Œn continuare, are cuv‚ntul domnul ministru Vasile Blaga, din partea Guvernului.
## **Domnul Vasile Blaga** — _ministrul administra˛iei ∫i internelor_ **:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Guvernul Rom‚niei recunoa∫te rolul deosebit de important al opozi˛iei Óntr-o democra˛ie ∫i Ó∫i exprim„ ∫i cu aceast„ ocazie hot„r‚rea de a-i acorda locul care i se cuvine ∫i de a da dovad„ de respect ∫i deschidere fa˛„ de orice demers de opozi˛ie constructiv„, con∫tient fiind de efectele benefice ale dezbaterii asupra procesului democratic. Apreciem c„ aceasta este atitudinea care ar trebui s„ caracterizeze orice Guvern responsabil.
Œn acela∫i timp, consider„m c„ opozi˛ia trebuie s„ dea la r‚ndul ei dovad„ de responsabilitate ∫i decen˛„ ∫i s„ Ó∫i fundamenteze cu argumente s„n„toase orice critic„ adresat„ Guvernului.
Ne bucur„ faptul c„ P.S.D.-ul a ini˛iat un demers specific opozi˛iei parlamentare Óntr-un timp at‚t de scurt de la formarea noului Parlament. Ini˛ierea unei mo˛iuni
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005
este un semn al faptului c„ P.S.D. mai func˛ioneaz„ ca partid parlamentar, trec‚nd peste criza provocat„ de distrugerea solidarit„˛ii interne care Ói unea pe reprezentan˛ii acestei forma˛iuni politice, solidaritate creat„ prin participarea Ón comun la administrarea Ón folos propriu a institu˛iilor statului ∫i a banului public.
Mo˛iunea simpl„ dezb„tut„ ast„zi nu Óndepline∫te, spre regretul nostru, criteriile unei opozi˛ii constructive, fiind un demers caracterizat prin politicianism, superficialitate ∫i, Ón special, demagogie, ceea ce apreciem c„ nu aduce nimic benefic pentru cet„˛ean, dar nici un plus de valoare presta˛iei politice a deputa˛ilor care au ini˛iat-o. Ace∫tia dovedesc, prin textul pe care ∫i-au pus semn„tura, faptul c„ P.S.D. continu„ aceea∫i politic„ de vorbe f„r„ nici o acoperire Ón fapte, cu care ne-a obi∫nuit Ón cei patru ani de guvernare, c„rora a hot„r‚t, prin vot democratic, s„ le pun„ cap„t, din motive arhicunoscute: corup˛ie, clientelism, risip„, lipsa oric„rei preocup„ri pentru interesul public ∫i punerea pe primul loc a interesului personal ∫i de grup.
Este de remarcat faptul c„ domnul Adrian N„stase, pre∫edintele P.S.D. ∫i pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, nu a semnat mo˛iunea ini˛iat„ de colegii s„i de partid. Probabil c„ ∫i-a dat seama c„ se expune ridicolului semn‚nd aceast„ mo˛iune care pare s„ descrie nu fapte ale actualului Guvern, ci, mai degrab„, ale Guvernului precedent.
Guvernul Ó∫i reafirm„ op˛iunea fundamental„ de a ac˛iona pentru consolidarea statului de drept, a democra˛iei Ón Rom‚nia ∫i voin˛a de a pune Ón practic„ obiectivele cuprinse Ón programul de guvernare Ón privin˛a reformei administra˛iei publice, printre care se num„r„ asigurarea independen˛ei fa˛„ de factorul politic a Corpurilor func˛ionarilor publici, obiectiv necesar Ón perspectiva ader„rii la Uniunea European„, dar mai cu seam„ pentru c„ Rom‚nia are nevoie de o administra˛ie func˛ional„ ∫i responsabil„, capabil„ s„ rezolve problemele cet„˛enilor, fapt de care suntem pe deplin con∫tien˛i.
De asemenea, Guvernul Ó∫i reafirm„ hot„r‚rea de a pune pe primul loc respectarea strict„ a legii Ón toate privin˛ele, inclusiv a Legii nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarului public, care prevede clar Ón art. 26 c„: îEste interzis„ orice discriminare Óntre func˛ionarii publici pe criterii politice.“ Singurul criteriu care conteaz„ Ón ocuparea func˛iilor publice este, din perspectiva noastr„, competen˛a ∫i v„ asigur„m de faptul c„ persoanele care au fost sau vor fi Ónlocuite nu exceleaz„ deloc Ón acest domeniu.
