.

Îi invit pe domnii senatori sã pãstreze ordinea în salã. Stimaþi colegi, vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Întrebarea mea este adresatã doamnei Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii, ºi am sã o citesc.

Îi adresez rugãmintea doamnei ministru ºi distinsului nostru coleg, domnul senator Pãcuraru, sã ofere posibilitatea doamnei ministru sã asculte întrebarea.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Probabil cã aþi primit-o. Greºeala de gramaticã nu-mi aparþine, îi aparþine dactilografei, cã aºa trebuie sã începem.

Vã adresez urmãtoarele cuvinte:

Situaþia catastrofalã din spitalele României sperie, doamna ministru, nu numai pe bolnavi, ci ºi pe oamenii sãnãtoºi, oameni care privesc cu îngrijorare la ce se întâmplã în spaþiile spitaliceºti de oriunde în aceastã þarã greu încercatã.

Spun cã puþinii bani ce s-au alocat Ministerului Sãnãtãþii prin actualul buget sunt prost distribuiþi ºi, lucru deosebit de grav, prost gospodãriþi.

Vã întrebãm dacã sunteþi informatã asupra discrepanþelor ce existã în distribuþia fondurilor pentru spitalele sãrace ºi vãduvite ani la rând dupã 1990 ºi fondurile risipite în spitalele ”de luxÒ din Capitalã.

Dacã doamna ministru este informatã ori este pãrtaºã la o astfel de împãrþire disproporþionatã a fondurilor spitaliceºti, cum înþelege sã îndrepte lucrurile?

Pentru a fi mai concret, doamnã, vreau sã vã dau niºte cazuri absolut strigãtoare la cer: un spital din judeþul Vaslui, Negreºti, de exemplu, primeºte pentru investiþii, anul acesta, 100 de milioane, spital început cu 13 ani în urmã, iar Spitalul de Urgenþã din Bucureºti, probabil cã ºtiþi, a primit în douã luni de zile, pentru faianþã, mochete ºi alte obiecte de acest gen ”numaiÒ 9 miliarde. Vã mai dau un exemplu: spitalul Fundeni a primit 10 miliarde pânã la aceastã datã.

Eu nu spun cã aceºti bani sunt mulþi pentru aceste spitale, spun cã sunt foarte puþini cei pe care îi alocaþi spitalelor sãrace, mai ales din zona Moldova.

Aº vrea sã vã spun cã, dacã veþi avea curiozitatea sã dialogaþi cu oamenii care sunt nevoiþi sã treacã prin spitale, ei au ajuns la trista reflecþie, la interogaþia aproape macabrã: dacã, în România, înainte de moarte existã viaþã...

Vã mulþumesc. Doamna ministru, vã invit sã ocupaþi loc. Vã rog.

## **Doamna Daniela Bartoº Ñ** _ministrul sãnãtãþii ºi familiei:_

Domnule senator, Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

La interpelarea pe care a fãcut-o domnul senator Bichineþ aº dori sã fac urmãtoarele precizãri: potrivit prevederilor legale, spitalele, în momentul de faþã, se finanþeazã în proporþie de mai mult de 90% din venituri extrabugetare, respectiv din contractele pe care le încheie cu casele de asigurãri de sãnãtate pentru furnizarea de servicii medicale.

Aceste calcule se fac în funcþie de numãrul de zile de spitalizare ºi finanþarea se face diferenþiat, în funcþie de tipul de spital ºi de tipurile de servicii pe care le îndeplineºte. De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, spitalele primesc fonduri pentru programele naþionale de sãnãtate ºi, din acestea, numai parþial, deci numai pentru partea de profilaxie, pentru aparaturã de înaltã performanþã ºi pentru unele reparaþii capitale ºi cheltuieli de investiþii.

Pentru anul 2001 sumele prevãzute, sumele totale prevãzute în buget cu aceste destinaþii însumeazã 1.600 de miliarde lei, din care 1.120 de miliarde lei sunt programele naþionale de sãnãtate. Din cele 1.600 de miliarde lei, 400 de miliarde lei sunt reprezentate de taxele vamale ºi T.V.A.-ul la aparatura care intrã anul acesta în þarã. Faceþi ºi dumneavoastrã socoteala ºi vedeþi cã, pentru cheltuieli de investiþii ºi pentru cheltuieli de reparaþii capitale rãmâne o sumã extraordinar de micã. Din aceastã cauzã a fost necesar sã se stabileascã anumite prioritãþi. ªi primele prioritãþi sunt legate de programele naþionale de sãnãtate ºi dintre acestea o finanþare prioritarã a primit Programul pentru supraveghere ºi control al infecþiei ”H.I.V.ÐSidaÒ. ªi, deºi s-au dat sume comparativ duble sau aproape triple faþã de anul trecut, tot nu sunt acoperitoare pentru a asigura tratamentul tuturor copiilor. ªi aþi sesizat, probabil, eforturile fãcute în ultima perioadã de a determina ºi alþi factori responsabili de a ajuta tratamentul acestor copii.

În afarã de acestea, pe programele naþionale de sãnãtate a fost considerat prioritar Programul pentru combaterea ºi tratamentul tuberculozei, pentru cã ne situãm pe un loc care nu ne face cinste în privinþa incidenþei la tuberculozã, ºi pe Programul de cardiologie. În privinþa cheltuielilor pentru investiþii ºi cheltuieli capitale, s-au dat bani pentru a finaliza lucrãrile de reparaþii ºi obiectivele care au fost începute în anul trecut ºi sunt în fazã înaintatã de finalizare, în aºa fel încât sã putem sã scoatem mãcar de pe lista enormã de investiþii a câtorva lucrãri pe care sã punem denumirea de ”terminatÒ.

Vã mulþumesc pentru rãspuns, doamnã ministru. Domnule senator, doriþi sã mai interveniþi?

Domnule preºedinte, Stimatã doamnã ministru,

Am informaþii cã sunteþi un bun specialist, constat cã sunteþi ºi un bun orator, un sofist desãvârºit. Pentru cã sunteþi o doamnã, vã spun cã parþial mã mulþumeºte rãspunsul. Voi reveni.

Mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, doamnã ministru. Doamna senator Angela Mihaela Bãlan. Întrebarea adresatã Ministerului Finanþelor Publice, da?

Da. Întrebarea este adresatã domnului ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu, Ministerului Finanþelor Publice.

Revoluþia din 1989 a gãsit mai multe mii de persoane cu sume depuse la C.E.C., de 70.000 lei, pentru a beneficia de un autoturism ”DaciaÒ, sume neretrase pânã în prezent. Solicitãm ministerului, în numele acestora, sã analizeze posibilitatea ca sumele respective sã fie indexate cu rata devalorizãrii leului ºi transformate în acþiuni la fabrica de autoturisme sau persoanele respective sã primeascã autoturisme.

