Stenogramă plen

2. Guvernului i se rezerv„ 45 de minute, pe care le utilizeaz„ la Ónceputul ∫i la sf‚r∫itul dezbaterilor.

## **Domnul Mircea Du∫a:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Guvernul T„riceanu debuteaz„ furtunos ∫i, Ón loc s„ treac„ la realizarea obiectivelor propuse Ón Programul de guvernare, program care, de altfel, a fost impus rom‚nilor Ómpotriva rezultatului votului din alegeri, principala sa preocupare este algoritmul pentru Ómp„r˛irea posturilor din administra˛ie. Dar, pentru c„ num„rul de institu˛ii deconcentrate este insuficient pentru satisfacerea clientelei politice, algoritmul s-a extins nu numai Ón administra˛ia public„, ci ∫i la regii na˛ionale, societ„˛i comerciale, ∫coli, spitale ∫i chiar la institu˛ii care au un singur salariat, spre exemplu, cazul Ministerului Transporturilor, unde a fost Ónfiin˛at„ o societate comercial„ cu un singur angajat.

Astfel, Programul de guvernare devine un pretext pentru ac˛iunea de schimbare abuziv„ a func˛ionarilor publici ∫i un motiv ca institu˛iile s„ nu Ó∫i poat„ face datoria, a∫tept‚nd îalgoritmul“.

Œn timp ce Óncerca˛i s„ plasa˛i clientela Ón posturi din care sunt da˛i afar„ abuziv func˛ionari publici, tot dumneavoastr„ inten˛iona˛i s„ extinde˛i num„rul angaja˛ilor cabinetului demnitarului la 15 persoane, ceea ce face ca s„ apar„ mii de posturi, bine pl„tite, de aghiotan˛i ai acestora. La foamea de posturi pe care o manifesta˛i, suntem tenta˛i s„ credem c„ a˛i redescoperit cei 15.000 de speciali∫ti, c„rora Óncerca˛i, astfel, s„ le reg„si˛i utilitatea.

Din fericire, Óns„, atunci c‚nd face˛i din viceprimministru candidat la prim„rie, din pre∫edinte de consiliu jude˛ean ∫i cum„tru vicepremier, ne-am lini∫tit. C‚nd e vorba de un loc c‚t de c‚t vizibil, nu face˛i dec‚t permut„ri dintr-o parte Ón alta.

Mai grav, prin ceea ce se Óncearc„ de actuala guvernare se creeaz„ impresia c„ Ón Rom‚nia nu mai exist„ nici o lege care s„ reglementeze raporturile de munc„ ale func˛ionarilor publici sau ale altor salaria˛i bugetari.

Domnilor guvernan˛i,

Legea func˛ionarilor publici este Ónc„ Ón vigoare ∫i ea reglementeaz„ statutul func˛ionarilor publici ∫i, mai ales, modul Ón care dob‚ndesc aceast„ calitate ∫i modul Ón care ace∫tia pot fi schimba˛i din func˛ii. Exist„, de asemenea, o institu˛ie specializat„, Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici, care are menirea de a gestiona ∫i conduce Óntreaga activitate a acestui corp profesional, care, p‚n„ la urm„, este unul specializat ∫i nu trebuie s„ aib„ nici o leg„tur„ cu apartenen˛a politic„.

Dar ce mai conteaz„ legile Ón Rom‚nia, c‚nd nominaliz„rile ∫i numirile pe posturi se fac pe baz„ de algoritm, sub presiune ∫i amenin˛are! ™i, uite a∫a, dezordinea produs„ Ón administra˛iile jude˛ene ∫i locale face ca pe ultimul loc pe agenda institu˛iilor publice s„ figureze rezolvarea problemelor cet„˛enilor, care sunt plimba˛i zilnic pe la ghi∫ee, pentru c„ nimeni nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005 Óndr„zne∫te s„-∫i asume r„spunderea pentru solu˛ionarea problemelor cu care se confrunt„.

Dar, pentru a ne da seama c‚t de demagogic ∫i politicianist se comport„ Alian˛a, trebuie s„ ne Óntoarcem Ón perioada 2000—2004, c‚nd P.N.L.-P.D. interveneau, Ónc„ din luna ianuarie 2001, atr„g‚nd aten˛ia asupra pesederiz„rii, care nu a existat. De altfel, realitatea este c„ Ón acea perioad„ schimb„rile au fost pu˛ine la nivelul administra˛iei locale, au avut Ón vedere strict capacitatea profesional„ ∫i Ón a∫a fel Ónc‚t mul˛i dintre cei numi˛i Ón perioada 1996—2000 au r„mas Ón func˛ii.

Astfel, prin aceast„ ac˛iune ∫i prin acest av‚nt, ajunge˛i, stima˛i guvernan˛i, s„ schimba˛i chiar oamenii pe care dumneavoastr„ i-a˛i numit Ón func˛ii! Ace∫tia devin azi victimele celor care i-au numit!

Dar lucrurile nu se opresc aici, setea de putere este at‚t de mare Ónc‚t trebuie Óntors chiar ∫i sensul voin˛ei electoratului. Astfel, dup„ ce pre∫edintele Traian B„sescu a reu∫it s„ for˛eze crearea ∫i impunerea unui guvern Ómpotriva voin˛ei electoratului, care hot„r‚se prin votul s„u suveran c„ P.S.D. este cel mai Óndrept„˛it s„ formeze Guvernul, Óntrunind cele mai multe sufragii, acum, actuala coali˛ie Óncearc„ s„ modifice rezultatul alegerilor locale, for˛‚nd schimbarea din func˛ie a pre∫edin˛ilor, vicepre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene ∫i a viceprimarilor, sfid‚nd at‚t legile Ón vigoare, c‚t ∫i regulile democratice.

Deputa˛ii semnatari ai prezentei mo˛iuni au luat act de ac˛iunile Guvernului, care prejudiciaz„ func˛ionarea sistemului administrativ, prin:

1. Declan∫area unei ac˛iuni politice f„r„ precedent, care, prin Ónc„lcarea legilor Ón vigoare, Legea administra˛iei publice ∫i a func˛ionarului public, a for˛at demiterea, p‚n„ acum, a unui num„r de 194 de func˛ionari din administra˛ia public„ local„ din Óntreaga ˛ar„. Acest fapt contravine flagrant legilor, care interzic categoric orice amestec politic Ón activitatea func˛ionarilor publici.

Cit‚nd chiar din textul Legii nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarului public, scopul acesta este stipulat chiar Ón alin. (2) al primului articol, ∫i anume: îAsigurarea, Ón conformitate cu dispozi˛iile legale, a unui serviciu public stabil, profesional, transparent, eficient ∫i impar˛ial, Ón interesul cet„˛enilor, precum ∫i al autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor publice din administra˛ia public„ central„ ∫i local„.“

Mai mult, Ón conformitate cu prevederile acestei legi, numirea Ón func˛ie se face pe baza unui concurs, iar sanc˛iunile de orice fel se fac numai de c„tre ∫eful institu˛iei respective, la propunerea unei comisii de anchet„.

Din art. 65 alin. (2) din lege rezult„ clar c„ singurele motive ce pot fi invocate ca abateri sunt cele legate de competen˛„, ∫i nicidecum de apartenen˛„ politic„. Destituirea din func˛ia public„ poate fi f„cut„, conform Legii nr. 188, doar cu sanc˛iunea unei abateri disciplinare grave.

Alian˛a, Ón dorin˛a sa de acaparare total„ ∫i rapid„ a administra˛iei, nu poate s„ impun„ nimic nici unuia din cei viza˛i ∫i a trecut la forme de amenin˛are mai mult sau mai pu˛in voalate pentru ca ace∫tia s„-∫i dea demisia. Ca m„rturie a acestei ac˛iuni st„ declara˛ia prefectului de Bistri˛a, care afirma, recent: îCred c„ s-au f„cut tot felul de promisiuni ∫i unii sunt Ón expectativ„. Dar sunt oameni care for˛eaz„ nota. Dar una este s„

vrei ∫i alta e s„ fii propus. La nivel de U.D.M.R., noi am cerut dou„ posturi de director ∫i patru de director adjunct, r„m‚ne de v„zut dac„ le vom primi. V„ dau c‚teva exemple, o anumit„ direc˛ie propune un specialist, care nu trebuie contestat de anumite forma˛iuni politice, apoi Ónainteaz„ propunerea la minister. Finan˛ele au fost date liberalilor ∫i exist„ deja un specialist propus, inspectoratul ∫colar jude˛ean revine Partidului Democrat, dar, cum v„ spuneam, ei nu au f„cut Ónc„ nominaliz„rile. Aceasta Ónseamn„ c„ vor fi mai mul˛i candida˛i, ceea ce este un lucru pozitiv, Ónseamn„ competitivitate. Deci nu se iau decizii la nivel local, vrem o depolitizare, dar aceasta nu poate fi total„.“ Acest prefect de Bistri˛a declara, Ón direct, la Radio Rom‚nia FM, urm„toarele: îC‚t de cur‚nd, s„pt„m‚na aceasta, vor fi schimbate denumirile conduc„torilor de la descentralizate, vor fi manageri, ∫i atunci se pot schimba. Este o g„selni˛„, dac„ vre˛i s„ spunem a∫a, dar trebuie s„ facem ceva, pentru c„ Ón felul acesta nu mai merge.“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ace∫tia sunt cei care guverneaz„ ast„zi Rom‚nia! Iat„, dincolo de caragialescul declara˛iilor, aceste ac˛iuni tr„deaz„ ∫mecheria prin care actuala putere dore∫te s„ conving„ c„ nu poate s„-∫i duc„ la Óndeplinire Programul de guvernare datorit„ oamenilor pe care doresc s„-i schimbe, c‚nd, Ón fapt, ei nu pot s„-∫i Óndeplineasc„, de altfel, programul, pentru c„ au serioase probleme interne, de mul˛umire a clientelei politice.

2. Transformarea ∫efilor serviciilor deconcentrate din func˛ionari publici Ón personal contractual cu contract de management pe perioada func˛ion„rii guvern„rii. Acest fapt conduce la polarizarea excesiv„ ∫i la introducerea unei st„ri de teroare Ón r‚ndul func˛ionarilor publici, fapt ce va genera o instabilitate f„r„ precedent, extrem de periculoas„ pentru administra˛ia public„, mai cu seam„ c„ aceast„ stare nu este generat„ sub presiunea ac˛iunilor profesionale, ci sub presiunea permanent„ a ac˛iunilor de intimidare politic„. Politica excesiv„ va duce, de asemenea, la deprofesionalizarea de durat„ a corpului func˛ionarilor publici.

™i toate acestea se Ónt‚mpl„ c‚nd, numai peste c‚teva s„pt„m‚ni, Parlamentul European Ó∫i va da votul pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Putem s„ neglij„m Ón acest moment hot„r‚tor recomand„rile oficialilor Uniunii Europene privind profesionalizarea administra˛iei? Cine Ó∫i asum„ riscurile ∫i, mai ales, consecin˛ele?