Œn acest context, dorim s„ d„m un r„spuns f„r„ echivoc ini˛iatorilor mo˛iunii ∫i opiniei publice cu privire la tema supus„ Camerei Deputa˛ilor. Guvernul nu desf„∫oar„ ∫i nu inten˛ioneaz„ s„ desf„∫oare ac˛iuni de epurare politic„, a∫a cum se insinueaz„ Ón mo˛iunea ini˛iat„ de reprezentan˛ii Partidului Social Democrat. Preocuparea Guvernului nu este pentru Ónlocuirea din func˛ie a unor persoane, ci pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ii serviciilor publice Ón interesul cet„˛eanului.
Nu pot dec‚t s„ ne bucure aprecierile ini˛iatorilor la adresa programului nostru de guvernare ∫i preocuparea lor pentru respectarea acestuia, exprimate Ón textul mo˛iunii. Œi asigur„m c„ vom Óndeplini toate angajamentele asumate prin acest program, multe din prevederile acestuia fiind deja realizate.
Apreciem c„ preocup„rile reprezentan˛ilor P.S.D. ar trebui s„ se Óndrepte mai degrab„ spre a analiza competen˛a persoanelor aflate pe pozi˛ii de conducere Ón cadrul unor importante institu˛ii ale administra˛iei publice ∫i modul Ón care ace∫tia au Ón˛eles s„-∫i fac„ datoria fa˛„ de cet„˛ean, cel care pl„te∫te taxe ∫i impozite. Apreciem c„ ∫efii diferitelor institu˛ii ale administra˛iei publice sau servicii deconcentrate au participat efectiv la actul de guvernare Ón perioada 2001—2004 ∫i trebuie s„-∫i asume r„spunderea pentru neajunsurile acestei guvern„ri.
Acestor conduc„tori de institu˛ii le revine r„spunderea pentru consecin˛ele grave ale modului Ón care a condus ˛ara Guvernul N„stase, Ón egal„ m„sur„ cu acesta. Dac„ cet„˛enii au avut de suferit consecin˛ele unei guvern„ri proaste, acest lucru s-a datorat nu numai Guvernului N„stase, ci Óntregii sale echipe, deci de la cei care au fost instala˛i pe func˛ii de conducere Ón cadrul ministerelor p‚n„ la cel mai m„runt posesor de carnet de membru P.S.D., introdus pe u∫a din dos Ón administra˛ie.
Œn unele situa˛ii, analizele cu privire la modul Ón care unii func˛ionari publici cu func˛ii de conducere Ó∫i Óndeplinesc atribu˛iile de serviciu au scos Ón eviden˛„ neÓndepliniri flagrante, atitudini incompatibile cu func˛ia public„ ∫i chiar abateri grave, fapt care a determinat Ón mod obiectiv Óndep„rtarea lor din func˛ie. Este adev„rat ∫i faptul c„ Ón unele situa˛ii acestora li s-a cerut Ón mod public s„ demisioneze din func˛ie din motivele ar„tate, dar acest lucru nu Ónseamn„ presiune politic„.
De asemenea, s-au constatat situa˛ii Ón care func˛ionarii publici cu func˛ii de conducere Ón administra˛ia local„ ∫i central„, de∫i au manifestat Ón mod constant incompeten˛„ ∫i dezinteres, uneori, atitudini incompatibile statutului, semnalate frecvent, inclusiv de mass-media, au fost men˛inu˛i Ón func˛ii pe criterii clientelare. Œnlocuirea acestora, Ón condi˛iile legii, cu oameni preg„ti˛i ∫i motiva˛i nu Ónseamn„ imixtiune politic„.
Ne exprim„m Óndoiala Ón leg„tur„ cu faptul c„ Ónlocuirea din func˛ie a unor persoane a c„ror presta˛ie afecteaz„ interesele cet„˛enilor ∫i care dau dovad„ de lips„ de profesionalism Ónseamn„ deprofesionalizarea administra˛iei ∫i, totodat„, nu putem fi de acord cu punctul de vedere al ini˛iatorilor mo˛iunii, potrivit c„ruia, se pare, numirea Óntr-o func˛ie a oricui nu de˛ine carnet de membru P.S.D. Ónseamn„ politizare. Stabilitatea Ón func˛ia public„ nu trebuie s„ Ónsemne imunitate pentru lipsa de profesionalism sau o umbrel„ pentru cei care s-au obi∫nuit s„ comit„ abuzuri profit‚nd de calitatea lor oficial„.