Rugãm rãspuns în scris.

## Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal pentru a adresa întrebãri reprezentanþilor Executivului, domnul senator Hermann Armeniu Fabini. Întrebãri. Dupã aceea, trecem la interpelãri. Mai avem încã doi colegi care au întrebãri. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

Doresc sã adresez câteva întrebãri legate de ºoseaua ocolitoare a oraºului Sibiu ministrului lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei.

Pentru municipiul Sibiu, ºoseaua ocolitoare a oraºului este un obiectiv de maximã importanþã. Mii de locuitori ai oraºului suferã din cauza poluãrii atât a atmosferei, cât ºi din cauza poluãrii acustice ºi sute de case sunt afectate, în stabilitatea lor, din cauza traficului auto greu ce traverseazã municipiul. În acest context, vã rog sã îmi rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri: care este stadiul proiectului privind aceastã investiþie? Au fost demarate lucrãrile privind exproprierea terenurilor peste care va trece ºoseaua ocolitoare. În ce fazã se aflã demersurile privind finanþarea investiþiei? ªi sunt lucrãri care cad în sarcina organelor administrative locale ºi judeþene, care nu au fost finalizate? Doresc rãspuns în scris.

## Mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Mircea Teodor Iustin, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, pentru a adresa o întrebare Ministerului de Interne ºi Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Întrebarea mea se adreseazã la trei ministere, o sã vedeþi de ce, pentru cã situaþia este de aºa naturã: domnului ministru Ioan Rus, Ministerul de Interne; domnului ministru Dan Ioan Popescu, Ministerul Industriei ºi Resurselor; domnului ministru Aurel Constantin Ilie, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Paralel cu Drumul Naþional 22 C ºi calea feratã BucureºtiÐConstanþa, pe raza comunei Castelu, în judeþul Constanþa, trec conducte de transport al produselor petroliere, printre care ºi o conductã de transport benzinã cãtre ”Oil Terminal ConstanþaÒ. De peste trei ani, pe drumul cuprins între acest drum ºi calea feratã BucureºtiÐConstanþa, din gropi cu adâncimi de câþiva metri, se extrage benzinã în stare purã. Localnicii, dar ºi sondorii din zone mai îndepãrtate, închiriazã de la proprietarii de teren câþiva metri pãtraþi, sapã gropi ºi extrag benzinã din preaplinul conductei care trece în apropiere. Benzina este apoi vândutã pe loc sau în alte zone.

Recent, Senatul a adoptat cu amendamente Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 10/2001, pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 271/2000, aprobatã prin Legea nr. 207/2001 privind regimul activitãþilor de transport, comercializare ºi recuperare a þiþeiului, gazolinei, condensului ºi etanului lichid, ºi stabilirea regimului de urmãrire ºi judecare în procedurã de urgenþã a unor fapte penale. Aceastã ordonanþã a fost adoptatã tocmai pentru descurajarea ºi sancþionarea furtului ºi comercializãrii produselor petroliere, deci, nu numai a furtului, ci ºi a comercializãrii neautorizate. Menþionez cã aceastã activitate de ”extracþieÒ a benzinei în apropierea conductei de transport se desfãºoarã la vedere, locurile proprietarilor fiind marcate vizibil cu pungi de plastic colorate.

Câteva intervenþii ale poliþiei judeþene au rãmas fãrã nici un efect, extracþia benzinei continuând neîntrerupt. S-a acreditat explicaþia cã, în urmã cu câþiva ani, conducta a fost perforatã ºi, din punga de benzinã formatã la acea datã sub stratul vegetal, se extrage ºi în acest moment cantitatea de benzinã pierdutã atunci. Având în vedere exploatarea continuã ºi de lungã duratã, se poate presupune cã în acea zonã existã o pânzã freaticã de benzinã alimentatã intermitent sau continuu din conducta de benzinã care trece prin apropiere, perforatã din când în când ºi din loc în loc. Din faptele expuse mai sus se nasc douã întrebãri: 1) de ce poliþia nu a reuºit pânã acum sã stopeze acest furt la drumul mare, iar Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului nu a reuºit sã ia nici o mãsurã necesarã preîntâmpinãrii poluãrii zonei, þinând cont de proximitatea Canalului DunãreÐMarea Neagrã?; 2) având în vedere cã transportul benzinei se face prin conducte, cine poate fi interesat ca pierderi imense de produs petrolier sã nu fie stopate? Solicitãm rãspunsuri la aceste întrebãri, ºi pentru a elucida cauza acestor pierderi necontrolate, posibila sustragere directã din conductã, prin instalaþii artizanale, sau posibila sustragere directã de la sursã ºi deci pomparea de cantitãþi mai mici în conducta de transport, consider cã ministerele semnatare ale Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2001 sunt cele mai îndreptãþite sã gãseascã rãspuns ºi soluþii la problemele semnalate mai sus.

Da, mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator NŽmeth Csaba.

## Domnule preºedinte,

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru Dan Ioan Popescu, Ministerului Industriei ºi Resurselor. Conþinutul ei se referã la montarea convectoarelor de încãlzire cu gaze. Actualitatea acestei probleme este determinatã de numeroase cereri depuse de cetãþeni ºi de unele neclaritãþi ce apar în procesul de soluþionare a acestora.

Am formulat, de fapt, douã întrebãri. Prima: ce avize ºi aprobãri sunt necesare pentru activitatea de execuþie ºi pentru modul de acceptare a acestora în instalaþiile de utilizare ale consumatorilor de gaze ºi de unde? ªi la acest ”de undeÒ se referã întrebarea a doua: ce atribuþii au în acest domeniu Ministerul Industriei ºi Resurselor, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, Societatea Naþionalã de Gaze Naturale ”RomgazÒ Ñ S.A., organele descentralizare ale acestora, precum ºi Inspecþia de stat pentru controlul cazanelor, recipienþilor sub presiune ºi instalaþiilor de ridicat ”I.S.C.I.R.Ò?