3. Declan∫area unei crize interne ∫i destabilizarea func˛ion„rii sistemului administra˛iei, prin dorin˛a actualei puteri de a Ómp„r˛i conduc„torii corpurilor administrative Ón mai multe grupe cu afiliere politic„. Aceast„ structur„, care elimin„ profesionalismul, aduce grave prejudicii, de durat„, func˛ionarului administrativ ∫i la nivelul competen˛elor europene. Suprapunerea acestei destabiliz„ri peste ideea alegerilor anticipate ne conduce la concluzia c„ Rom‚nia nu este guvernat„ Ón mod real, fiind condus„ de oameni iresponsabili, care vor reu∫i s„ distrug„ tot ceea ce s-a realizat Ón perioada 2000—2004 ∫i, mai grav, credibilitatea Rom‚niei.

4. Alian˛a a reu∫it chiar performan˛a de a nu-∫i respecta chiar propriul program de guvernare. A∫adar, la paginile 5—6 din Programul de guvernare al Alian˛ei, subcapitolul îManagementul resurselor umane“, se prevede elaborarea Codului privind managementul func˛iei publice, Ón care sunt prezentate elemente legate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005 recrutare, carier„, clasificare, indicatori, performan˛„, formare profesional„ continu„, salarizare, cheltuieli, reguli de disciplin„. Din aceast„ enumerare nu reies indicatori lega˛i de apartenen˛a politic„.

Nici din parcurgerea programului legislativ al Guvernului pe perioada 2005—2008, publicat Ón ianuarie 2005, nu am remarcat o propunere de m„sur„ legislativ„ care s„ vizeze schimb„ri pe criterii politice la nivelul serviciilor deconcentrate. Proiectul de lege referitor la Codul managementului serviciului civil ∫i al func˛iei publice, prev„zut pentru capitolul de negociere îReforma Ón administra˛ie“, se preconizeaz„ a fi prezentat de Guvern Ón decembrie 2006.

Este evident c„ ac˛iunea desf„∫urat„ Ón acest sens, Ón afara prevederilor Programului de guvernare, are ca suport presiunea clientelei politice a Alian˛ei, care dore∫te s„ primeasc„ recompense pentru efortul f„cut nu pe considerente profesionale, ci pe considerente pur politice.

5. Guvernul actual dore∫te transformarea prefectului Óntr-un v„taf care s„ fie supus doar celui care l-a numit, ∫i nu interesului publicului. Implicarea institu˛iei prefectului Ón acest proces, Ón anul 2005, pune sub semnul Óntreb„rii dorin˛a actualului Guvern de a aduce administra˛ia public„ la nivelul celei de Uniunea European„ ∫i prin prisma faptului c„ prefectul ar trebui s„ devin„, la Ónceputul anului 2006, Ónalt func˛ionar public.

Aceast„ perioad„ este, a∫adar, important„ pentru realizarea depolitiz„rii institu˛iei prefectului. Or, dup„ cum modul Ón care se ac˛ioneaz„ acum, putem afirma c„ se dore∫te, de fapt, schimbarea structurilor ∫i, Ón principal, politizarea acestora p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2005, urm‚nd ca, de la 1 ianuarie 2006, prefectul-v„taf, performant Ón politizare ∫i amenin˛are ∫i ∫antaj, s„ devin„, Ón urma unor concursuri bine regizate, Ónalt func˛ionar public, spre binele clientelei politice a actualei guvern„ri.

Pentru profesionalizarea administra˛iei, anul 2005 ar trebui s„ fie anul de preg„tire, Ón care s„ domine ra˛iunea ∫i competen˛a, ∫i nu dorin˛a unora de a ajunge prin orice mijloace la putere. Spunem acest lucru deoarece o singur„ victorie, ∫i aceea la limit„, la alegerile preziden˛iale nu poate justifica arogan˛a celor de la putere ∫i atitudinea abuziv„ prin care se Óncalc„ Ón picioare prevederile constitu˛ionale ∫i acordurile semnate cu Uniunea European„.

6. Tentativa de schimbare a structurilor care func˛ioneaz„ Ón urma alegerilor locale este evident„, prin ini˛iativa de a modifica prevederile Legii nr. 215 cu privire la alegerea ∫i demiterea pre∫edin˛ilor, vicepre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene ∫i ale viceprimarilor. Œn esen˛„, se dore∫te ca, prin modificarea legii, eliberarea din func˛ie s„ se realizeze prin majoritate simpl„, renun˛‚ndu-se la procedura de eliberare prin votul a dou„ treimi din totalul consilierilor Ón func˛ie. Acest lucru reprezint„ o Ónc„lcare grav„ a voin˛ei cet„˛enilor, prin nerespectarea votului dat Ón cadrul alegerilor locale.

Schimbarea regulilor Ón timpul desf„∫ur„rii mandatului ∫i punerea Ón oper„ a unei dorin˛e politice neÓntemeiate pe voin˛a electoratului determin„ nu numai instabilitatea politic„ la nivelul administra˛iei locale, dar este ∫i un atac grav, direct, la regulile democra˛iei.

7. Nu Ón ultimul r‚nd, nerespectarea normelor europene, ce nu tolereaz„ interven˛ia politicului Ón materie de administra˛ie public„, norme ce nu permit ingerin˛e politice ori experimente ale unora care doresc s„-∫i impun„ aceast„ clientel„ politic„ Ón puncte-cheie,

deprofesionaliz‚nd astfel acest segment extrem de important pentru procesul de integrare ∫i pentru modernizarea Rom‚niei. Œn acest sens, vom cere institu˛iilor europene s„ urm„reasc„ cu aten˛ie evolu˛ia acestui fenomen Ón Rom‚nia.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin prezenta mo˛iune solicit„m Óndreptarea grabnic„ a erorilor de guvernare men˛ionate, prin:

a) Óncetarea imediat„ a oric„rei ac˛iuni de deprofesionalizare ∫i de politizare menite s„ pericliteze stabilitatea institu˛iilor administrative.

b) respectarea legisla˛iei cu privire la criteriile de intrare Ón r‚ndul func˛ionarilor publici, evaluare, promovare, sanc˛ionare ∫i schimbare din func˛ie;

c) acceptarea Ón spirit democratic a voin˛ei poporului ∫i Óncetarea oric„rei tentative de modificare a actualei legi, fapt care ar duce la nerespectarea rezultatelor alegerilor locale;

d) respectarea normelor europene asumate de Rom‚nia Ón ceea ce prive∫te profesionalizarea ∫i depolitizarea administra˛iei, o aten˛ie aparte trebuind s„ se acorde institu˛iei prefectului, pentru intrarea real„ a acestuia Ón Corpul Ónal˛ilor func˛ionari publici;

e) demiterea ministrului administra˛iei ∫i internelor, sub al c„rui patronaj au loc asemenea grave Ónc„lc„ri ale legii.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Av‚nd Ón vedere situa˛ia Óngrijor„toare Ón func˛ionarea administra˛iei publice, lipsa de preocupare privind profesionalizarea func˛iei publice ∫i ac˛iunea de politizare a structurilor administrative, consider„m c„ este de datoria Camerei ca, prin votul s„u, s„ se exprime cu privire la aceste probleme vitale, ce se impun a fi rezolvate Ón contextul integr„rii Ón structurile europene. De aceea, noi, deputa˛ii semnatari ai acestei mo˛iuni, ne adres„m celorlal˛i colegi ca, Ón urma dezbaterilor ∫i pozi˛iilor exprimate de fiecare grup parlamentar, Camera Deputa˛ilor s„ adopte prezenta mo˛iune.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umesc, stimate coleg.

Œn continuare, are cuv‚ntul domnul ministru Vasile Blaga, din partea Guvernului.

## **Domnul Vasile Blaga** — _ministrul administra˛iei ∫i internelor_ **:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Guvernul Rom‚niei recunoa∫te rolul deosebit de important al opozi˛iei Óntr-o democra˛ie ∫i Ó∫i exprim„ ∫i cu aceast„ ocazie hot„r‚rea de a-i acorda locul care i se cuvine ∫i de a da dovad„ de respect ∫i deschidere fa˛„ de orice demers de opozi˛ie constructiv„, con∫tient fiind de efectele benefice ale dezbaterii asupra procesului democratic. Apreciem c„ aceasta este atitudinea care ar trebui s„ caracterizeze orice Guvern responsabil.

Œn acela∫i timp, consider„m c„ opozi˛ia trebuie s„ dea la r‚ndul ei dovad„ de responsabilitate ∫i decen˛„ ∫i s„ Ó∫i fundamenteze cu argumente s„n„toase orice critic„ adresat„ Guvernului.

Ne bucur„ faptul c„ P.S.D.-ul a ini˛iat un demers specific opozi˛iei parlamentare Óntr-un timp at‚t de scurt de la formarea noului Parlament. Ini˛ierea unei mo˛iuni

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005 este un semn al faptului c„ P.S.D. mai func˛ioneaz„ ca partid parlamentar, trec‚nd peste criza provocat„ de distrugerea solidarit„˛ii interne care Ói unea pe reprezentan˛ii acestei forma˛iuni politice, solidaritate creat„ prin participarea Ón comun la administrarea Ón folos propriu a institu˛iilor statului ∫i a banului public.

Mo˛iunea simpl„ dezb„tut„ ast„zi nu Óndepline∫te, spre regretul nostru, criteriile unei opozi˛ii constructive, fiind un demers caracterizat prin politicianism, superficialitate ∫i, Ón special, demagogie, ceea ce apreciem c„ nu aduce nimic benefic pentru cet„˛ean, dar nici un plus de valoare presta˛iei politice a deputa˛ilor care au ini˛iat-o. Ace∫tia dovedesc, prin textul pe care ∫i-au pus semn„tura, faptul c„ P.S.D. continu„ aceea∫i politic„ de vorbe f„r„ nici o acoperire Ón fapte, cu care ne-a obi∫nuit Ón cei patru ani de guvernare, c„rora a hot„r‚t, prin vot democratic, s„ le pun„ cap„t, din motive arhicunoscute: corup˛ie, clientelism, risip„, lipsa oric„rei preocup„ri pentru interesul public ∫i punerea pe primul loc a interesului personal ∫i de grup.

Mul˛umim, domnule ministru.

A˛i vorbit 31 de minute, a˛i epuizat timpul alocat Guvernului.