Referitor la acuza˛iile aduse de semnatarii mo˛iunii, ar„t„m urm„toarele: Ón primul r‚nd, atragem aten˛ia asupra confuziei pe care ini˛iatorii o fac, referindu-se ba la administra˛ia public„ central„, ba la administra˛ia public„ local„, care reprezint„ structuri diferite. Ar fi util ca semnatarii mo˛iunii s„ se hot„rasc„ dac„ aspectele reclamate, respectiv acele pretinse demiteri Ón for˛„ invocate, au avut loc Ón administra˛ia public„ central„ sau Ón administra˛ia public„ local„.
Cu privire la faptul c„ Guvernul ar fi for˛at demiterea a 194 de func˛ionari, ar„t„m c„ Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici nu a fost citat„ Ón procese av‚nd ca obiect destituirea sau eliberarea din func˛ia public„ de˛inut„ de c„tre un func˛ionar public Ón perioada decembrie 2004—martie 2005. Œn aceast„ perioad„, la nivelul Corpului de Control au fost Ónregistrate ∫apte sesiz„ri referitoare la Ónc„lc„ri ale legisla˛iei privind func˛ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005
public„ ∫i func˛ionarii publici care aveau ca obiect destituiri, eliber„ri sau, dup„ caz, numiri ilegale Ón func˛ii publice. Majoritatea acestor cazuri se afl„ pe rolul instan˛elor de contencios administrativ. Imixtiunea factorului politic nu este expres precizat„ Ón nici unul din cele 7 cazuri.
De asemenea, Ón ceea ce prive∫te eliberarea sau destituiri din func˛ia public„, Ón perioada decembrie 2004—martie 2005 au fost Ónregistrate la Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici doar dou„ peti˛ii. De asemenea, f„r„ nici o implicare politic„.
Œn aceea∫i perioad„, Agen˛iei Na˛ionale a Func˛ionarilor Publici nu i-a fost comunicat nici un caz Ón care func˛ionarilor publici li s-a cerut s„ ac˛ioneze sub presiunea factorului politic. Men˛ion„m c„ A.N.F.P., Ón implementarea prevederilor Codului de conduit„, a elaborat un model de raport. Fiecare autoritate sau institu˛ie public„ are obliga˛ia de a le comunica lunar agen˛iei, se num„r„ eventuala existen˛„ a acestui tip de cazuri.
Totodat„, ar„t„m c„ la nivelul Óntregii ˛„ri exist„ un num„r total de 692 de func˛ii publice de conducere exercitate temporar, ocupate f„r„ concurs: func˛ii de director general, director general adjunct, director executiv etc., pentru care trebuie organizate concursuri. Sau poate dore∫te P.S.D. s„ organizeze pentru aceste func˛ii alegeri interne, ca cele cu care au crezut c„ pot s„ scoat„ ochii electoratului Ón toamna anului trecut.
Nu putem trece peste acest subiect f„r„ a remarca faptul c„ partidul care a ini˛iat mo˛iunea, P.S.D., este cel care, prin Guvernul Adrian N„stase, a inventat politica prin hot„r‚re de Guvern.
Practic, dup„ instalarea P.D.S.R. la guvernare, cea mai mare parte din administra˛ia central„ rom‚neasc„ a fost desfiin˛at„ brusc ∫i apoi reÓnfiin˛at„, unicul scop fiind acela de a asigura un cadru eficient pentru popularea rapid„ a institu˛iilor cu reprezentan˛i ai fostului partid de guvern„m‚nt la toate nivelurile.
