Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Doamnã secretar de stat,
Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Prezentarea unor cifre rupte din context poate impresiona doar pe cei care nu au cunoºtinþele necesare a înþelege fenomenele economice în complexitatea lor. Ni se reproºeazã faptul cã impozitele indirecte reprezintã 40,1% din veniturile statului, în timp ce în þãrile membre ale Uniunii Europene ponderea aceloraºi impozite este de doar 30,9%. Sã admitem cã avem o cotã prea mare a acestor impozite, dar sã nu uitãm, dacã tot facem comparaþii cu þãrile Uniunii Europene, cã pornim de la baze diferite de impozitare, ceea ce explicã, fãrã îndoialã, ºi diferenþa procentualã remarcatã de iniþiatorii moþiunii.
Ni se recomandã sã învãþãm din experienþa acestor þãri care au reuºit sã reducã, în ultimii ºase ani, cu 8% ponderea impozitelor indirecte. De acord, stimaþi colegi, în ºase ani fiþi siguri cã vom reuºi. Înþelegem cã ne sprijiniþi pentru încã un mandat, ca sã vã demonstrãm eficienþa politicii noastre fiscale!
Sã nu uitãm cã în anii 2001 ºi 2002 economia noastrã a înregistrat o combinaþie reuºitã de dezinflaþie,
scãderea deficitului contului curent ºi de creºtere economicã, în condiþiile unui context extern deloc favorabil. Comparativ cu diminuarea importurilor ºi a investiþiilor în anul 2002, în spaþiul Uniunii Europene, în principal, în Italia, Germania ºi Franþa, evoluþiile din economia româneascã ilustreazã pe deplin nu numai competitivitatea producþiei naþionale, ci ºi creºterea capacitãþii de adaptare a acesteia la cerinþele pieþei interne ºi externe, rezultat al procesului de restructurare. Astfel, creºterile economice înregistrate în anii 2001 ºi 2002 au reprezentat o pârghie esenþialã pentru stabilizarea macroeconomicã de ansamblu, concretizatã la nivel bugetar cu respectarea angajamentelor asumate, în primul rând prin încadrarea în limita de deficit convenitã, asigurând sustenabilitatea politicilor fiscale.
Suntem criticaþi pentru impozitele indirecte, fãrã sã se încerce mãcar sã se identifice ºi cauzele, dar nu se suflã o vorbã despre modificãrile structurale aplicate componentelor impozitelor directe. Mã vãd obligat sã fac corecþiile necesare ºi sã precizez cã impozitul pe profit ºi-a majorat contribuþia la formarea impozitelor directe cu circa un punct procentual în anul 2002, faþã de anul precedent, contribuþiile de asigurãri sociale s-au majorat cu 1,8 puncte procentuale în anul 2002 faþã de anul anterior, iar impozitul pe venit, care a reprezentat circa 1,6 puncte procentuale din încasãri, a înregistrat în anul 2002 un uºor recul faþã de anul precedent ca pondere în veniturile din impozitele directe.
De altfel, paºii importanþi pe care i-am realizat în domeniul impozitãrii sunt apreciaþi ºi în Raportul de þarã pe anul 2002 al Comisiei Europene. Citez: ”România a fãcut progrese ferme în ceea ce priveºte alinierea cu acquis-ul comunitar în domeniul impozitãrii, deºi sunt necesare în continuare ajustãri, iar capacitatea de implementare ºi de aplicare a legislaþiei impozitãrii rãmâne limitatã.Ò
Continuarea reformei în acest domeniu este una dintre prioritãþile actualei guvernãri, deziderat exprimat ºi de primul-ministru Adrian Nãstase, cu ocazia Forumului Naþional consacrat integrãrii europene, din data 14 februarie 2003. Premierul declara: ”În domeniul politicii financiare vom aplica mãsuri pentru continuarea reformei sistemului fiscal, în sensul reducerii impozitelor, taxelor ºi contribuþiilor, precum ºi pentru o mai echitabilã aºezare a acestora pe categorii de contribuabili.
Una din realizãrile importante rãmâne Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, lege care reglementeazã regimul fiscal privind amortizarea, rezervele, recunoaºterea cheltuielilor de afaceri ºi impozitarea profitului investit.