Œn continuare, trecem la dezbaterea mo˛iunii simple. Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., are cuv‚ntul domnul deputat Valer Dorneanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule ministru,

Stima˛i colegi,

Partidul Social Democrat a fost nevoit s„ apeleze la acest demers democratic, la aceast„ modalitate de control parlamentar, pentru a trage un semnal de alarm„ asupra unei adev„rate st„ri de pericol care amenin˛„ stabilitatea politic„, care amenin˛„ stabilitatea intern„, care pericliteaz„ continuitatea guvern„rii, func˛ionarea Ón condi˛ii de normalitate a autorit„˛ilor statului, at‚t la nivel central, c‚t ∫i la nivel local.

Acest lucru demonstreaz„ c„ demersul nostru nu a fost f„cut din lips„ de decen˛„, stimate domnule coleg, ci a fost f„cut ca un act de responsabilitate. Pentru c„ nu ne este str„in cum func˛ioneaz„ aceast„ ˛ar„, nu ne este str„in faptul dac„ noi trebuie s„ lu„m acele m„suri care s„ accelereze procesul de integrare, acele m„suri care s„ risipeasc„ Óndoielile parlamentarilor europeni sceptici, acele m„suri care s„ duc„ la cre∫teri economice promise de dumneavoastr„ Ón campanie electoral„, care s„ duc„ la bun„starea cet„˛enilor, de asemenea, promise de dumneavoastr„.

Ar fi fost cazul, probabil, dup„ trei luni de guvernare, s„ vin„ primul-ministru al dumneavoastr„ ∫i s„ prezinte o declara˛ie politic„ Ón care s„ ne Ónf„˛i∫eze rezultatele guvern„rii, s„ ne Ónf„˛i∫eze acele m„suri care au fost promise cu carul Ón timpul campaniei electorale.

Œn locul acestui bilan˛, suntem nevoi˛i s„ constat„m c„, Ón toat„ aceast„ perioad„ de trei ani, dumneavoastr„ a˛i venit cu o singur„ m„sur„ spectaculoas„, dup„ dumneavoastr„, introducerea taxei unice, m„sur„ care a bulversat bugetul, m„sur„ care a bulversat Óntregul mers al reformelor economice ∫i a c„ror repercusiuni se vor vedea la sf‚r∫itul anului.

Poate se mai remarc„ ∫i faptul c„ a˛i venit sau, mai exact, urmeaz„ s„ veni˛i s„pt„m‚na asta cu o strategie de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, care strategie se pare c„ nu este f„cut„ de Guvernul rom‚n, ci este f„cut„ de o funda˛ie, care funda˛ie se pare c„ nu este at‚t de obiectiv„ ∫i nici m„car profesioni∫ti nu are pentru c„, din ceea ce spune ministrul justi˛iei, Ón˛eleg c„ a trebuit s„ recurg„ la exper˛i, care funda˛ie, Ónt‚mpl„tor, este aceea∫i funda˛ie cu care distinsa noastr„ doamn„ ministru a lucrat tot timpul c‚t a fost reprezentanta societ„˛ii civile.

Trei luni, domnule, v„ rog frumos.

Trei luni, ierta˛i-m„...

Vede˛i c„ Ón cele trei luni c‚te au trecut, Ón anul 2001 noi am venit cu peste 122 de legi, cu 346 de hot„r‚ri. Eu m„ feresc ∫i m„ jenez s„ spun cu ce a˛i venit dumneavoastr„.

A˛i venit, Ón schimb, cu peste 200 de destituiri, cu peste 200 de destituiri la nivel central ∫i la nivel local, cu oameni amenin˛a˛i, cu oameni h„r˛ui˛i, cu oameni asupra c„rora trimite˛i tot timpul controale. Noi nu coment„m asupra faptului c„ ∫efii serviciilor descentralizate, sau al˛i Ónal˛i func˛ionari publici sunt supu∫i unor controale.

Dimpotriv„, le solicit„m, pentru a vedea c„ ei s-au supus legii. Nu contest„m posibilitatea dumneavoastr„ de a-i Ónlocui pe cei care nu au avut randamentul presupus de performan˛ele func˛iei lor, numai c„ dumneavoastr„, chiar ∫i acolo, dup„ dou„ zile de la un bilan˛ extrem de pozitiv al unei institu˛ii, a˛i venit s„-l Ónlocui˛i pe acel func˛ionar public.

Am spus la Ónceput c„ tragem un semnal de alarm„ asupra unei instabiliz„ri, asupra nefunc˛ion„rii institu˛iilor publice, a serviciilor descentralizate. N-am spus un lucru populist. Noi constat„m ∫i constat„ cet„˛eanul c„ Ón orice serviciu descentralizat unde se adreseaz„, func˛ionarii sunt stresa˛i, func˛ionarii sunt preocupa˛i s„ discute dac„ li se schimb„ ∫eful, sunt preocupa˛i s„ ia o decizie, pentru c„ va fi r„u interpretat.

Nu p„zim ∫efii no∫tri, ai serviciilor descentralizate. P„zim institu˛iile publice care trebuie s„ deserveasc„ cet„˛eanul. Cet„˛eanul nu mai ∫tie pe ce trasee s„ mearg„, la ce institu˛ii s„ mearg„, dac„ este bine primit sau dac„ este trimis s„ vin„ dup„ alte c‚teva patru— cinci zile.

Invoca˛i, stimate domnule ministru, at‚t Ón public, c‚t ∫i Ón interven˛ia de ast„zi, faptul c„ n-a˛i f„cut dec‚t s„ r„spunde˛i unei alte practici anterioare. Nu ∫tiu dac„ acesta este r„spunsul pe care trebuie s„-l da˛i. Ne repro∫a˛i faptul c„ facem confuzie Óntre demiterile locale ∫i cele centrale, dar dumneavoastr„ a˛i prezentat cam dou„ treimi din timp date Ón leg„tur„ cu reformele administrative, cu reformele ministerelor, prezent‚ndu-ne ∫i denumirile acestora.

Poate ar fi fost mai bine s„ ne spune˛i despre ce face Guvernul actual cu agen˛iile guvernamentale, cu institu˛iile centrale a c„ror structur„ o modifica˛i, modifica˛i prin ordonan˛e de urgen˛„ reglementarea acestora, pentru a permite primului-ministru s„ demit„, s„ revoce din func˛ie imediat pe acei pre∫edin˛i.

Bravo Mona! Nu au fost to˛i, doar 14!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

A mai r„mas unul, pardon! Din cei 15, a mai r„mas unul neschimbat de dumneavoastr„!…

Eram obi∫nuit, pentru c„ am evocat parlamentarii trecu˛i, s„-l ascult pe distinsul pre∫edinte interimar Boc, care venea ∫i ne ar„ta tot felul de legi. Am venit ∫i eu preg„tit cu Cartea European„ a Autonomiei Locale, cu Codul muncii, cu Statutul func˛ionarului public. V„ citez m„car din Statutul func˛ionarului public faptul c„ îScopul acestei legi este constituirea unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient ∫i impar˛ial.“ Ce fel de stabilitate? ne spune Caragiale. Ce fel de impar˛iabilitate cu oameni pe care-i schimba˛i nu din punct de vedere al profesionalismului, ci din punct de vedere al clientelei politice, din punct de vedere al apartenen˛ei lor.

Repet, ceea ce este grav nu este numai faptul c„ schimba˛i directorii serviciilor descentralizate, dar ei, la r‚ndul lor, vin cu propria lor clientel„ ∫i schimb„ ∫efii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005 serviciu, ∫i ∫efii de serviciu vin cu propriii lor oameni ∫i schimb„ consilierii.

Iat„ de ce n-a˛i Ónv„˛at nimic din experien˛a cederiz„rii, de la ministru p‚n„ la portar, ∫i v„d c„ o continua˛i acum, spre dispre˛ul legii, spre dispre˛ul cet„˛eanului, care este, Ón final, cel care suport„ toate aceste consecin˛e.

Domnule ministru, v„ rog, am avut o discu˛ie foarte constructiv„ cu dumneavoastr„ Ón Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii.

Din p„cate, sunte˛i printre pu˛inii, s„ m„ ierte ceilal˛i colegi ai dumneavoastr„, sunte˛i printre pu˛inii care v„ cunoa∫te˛i obiectul muncii ∫i v-am sim˛it chiar ap„sat de r„spunderea pe care o ave˛i ∫i de r„spunderea func˛ionarului public, de faptul c„ noi, pentru a accede Ón Uniunea European„, prima m„sur„ pe care o avem de luat o avem de luat aici, Ón domeniul administra˛iei publice. Dac„ dumneavoastr„ nu ve˛i Ón˛elege c„ trebuie s„ stopa˛i aceast„ prigoan„, aceast„ v‚n„toare care Óncepe cu v‚n„toarea de ∫efi de servicii descentralizate la nivel central: secretar general, pre∫edin˛i de agen˛ii ∫i se duce Ón jos, p‚n„ la ultimul portar, dac„ nu ve˛i Ón˛elege acest lucru, atunci este Ón mod evident c„ ∫ansa noastr„ de a semna Ón aprilie tratatul de aderare, ∫ansa noastr„ de a Óndeplini to˛i indicatorii europeni, ∫ansa dumneavoastr„ de a v„ Óndeplini tot ceea ce a˛i pus pe traseul campaniei electorale pres„rat de miere, aceast„ ∫ans„… v„ ve˛i compromite chiar dumneavoastr„.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umim, stimate coleg, a˛i vorbit 8 minute. Urmeaz„, din partea Grupului parlamentar liberal, domnul deputat Gheorghe Eugen Nicol„escu.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc**

**:**

Vede˛i ce spune˛i ∫i dumneavoastr„...

V„ mul˛umesc, domnule Hrebenciuc, pentru recomandare. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Doamn„ ∫i domnilor mini∫tri,

Interven˛ia mea de ast„zi debuteaz„ cu o Óntrebare simpl„: asist„m la o mo˛iune sau la un pretext?

De la bun Ónceput, doresc s„ eviden˛iez faptul c„ mo˛iunea celor de la Grupul parlamentar al P.S.D. nu este altceva dec‚t un joc mediatic. Aceast„ ac˛iune, eu nu pot s„ o numesc mo˛iune, este menit„ s„ distrag„ aten˛ia de la gravele probleme interne care au ap„rut Ón cadrul fostului partid de guvern„m‚nt prin reÓntoarcerea lui Ion Iliescu ∫i declan∫area luptelor interne Óntre Iliescu ∫i N„stase.

De altfel, aproape Ón fiecare zi mijloacele de informare Ón mas„ prezint„ pe larg t‚rguiala pentru func˛ii desf„∫urat„ Ón cadrul P.S.D.-ului. De cele mai multe ori, aceste ∫tiri nu sunt deloc m„gulitoare pentru partidul obi∫nuit ca ani la r‚nd s„ fie ridicat Ón sl„vi.

Mo˛iunea simpl„ de ast„zi este un document f„r„ nici un fel de relevan˛„ pentru opinia public„. Afirm acest lucru av‚nd Ón vedere faptul c„ mo˛iunea debiteaz„ multe lucruri neadev„rate, dar debuteaz„ prin reiterarea unei

totale lipse de respect pentru electoratul care Ón noiembrie—decembrie 2004 a optat pentru schimbare.