Unul dintre cele mai relevante cazuri este cel a Pre∫edin˛iei Rom‚niei. Fostul pre∫edinte, Ion Iliescu, Ón prezent senator al partidului care a ini˛iat aceast„ mo˛iune, afirma Ón discursul de Ónvestitur„ c„: îDebirocratizarea, depolitizarea ∫i profesionalizarea func˛iei publice sunt condi˛ii esen˛iale pentru reu∫ita procesului de reformare a statului.“
Prin semnalul pe care l-a dat, fostul pre∫edinte a fost, Óns„, cel care a dat startul politiz„rii, prin metoda reorganiz„rii institu˛ionale, prin transformarea Pre∫edin˛iei Rom‚niei Ón Administra˛ia Preziden˛ial„, prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 1 din 4 ianuarie 2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 47/1994 privind organizarea Pre∫edin˛iei Rom‚niei. Aceast„ ordonan˛„ preciza c„ personalul noii institu˛ii poate fi Óncadrat numai pe baza Óncrederii acordate de pre∫edintele Rom‚niei ∫i cu condi˛ia semn„rii unui angajament de loialitate. Prin aceast„ m„sur„, pre∫edin˛ia a fost scoas„ total Ón afara sistemului de func˛ii publice, bazat pe carier„ ∫i continuitate.
De remarcat faptul c„ func˛ionarii publici afecta˛i de aceast„ reorganizare institu˛ional„ au fost Ón special func˛ionari de rang inferior, pentru c„ ceilal˛i plecaser„ deja de bun„ voie.
Strategia reorganiz„rii institu˛ionale a fost aplicat„ Ón continuare la cea mai mare parte a institu˛iilor administra˛iei centrale. Astfel, Ministerul Finan˛elor a
devenit Ministerul Finan˛elor Publice, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 7/2001; Ministerul Muncii ∫i Protec˛iei Sociale a devenit Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 4/2001; Ministerul Educa˛iei Na˛ionale a devenit Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 28/2001; Ministerul Transporturilor a devenit Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin˛ei, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 3/2001; Ministerul Industriei ∫i Comer˛ului a devenit Ministerul Industriei ∫i Resurselor, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 19/2001; Ministerul Agriculturii ∫i Alimenta˛iei a devenit Ministerul Agriculturii, Alimenta˛iei ∫i P„durilor, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 12/2001; Ministerul Apelor, P„durilor, Protec˛iei Mediului a devenit Ministerul Apelor ∫i Protec˛iei Mediului, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 17/2001; Ministerul Func˛iei Publice s-a transformat Ón Ministerul Administra˛iei Publice, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 8/2001; Autoritatea Na˛ional„ pentru Turism s-a transformat Ón Ministerul Turismului, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 24/2001; Agen˛ia Na˛ional„ pentru Comunica˛ii ∫i Informatic„ s-a transformat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 20/2001.
Personalul urma s„ fie preluat nu Ón mod automat, ci pe baza unei forme de selec˛ie numit„ test pe criterii strict profesionale, Ón contradic˛ie flagrant„ cu principiul stabilit„˛ii func˛ionarilor publici.
Contestabil este ∫i modul Ón care au fost organizate aceste teste. La Ministerul Administra˛iei Publice, de exemplu, acest test profesional a fost efectuat Ón perioada 5—10 februarie 2001. Testul a fost trecut numai de 48 de func˛ionari, din 88. Celorlal˛i li s-a dat preaviz de 15 zile, conform legisla˛iei normale a muncii.
Œntr-un protest public, reluat de pres„, liderul sindicatului din cadrul institu˛iei declara c„ nici unul din cei care au fost angaja˛i dup„ 1996 nu a mai trecut testul.
Œn privin˛a corectitudinii cu care s-a procedat la schimb„rile din func˛ie, nu men˛ion„m dec‚t cazul fostului director general al Direc˛iei Agricole a Jude˛ului Arad, Avram Fluiera∫, care a fost eliberat din func˛ie ∫i apoi reÓncadrat prin sentin˛a Cur˛ii de Apel Bucure∫ti, dup„ ce a ar„tat Ón fa˛a instan˛ei de judecat„ c„ adev„rata motiva˛ie a eliber„rii din func˛ie a fost de ordin politic. Exemple de acest gen ar putea continua ore Ón ∫ir.
Astfel, Ón vreme ce Ón Programul de guvernare Cabinetul condus de Adrian N„stase se angaja la o restructurare a Guvernului Ón vederea eficientiz„rii actului de guvernare, aceast„ restructurare nu a urm„rit dec‚t politizarea ministerelor ∫i a celorlalte institu˛ii ale administra˛iei.