Ne preocupã soarta celor pe care i-am gãsit sãraci în 2000 ºi pentru care am gãsit forme de protecþie socialã conforme cu normele Uniunii Europene. Douã legi importante au ajutat la punerea în practicã a experienþelor þãrilor care s-au confruntat cu astfel de probleme. Este vorba de Legea nr. 416/2001, care se aplicã de la 1 ianuarie 2002, prin care a fost instituit venitul minim garantat, ºi despre Legea nr. 116/2002 privind prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale.
În timp ce primul act normativ a reglementat acordarea prestaþiilor de bazã precum ajutorul social, ajutorul pentru încãlzirea locuinþei, ajutorul de urgenþã, obiective concretizate în fonduri de 3.600 miliarde lei de care a beneficiat în anul 2002 un numãr de 602 mii familii, faþã
de 91 de mii în anul 2001, cel de al doilea act legislativ garanteazã accesul la drepturi elementare ºi fundamentale: accesul la un loc de muncã, la o locuinþã, la educaþie ºi asistenþã de sãnãtate.
Suntem acuzaþi de practicarea unor ”preþuri de genocidÒ la unele produse alimentare de bazã, dar noi îi asigurãm pe semnatarii moþiunii cã una dintre cauzele scãderii ratei inflaþiei, la sfârºitul anului 2002, la 17,8%, faþã de 30,3% în aceeaºi perioadã a anului 2001 ºi de 40,7% în anul 2000, a fost ºi relaxarea presiunilor exercitate de preþurile produselor alimentare pe fondul diminuãrii efectelor secetei ºi a embargoului aplicat importurilor de carne, care, în prima perioadã a anului 2001, au dus la o creºtere mai accentuatã a preþurilor mãrfurilor alimentare.
Cu toate acestea, dacã în acelaºi an, 2001, carnea, preparatele ºi conservele din carne înregistrau o creºtere de 46,8% datoratã ofertei scãzute de produse autohtone ºi de creºtere a preþului furajelor, toate acestea se datorau ºi situaþiei din agriculturã, situaþie anterioarã venirii la putere a P.S.D., când efectivul de animale provenite din fostele I.A.S.-uri scãzuse dramatic. Sã nu uitãm cã în anul 2002 s-a înregistrat o creºtere de numai 4,3% comparativ cu anul anterior, procent care se situeazã sub media preþurilor mãrfurilor alimentare. Astfel, deºi mai avem de luptat cu reducerea inflaþiei pânã la un nivel exprimat cu o singurã cifrã, în anul 2004, trebuie sã fim conºtienþi cã preþurile ºi tarifele serviciilor care stau la baza determinãrii inflaþiei sunt, în marea lor majoritate, preþuri ºi tarife care se determinã în mod liber, prin concurenþã, pe baza cererii ºi a ofertei, o cutie a Pandorei pe care orice þarã în care guverneazã principiile economiei de piaþã trebuie sã o deschidã cu infinitã precauþie. Este nevoie de pragmatism pentru a deveni compatibili cu spaþiul Uniunii Europene ºi, în acelaºi timp, este nevoie ºi de stãpânirea perfectã a mecanismelor economiei de piaþã, pentru a rãspunde exigenþelor impuse de organismele internaþionale la care dorim sã aderãm.
În acelaºi timp, oamenii trebuie sã fie convinºi de beneficiile pe termen lung ale schimbãrilor economice ºi sociale, care le pot oferi ºanse mai mari ºi condiþii de viaþã mai bune.
Este nevoie de concurenþã liberã, dar în condiþii loiale, independente de factorul politic, concurenþã pentru o productivitate mai mare, în condiþiile muncii performante.
Cetãþeanul este actorul principal ºi, totodatã, beneficiarul evoluþiilor pozitive datorate aderãrii, dar el este ºi destinatarul costurilor economice ºi sociale ale acesteia.