Aceast„ atitudine, Óns„, nu ne mai surprinde, pentru c„ ea este regula dup„ care s-a ghidat P.S.D.-ul Ón toat„ activitatea sa politic„. Este o prelungire a practicilor bine cunoscute nou„ de dinainte de 1989. Dorind s„-∫i ascund„ propriile gre∫eli, fr„m‚nt„ri interne, dar ∫i frustr„ri, partidul care s-a considerat atotputernic ∫i deasupra voin˛ei populare a ie∫it la atac. Atacul se realizeaz„ prin intermediul unui document care poate, Ón cel mai bun caz, s„ provoace z‚mbete.

Mo˛iunea de fa˛„ este o Óncercare nereu∫it„ de a arunca sub covor murd„ria ∫i corup˛ia, aceste elemente care exist„ ast„zi Ón P.S.D. ∫i care au generat o stare conflictual„ f„r„ precedent.

Astfel, Ón conglomeratul din partidul care a guvernat Rom‚nia Ón ultimii 4 ani au ap„rut tot felul de disensiuni care se manifest„ at‚t la centru, c‚t ∫i Ón teritoriu. P.S.D. se caracterizeaz„ ast„zi prin lideri care nu mai ascult„ de conducerea central„, Óncerc„ri disperate de a∫a-zis„ reformare, propuneri de candida˛i ce nu sunt pe placul celor de la centru, schimbarea statutului partidului Ón func˛ie de interesele personale.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 12 minute. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Cristian R„dulescu.

## **Domnul Cristian R„dulescu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Pentru ca lucrurile s„ fie foarte clare de la Ónceput, permite˛i-mi s„ Óncep prin a mul˛umi Partidului Social Democrat, care, ini˛iind o mo˛iune referitoare la politizarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005 administra˛iei, ne procur„ un excelent prilej de aminti Ónc„ o dat„ ˛„rii ce au Ónsemnat guvern„rile P.S.D.

Dac„ ar fi, doar Ón c‚teva cuvinte, s„ caracteriz„m perioadele 1992—1996 ∫i, respectiv, 2000—2004, Ón care acest partid a condus ˛ara, categoric, Ón mintea majorit„˛ii cet„˛enilor ar reveni dou„ sintagme care caracterizeaz„ dou„ fenomene: generalizarea corup˛iei ∫i politizarea administra˛iei. Politizarea administra˛iei este o metod„ Ónceput„ de P.D.S.R. Ón 1992—1996 ∫i ∫lefuit„ apoi p‚n„ la virtuozitate Ón 2000—2004 sub bagheta neÓntrecutului Octav Cozm‚nc„.

De altfel, electoratul a ∫tiut s„ reac˛ioneze corect ∫i, la scrutinul de anul trecut, a sanc˛ionat prin vot politica de Ónregimentare for˛at„ Ón P.S.D. a Óntregii administra˛ii. Rezultatul alegerilor locale ∫i generale din 2004 a fost unul extrem de clar. Rom‚nii au demonstrat din nou c„ partidul-stat a murit Ón decembrie 1989 ∫i orice Óncercare a acelor educa˛i la ™tefan Gheorghiu de a-l reÓnvia va fi sortit„ l„zii de gunoi a istoriei.

Textul mo˛iunii, ca atare, se dovede∫te a fi o Óns„ilare de acuze ce se desf„∫oar„ paralel cu realitatea. Œn lipsa datelor care s„ sprijine acuza˛iile, mo˛iunea abund„ Ón procese de inten˛ie ∫i Ón avertismente ale unor catastrofe ce pot s„ vin„. Unui demers politic at‚t de incoerent e greu s„-i r„spunzi concret ∫i serios.

Totu∫i, pe scurt, voi Óncerca s„ fac o compara˛ie Óntre situa˛ia prezent„, denun˛at„ de P.S.D., ∫i prima perioad„ a guvern„rii P.S.D.

Punctul 1 fa˛„ de acuzele prezentate Ón mo˛iune. Guvernul condus de C„lin Popescu-T„riceanu a preluat o structur„ a ministerelor, agen˛iilor ∫i a celorlalte structuri subordonate pe care nu a modificat-o cu nimic, tocmai pentru a nu periclita continuitatea actului de guvernare la schimbarea puterii. S„ ne amintim, Ón schimb, performan˛ele Guvernului Adrian N„stase, criticate la modul cel mai sever de Comisia European„ Ón raportul de ˛ar„ pe 2001. Aici nu voi relua Óntregul pasaj din raportul Comisiei Europene, care a fost deja citat Ón interven˛ia domnului ministru Blaga, voi resublinia, Óns„, doar o fraz„: îProcesul acesta de Óndep„rtare a multor func˛ionari publici, fie prin demisii, fie prin concediere...“, e vorba de 2001, îa subminat serios stabilitatea func˛iei publice la toate nivelurile administra˛iei publice.“

V„ mul˛umesc.

Mul˛umim frumos. A˛i vorbit 10 minute.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, domnul deputat Lucian Augustin Bolca∫.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dezbaterile de ast„zi m„ Óndrept„˛esc s„ cred c„ un scriitor pe nedrept uitat, P„storel Teodoreanu, ∫i m„ adresez doamnei ministru al culturii, s„ nu-l mai uit„m Ón continuare, a avut perfect„ dreptate. El spunea cam a∫a: îLa ce s-o fi repet‚nd istoria, dac„ aceasta nu serve∫te la nimic?“

De la aceast„ tribun„ a Parlamentului am dat citire unei mo˛iuni de cenzur„ care, printre alte capitole, vorbea despre politizarea administra˛iei, realizat„ sub guvernarea P.S.D. ™i a fost o realitate. Au spus-o ∫i cei care au vorbit p‚n„ acum, ∫i argumentele pro sau contra nu pot s„ ne Ónl„ture din memorie ceea ce am tr„it noi.

Din punctul de vedere al partidului pe care am cinstea s„-l reprezint, pot s„ v„ dau, f„r„ s„ v„ plictisesc, exemple de func˛ionari ai administra˛iei centrale sau locale, pot s„ v„ dau, Ón primul r‚nd, nume de ale∫i locali care au fost determina˛i, f„r„ a mai socoti mijloacele de defectare, s„ cantoneze Ón barca P.S.D.-ului. A fost o metod„, Óntr-adev„r, folosit„.

Œn aceste condi˛ii, primul aspect pe care trebuie s„-l vedem Ón aceast„ mo˛iune, Ón aprecierea acestei mo˛iuni simple, este faptul c„ semnatarii ei nu aveau dreptul s„ ridice piatra ∫i s„ dea.

Partidul Popular Rom‚nia Mare ∫i, dac„ Ómi da˛i voie, cu modestie, eu, ne-am pronun˛at Óntotdeauna pentru moralitate Ón via˛a politic„. Iar un asemenea gest Ól socotesc la acea dat„ imoral, independent de motiva˛iile promov„rii sale.

Œn acela∫i context, vreau s„ v„ spun c„, pe de alt„ parte, pericolul despre care se vorbe∫te Ón aceast„ mo˛iune exist„. Numai c„ ∫i aceasta, dac„ vre˛i, pute˛i s„ o considera˛i o a doua apreciere, nu neap„rat o critic„ la adresa mo˛iunii, nu a∫a se poate vorbi despre acest pericol, pentru c„, Óntr-adev„r, problema este complex„.

Dac„ recunoa∫tem to˛i c„ Ón guvernarea anterioar„ s-a pesederizat, f„r„ eficien˛„, un anume sector, este normal, nu numai s„ oprim acest fenomen, dar s„-i Ónl„tur„m ∫i consecin˛ele. Poate s„ fie acest aspect un aspect de politizare? ™i r„spunsul este simplu: poate, dac„ punem Ón locul lor oameni tot pe criterii politice ∫i la fel de incompeten˛i profesional.

Œn acela∫i timp, a∫ fi a∫teptat de la mo˛iune, Ón loc de o referire cvasijurnalistic„, ∫i nu m„ g‚ndesc la un jurnalism de bun„ calitate, la diverse generalit„˛i care pot s„ apar„ de-a dreptul lozincarde, s„ fac„ o sintez„ a unei realit„˛i. ™i sinteza aceasta o sim˛im noi Ón Parlament, con˛inutul ei. ™i anume metodele de politizare, dar nu numai a administra˛iei, ∫i aici permite˛i-mi s„ deschid o parantez„ pe care o voi Ónchide la sf‚r∫it. De ce numai a administra˛iei, oare? De ce aceasta a fost ˛inta mo˛iunii?

Metodele de politizare folosite la aceast„ or„ au ra˛iuni diferite ∫i se situeaz„ pe paliere diferite, pe modalit„˛i diferite. Ra˛iunea este una onest„, a Ónl„tur„rii a ceea ce s-a f„cut r„u Ón guvernarea anterioar„, ra˛iunea poate s„ fie ∫i este aceast„ foame dup„ func˛ii, aceast„ foame de a satisface nu i-a∫ spune clientela politic„, suporterii partidelor aflate la guvernare, ci de a satisface sus˛in„torii acestor partide.

Echilibrul se g„se∫te numai Ón garan˛ia competen˛ei ∫i, din p„cate, nu ni-l d„ nimeni. Dimpotriv„, acest apetit al schimb„rii duce, ca orice lucru care trece peste anumite limite, la ni∫te Óndoieli ∫i suspiciuni. ™i acum ajung la modalit„˛ile care se practic„ ast„zi ∫i pe care, probabil, ni∫te redactori ai mo˛iunii simple ar fi trebuit s„ le g„seasc„.

Mul˛umesc, stimate coleg. A˛i vorbit 13 minute.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul deputat Seres Dénes.

Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,

## Onorat„ Camer„,

Œn ultimii ani, ∫i Ón Rom‚nia s-au f„cut pa∫i importan˛i Ón direc˛ia reformei administra˛iei publice, at‚t de necesar„ din perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea

European„, c‚t ∫i pentru c„ Rom‚nia are nevoie de o administra˛ie func˛ional„ ∫i responsabil„ Ón rela˛ia cu cet„˛enii.

De∫i progresele sunt evidente at‚t din punct de vedere legislativ, c‚t ∫i institu˛ional, Ónc„ sunt deficien˛e vizibile Ón func˛ionarea acesteia ∫i, pentru a r„spunde exigen˛elor Uniunii Europene, c‚t ∫i cet„˛enilor, este nevoie de o schimbare de fond a administra˛iei publice.