Este relevant punctul de vedere al Comisiei Europene referitor la aceast„ ac˛iune, exprimat prin Raportul anual privind Rom‚nia pe 2001, publicat la 13 noiembrie 2001, pe care Ól cit„m: îToate ministerele au fost restructurate, dar acesta a fost mai degrab„ rezultatul schimb„rii de Guvern dec‚t al programului de reform„ strategic„. Anumite posturi au disp„rut, Ón timp ce altele ∫i-au schimbat responsabilit„˛ile. Aceasta a dus la Óndep„rtarea multor func˛ionari publici fie prin demisii, fie prin concediere. Acest proces a subminat serios stabilitatea func˛iei publice la toate nivelurile administra˛iei publice.“
Reorganizarea ministerelor a fost Ónso˛it„ de anun˛area unei reduceri de 30% din Corpul func˛ionarilor publici. Astfel, Ón septembrie 2001, acest corp fusese redus cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005
22%. Aceast„ m„sur„ a redus nivelurile deja sc„zute ale capacit„˛ii administrative ∫i a l„sat multe ministere importante cu personal insuficient.
Œn termenii procesului, aceste concedieri au fost rezultatul unor teste scrise ∫i, prin urmare, au urm„rit prevederile Statutului func˛ionarilor publici. Totu∫i, Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici nu a fost implicat„ Ón nici o etap„. Aceasta nu numai c„ ridic„ Óngrijor„ri privind standardul acestor test„ri, care revin Ón responsabilitatea fiec„rui minister, dar arat„, de asemenea, c„ agen˛ia nu ∫i-a Óndeplinit rolul de gardian al Statutului func˛ionarilor publici.
Œn ciuda acestor reduceri, un val proasp„t de recrut„ri a avut loc, de asemenea, mai ales pentru nou-Ónfiin˛atele ministere. Ca ∫i Ón cazul disponibiliz„rii func˛ionarilor, Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici nu a fost implicat„ nici Ón supervizarea sau implementarea procesului de recrutare.
Œn aceea∫i ordine de idei, doamna Emma Nicholson, emisarul special al Comisiei Europene pentru Rom‚nia, Ó∫i exprima Óngrijorarea fa˛„ de corup˛ia institu˛ionalizat„ ∫i politizarea administra˛iei.
Care au fost rezultatele ac˛iunilor de politizare desf„∫urate de reprezentan˛ii P.S.D. se desprinde din buletinul statistic al Institutului Na˛ional de Statistic„, cifrele publicate fiind sugestive.
La 31 decembrie 2000, num„rul salaria˛ilor din administra˛ia public„ era de 146.500. La 31 ianuarie, dup„ exact o lun„, num„rul salaria˛ilor era de 140.100, deci mai mic cu 6.400, iar la 28 februarie 2001 de 145.800, deci mai mare cu 5.700.
A∫adar, dup„ alegerile generale din noiembrie 2000, pe parcursul a numai dou„ luni, Ón structura administra˛iei publice a avut loc o fluctua˛ie care a cuprins 11.000 de oameni.
Efectele sunt ∫i mai grave, av‚nd Ón vedere faptul c„ aceste persoane ocupau, Ón cea mai mare parte, func˛ii de conducere.
Fire∫te, reprezentan˛ii P.S.D. nu s-au mul˛umit s„ fac„ schimb„ri doar la nivel central. A∫a-zisele reorganiz„ri ale ministerelor au fost urmate, la scurt timp, de reorganiz„rile corespunz„toare la nivel local ∫i de instalarea reprezentan˛ilor fostului partid de guvern„m‚nt la conducerea serviciilor deconcentrate.
Este relevant cazul jude˛ului Bra∫ov, unde pre∫edintele filialei P.S.D. declara: înu vom schimba ∫efii institu˛iilor descentralizate dec‚t pe criterii de competen˛„ ∫i numai acolo unde vom constata c„ cei actuali nu ∫i-au f„cut treaba“, Ón timp ce au fost schimba˛i ∫efii Agen˛iei pentru Protec˛ia Mediului, Centrului A.P.A.S. Bra∫ov, Direc˛iei Agricole, Direc˛iei Silvice, Inspectoratului pentru Cultur„, Inspectoratului pentru Œnv„˛„m‚nt, I.P.J.-ului ∫i V„mii Bra∫ov, Ón locul lor fiind instala˛i, provizoriu, pe trei luni, p‚n„ la concurs, membri mai vechi sau mai noi ai P.D.S.R.
Œntrebat cu ce s-au f„cut vinova˛i, concret, cei zbura˛i din func˛ii, prefectul Neagoe Otilian a declarat c„ înu li s-au imputat lucruri deosebite, Ónlocuirea lor s-a f„cut Ón ideea de a aduce un suflu nou ∫i oameni pragmatici ∫i de ac˛iune, care s„ nu mai fie doar ni∫te birocra˛i“, a∫a cum a ap„rut Ón cotidianul îAdev„rul“, 14 februarie 2001.