Solicit rãspunsul în scris.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, sã trecem la interpelãri. Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., social-democrat ºi umanist, este înscris doar domnul senator Adrian Pãunescu. Solicitaþi cuvântul, da? Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor miniºtri,

Domnilor secretari de stat ºi domnilor colegi,

Prima parte a interpelãrii mele decurge, în mod fatal, din declaraþia mea politicã ºi îi rog pe cei în drept, probabil, preºedintele sau ministrul A.P.A.P.S. ºi ceilalþi demnitari care au în responsabilitate aceste fapte, sã ne rãspundã la aceste situaþii confuze, cel puþin confuze, privitoare la privatizarea staþiunii Sovata. Aº vrea sã ni se spunã dacã e adevãratã susþinerea cã privatizarea cãtre societatea ”SalinaÒ Ñ S.R.L. Mureº ascunde, în fapt, privatizarea cãtre firme din Ungaria a acestei semnificative staþiuni a României. Aº vrea sã ni se spunã cum se poate ca o familie care a dat de douã ori câte 500.000 de lei pentru a-ºi face actele, în noiembrie 2000, sã fie surprinsã, dupã cum am arãtat astãzi în declaraþia mea politicã, de reporterul ”Evenimentul ZileiÒ ca inocentã în aceastã problemã, habar neavând despre toate desfãºurãrile care i se pun în seamã.

Aº vrea sã ºtim dacã e adevãrat cã firma ”CorvinuszÒ din Budapesta face parte dintre acþionarii firmei ”SalinaÒ, cu 37%, ºi aici este important sã ºtim ºi cã e de relativã notorietate împrejurarea cã, prin aceastã firmã, serviciile secrete de la Budapesta îºi rezolvã sursele de finanþare. Suntem curioºi de tot conþinutul acestei incalificabile înstrãinãri a avuþiei naþionale, prin nedreptãþirea flagrantã a unor firme româneºti care aveau aceastã staþiune balneoclimatericã în contract de locaþie: ”FãgetÒ Ñ S.R.L., ”AluniºÒÑ S.R.L. ºi ”Brãdet TurismÒ Ñ S.R.L.

Sunt multe de spus, inclusiv faptul cã toate acestea au fost fãcute în vreme ce Curtea de Apel Târgu Mureº dãduse o soluþie potrivnicã faptului la care s-a pretat ºi s-a apretat Autoritatea de la Bucureºti ºi cã, la ora de faþã, se pregãteºte procesul la Curtea Supremã de Justiþie, termenul fiind 4 iulie.

Aº vrea sã terminãm cu pudoarea aceasta stupidã cã nu trebuie sã apãrãm interesul naþional ºi cã noi trebuie sã fim internaþionaliºti. Nu trebuie sã fim internaþionaliºti, înainte de a fi ai celor care ne-au ales! ªi vã rog sã se vinã cu rãspunsuri clare. Am mai întrebat ºi sãptãmânile trecute ºi nu accept toate aceste mizerii care acoperã, Ñ - de fapt, trãdarea intereselor economice cel puþin eco nomice Ñ româneºti. ªi prin ”româneºtiÒ înþeleg inclusiv pe oamenii de altã naþionalitate care trãiesc în România ºi faþã de care noi avem responsabilitãþi ºi care au aceleaºi rãspunderi faþã de România. Eu nu vorbesc despre etnii, ci vorbesc despre drepturile ºi datoriile cetãþenilor români ºi despre drepturile ºi datoriile noastre faþã de cetãþenii români a cãror pâine trebuie sã o pãstrãm în echilibru.

## Da, mulþumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Ionel Alexandru, Grupul parlamentar al P.R.M.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

S-a discutat foarte mult despre luptãtorii anticomuniºti. Avem un proiect de lege în care le dãm o serie de drepturi. Unul dintre cei mai importanþi luptãtori anticomuniºti ai poporului nostru a fost Mareºalul Ion Antonescu. El a condus rãzboiul sfânt împotriva bolºevismului, adicã împotriva comunismului.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Se împlinesc zece ani de când, de la aceastã tribunã a Preºedintelui României, am prezentat o interpelare cu acelaºi subiect. Atunci se împlineau 45 de ani. Pe data de 1 iunie anul curent se vor împlini 55 de ani de la moartea, mai precis asasinarea, dupã un simulacru de proces de tip stalinist, a Mareºalului României Ion Antonescu. Cine l-a asasinat se ºtie. Cum ostaºii României au refuzat sã tragã în conducãtorul lor, au fost adunaþi niºte lichele de cãtre comuniºti, care au fost îmbrãcate în gardieni publici, care nici nu ºtiau sã tragã cu arma. Cine l-a condamnat iarãºi se ºtie. A fost vorba de aºa-zisul ”tribunal al poporuluiÒ, în realitate, o ºleahtã de trãdãtori, care au acþionat la ordinul tãtucului Stalin.

Procesul a fost o înscenare ordinarã regizatã de Moscova, al cãrui rezultat era, de altfel, cunoscut încã din data de 23 august 1944. De ce nu a fost graþiat? La aceastã întrebare nu a rãspuns, timp de o jumãtate de secol, cel care putea ºi avea dreptul sã o facã, adicã fostul rege Mihai I.

Mareºalul Antonescu, al treilea ºi ultimul dintre mareºalii României, dupã Averescu ºi Prezan, a fost ºi continuã sã fie astãzi cel mai iubit ostaº al României, poate ºi pentru faptul cã a fost singurul conducãtor care l-a pus la punct pe Adolf Hitler. De aceea, pentru faptul cã a ridicat România din genunchi, dupã rapturile teritoriale din vara anului 1940, cã i-a înfruntat pe legionari, cã a salvat o jumãtate de milion de evrei de la soluþia finalã ºi, mai ales, cã a participat la rãzboil sfânt împotriva comunismului, rãzboi încheiat dupã o jumãtate de secol prin Revoluþia anticomunistã din decembrie 1989, solicit ministrului justiþiei ºi procurorului general sã îmi rãspundã când vor rejudeca acest proces nedrept îndreptat împotriva Mareºalului Antonescu. Reabilitarea sa _de iure_ ar marca încheierea Revoluþiei anticomuniste din decembrie 1989 a poporului nostru, pentru cã reabilitarea _de facto_ s-a produs demult în inima românilor.

## Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe doamna senator Norica Nicolai, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Vã rog, aveþi cuvântul, doamnã senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului de Interne. Ea vizeazã tergiversarea cercetãrilor în cauzã privind furturile de autoturisme. Am ºi exemplificat cerând, în acord cu decizia Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþii, explicaþii cu privire la tergiversarea unui caz de sustragere a unui autoturism BMW. Mã bucur cã Ministerul de Interne a fost foarte eficient, pe 5 mai, au reuºit sã soluþioneze acest caz care dateazã din 1998, însã aceastã eficienþã se rezumã doar la soluþionarea a 800 de cauze din aproape 13.000. Restul de 12.000 de cauze de sustragere de autoturisme sunt cu autori necunoscuþi.

Mulþumesc pentru rãspunsul scris pe care l-am primit la minister ºi nu mai aºtept un rãspuns oral.