A fost reglementat„ prin lege func˛ia ∫i func˛ionarul public, cu drepturile ∫i obliga˛iile aferente, ∫i s-a creat ∫i institu˛ia specializat„ pentru gestionarea activit„˛ii acestui for profesional, av‚nd drept scop cre∫terea calit„˛ii, a specializ„rii, a asigur„rii unui serviciu public stabil, profesional, transparent, eficient ∫i impar˛ial. Nu mai pu˛in este adev„rat c„, de fiecare dat„, noua putere a Óncercat s„ g„seasc„ solu˛ii pentru stabilirea Ón func˛ie a lucr„torilor din administra˛ia public„, sigur, dup„ promovarea Ón func˛iile de conducere a celor apropia˛i, a celor care ∫i-au adus contribu˛ia, Óntr-un fel sau altul, la victoria Ón alegeri.

Acest lucru a fost posibil datorit„ unei legisla˛ii instabile, eliberarea sau demiterea din func˛ie f„c‚ndu-se pe baza unor teste profesionale sau prin intermediul reorganiz„rii institu˛ionale.

Prin reorganizarea institu˛ional„, de fiecare dat„, unele func˛ii au disp„rut, Ón timp ce altele ∫i-au modificat responsabilit„˛ile, ceea ce a oferit un prilej bun pentru schimbarea masiv„ a func˛ionarilor publici. De fiecare dat„, am asistat la demersuri care au fost motivate de realizarea Programului de guvernare, de crearea unor instrumente de valorificare a propriilor concep˛ii ∫i programe.

Œn ceea ce prive∫te institu˛ia prefectului, Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia a atras aten˛ia de fiecare dat„, inclusiv cu ocazia modific„rii legisla˛iei Ón 2004, c„ aceasta trebuie s„ se limiteze la atribu˛iile prev„zute de Constitu˛ie ∫i cu prec„dere la cea de supraveghere a respect„rii legisla˛iei la nivelul administra˛iei publice locale, orice alte responsabilit„˛i sau competen˛e atribuite, Ón contradic˛ie cu principiile statuate, pentru func˛ionarea administra˛iei publice Ón Rom‚nia. Depolitizarea func˛iei va constitui, poate, zic eu, un pas important Ón demersurile f„cute pentru stabilizarea func˛iei publice.

Mul˛umim. A˛i epuizat 5 minute din timpul alocat. Urmeaz„ domnul Pantelimon Manta, din partea Partidului Umanist Rom‚n.

Stima˛i colegi, Domnilor invita˛i,

Mo˛iunea simpl„ Ónaintat„ azi de P.S.D. atinge o problem„ veche ∫i recurent„ din politica rom‚neasc„, o problem„ care survine din nou la fiecare ciclu electoral. Nu ne vom referi dec‚t la ultimii cinci ani, adic„ doar la perioada Ón care Partidul Umanist a fost partid parlamentar ∫i a avut ocazia s„ analizeze Óndeaproape func˛ionarea mecanismelor politice Ón Rom‚nia, la centru ∫i Ón teritoriu.

Am v„zut Ón precedenta guvernare ce Ónseamn„ partid-stat, ce Ónseamn„ monopolul politic, ce Ónseamn„ ini˛iativa de a acapara toate p‚rghiile puterii de c„tre un anumit partid sau, mai grav, de c„tre un anumit grup din cadrul unui anumit partid.

Am v„zut c„ aceast„ tentativ„ poate fi Óncununat„ de succes atunci c‚nd nu exist„ for˛„ politic„ ori t„ria moral„ din partea celorlalte forma˛iuni din sistemul pluripartitism de a i se opune.

Partidul Umanist a fost, pentru o perioad„, asociat la guvernare cu P.S.D.-ul dup„ alegerile din 2000 Ón baza unei singure Ón˛elegeri: P.U.R. s„ aduc„ o component„ de dreapta dominantei social-democrate de atunci, s„ reprezinte Ón Executiv, m„car pe m„sura for˛ei sale parlamentare, interesele electoratului s„u, clasa de mijloc ∫i Óntreprinz„torul mic ∫i mijlociu, ∫i, Ón consecin˛„, s„ fie Ónfiin˛at un minister al I.M.M.-urilor.

Œn 2002, ei au Ónc„lcat Ón˛elegerea de colaborare cu P.U.R.-ul ∫i au desfiin˛at ministerul I.M.M.-urilor. Replica noastr„ a fost rapid„ ∫i neezitant„: ie∫irea de la guvernare din momentul Ón care ne-a fost clar c„ nu mai putem sus˛ine, din Executiv, interesele electoratului nostru ∫i promisiunilor noastre electorale.

Ca participant minor la acea guvernare, putem afirma cu con∫tiin˛a Ómp„cat„ c„ P.S.D.-ul a practicat o form„ de politizare a structurilor administra˛iei publice. ™i avem suficiente exemple. Foarte pe scurt ∫i un caz foarte concret men˛ionat aici ∫i de domnul ministru Blaga, eu cred c„ a fost destul de bl‚nd, e vorba de maleficul personaj politic Mischie Nicolae, sub a c„rui baghet„ magic„ a disp„rut orice urm„ de competen˛„ ∫i profesionalism, nu numai Ón numirile func˛ionarilor publici, dar Ón orice Óncadrare de post de jurist, de economist.

Mul˛umim, domnule deputat.

Vreau s„ v„ spun c„ Partidul Umanist Rom‚n ∫i-a epuizat timpul.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Pupez„ Viorel.

## **Domnul Viorel Pupez„:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

A devenit, se pare, un titlu de glorie pentru actualii dreg„tori ai puterii politice, la nivel guvernamental ∫i jude˛ean, azv‚rlirea, a∫a-zisele schimb„ri ale unor oameni care ∫i-au f„cut o profesie Ón sistemul administra˛iei publice.

Detronarea lor, dar ∫i violen˛a, uneori, cu care se face, creeaz„ acum pentru ace∫ti dreg„tori politici satisfac˛ia ideii de normalitate. Œn pofida cunoscutei lozinci ce le apas„ pa∫ii de zi cu zi, îDreptate ∫i adev„r“, nu sufer„ de nici o mustrare de con∫tiin˛„ c‚nd transform„ legile, hot„r‚rile de Guvern, ordonan˛ele de urgen˛„ Ón simple instrumente prin care Ó∫i instaleaz„ clientela politic„, cumetrii, nepo˛ii, so˛iile ∫i fiicele Ón fotolii de demnitate public„ sau directori ai unor institu˛ii de nivel jude˛ean sau local.

F„c‚nd acum bilan˛ul, ce constat„m? Œn primul r‚nd, sfidarea omului simplu, compromiterea grav„ a ideii de echitate ∫i dreptate. Efectul este cu at‚t mai drastic ∫i nimicitor cu c‚t se creeaz„ un grav pericol prin care nu criteriul valoric guverneaz„ succesul ∫i afirmarea, ci ∫mecheria, tupeul, lipsa de scrupule.

Œn jude˛e, printre oameni se nasc semne de Óntrebare ∫i sentimente de panic„. Parc„ o hoard„ s-a ab„tut asupra administra˛iei locale, a func˛ionarilor publici. Iat„ c‚teva exemple din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud: pre∫edintele P.D. din jude˛ for˛eaz„ prefectul ∫i conducerea Ministrului Agriculturii ∫i-l nume∫te la Direc˛ia agricol„ pe cumnatul s„u; liderul liberal jude˛ean Ó∫i nume∫te so˛ia ca reprezentant al patronatelor Ón Consiliul de administra˛ie al Casei Jude˛ene de Asigur„ri (important este de re˛inut c„ doamna Ilie∫ este medic ∫i reprezint„ patronatele rom‚ne), la Autoritatea Rutier„ director este numit fiul cuscrului liberalului Sabin Ilie∫; la Societatea de Drumuri Jude˛ene nepotul pre∫edintelui P.N.L. a fost numit Ón A.G.A., cred c„ singular„ Ón ˛ar„ este prigoana pe care prefectul, liderii jude˛eni P.D. ∫i P.N.L. o fac de c‚teva luni Ómpotriva pre∫edintelui Consiliului jude˛ean, membru al Partidului Social Democrat.

Œmpotriva pre∫edintelui Consiliului jude˛ean s-au creat comisii speciale de analiz„ ∫i verificare, intentarea unor procese Ón instan˛„, iar unele publica˛ii locale sunt sus˛inute pentru a denigra ∫i compromite persoana, familia pre∫edintelui Consiliului jude˛ean, salaria˛ii Consiliului jude˛ean.

Mul˛umim, domnule coleg. A˛i vorbit 5 minute. Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul deputat Dan Motreanu.

## **Domnul Dan ™tefan Motreanu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnilor mini∫tri,

Stima˛i colegi,

V„ m„rturisesc cu sinceritate c„, Ón momentul Ón care am auzit c„ P.S.D. a depus aceast„ mo˛iune, am ∫tiut c„ a sosit momentul adev„rului Ón ceea ce prive∫te ac˛iunea de pesederizare a Rom‚niei Óntre 2001—2004.

Pre˛ de c‚teva secunde m-am g‚ndit c„ Ón∫i∫i cei din P.S.D. doresc s„ afle adev„rul. Am crezut c„, ap„sa˛i de sentimentul vinov„˛iei, vor s„-∫i elibereze con∫tiin˛a de modul arbitrar ∫i abuziv pe care l-au folosit Ón numirea ∫i promovarea func˛ionarilor publici.

M-am uitat Óns„ pe textul mo˛iunii ∫i pe lista semnatarilor ∫i mi-am dat seama c„ m-am Ón∫elat. I-am reg„sit pe aceast„ list„ pe numero∫i fo∫ti demnitari ai P.S.D.-ului, mini∫tri ∫i prefec˛i, care s-au dovedit exper˛i Ón Ónc„lcarea ∫i desconsiderarea prevederilor statutului func˛ionarilor publici ∫i numirea lor pe un singur criteriu: ata∫amentul de partid.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ aminti˛i, desigur, de momentul 2001, c‚nd epur„rile politice au venit ca un t„v„lug asupra tuturor cet„˛enilor care nu simpatizau sau nu erau membri ai partidului de guvern„m‚nt. Aplic‚nd principiul îCine nu e cu noi, este Ómpotriva noastr„“, mii de oameni ∫i-au pierdut slujbele pentru a face loc mu∫teriilor P.S.D., chiar dac„ de cele mai multe ori ace∫tia nu aveau nici o competen˛„ managerial„.

Dar schimb„rile nu s-au oprit aici, nu doar la func˛iile de conducere, a fost politizat totul, de la director, p‚n„ la portar. Œn scurt timp, P.S.D. raporta c„ are peste 700.000 de membri de partid ∫i aproximativ 75% din num„rul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005 primarilor ∫i consilierilor locali. Peste noapte, sediile celor mai importante institu˛ii publice s-au transformat Ón adev„rate garnizoane de propagand„ P.S.D., iar ˛ara a Ónceput s„ fie guvernat„ ca propria mo∫ie.