Œn privin˛a angaj„rilor Ón cadrul administra˛iei publice, datele unui studiu sociologic realizat Ón octombrie 2004 de Institutul de Politici Publice ∫i _Gallup_ demonstreaz„ cum au fost realizate acestea Ón perioada guvern„rii
P.S.D. Potrivit acestui studiu, 55% din func˛ionarii publici considerau c„ angajarea de noi func˛ionari publici Ón cadrul institu˛iilor lor este influen˛at„ numai de factori politici.
Œn fine, gradul de politizare a administra˛iei sub guvernarea P.S.D. este dovedit ∫i de faptul c„, Ón anul 2004, peste 100 de ∫efi ai serviciilor deconcentrate s-au reg„sit pe listele de candida˛i pentru alegerile locale ∫i generale, Ónc„lc‚nd astfel spiritul legii.
Concluzion‚nd asupra acestui aspect, perioada guvern„rii P.S.D. s-a caracterizat prin suprapunerea structurii de partid peste structura administra˛iei.
Aceasta Ónseamn„ politizare, iar cei care au dus la extrem acest sistem sunt ultimii care ar trebui s„ vorbeasc„ ast„zi despre politizare, mai ales atunci c‚nd o v„d acolo unde nu exist„.
Œn perioada guvern„rii P.S.D., 2001—2004, presiunile politice asupra administra˛iei nu s-au limitat la schimb„rile din func˛ie Ón cadrul institu˛iilor publice.
Racolarea primarilor altor partide reprezint„ o preocupare important„ a fostului partid de guvern„m‚nt. Prin ∫antaj, presiuni politice ∫i administrative exercitate prin intermediul prefec˛ilor ∫i ai ∫efilor serviciilor deconcentrate, P.S.D. a reu∫it s„ racoleze, Óntr-un singur an, 534 de primari din municipii, ora∫e ∫i comune.
Dac„ Ón 2000 P.S.D. avea 35,5% din num„rul total al primarilor, Ón iunie 2001 ponderea acestora a ajuns la 53,6%, iar Ón anul 2003 la 64, 4%.
P.S.D. a c‚∫tigat, Ón 2000, alegerile pentru func˛ia de primar Ón 1.050 de localit„˛i ∫i au ajuns, Ón 2003, s„ conduc„ 1.947 — dublu.
Ilustrativ„ pentru metodele utilizate de P.S.D. pentru a racola ace∫ti primari este metoda brevetat„ de renumitul Nicolae Mischie, fostul pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Gorj: îPixul poate s„ scrie bugetul cum vrea, Ón func˛ie de partidul din care face parte primarul.“
P.S.D. a ajuns s„ racoleze, Ón total, prin amenin˛„ri ∫i ∫antaj, aproape 10.000 de ale∫i: parlamentari, primari, consilieri jude˛eni ∫i locali de la alte partide, fapt de neconceput Óntr-un stat de drept, mentorul acestor ac˛iuni, fostul ministru al administra˛iei publice dob‚ndind chiar porecla de îcozm‚nc„tor de primari“.
Astfel, fostul partid de guvern„m‚nt a ajuns s„ dispun„ de Óntreaga structur„ guvernamental„, de unde intru∫ii politici au fost complet Ónl„tura˛i, de prefecturi ∫i de direc˛iile deconcentrate la nivel local, unde numirile s-au f„cut prin Óndeplinirea neab„tut„ a criteriului politic, de consiliile jude˛ene, pe care le controla Ón propor˛ie de 90%, ∫i de prim„rii, care, Ón propor˛ie de 80%, apar˛ineau P.S.D.
Acela∫i partid se revolt„ ast„zi Ómpotriva unei a∫a-zise politiz„ri a administra˛iei, dovedindu-∫i, Ónc„ o dat„, caracterul duplicitar.