## Da, mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Paul Pãcuraru, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

## Domnule preºedinte,

Avem douã interpelãri: una, adresatã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnului ministru Ilie

Sârbu, privind continuarea programului de reformã în agriculturã ºi o informare privind campania agricolã de primãvarã. În acest sens, rog Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor sã rãspundã la urmãtoarele întrebãri: prima, privind stadiul aplicãrii Legii fondului funciar, Legea nr. 18/1991 ºi Legea nr. 1/2000, pe judeþe ºi pe categorii de teren, având în vedere multele discuþii privind blocarea Legii nr. 1/2000. În fine, stadiul de aplicare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea unui sprijin direct producãtorilor agricoli. Subliniez cu aceastã ocazie cã întâlnirile de pe teren pe care le am aratã mari nemulþumiri din partea populaþiei, pentru cã acest sprijin se dã producãtorilor care au obþinut doar seminþe certificate de la unitãþi specializate.

Seminþele luate de la aceste unitãþi nu au fertilitatea necesarã, nu îndeplinesc condiþiile de germinaþie corespunzãtoare, iar cei care au cultivat, în multe situaþii, din seminþe proprii, din resurse proprii, au constatat cã, pe de o parte, nu primesc sprijinul financiar al statului iar, pe de altã parte, totuºi, cultura este corespunzãtoare.

Realizarea lucrãrilor campaniei de primãvarã pe 2001 Ñ dacã puteþi avea o raportare, o informare pentru Senat privind stadiul de efectuare a lucrãrilor privind campania agricolã de primãvarã, stadiul pregãtirilor pentru irigat în sisteme mari ºi locale ºi modul de utilizare a resurselor alocate prin bugetul de stat pe anul 2001 ºi, în fine, o problemã iar de mare actualitate, care vizeazã toate judeþele, situaþia privatizãrii societãþilor comerciale din agriculturã, a fostelor I.A.S.-uri ºi etapele actuale privind continuarea procesului de privatizare.

A doua interpelare este adresatã Ministerului Administraþiei Publice, domnului ministru Octav Cozmâncã, ºi priveºte o participare a României în perioada 18Ñ19 mai 2001 la Sofia, la Conferinþa Internaþionalã pe tema: ”Întãrirea tendinþelor europene de dezvoltare a administraþiei publice locale descentralizate în sud-estul Europei.Ò

## Mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator ªtefan Pete, Grupul parlamentar U.D.M.R.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru ºi se referã la retrocedarea imobilelor.

Sediul Episcopiei romano-catolice din Oradea este astãzi folosit de Muzeul Þãrii Criºurilor. Ar fi trebuit restituit Episcopiei, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor imobile care au aparþinut comunitãþilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România.

Considerându-se cã acest muzeu Ñ este vorba deci de Muzeul Þãrii Criºurilor Ñ este un obiectiv cultural de o importanþã naþionalã ºi fãrã exagerare putem spune cã pentru judeþul nostru este de o importanþã deosebitã, Episcopia a înþeles sã aºtepte, sã aºtepte gãsirea unui nou sediu pentru muzeu, chiar ea a propus o astfel de soluþie.

Vineri 11 mai 2001, aflat în vizitã la Oradea, ministrul culturii ºi cultelor, domnul Rãzvan Theodorescu, a declarat, referindu-se la folosinþa actualã a sediului Episcopiei romano-catolice, cã acesta va rãmâne sediul muzeului, nu va fi niciodatã retrocedat Episcopiei romano-catolice, iar dacã instanþa va decide restituirea, atunci se vor plãti despãgubiri Episcopiei romano-catolice.

Prin aceastã afirmaþie, domnul ministru, implicit, declarã cã nu doreºte sã respecte legea, în speþã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13/1998, ºi nici hotãrârea judecãtoreascã în cazul în care va fi o hotãrâre defavorabilã ministerului.

Conform Programului de guvernare pe perioada 2001Ñ2004, refacerea încrederii în actul justiþiei ºi în mecanismele de impunere a legalitãþii ºi ordinii publice are caracter de urgenþã pentru Executiv, în vederea asigurãrii protecþiei drepturilor ºi a siguranþei cetãþeanului.

În acest scop, s-a stabilit cã se va acþiona pentru asigurarea supremaþiei legii ºi respectarea ierarhiei actelor normative.

Considerând aceastã afirmaþie, aceastã declaraþie, inacceptabilã din partea unui membru al Guvernului ºi având în vedere obiectivele Programului de guvernare, rog pe domnul prim-ministru sã precizeze dacã declaraþia fãcutã la Oradea de cãtre ministrul culturii ºi cultelor reprezintã poziþia oficialã a Guvernului României în aceastã problemã sau o pãrere personalã ºi sã menþioneze care este poziþia generalã a Guvernului României în privinþa retrocedãrii bunurilor care au aparþinut cultelor religioase recunoscute de lege ºi comunitãþii cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România.

Da, vã mulþumesc. Stimaþi colegi, Sã trecem la rãspunsuri.

Dacã, din partea ExecutivuluiÉ Îl consult pe domnul ministru Rãzvan Theodorescu, prezent, doreºte sã ia cuvântul.

La ce minister, vã rog?

**Domnul Gheorghe Zlãvog** _(din salã):_

A.P.A.P.S.

Vã rog, sã îl ascultãm pe domnul ministru ºi sigur cã nu trebuie sã fie un capãt de þarã din faptul cã nu sunteþi înscris. **Domnul Rãzvan Theodorescu Ñ** _ministrul culturii ºi cultelor:_

O sã îmi daþi voie, pentru cã interpelarea nu eraÉ Era pentru primul-ministru, sã fiu senator acum. Depinde cum o luaþi, dacã nu, mã duc la masa cealaltã ca ministru.

Sigur, dacã vã referiþi la interpelarea coleguluiÉ

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Mã refer la interpelarea aceea?

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

La masã!

## Bun. Vã rog.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã lãsaþi pe domnul ministru.

Sã îl ascultãm, totuºi, pe domnul ministru în aceastã calitate, pentru cã, altfel, un senator, în mod corect, nu este normal sã comenteze întrebãrile sau interpelãrieÉ Vã rog.

## Exact.

Interpelarea era fãcutã domnului prim-ministru ºi respect domnul coleg care aºteaptã rãspunsul primului-ministru. Însã, pentru cã sunt aici, eu eram aici pentru cã mai aveam douã interpelãri, dar am impresia cã colegii din propriul meu partid ºi de la P.R.M. nu sunt aici, deci voi lãsa scrise rãspunsurileÉ

## **Domnul Nicolae Pãtru** _(din salã):_

Suntem aici!

## **Domnul Gheorghe Zlãvog** _(din salã):_

Aveam ºi eu o întrebare!

Nu cred cã aþi fost înscris, nu vã supãraþi!