A∫a s-au n„scut baronii locali P.S.D., care au acumulat din venitul de func˛ionar public averi fabuloase. Ce se Ónt‚mpla Óntre timp Ón Rom‚nia real„, Ón Rom‚nia oamenilor de r‚nd, care nu aspirau nici la titlul de baron, nici la vreo alt„ demnitate public„? Oamenii erau Ómpov„ra˛i de o protec˛ie social„ ce Ónsemna taxe ∫i biruri noi, ghi∫eul era autoritatea suprem„ Ón fa˛a c„ruia to˛i ne aplecam, iar institu˛iile publice Ó∫i dovedeau ineficien˛a ∫i dispre˛ul. ™i asta Ón timp ce guvernarea P.S.D. n„∫tea o nou„ clas„ social„, baronii. I-a v„zut ∫i i-a cunoscut tot rom‚nul. Mass-media ∫i societatea civil„ au semnalat timp de patru ani cum s-au Ónfruptat din banul public. Uniunea European„ ne-a aten˛ionat Ón toate rapoartele despre fenomenul major al corup˛iei din administra˛ia local„ ∫i central„.

Mul˛umim, domnule deputat. Partidul Na˛ional Liberal ∫i-a epuizat timpul.

Are cuv‚ntul domnul deputat Oltean, din partea Partidului Democrat. Ave˛i 5 minute.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Œmi Óng„dui, mai Ónt‚i, s„ v„ rog, poate g„si˛i o modalitate de a aloca timp suplimentar reprezentantului P.U.R., domnului Manta, pentru a-∫i expune adev„rata interven˛ie, pentru c„ am impresia c„ P.S.D.-ul i-a Ónlocuit h‚rtiile pe care avea discursul ∫i pe care ar fi trebuit s„-l aib„ la aceast„ Ónalt„ tribun„!

Dac„ lucrurile nu stau a∫a, atunci se impune cu necesitate ca P.U.R.-ul s„ se hot„rasc„ dac„ este la guvernare sau este Ón opozi˛ie!

Domnule pre∫edinte,

Domnilor mini∫tri,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Da˛i-mi voie s„ Óncep interven˛ia mea prin a sublinia c„ P.S.D.-ul nu avea c„derea moral„ s„ depun„ o mo˛iune referitoare la procesul de politizare a administra˛iei publice centrale ∫i locale sub guvernarea abia Ónceput„ a premierului T„riceanu.

Œn aceast„ privin˛„, fosta guvernare a Óntrecut orice limit„ ∫i, drept consecin˛„, ar fi trebuit s„ aib„ m„car decen˛a de a a∫tepta punerea Ón aplicare a noii politici g‚ndite de actualul Guvern Ón ce prive∫te reforma administra˛iei publice centrale ∫i locale.

Revenind la mo˛iune, constat„m c„ suntem Ón prezen˛a unui text redactat cu certitudine de absolven˛i ai ∫colii de partid î™tefan Gheorghiu“, un text demagogic, lipsit de date relevante ∫i Óntr-o contradic˛ie flagrant„ cu ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón administra˛ia public„ central„ ∫i local„. Este textul unor activi∫ti de partid comuni∫ti, specializa˛i Ón minciun„, demagogie ∫i dezinformare.

Œn calitatea mea de vicepre∫edinte al Departamentului pentru Administra˛ie Public„ al Partidului Democrat, dar ∫i de pre∫edinte al Comisiei pentru administra˛ie public„ pe perioada 2001—2004, am realizat un studiu, un documentar privind evolu˛ia situa˛iei Ón acest domeniu Ón timpul guvern„rii P.S.D. Deci mi-a∫ permite, domnilor colegi, s„ abordez aceast„ tem„ Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„, folosindu-m„ de datele pe care eu le-am cules cu ajutorul, evident, al organelor de specialitate ale vremii respective.

Œn jude˛ul Buz„u, ∫i iau jude˛ele Ón mod aleatoriu, Ón perioada 2001—2005, nu a existat nici un ∫ef de serviciu deconcentrat neÓnregimentat politic Ón partidul de guvern„m‚nt al vremii respective. Œn jude˛ul Gala˛i, to˛i directorii institu˛iilor deconcentrate, mul˛i dintre ei av‚nd func˛ii politice Ón structurile de conducere ale partidului de guvern„m‚nt, P.S.D., au desf„∫urat activit„˛i politice Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005 timpul campaniei electorale 2004, av‚nd Ón responsabilitate c‚te o zon„ geografic„. Absolut to˛i erau Ónregimenta˛i Ón partidul de guvern„m‚nt. Œn jude˛ul Teleorman, dup„ alegerile generale din 2000, cei mai mul˛i ∫efi ai serviciilor deconcentrate au fost schimba˛i Ón primele 30 de zile, prin ordine ale mini∫trilor sau prin presiuni. Œn jude˛ul Ia∫i, Ón jude˛ul Maramure∫ situa˛ia a fost identic„. Œn jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, al c„rui deputat sunt ∫i pe care Ól reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, doar directorul de la Direc˛ia de Dialog Social, devenit peste noapte membru P.S.D., a sc„pat de furia dezl„n˛uit„ a partidului-stat. Restul au fost schimba˛i Ón trei s„pt„m‚ni. Œl v„d Ón sal„ pe domnul prefect, fostul prefect al jude˛ului, Pupez„ Viorel, care, actualmente, este deputat al partidului de guvern„m‚nt, care s-a manifestat ca un adev„rat tor˛ionar Ón aceast„ perioad„ Ón jude˛ul acesta. Nu i-a sc„pat nimic. De altfel, Domnia sa a fost primul prefect care a raportat cu m‚ndrie, la Congresul partidului de guvern„m‚nt de anul trecut, c„ Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud a terminat opera de distrugere a Partidului Democrat, c„ a pedeserizat totul, de la v‚rf p‚n„ la coad„, ∫i c„ Ón acel jude˛ calc„ numai pe covoare de culoare ro∫ie. A∫a este.

Œng„dui˛i-mi, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ v„ rog s„ m„ aten˛iona˛i dac„ cronometrul meu nu a func˛ionat corect ∫i s„-mi exprim, Óns„, convingerea c„, ast„zi, ceea ce guvernarea noastr„ va Óntreprinde nu va sem„na deloc cu ceea ce au f„cut distin∫ii no∫tri colegi, care, ast„zi, vin ∫i ne condamn„, s„ v„ asigur, stima˛i colegi, c„ actuala guvernare va ∫ti s„ pun„ mai presus dec‚t orice profesionalismul func˛ionarilor publici, ∫i nu clientela politic„.

Sunt absolut convins c„ Ón aceast„ privin˛„ nu vom sem„na cu dumneavoastr„, s„ fi˛i absolut convin∫i, ∫i c„ vom Óncerca s„ delimit„m ceea ce este politic de ceea ce este administrativ.

Partidul Democrat s-a pronun˛at Óntotdeauna Ómpotriva politiz„rii ∫i o va face Ón continuare. ™i, ast„zi, grupul parlamentar al Partidului Democrat nu va vota aceast„ mo˛iune.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umim, domnule deputat. Partidul Democrat ∫i-a epuizat timpul.

Are cuv‚ntul din partea Partidului Rom‚nia Mare, care mai are Ónc„ un minut, domnul deputat D„nu˛ Liga.

## **Domnul D„nu˛ Liga:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sunt unul dintre parlamentarii cei mai vehemen˛i Ón a lua atitudine fa˛„ de abuzurile ∫i derapajele unor baroni locali ai alian˛ei de guvernare. Dar de aici ∫i p‚n„ la spectacolul oferit de P.S.D., ast„zi, cu aceast„ mo˛iune, este cale lung„. De aceea, cred c„ a∫ fi incorect dac„ n-a∫ lua atitudine fa˛„ de aceast„ art„ a ridicolului.

Dragi colegi, mare tupeu trebuie s„ aib„ cei 96 de deputa˛i pesedi∫ti care au depus mo˛iunea simpl„ îDeprofesionalizarea ∫i politizarea administra˛iei publice, principii ale guvern„rii T„riceanu“!

Guvernarea anterioar„, care s-a crezut patronul absolut al Rom‚niei, nu face altceva dec‚t s„ cocoa˛e clientela sa Ón administra˛ia public„. P.S.D.-ul n-a f„cut altceva dec‚t s„-∫i arate foamea de func˛ii publice. Auzi˛i ∫i dumneavoastr„: îdeprofesionalizare ∫i politizare“!

Dac„ i se poate repro∫a ceva guvern„rii T„riceanu, este c„ nu a dat de p„m‚nt cu to˛i dinozaurii uita˛i Ón func˛ii publice de ani ∫i ani. Au schimbat doar c‚˛iva la v‚rf. ™i P.S.D., hopa, strig„ Ón gura mare: îSchimbare abuziv„!“ Or, ∫tim bine c„ Ón mamutul P.S.D. se afl„ cei mai mul˛i privilegia˛i str„ini de binele public. Au ∫tiut, Óns„, s„-l foloseasc„ propagandistic. P.S.D. se teme c„ au fost schimba˛i prea mul˛i dintre cei care au gestionat corup˛ia ∫i jaful.

Formularea din mo˛iune este bombastic„: îac˛iuni politice f„r„ precedent“. Unde a˛i v„zut, domnilor parlamentari P.S.D., maziliri Ón mas„ printre func˛ionarii publici? Chiar a˛i uitat ac˛iunea dumneavoastr„ de pedeserizare, c‚t a˛i fost la guvernare? Chiar uita˛i, domnilor, cum a˛i Ón∫urubat peste tot, Ón administra˛ie, pesedi∫ti loiali? Cum i-a˛i coco˛at Ón func˛ii pe faraoni, baroni ∫i corup˛i? Uita˛i c„ administra˛ia public„ din timpul guvern„rii dumneavoastr„ a practicat dependen˛a personal„, descuraj‚nd solidaritatea social„?

Domnul ministru Blaga i-a acordat din timpul Guvernului.

## **Domnul D„nu˛ Liga:**

## V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Œntregul angrenaj al aparatului de stat era programat ∫i uns pentru nevoile dumneavoastr„. Acum v„ teme˛i c„ angrenajul ar putea fi gripat de tineri care acced la func˛ii publice ∫i care au Ón˛eles c„ genera˛ia de administratori publici de p‚n„ acum ∫i-a v„zut limitele. Œn fond, nu s-a cerut altceva dec‚t transformarea ∫efilor serviciilor descentralizate Ón manageri cu contract, ca s„ nu mai fie Ón b„taia v‚nturilor, la fiecare 4 ani, ∫i s„-i profesionalizeze Ón felul acesta, nu s„-i deprofesionalizeze.