2. Mo˛iunea Ónaintat„ de deputa˛ii P.S.D. face referire la o pretins„ transformare a prefectului Óntr-un v„taf care va fi supus doar celui care l-a numit, ∫i nu interesului public. Ne surprinde aceast„ afirma˛ie, av‚nd Ón vedere faptul c„ legisla˛ia care reglementeaz„ func˛ionarea institu˛iei prefectului a fost adoptat„ Ón anul 2004, este adev„rat, a˛i preg„tit-o pentru dumneavoastr„, dar nu s-a nimerit, ∫i nu a suferit nici o modificare Ón perioada decembrie 2004—martie 2005. Dimpotriv„, Guvernul a solicitat Ón mod expres tuturor prefec˛ilor, cu ocazia fiec„rei Ónt‚lniri de lucru care a avut loc, s„ vegheze cu maximum de aten˛ie la respectarea legii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005
Av‚nd Ón vedere apropiatele alegeri locale par˛iale care vor avea loc Ón data de 3 aprilie Ón mai multe localit„˛i din ˛ar„, ministrul administra˛iei ∫i internelor a solicitat prefec˛ilor s„ se asigure c„ nu vor fi utilizate Ón campania electoral„ dot„rile institu˛iilor publice sau banii publici ∫i s„ demonstreze astfel c„ sunt diferi˛i de predecesorii lor, care nu ezitau s„ foloseasc„ astfel de mijloace Ón campania electoral„, din dorin˛a de a favoriza candida˛ii propriului partid, ac˛ion‚nd ca ni∫te prim-mini∫tri jude˛eni ai sucursalei P.S.D.
Ministrul administra˛iei ∫i internelor a solicitat, de asemenea, prefec˛ilor s„-∫i dea demisia din func˛ie c‚t mai repede, dac„ decid s„ r„m‚n„ Ón continuare implica˛i Ón politic„, av‚nd Ón vedere intrarea Ón vigoare, Óncep‚nd cu ianuarie 2006, a m„surii prev„zute de lege, a depolitiz„rii institu˛iei prefectului.
Politizarea Ón activitatea prefecturilor nu o facem noi. A f„cut-o fostul partid de guvern„m‚nt. Iat„ un singur exemplu: ast„zi, din 41 de angaja˛i ai Prefecturii Alba, 36 sunt membri P.S.D., ∫ase dintre ei de˛in‚nd func˛ii de conducere Ón cadrul institu˛iei.
Apreciem c„ partidul baronilor locali se plaseaz„ singur Óntr-o pozi˛ie cel pu˛in bizar„ c‚nd se face c„ a uitat comportamentul reprezentan˛ilor s„i de anii trecu˛i ∫i invoc„ a∫a-zise atitudini de v„taf ale prefec˛ilor noii guvern„ri.
Pe lista semnatarilor mo˛iunii se afl„ un sfert din fo∫tii prefec˛i ai P.S.D. ∫i chiar un fost ministru al administra˛iei publice. Poate ar fi potrivit s„ reflecteze la comportamentul pe care l-au avut Ón aceast„ calitate Ónainte de a se hazarda Ón afirma˛ii care dovedesc faptul c„ nu cunosc nici m„car activitatea propriei guvern„ri.
3. Referitor la transformarea ∫efilor serviciilor deconcentrate din func˛ionari publici Ón personal contractual cu contract de management pe perioada func˛ion„rii Guvernului, ar„t„m c„ aceast„ idee a constituit obiectul unei dezbateri Ón cadrul partidelor din arcul guvernamental, dar reprezint„ o ini˛iativ„ a parlamentarilor care beneficiaz„, potrivit Constitu˛iei, de dreptul nelimitat la ini˛iativ„ legislativ„.
™i Ón acest caz nu putem s„ nu ne ab˛inem de la a ne exprima surprinderea fa˛„ de afirma˛iile reprezentan˛ilor P.S.D., Ón condi˛iile Ón care acest partid a practicat acest sistem de c‚te ori i-a convenit, f„r„ a sim˛i nevoia de a legifera. Astfel, ministrul s„n„t„˛ii a stabilit printr-o adres„ trimis„ direc˛iilor de s„n„tate public„ pe data de 28 iulie 2001 c„ func˛iile de director nu mai fac parte din categoria func˛iilor publice, devenind func˛ii contractuale. Ministrul Daniela Barto∫ a modificat legea organic„ privind Statutul func˛ionarilor publici f„r„ s„-i pese, printr-o simpl„ adres„.