## **Domnul Gheorghe Zlãvog** _(din salã):_

Ba am fost, poate mai jos acolo.

La mine nu existã mai jos sau mai sus! Existã o ordine stabilitã pentru fiecare grup parlamentarÉ

## **Domnul Gheorghe Zlãvog** _(din salã):_

E o întrebare scurtã.

SunteþiÉ Berislãveºtiul?!

**Domnul Nicolae Pãtru** _(din salã):_

Da.

## Bine, perfect!

Voi rãspunde la aceastã chestiune.

Vreau sã fie extrem de limpede. La Oradea am declarat ceea ce declar ºi acum, cã un obiectiv care a devenit element al patrimoniului naþional ºi care, fiind în Palatul baroc de secolul XVIII, unul din cele mai cunoscute monumente baroce ale þãrii ºi care, în plus, gãzduieºte ºi un muzeu de importanþã, aºa cum colegul nostru a recunoscut-o, nu poate sã pãrãseascã cadrul în care se aflã de multe decenii. Trebuie sã ºtiþi, pentru cei care nu cunosc aceastã chestiune, cã Ñ sigur aici justiþia se va pronunþa Ñ acest palat a fost donat statului român în anul 1963, deci nu în 1949 sau 1950 sauÉ, a fost donat de cãtre clericii catolici statului român, iar statul român a organizat acolo Muzeul Þãrii Criºului, care are importanþa pe care o are.

Pe cale de consecinþã, am declarat cã Ñ respectând hotãrârile justiþiei Ñ avem dreptul, conform legii, fiind un monument de patrimoniu ºi fiind, în plus, un monument care gãzduieºte un muzeu, sã procedãm la despãgubireaÉ sunt douã cãi pe care le-am discutat.

De altminteri, trebuie sã ºtiþi cã acest lucru l-am discutat cu vârful ierarhiei catolice din România, cu Nunþiatura papalã, ºi vreau sã vã spun cã aceste autoritãþi ecleziastice au împãrtãºit punctul meu de vedere: ori, conform legilor, despãgubim, cum este firesc, proprietarul, ori Ñ ºi e posibil ºi acest lucru ºi eu l-am adãugat la Oradea Ñ în urma unei negocieri, marele palat care este acolo sã fie împãrþit între Episcopia catolicã ºi muzeul care funcþioneazã.

Într-adevãr, am declarat, declaraþia este a mea, domnule senator, ea angajeazã bunul-simþ, ea nu angajeazã în nici un fel o hotãrâre de guvern, cã în situaþia în care un muzeu care este proprietatea comunã a ortodocºilor, catolicilor, protestanþilor, românilor, maghiarilor, evreilor, germanilor ºi aºa mai departe, un muzeu de o asemenea importanþã nu poate fi, dupã atâtea decenii, dislocat. Acesta este punctul meu de vedere ºi el este nestrãmutat, este un punct de vedere ºi al unui om de culturã ºi este Ñ daþi-mi voie sã spun Ñ ºi punctul de vedere al unui ministru al culturii ºi cultelor.

Vã repet, domnule coleg, povestea aceasta am discutat-o cu Monseniorul Robu, am discutat-o cu Nunþiul papal, Monseniorul Belisse, ºtiu de acest punct de vedere ºi trebuie sã vã spun cã nu au fãcut foarte mare caz de el.

Se dau despãgubiri, domnule coleg!

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Cadouri?

Justiþia se va pronunþa în ceea ce priveºte acea donaþie. Existã un act de donaþie de care ºtie toatã lumea Ñ 1963.

deci nu obligatoriu, sau pentru care se pot acorda despãgubiri, indiferent de forma în care au trecut în proprietatea statului.

Vreau sã vã spun cã situaþii din astea, domnule coleg, sunt multe în þarã ºi acolo unde sunt monumente de patrimoniu care gãzduiesc muzee, aceasta este calea.

Iatã, de curând, în judeþul Cãlãraºi, alaltãieri, am fost pus în faþa unei situaþiiÉ domnul preºedinte de ºedinþã cunoaºte probabil cazul Muzeului din Olteniþa, care va fi retrocedat ºi îl vom rãpscumpãra pentru cã este un monument reprezentativ, cred cã este în interesul nostru, al tuturor.

Domnul senator Nicolae Pãtru mã întreabãÉ pot sã rãspund?!

Vã rog!

Nu a fãcut-o la tribunã, dar am primit aceastã interpelare în legãturã cu biserica din Berislãveºti, da?

Este foarte simplu. BerislãveºtiÑVâlcea pot sã vã spun cã ea este în programul nostru pentru 2001 cu 500 de milioane de lei pentru consolidare, la care se adaugã 300 de milioane pentru finalizarea cercetãrilor arheologice ºi apoiÉ consolidarea bisericii.

Cum lucrãrile sunt apreciate la circa 5 miliarde pentru consolidarea bisericii ºi 7 miliarde pentru chilii, cu toþi banii care au fost daþi pânã acum pentru acest important monument de secol XVIII, aºteptãm, evident, ºi un aport al Episcopiei, independent de cel pe care îl dãm noi prin Secretariatul de Stat pentru Culte.

## **Domnul Vintilã Matei** _(din salã):_

ªi al oamenilor de afaceri din Vâlcea.

ªi spune cineva care este vâlcean ºi om de afaceri ceea ce aþi auzit, cu atât mai bine, programul nostru este implicarea capitalului privat, domnule coleg.

Mai am ºi las doamnei senator Maria Antoaneta Dobrescu un rãspuns scris în legãturã cu Craiova. Vã mulþumesc.

Vã rog sã lãsaþi scris, doamna senator nu este prezentã.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Poftiþi?

## **Domnul Nicolae Pãtru** _(din salã):_

Voiam sã îi rãspund domnului ministru.

Dumneavoastrã nu puteþi sã îi rãspundeþi domnului ministru, ci puteþi doar sã spuneþi dacã sunteþi mulþumit de rãspunsul domnului ministru.

Nu, existã ºi o lege specialã care a apãrut pe 14 februarie anul acesta, Legea nr. 10/2001, în baza cãreia, sigur, bunurile imobile pot fi restituite în naturã,

Asta vroiam sã zic.

Domnule ministru, vroiam sã vã spun cã vã mulþumesc mult pentru promptitudine. Interpelarea a fost trimisã cu o sãptãmânã înainte deci trebuia cititã sãptãmâna trecutã Ñ nu asta e problema Ñ, oricum apreciez foarte mult faptul cã v-aþi implicat direct ºi deschis în rezolvarea acestei probleme.

Îmi revine mie sarcina, ca senator de Vâlcea, sã implic forþele locale ºi sã gospodãrim cât mai bine aceºti puþini bani pe care încã o datã vã spun cã nu îi aºteptam sã soseascã atât de repede.