P.S.D., prin aceast„ mo˛iune, ar dori s„-∫i perpetueze clien˛ii din administra˛ie tocmai Óntr-un moment Ón care oficialii europeni repro∫eaz„ Rom‚niei c„ n-a reu∫it s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005 Ónlocuiasc„ aparatul de stat care refuz„ s„-∫i schimbe tiparele de conduit„. P.S.D. este deranjat c„ i se modific„ re˛eta: nucleul de putere pesedist„ Ón toate structurile administrative, care mereu au p„rut prea pu˛ine ∫i prea mici pentru un partid ca P.S.D.-ul. Pentru c„ P.S.D. invoc„ cinic interesul public, ar trebui s„-i amintim de acele stenograme, de care s-a uitat prea devreme, unde se punea la cale pesederizarea masiv„. Stenogramele relev„ tocmai ingerin˛ele P.S.D.-ului fa˛„ de interesul public, faptul c„ se cerea administra˛iei s„ perfec˛ioneze ma∫ina de rela˛ii publice Ón folosul P.S.D., care a gestionat fraudulos sute de milioane de euro ∫i dolari.

Din aceast„ cauz„, Partidul Popular Rom‚nia Mare s-ar fi al„turat mo˛iunii, dac„ P.S.D., re˛ine˛i, dragi colegi P.S.D., ∫i-ar fi asumat r„spunderea unor asemenea practici c‚nd a fost la guvernare. Cum lucrul acesta nu s-a Ónt‚mplat, nici Partidul Popular Rom‚nia Mare, din Ónt‚mplare, nu se va al„tura acestei mo˛iuni.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umim, domnule deputat.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul deputat Petru Lificiu, din partea Partidului Social Democrat.

## **Domnul Petru Lificiu:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Stima˛i colegi,

Supunem aten˛iei dumneavoastr„ o situa˛ie critic„ prin care se exercit„ presiuni politice ∫i, uneori, adev„rate prigoane asupra func˛ionarilor publici cu func˛ii de conducere Ón domeniul protec˛iei mediului ambiant din toate jude˛ele ˛„rii, av‚nd drept scop determinarea acestora s„-∫i prezinte demisiile sau Óncercarea de intimidare, prin diverse tipuri de controale, de a g„si aspecte care s„ motiveze demiterea conducerii acestor institu˛ii.

Expresii de genul îori demisia, ori Ó˛i trimit toate controalele pe cap“ sau îde data aceasta, nu mai sc„pa˛i“ ori înu are cine s„ v„ mai apere“ sunt tot mai dese ∫i mai prezente Ón aproape toate jude˛ele ˛„rii. Ba, da, stima˛i colegi din domeniul mediului, are cine s„ v„ apere! V„ ap„r„ legea aplicat„ corect. Aceste presiuni ∫i intimid„ri au loc Ón toate jude˛ele, la toate agen˛iile jude˛ene de protec˛ia mediului ∫i la cele 8 agen˛ii regionale de protec˛ia mediului. Controalele se succed unul dup„ altul, agen˛iile sunt cu documentele Ómpr„∫tiate peste tot, la dispozi˛ia a tot felul de controlori de conjunctur„, corpuri, audituri, comisii, g„rzi, care se pricep mai mult sau mai pu˛in la mediu, de cele mai multe ori, sosi˛i pe sesiz„ri anonime.

De asemenea, Ón acela∫i context, doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Ón data de 24 martie 2005 s-a solicitat prefec˛ilor s„ transmit„ lista tuturor ∫efilor de servicii deconcentrate care s-au implicat Ón campanie electoral„, f„r„ a ˛ine cont c„ Legea nr. 188/1999, republicat„, confer„ acest drept func˛ionarilor publici.

F„r„ a fi subiectivi, consider„m c„ toate ac˛iunile de control demarate Ón aceast„ perioad„ au leg„tur„ direct„ cu Ómp„r˛irea posturilor de conducere ale institu˛iilor deconcentrate la nivel local Óntre prieteni, rude, membri de familie, sunt abuzive ∫i, uneori, ilegale.

Atrag aten˛ia Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei c„ directorii agen˛iilor regionale de protec˛ia mediului sunt exper˛i care s-au format cu greu, Ón ani de zile, prin programe europene, cu bani mul˛i, Ón ˛ar„ ∫i Ón ˛„rile Uniunii Europene. Mul˛i dintre ei sunt speciali∫ti recunoscu˛i pe plan interna˛ional. Directori executivi ai agen˛iilor regionale de protec˛ia mediului au fost audita˛i la Bruxelles, prin programul PHARE 2001 de Ónt„rire institu˛ional„ a Rom‚niei Ón domeniul protec˛iei mediului ambiant.

V„ mul˛umesc.

Din partea U.D.M.R, domnul Márton Árpád Francisc.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

De c‚nd Ón Rom‚nia s-a instaurat aceast„ posibilitate, Óntr-adev„r, de schimbare a guvernelor, din 4 Ón 4 ani avem acelea∫i discu˛ii legate de prefec˛i, de conduc„torii anumitor institu˛ii, de conduc„torii anumitor direc˛ii ∫.a.m.d.

Dup„ cum v-a prezentat domnul Seres, din partea grupului nostru, noi avem o viziune asupra a ceea ce ar trebui s„ Ónsemne func˛ionarul public ∫i serviciul public, adic„ ceva Ón slujba cet„˛eanului. Numai c„, din p„cate, de∫i noi am fost Ómpotriva acestuia, Ón actuala Constitu˛ie a Rom‚niei se prevede c„ prefectul este reprezentantul Guvernului. Al c„rui Guvern, m„ Óntreb? Normal, acela care are puterea Ón momentul respectiv. El conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. Ale c„ror ministere? Ale celora care func˛ioneaz„.

Deci, dac„ avem o astfel de viziune asupra rolului ∫i dorim s„ p„str„m aceast„ viziune, atunci s„ spunem clar: îDa, Óntr-adev„r, prefectul, subprefec˛ii ∫i ace∫ti directori sunt func˛ii politice.“ Dac„ nu dorim asta, atunci s„ le lu„m aceste competen˛e, aceste puteri, s„ Ói facem, Óntr-adev„r, func˛ionari Ón serviciul cet„˛eanului ∫i s„ r„m‚nem Ón Constitu˛ie cu alin. (5) din art. 123, adic„: îPrefectul poate ataca, Ón fa˛a instan˛ei de contencios administrativ, un act al consiliului jude˛ean, al celui local sau al primarului, Ón cazul Ón care consider„ actul ilegal.“

Cred c„ este momentul ca noi, clasa politic„ din Rom‚nia, s„ lu„m o decizie clar„ Ón aceast„ privin˛„. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umim, stimate coleg.

™i U.D.M.R.-ul ∫i-a terminat timpul de vorbire.

A mai r„mas, din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Gabriel Oprea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005

## **Domnul Gabriel Oprea:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi,

Am fost acuza˛i, 4 ani de zile, c„ for˛„m oamenii profesioni∫ti afla˛i Ón posturi de conducere s„ intre Ón P.S.D. Acum constat„m cu surprindere ∫i Óngrijorare c„ acei profesioni∫ti s„ intre, chipurile, Ón partidul nostru au devenit persoane înon grata“ ai actualei guvern„ri ∫i se duce o adev„rat„ v‚n„toare Ómpotriva lor, pentru a pune Ón acele posturi clien˛ii politici ai Alian˛ei.

A∫ vrea s„-i Óntreb pe guvernan˛i, c‚nd au min˛it? C‚nd i-au considerat speciali∫ti pe cei care acum se str„duiesc s„ Ói dea afar„, sau c‚nd declarau c„ au fost for˛a˛i s„ intre Ón P.S.D.?

Acum, nu numai c„ cei care guverneaz„ par s„ fi uitat de declara˛iile de atunci, dar, Ón goana dup„ aceste posturi, vor s„ duc„ reforma Ónceput„ Ón administra˛ie de P.S.D. Ón urm„ cu 14 ani, c‚nd to˛i ∫efii ∫i ∫efule˛ii erau obliga˛i s„ intre Ón partid.

Actualii guvernan˛i nu trebuie s„ uite c„ suntem la un pas de a fi admi∫i Ón Uniunea European„ ∫i datorit„ reformelor ini˛iate Ón administra˛ia public„, Ón conformitate cu cerin˛ele Uniunii. De la 1 ianuarie 2006, potrivit Legii institu˛iei prefectului, adoptat„ de Guvernul P.S.D., prefectul ∫i subprefectul vor fi Ónal˛i func˛ionari publici. Ace∫ti oameni trebuie s„ Óndeplineasc„ anumite criterii profesionale, iar criteriile politice vor fi eliminate la ocuparea acestor func˛ii. Vom vedea atunci cum va aplica actualul Guvern prevederile acestei legi, Ón condi˛iile Ón care, de c‚nd a preluat puterea, pune pe liber angaja˛ii din institu˛ii doar pentru c„ ei nu au lucrat sau nu au lucrat dec‚t Ón perioada 2000—2004.

Ghidul carierei ∫i codul de conduit„ al func˛ionarilor publici sunt, de asemenea, instrumente ale reformei administra˛iei, care vizeaz„ cre∫terea calit„˛ii serviciului public, reducerea birocra˛iei ∫i eliminarea faptelor de corup˛ie. Aceste acte normative adoptate de Guvernul P.S.D. au urm„rit, pe l‚ng„ profesionalizare, ∫i s„ asigure stabilitatea func˛ionarilor Ón posturile pe care le ocup„.

Pentru ca sistemul administrativ s„ func˛ioneze, este nevoie de func˛ionari publici cu adev„rat profesioni∫ti. Or, nimeni nu s-a n„scut profesionist Ón domeniul administra˛iei. Dac„ fiecare Guvern vine ∫i Ónlocuie∫te ace∫ti oameni, nu cred c„ mai este cazul s„ vorbim despre profesioni∫ti Ón administra˛ie.

Mul˛umim.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Iancu Iulian.

## **Domnul Iulian Iancu:**

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Doamn„ ministru, Domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi,

Poate interven˛ia mea o s„ fie un pic atipic„ fa˛„ de ceea ce s-a spus Ón acest eveniment, dar a∫ vrea s„ v„ spun c„ n-am s„ m„ adresez algoritmului politic, ci am s„ m„ adresez consecin˛elor distructive, din punct de vedere economic, social ∫i chiar politic, ale unui asemenea comportament.

V„z‚nd expunerea domnului ministru Blaga, v„z‚nd pozi˛ia colegilor no∫tri din Alian˛„, m„ v„d obligat ca ast„zi, aici, s„ trag un semnal de alarm„ asupra acestui comportament al Óntregii clase politice. ™i a∫ vrea s„ Óncerc s„ v„ fac o demonstra˛ie prin a v„ spune de ce acest comportament este distructiv, Ón primul r‚nd, pentru Guvern ∫i pentru alian˛a politic„ aflat„ la putere.