Sim˛im nevoia de a le reÓmprosp„ta memoria colegilor de la P.S.D. Ón leg„tur„ cu faptul c„ Ón luna ianuarie 2001, cu ocazia dezbaterii Ón Senat a proiectului de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului ∫i a ministerelor, P.S.D. a impus o modificare prin care ∫efii serviciilor publice descentralizate urmau s„ fie numi˛i ∫i revoca˛i din func˛ii de ministrul de resort cu avizul consultativ al prefectului jude˛ului, respectiv al conduc„torului organului de specialitate Ón subordinea c„ruia aceste organe sau servicii Ó∫i desf„∫urau activitatea, cu toate c„ erau func˛ionari publici.
4. Referitor la angaja˛ii din cadrul Cabinetului demnitarului, preciz„m c„ scopul Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2005 Ól reprezint„ tocmai depolitizarea structurilor administrative ale autorit„˛ii ∫i institu˛iilor
publice ∫i necesitatea delimit„rii de urgen˛„ a palierului politic de cel administrativ.
Modific„rile ∫i complet„rile propuse asigur„ desf„∫urarea Ón mod corespunz„tor a activit„˛ii autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor publice, precum ∫i respectarea prevederilor legale privind func˛ia public„ ∫i func˛ionarii publici, evit‚nd situa˛iile ap„rute Ón practic„ Ón care func˛ionarii publici sunt implica˛i direct Ón luarea deciziei politice. Œn Óncheiere, dorim s„ remarc„m c„ deputa˛ii ini˛iatori ai mo˛iunii folosesc aceast„ procedur„ parlamentar„ ca pretext pentru a contesta legitimitatea Guvernului, preciz‚nd c„ acesta ar fi impus rom‚nilor Ómpotriva rezultatului votului din alegeri. Le reamintim ini˛iatorilor mo˛iunii faptul c„ Guvernul a fost Ónvestit potrivit procedurii prev„zute de art. 103 din Constitu˛ia Rom‚niei, iar constituirea echipei guvernamentale are la baz„ votul popular exprimat cu ocazia alegerilor din 22 noiembrie 2004.
Evocarea unei op˛iuni a electoratului Ón favoarea unui Executiv al P.S.D. este o nou„ mostr„ a discursului duplicitar al acestui partid.
P.S.D. recunoa∫te, Ón dezbaterile interne, c„ a pierdut alegerile din cauza corup˛iei, domnul Iliescu Ón fiecare zi o spune, din cauza averilor acumulate Ón perioada guvern„rii ∫i a afi∫„rii ostentative a acestora ∫i din cauza arogan˛ei liderilor s„i, dar pretinde Ón Parlament c„ i s-ar fi cuvenit s„ formeze Guvernul.
Dac„ ini˛iatorii mo˛iunii simple dezb„tute ast„zi inten˛ioneaz„ s„ pun„ Ón cauz„ Óncrederea acordat„ Guvernului cu ocazia votului de Ónvestitur„, le reamintim faptul c„ au la dispozi˛ie instrumentul mo˛iunii de cenzur„.
Dac„ nu inten˛ioneaz„ s„ foloseasc„ acest instrument de ac˛iune parlamentar„, le suger„m s„ se obi∫nuiasc„ cu ideea c„ electoratul a sanc˛ionat P.S.D. pentru modul Ón care a Ón˛eles s„ gestioneze guvernarea, inclusiv Ón privin˛a politiz„rii administra˛iei ∫i, Ón m„sura Ón care doresc s„ aduc„ o contribu˛ie pozitiv„ la activitatea actualului Guvern, centrat„ pe agenda cet„˛eanului, s„ adopte o pozi˛ie mai constructiv„, Ón interesul electoratului.
Av‚nd Ón vedere cele expuse, solicit„m Camerei Deputa˛ilor s„ ia act de pozi˛ia Guvernului, care se declar„ consecvent Ón sus˛inerea principiilor care stau la baza programului de guvernare Ón baza c„ruia Guvernului i-a fost acordat votul de Óncredere al Parlamentului, inclusiv Ón ceea ce prive∫te hot„r‚rea de a aplica reformele necesare pentru asigurarea cadrului pentru buna func˛ionare a administra˛iei ∫i respectarea Statutului func˛ionarilor publici.
Œn cele din urm„, solicit„m Camerei Deputa˛ilor s„ resping„ mo˛iunea simpl„, depus„ la Camera Deputa˛ilor de 96 de deputa˛i apar˛in‚nd Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, care constituie un demers politic ilar ∫i f„r„ nici o leg„tur„ cu realitatea.
Mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.