Sunt aproape un miliard, sunt 800 de milioane.

Încã o datã vã mulþumesc mult ºi constat cu plãcere cã Guvernul Nãstase are ºi miniºtri foarte buni.

Are mulþi miniºtri buni, vã asigur, ºi nu sunt eu cel mai bun dintre ei.

În ceea ce priveºte declaraþia domnului senator, îi mulþumesc pentru cã eu o vãd ca o solidaritate a Senatului cu Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Noi vrem sã scoatem o hotãrâre de guvern care va implica aceastã mare procesiune cu caracter naþional, ridicarea unor statui ale lui Mihai Viteazul la Zalãu ºi la Iaºi ºi încã câteva acþiuni care vor fi ale unei hotãrâri de guvern.

ªi îmi voi permite sã subliniez acolo cã avem sprijinul Senatului, sper sã avem în aceeaºi mãsurã ºi pe cel al Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Mai aveþi altceva?

Dacã îi permiteþi domnului secretar de stat PâslaruÉ Are un rãspuns legat de o problemã care era a mea acum 10 ani, domnule senator, astãzi nu mai este a mea.

Da, vã mulþumesc, domnule ministru, sigur cã da.

Domnule preºedinte,

Dacã îmi permiteþi, nu m-aþi întrebat dacã sunt mulþumit sau nu de rãspuns.

Sunt convins cã þinta dumneavoastrã a rãmas în continuare, iar noi vom înainta interpelarea dumneavoastrã domnului prim-ministru pentru cã ea a fost adresatãÉ

Totuºi, permiteþi-mi sã spun cã eu am înþeles cã acest rãspuns din partea domnului coleg, domnul ministru, este un rãspuns personal, aºa am înþeles din cele explicateÉ

A ºi fãcut precizarea aceasta domnul ministru.

Eu respect acest lucru, aºtept rãspunsul din partea domnului prim-ministru în scris.

## Vã mulþumesc.

Acest lucru l-aº fi fãcut oricum, pentru cã aºa a precizat domnul ministru: fiind prezent, fiind o chestiune personalã care mã vizeazã doresc sã îi rãspund, dar þinta era domnul prim-ministru.

Vã rog, domnule secretar de stat PâslaruÉ

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

Am transmisÉ

Aþi înmânat, dar vã rog sã o spuneþi la microfon, pentru cã altfel noi rãmânem încãrcaþi cu rãspunsuri care nu se mai contabilizeazã.

Da, am transmis, domnule preºedinte, textul scris al rãspunsului la interpelarea domnului senator Bunduc.

Bun, mulþumesc.

Doamna secretar de stat Manolescu, aveþi rãspuns? Vã rog.

Vã adresez rugãmintea sã precizaþi cãror colegi senatori doriþi sã le rãspundeþi.

## **Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Am douã rãspunsuri. Un rãspuns pentru domnul senator Sergiu NicolaescuÉ

Da, este prezent, vã rog sã îl prezentaþi în plen.

Este vorba de interpelarea prezentatã în ºedinþa Senatului din data de 14 mai 2001 cu privire la unele obligaþii fiscale ale Societãþii Comerciale Media PRO Internaþional faþã de bugetul statului.

Rãspunsul nostru este destul de scurt ºi concis, în sensul cã, societatea respectivã este luatã în evidenþã ca plãtitor de impozite ºi taxe la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice, Municipiul Bucureºti.

Din datele comunicate de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice a Municipiului Bucureºti, societatea respectivã are obligaþii de platã restante la bugetul de stat, care provin din taxa pe valoarea adãugatã, majorãri de întârziere aferente taxei pe valoarea adãugatã, precum ºi alte debite.

Având în vedere cã o foarte mare parte din aceste debite restante constau în majorãri de întârziere, sunt în curs lucrãrile de actualizare a debitelor pe care societatea le are faþã de bugetul statului ºi în cel mai scurt timp urmeazã sã se dispunã mãsurile legale pentru recuperarea sumelor privind atât partea de debite, cât ºi majorãrile corespunzãtoare. Acesta este rãspunsul nostru, nu putem sã dãm cifre pentru cã, aºa cum ºtiþi, existã o lege care ne împiedicã date ºi cifre exacte cu privire la debitele societãþilor.

Domnule senator, vã pot prezenta, însã, în zilele urmãtoare, scris, elemente de detaliu cu privire la întrebarea dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Îl consult pe domnul senator.

Vã rog, domnule senator Sergiu Nicolaescu.

## Stimatã doamnã,

În Cartea Albã a Guvernului, documentul ºi suma sunt publicate, deci nu vãd nici un secret în treaba aceasta, din moment ce în Cartea Albã de guvernare a apãrut acest material, e vorba de 438 de miliarde. Ar fi una, dar din aducerea noastrã aminte, a celor care suntem în Senat de multã vreme, ne aducem aminte de o ordonanþã de urgenþã datã de Radu Vasile, în calitate de prim-ministru la vremea respectivã ºi reprezentând un partid care astãzi nu mai este, o ordonanþã de urgenþã care scutea un grup de firme din Bucureºti pentru niºte datorii cãtre primãrie, respinsã în aceastã salã, ordonanþa de urgenþã.

Întâi am cerut sã ni se spunã sumele ºi, exact ca ºi astãzi, sumele nu ni s-au spus. Peste o sãptãmânã sumele au fost spuse ºi, din cele 60 de miliarde, 50 aparþineau lui Media Pro, vreo douã lui Antena 1 ºi aºa mai departe, ceilalþi.

Deci sumele respective, stimatã doamnã, nu mi se par secrete ºi, vã rog, consider absolut normal sã mi le daþi în scris, în calitatea mea de senator am acest drept.

Da.

Da, vã mulþumesc. Al doilea rãspuns.

Al doilea rãspuns este adresat domnului Vasile Horga, senator P.R.M. ºi vizeazã o problemã care noi socotim cã la aceastã datã este rezolvatã.

Interpelarea se referã la stimularea produselor fabricate în România în cazul achiziþiilor publice.