În iunie 2002, ministrul afacerilor externe al Danemarcei Perstik Moeller afirma: ”România a contribuit deja în multe feluri la istoria Europei ºi la identitatea ei. România aparþine Europei ºi am încredere cã þara dumneavoastrã, o datã devenitã membrã a marii familii europene, va aduce perspective noi ºi valoroase pentru principiile integrãrii ºi cooperãrii europene.Ò
În aceste condiþii în care climatul politic internaþional este favorabil, în care invitarea de aderare a þãrii noastre la NATO ne dã suficiente motive sã privim optimist spre viitor, ni se pare ciudatã maniera P.R.M. de a critica tocmai cãlãtoriile guvernanþilor peste hotare, precum ºi întreþinerea de cãtre Guvern a unor corespondenþi TVR în principalele metropole ale lumii.
Nu credem, stimaþi colegi din opoziþie, cã aceste cãlãtorii de peste hotare sunt fãcute, aºa cum susþineþi,
pentru a-ºi scoate membrii Guvernului nevestele la plimbare, ci au rolul esenþial de a consolida potenþialul politic de care dispune România ºi, prin aceasta, de a participa efectiv, nu numai prin eforturile diplomatice, la construcþia noului proiect european ºi la implementarea bazelor constituþionale ale Europei unite. De asemenea, în acest moment, de o importanþã covârºitoare pentru politica internaþionalã, când se pune problema dezarmãrii Irakului, prezenþa corespondentului TVR în Statele Unite este într-adevãr salutarã. Este un eveniment la care nu ne putem permite sã nu ne raportãm, din simplul motiv cã nu ne putem permite sã rãmânem în afara istoriei.
Pentru cei care doresc sã pãstreze România într-o neutralitate cãlduþã ºi care se bat cu þãriºoara în piept cu orice alt prilej se pronunþã, de fapt, împotriva interesului naþional, acelaºi interes naþional pe care ei îl cred în pericol din cauza actualei guvernãri, ba chiar ne previn cã nu vom mai intra în Uniunea Europeanã, pentru prea multe pãcate, printre care economia subteranã, pe care statul nu reuºeºte sã o stârpeascã ºi care ar depãºi 40% din veniturile bugetare.
Îmi amintesc de vorbele unui oficial european care s-a aflat nu demult în vizitã prin România, Eneco Landabour. Întrebat acum un an dacã economia subteranã este o piedicã insurmontabilã pentru invitarea noastrã de aderare, el a replicat: ”ªi alte state, acum membre ale Uniunii Europene, au avut economie subteranã, dar asta nu ne-a împiedicat sã le acceptãm. Totul este sã realizaþi reforma economicã ºi sã reuºiþi un nivel performant de colectare a taxelor ºi impozitelor.Ò
Ce s-a realizat în privinþa îmbunãtãþirii colectãrii impozitelor în perioada 2001 ºi 2002?! În primul rând, s-a completat ºi perfecþionat cadrul legal pentru taxa pe valoare adãugatã, prin intrarea în vigoare la 1 iunie 2002 a Legii nr. 345/2002. Au fost îmbunãtãþite prevederile legale în vederea armonizãrii cu prevederile acquis-ului comunitar prin introducerea noþiunii de persoanã impozabilã, prin eliminarea unor scutiri care nu se regãsesc în legislaþia europeanã ºi prin anularea unor facilitãþi fiscale discreþionare acordate prin legi speciale.
Aºadar, împiedicarea discriminãrii, ºi nu încurajarea ei, aºa cum suntem acuzaþi.
În al doilea rând, situaþia I.M.M.-urilor covârºite de taxe ºi impozite, cum ne sunt prezentate în moþiune, nu se prezintã deloc aºa. Pentru întreprinderile mici ºi mijlocii ºi pentru investitori din zone defavorizate s-a creat prin legea sus-menþionatã un sistem uniform de amânare a plãþii TVA pe o perioadã de maximum 12 luni de la data începerii investiþiei pentru bunurile destinate realizãrii de investiþii, atât la achiziþionarea din import, cât ºi la achiziþionarea din þarã.
Printre alte mãsuri destinate ameliorãrii nivelului de colectare a taxelor ºi impozitelor, menþionez ºi elaborarea, în cursul anului 2001, unui plan de acþiune pentru intensificarea mãsurilor de executare silitã sau lichidare, dupã caz, a debitorilor rãu-platnici.
În concluzie, acuzele aduse de semnatarii moþiunii pe parcursul celor 10 pagini nu se susþin, motiv pentru care solicitãm respingerea acesteia.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Dan Nicolae Rahãu · 27 februarie 2003 · monitorul.ai