Precizarea noastrã vizeazã faptul cã potrivit prevederilor art. 108 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziþiile publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241/11 mai 2001, autoritatea contractantã are obligaþia de a acorda marja de preferinþã internã pentru ofertele care prevãd îndeplinirea contractului de achiziþie publicã cu mânã de lucru formatã din cetãþeni români ºi care reprezintã o cotã procentualã din totalul mâinii de lucru utilizate pentru îndeplinirea contractului, cu produse de origine românã ºi care reprezintã o cotã procentualã din valoarea contractului, cu subcontractanþi, care sunt persoane fizice sau juridice române ºi care subcontracteazã o cotã procentualã din valoarea contractului, cu orice combinaþie între condiþiile prevãzute la literele de mai sus, situaþie în care autoritatea contractantã trebuie sã precizeze ordinea de

decãdere pe care o preferã cu privire la aplicarea prevederilor mai sus menþionate, precum ºi orice alte informaþii conexe acestora, care pot constitui criterii de selecþie a ofertelor ºi în aºa fel încât sã fie asiguratã posibilitatea elaborãrii ofertei de cãtre orice furnizor, executant sau prestator, în cunoºtinþã de cauzã ºi fãrã a fi afectatã concurenþa.

Menþionãm cã aceste prevederi sunt preluate din normele europene care permit astfel de posibilitãþi de protecþie a societãþilor naþionale.

Totodatã, precizãm cã modul de acordare a marjei de preferinþã internã atât pentru achiziþia publicã de produse, cât ºi pentru achiziþia publicã de lucrãri ºi de servicii este reglementat la capitolul XII din Hotãrârea Guvernului nr. 461/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2000 privind achiziþiile publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 24 mai 2001.

Potrivit prevederilor art. 44 din hotãrâre, în scopul acordãrii marjei de preferinþã internã, comisia de evaluare are obligaþia de a verifica încadrarea produselor aferente fiecãrei oferte stabilite ca fiind corespunzãtoare, în una din urmãtoarele grupe:

Doamna ministru, v-aº ruga sã nu intraþi în foarte multe amãnunte, mai ales dacã aveþi un rãspuns scris pe care sã îl oferiþi domnului senator.

Vã rugãm sã îl comentaþi.

Chiar aº dori sã ofer rãspunsul scrisÉ

Sigur cã da, vã rog doar sã îl comentaþi ºi dacã sunt problemeÉ

## Mulþumesc.

Éprin care menþionãm cã am putut sã acordãm aceste facilitãþi producãtorilor interni în limitele pe care Directiva europeanã, care se referã la achiziþiile publice, le admite, þinând cont cã, de fapt, aceastã reglementare privind achiziþiile publice are un grad de asimilare a unor prevederi europene ºi era o condiþionalitate. De fapt, graba pentru care aceastã reglementare a trebuit sã fie aprobatã prin ordonanþã de urgenþã era tocmai legatã de faptul cã era o condiþionalitate pentru etapele pe care noi le avem de parcurs în acest program de preaderare.

Suntem disponibili pentru a discuta cu dumneavoastrã cu privire la modul în care vor fi aplicate aceste facilitãþi care se dau produselor sau serviciilor care fac obiectul unor licitaþii pe baza reglementãrilor menþionate.

Da, mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Aº vrea sã îi mulþumesc doamnei secretar de stat. Desigur, pentru produsul românesc, probabil, este un început, dar lucrurile trebuie continuate.

Vreau sã reamintesc doar faptul cã în America a fost stabilit un program. Se numea el ”Buy AmericaÒ, deci ”Cumpãrã AmericaÒ. În 1934 deja Congresul american a stabilit o lege pentru produsul american, chiar aºa se ºi numea, Legea ”Buy AmericaÒ, în Õ82 a revenit ºi a fãcut din nou o lege Ñ asta era sectorialã Ñ pentru utilizarea fondurilor publice aprobate de Congresul american pentru programul de autostrãzi din America.

Mai departe au fost fãcute fundaþii de cãtre statul american pentru protecþia produsului american ºi uitaþi-vã unde a ajuns America astãzi ºi unde este România astãzi.

Eu nu cred cã este suficient sã facem printr-o lege destul de complicatã, am citit-o ºi eu, care, sigur, nu se va aplica, dar trebuie sã credem întâi cã este bine ceea ce am fãcut, dar lucrurile cred cã trebuie, stimaþi colegi, continuate, pentru cã este normal ca produsul românesc sã ne scoatã din situaþia în care suntem acum.

Mulþumesc.

## Domnule senator,

Suntem de acord cu dumneavoastrã. Probabil cã ordonanþa va intra foarte repede în analiza comisiilor de specialitate ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor ºi, cu acea ocazie, împreunã cu ministerul de resort, Ministerul Integrãrii Europene, vom putea sã mai îmbunãtãþim textele pe care noi le avem prevãzute la aceastã datã în ordonanþa care a intrat în aplicabilitate.

Vã mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Totuºi, sã nu fim atât de optimiºti cã o sã urmeze peste câteva zile niºte negocieri ºi o sã vedem atunci proiectele.

V-aº ruga sã luaþi act în stenogramã. Domnul secretar de stat Romulus Moucha ar trebui sã prezinte rãspuns colegului nostru Dumitru Badea.

Aveþi rãspunsul scris, da? Vã rog sã îl oferiþi ºi pentru stenogramã ºi reprezentanþilor Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul, care o sã îl înainteze domnului senator, nefiind prezent în salã.

În invit pe domnul senator Gheorghe Zlãvog sã prezinte interpelarea.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Se cunoaºte reacþia generatã de intenþia de privatizare a S.C. ALRO Ñ S.A., atât în mass-media, partide politice ºi mai ales în rândul celor direct afectaþi, ºi anume,

salariaþii Societãþii ALRO, salariaþii dependenþi de aceasta în amonte sau aval, precum ºi majoritatea locuitorilor municipiului Slatina.

Întrebarea este urmãtoarea: ce argumente are A.P.A.P.S. în susþinerea modului ales privind privatizarea acum a S.C. ALRO Ñ S.A. Slatina, în special asupra preþului de 5.000 de lei pentru o acþiune.

Va lua în considerare Guvernul manifestãrile de proteste tot mai intense pe aceastã temã? Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator. Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Gheorghe Sin.

Aveþi de rãspuns la întrebãri? Vã rog.

## **Domnul Gheorghe Sin Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

La întrebãrile puse de domnul senator Paul Pãcuraru referitoare la o serie de aspecte actuale din agriculturã, prezentãm urmãtoarele rãspunsuri.

La prima întrebare privind stadiul aplicãrii Legilor fondului funciar pe judeþe ºi pe categorii de teren, informãm cã la data de 9 mai, în acest an, stadiul aplicãrii Legii fondului funciar se prezintã astfel: suprafaþã pusã în posesie, cu procese-verbale: agricol 8.268.919 hectare, forestier 459.263 hectare. Au fost eliberate titlurile de proprietate pentru o suprafaþã agricolã de 3.312.000 hectare ºi pentru o suprafaþã forestierã de 275.665 hectare. Au fost analizate ºi validate un numãr de 546.000 de cereri pentru retrocedarea terenurilor agricole ºi forestiere, conform Legii nr. 1/2000, din totalul de 1.538.000 de cereri depuse. S-a analizat suprafaþa solicitatã conform legii respective, ºi anume: pentru o suprafaþã agricolã de 2.165.000 de hectare ºi pentru o suprafaþã forestierã de 3.053.000 de hectare. S-a validat conform Legii nr. 1/2000 suprafaþa ce urmeazã a fi retrocedatã, astfel: teren agricol Ñ 1 milion de hectareÉ

Invit pe domnii senatoriÉ Vã rog, domnule secretar de statÉ Vã invit sã vã ocupaþi locurile, domnuleÉ Stimaþi colegi, un coleg a pus o întrebare. Haideþi sã ascultãm rãspunsul!

É ºi o suprafaþã forestierã de 1.158.000 ha. Situaþia pe judeþe ºi pe categorii de teren o prezentãm în anexã.

La întrebarea privind stadiul de aplicare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30 privind acordarea unui sprijin direct producãtorilor agricoli, informãm cã pânã la aceastã datã s-a achitat de cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, ca sprijin privind acordarea de 1 milion de lei la hectar, suma de 4.530 de miliarde de lei pentru circa de 4.500.000 de hectare.

Acþiunea de acordare a sprijinului de 1 milion de lei pe hectarul cultivat este în continuare în derulare, în funcþie de tehnologiile specifice ale culturilor de primãvarã. Deci s-au acordat pentru toatã suprafaþa de culturi de toamnã ºi, în mare parte, pentru culturile de primãvarã. Situaþia pe judeþe, de asemenea, o prezentãm în anexã. La a treia întrebare, privind realizarea lucrãrilor din campania de primãvarã din acest an, informãm faptul cã lucrãrile de semãnat, practic, s-au încheiat, deja în sãptãmâna trecutã. Au fost declanºate lucrãrile de recoltare a orzului în judeþul Constanþa ºi în aceastã sãptãmânã apreciem cã aceastã lucrare se va intensifica, pe mãsurã ce cultura orzului se matureazã ºi, de asemenea, apreciem cã aceastã culturã a scãpat foarte bine de eventuale efecte ale secetei, pentru cã seceta se mai manifestã, cel puþin, printr-un deficit important de apã din sol. Alte lucrãri care se executã în momentul de faþã sunt cele de combatere a buruienilor, a bolilor ºi dãunãtorilor, pentru boli ºi dãunãtori alocându-se de la bugetul de stat o sumã de 70 de miliarde de lei.

A patra întrebare, privind stadiul pregãtirilor pentru irigat în sistemele de irigaþie, informãm faptul cã pânã în acest an, prin programul de diminuare a efectelor secetei s-a propus, la începutul anului 2001, sã se punã în funcþiune o suprafaþã de 513.000 de hectare. Datoritã eforturilor care s-au fãcut, s-a reuºit sã se asigure pregãtirea pentru punerea în funcþiune, la data de 31 martie, a suprafeþei de 900.678 de hectare. În acest scop s-au executat o serie de lucrãri, s-au repus în funcþiune un numãr de 1.303 staþii de pompare, au fost repuse în funcþiune 18,4 km de linii electrice, de asemenea, au fost fãcute reparaþii Ñ construcþii hidrotehnice, vane automate, decolmatarea canalelor de aducþiune, precum ºi a prizelor de alimentare cu apã.

Da, mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Da, mulþumesc, domnule secretar de stat. Sunt, evident, mulþumit de rãspuns ºi de multitudinea datelor pe care le-aþi prezentat, pentru cã volumul de cifre a fost suficient de mare pentru a fi reþinut. Am sã vã rog, dacã puteþi, sã-mi daþi ºi rãspunsul scris.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc. Mai aveþi rãspunsuri?

Domnule preºedinte, mai avem un rãspuns referitor la pãduri.

Da. Cãrui senator, vã rog.

**Domnul Viorel Ghelasã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

Domnului senator Gheorghe Flutur.

Da, vã rog.

În continuare, o sã prezint rãspunsul la interpelarea domnului senator Gheorghe Flutur în legãturã cu reducerile de personal silvic din cadrul inspectoratelor silvice teritoriale de control, în baza Ordinului ministrului nr. 41.002.

Þin sã precizez cã reducerea efectivului de personal la nivelul structurilor teritoriale de control al aplicãrii regimului silvic este de circa 45%, urmãrindu-se crearea unui organism de control eficient ºi cu responsabilitate, menþinându-se numai personal cu pregãtire superioarã ºi experienþã profesionalã îndelungatã în domeniu, reducere determinatã ºi de constrângerile bugetare. În perioada urmãtoare, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor va elabora o metodologie de control care va fi aplicatã unitar, avându-se în vedere respectarea regimului silvic în toate pãdurile, indiferent de forma de proprietate. În vederea limitãrii tãierilor necontrolate ºi a degradãrii pãdurilor, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor va pune accent pe latura preventivã, respectiv pe conºtientizarea populaþiei asupra importanþei pãdurilor ºi a respectãrii legislaþiei silvice. În acest sens, la nivelul inspectoratelor teritoriale de regim silvic ºi cinegetic au fost înfiinþate servicii de consultanþã al cãror personal va fi specializat în domeniu, în cadrul unor programe cu finanþare internaþionalã.

Vã mulþumesc frumos, domnule secretar de stat. În cea mai mare parte sunt mulþumit de rãspuns. Atât doar vreau sã spun cã, reducerea de personal silvic este în contradicþie cu Legea nr. 141/1999, care prevede un inspector silvic la 10.000 de hectare de fond forestier ºi la aceastã datã sunteþi la peste 20.000 de hectare pe inspector silvic. Aº vrea sã se þinã seama, în contextul retrocedãrii pãdurilor cãtre proprietari în perioada imediat urmãtoare.

Da, este adevãrat ce spuneþi. Repartizarea personalului pe inspectorate silvice s-a fãcut în funcþie de suprafaþa ºi de dispersia pãdurilor în teritoriu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Domnul Petre Balaci, secretar general, este prezent? Nu este.

Din partea Executivului mai este cineva? Mai rãspunde cineva la vreo întrebare? Rãspundeþi?

Deci aþi fost cu domnul Sin, nu mai rãspundeþi la întrebãri. Bun. În situaþia aceasta am epuizat programul, dacã nu mai aveþi de rãspuns la întrebãri. Adresez rugãmintea reprezentanþilor Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul sã transmiteþi domnilor miniºtri interpelãrile ºi întrebãrile restante, ca în ºedinþa urmãtoare sã putem sã le reluãm.

Vã mulþumesc. Declar închisã ºedinþa Senatului. _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,28._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 87/7.VI.2001 conþine 36 de pagini.**

Preþul 26.604 lei