Nu m„ refer la schimb„rile f„cute de-a valma, Ón baza acestui algoritm, pentru a da satisfac˛ie clientelei politice, pentru c„ o s„ ne trezim Ón aceea∫i situa˛ie a anului 1997, c‚nd algoritmul era aplicat p‚n„ la nivelul centralistei din centrala telefonic„. Nu, am s„ m„ refer la acest efect de bumerang la adresa Guvernului, ∫i anume, extinz‚nd acest principiu al algoritmului p‚n„ la nivelul autorit„˛ilor de reglementare, Guvernul nu a f„cut altceva dec‚t s„ Óncalce un angajament pe care Rom‚nia ∫i l-a asumat Ónc„ din anul 2001, ∫i anume acela de a asigura autorit„˛ilor de reglementare independen˛a ∫i autonomia, ca un garant al procesului de dezvoltare economic„, restructurare ∫i privatizare.

Or, Guvernul a schimbat simultan to˛i pre∫edin˛ii de autorit„˛i de reglementare Ón domeniul gazelor naturale, energie electric„, energie termic„, gospod„rie comunal„, telecomunica˛ii, inclusiv energie nuclear„. ™i s„ nu uit„m c„ acolo unde legiuitorul, a∫a cum spuneau ∫i colegii no∫ti de la Partidul Popular Rom‚nia Mare, a impus inten˛ionat o clauz„ pentru a nu putea fi schimba˛i ace∫ti pre∫edin˛i, Guvernul a Ón˛eles c„ trebuie s„ se adreseze

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005 prin ordonan˛„ cu articol unic, printr-un text absolut ridicol, pentru a permite primului-ministru posibilitatea de a-∫i exercita actul de guvernare etc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umim, domnule deputat. A˛i vorbit 7 minute. Are cuv‚ntul domnul deputat Victor Ponta.

spun c„ Ón jude˛ul Gorj nu doar P.D.-ul Ó∫i face de cap, ci ∫i P.N.L.-ul, ∫i s„ spun c„ ave˛i acolo un adev„rat reprezentant al administra˛iei europene, domnul Morega, fost Erou al Muncii Socialiste, fost membru P.D.S.R., fost membru A.P.R., fost membru P.R.M., actual subprefect, care Ón fiecare zi st„ de vorb„ la dou„ telefoane. Pe un telefon Ó∫i sun„ consilierii locali ∫i le cere s„ fac„ pl‚ngeri Ómpotriva primarilor P.S.D., pe un alt telefon Ói sun„ pe primarii P.S.D. ∫i le spune s„ treac„ la P.N.L., ca s„ nu mai aib„ probleme Ón continuare.

Vreau s„ v„ spun c„ to˛i deputa˛ii din Gorj au crezut c„, atunci c‚nd, Ón var„, n-a mai fost domnul Mischie Ón Gorj, se va schimba ceva cu adev„rat. Din ianuarie, ne-am dat seama c„ am sc„pat de dracu’ ∫i l-am g„sit pe taic„-s„u.

Dac„ aceasta este administra˛ia pe care Guvernul liberal o propune pentru Gorj, cred c„ to˛i cei din sal„ ar trebui s„ vot„m pentru mo˛iune.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Cel mai t‚n„r ∫i cel mai eficient deputat. A vorbit un minut.

Din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat George B„e∫u.

## **Domnul George B„e∫u:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Stima˛i membri ai Guvernului, vreau s„ v„ spun c„ din expunerea domnului Cristian R„dulescu am re˛inut o citare a sindicatelor din perioada c‚nd ˛ara era guvernat„ de Partidul Social Democrat.

Vreau s„ v„ dau ∫i eu un citat din sindicate, din februarie 2005, din Pia˛a Unirii din Foc∫ani: îJos Guvernul!“

Vreau s„ v„ spun c„ m-am a∫teptat ast„zi, c‚nd au vorbit membrii Guvernului sau reprezentan˛i ai partidelor aflate la guvernare, s„ auzim r„spunsuri la Óntreb„rile pe care ni le pun ∫i nou„, ∫i sunt sigur c„ ∫i dumneavoastr„, cet„˛enii. De ce nu mai au medicamente compensate? De ce nu mai au subven˛ie la porumb? De ce li se Óntorc copiii de la grani˛a cu Spania?

V„ mul˛umim frumos pentru acest exerci˛iu de guvernare pe care ni l-a˛i oferit ∫i ast„zi ∫i vreau s„ v„ spun c„ acum avem un r„spuns pentru cet„˛eni, de ce merg at‚t de prost lucrurile Ón ˛ar„. Pentru c„, Ón loc s„ guverna˛i, v„ uita˛i tot Ónapoi!

Stima˛i colegi, opri˛i-v„ c‚t mai ave˛i timp ∫i s„ nu da˛i afar„ din administra˛ie pe to˛i cei care ∫tiu s„ fac„ ceva Ón interesul public!

Eu v„ vorbesc ast„zi Ón numele unui rom‚n, ∫i nu Ón numele unui reprezentat al P.S.D., Ón numele unui tat„, cum sunte˛i ∫i dumneavoastr„ tat„ sau mam„, ∫i m„ g‚ndesc c„ aceast„ ˛ar„, dac„ merge Ón direc˛ia Ón care vre˛i dumneavoastr„, nu are nici un viitor!

Vom vota cu to˛ii, sper, pentru aceast„ mo˛iune.

Stima˛i colegi, Stima˛i invita˛i,

Pentru c„ pre∫edintele Partidului Liberal este Ón sal„, vroiam s„-l completez pe colegul meu de la P.U.R. ∫i s„

Mul˛umim, domnule deputat. Partidul Social Democrat mai are 4 minute.

Are cuv‚ntul domnul deputat Cristian Dumitrescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005

Domnule prim-ministru, Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Œn 4 minute este foarte greu s„ spui tot ceea ce dore∫ti s„ spui.

Actuala guvernare se afl„, dup„ cum se vede, Ón plin„ curs„ contra cronometru pentru Ómp„r˛irea algoritmic„ a func˛iilor, a fotoliilor din administra˛ia central„ ∫i local„.

Vreau s„ dau o veste proast„ actualei guvern„ri. Dac„ c‚ndva a func˛ionat sau putea, eventual, s„ func˛ioneze principiul: îVin ai no∫tri, pleac„ ai vo∫tri!“, pe plaiurile d‚mbovi˛ene, Ón anul de gra˛ie 2005 o astfel de politic„ a devenit ilegal„.

Legea nr. 188 privind Statutul func˛ionarului public, Legea nr. 215 privind administra˛ia public„ local„, Legea institu˛iei prefectului sunt tot at‚tea piedici legale, legitime ∫i constitu˛ionale. De ce? Toate aceste legi fac parte din acquis-ul comunitar. Ele au fost puse Ón concordan˛„ cu legile Uniunii Europene ∫i ele reprezint„ reforma Ón administra˛ia public„ din Rom‚nia sau, mai exact, aplicarea ∫i Ón func˛ia public„ din ˛ara noastr„ a principiului de aur al celor trei îD“, al administra˛iei publice moderne europene: descentralizare, depolitizare, debirocratizare.

Iat„ de ce Guvernul actual, pentru a putea ajunge la Ómp„r˛irea algoritmic„ a posturilor de conducere din func˛ia public„, are dou„ posibilit„˛i: s„ Óncalce legea, ceea ce a ∫i f„cut, de altfel, sau s„ o modifice. Fie una, fie cealalt„ din aceste op˛iuni, Guvernul are o problem„.

™i atunci a f„cut apel la o viclenie cusut„ cu a˛„ alb„. Modificarea legilor men˛ionate, dar nu prin proiecte guvernamentale, pentru c„ acestea ar fi fost imediat amendate de c„tre Uniunea European„, ci prin ini˛iative ale unor parlamentari ai Alian˛ei, prin proiecte individuale.

Œn aceast„ situa˛ie, Guvernul nici nu aprob„, nici nu dezaprob„, l„s‚nd la a∫a-zisa dezbatere din interiorul coali˛iei luarea unei decizii prin care s„ modifice legisla˛ia, s„ ajung„ la obiectivul comun, Ómp„r˛irea func˛iilor din administra˛ia public„.

De data aceasta, Ói dau o veste bun„ domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor, deoarece dezbaterea parlamentar„ Ón leg„tur„ cu modificarea ∫i transformarea directorilor serviciilor publice descentralizate, peste noapte, Ón personal contractual a luat sf‚r∫it, ini˛iativa legislativ„ a fost depus„ de trei deputa˛i la Senat ∫i, din acest moment, pentru o perioad„ de 4 ani, se propune ca func˛ionarii publici s„ devin„ personal contractuant.

Domnule coleg, a˛i epuizat timpul ∫i al dumneavoastr„ ∫i al P.S.D.-ului. V„ rog s„ Óncheia˛i.

Da˛i-mi voie s„ Ónchei...

V„ rog frumos!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Iat„ de ce, pentru un scop at‚t de Óngust cum este cel al satisfacerii unei clientele politice, deoarece se fac presiuni de jos Ón sus, se creeaz„ un risc enorm pentru Rom‚nia, iar, pentru dumneavoastr„, nu ne face˛i dec‚t s„ ne reamintim de cei 15.000 de speciali∫ti ∫i principiile de promovare a nepo˛ilor domnului Diaconescu!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umim frumos.

Are un drept la replic„ doamna deputat Mona Musc„. Singurele nume rostite Ón timpul discursurilor au fost ale domnilor Ion Iliescu, Adrian N„stase, Mona Musc„ ∫i Mischie. Alte nume nu s-au rostit. Œmi pare r„u, nu sunt alte drepturi la replic„.

## **Doamna Monica Octavia Musc„** — _ministrul culturii ∫i_

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Opozi˛ia, haine grele!… Nu m„ mir c„ stimatul meu coleg a confundat trei luni cu trei ani!

A∫a e! V„ Ón˛eleg!

A∫ vrea s„ atrag aten˛ia c„ cea mai proast„ tem„ pe care putea s„ o aleag„ P.S.D.-ul pentru o mo˛iune era cea privind politizarea. Mai trebuie s„ mai face˛i o mo˛iune pe corup˛ie ∫i una pe arogan˛„ ∫i a˛i rezolvat problema!

V„ mul˛umesc, stimate coleg, pentru aprecierile pe care le-a˛i f„cut cu privire la activitatea mea parlamentar„. Regret c„ nu pot s„ v„ Óntorc acelea∫i aprecieri cu privire la P.S.D. c‚nd este vorba de conducerea Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

Bugetul acestui minister, pe care lucr„m ∫i noi acum, bugetul Domniilor voastre, este de 0,15% din P.I.B., grevat de datorii nepl„tite Ón 2004. Bani publici irosi˛i f„r„ folos pentru public sau creatori, dar cu beneficii substan˛iale pentru conducerea ministerului ∫i a P.S.D.-ului, subven˛ionarea propriilor c„r˛i, festivit„˛i costisitoare ∫i politizate, bugetul care este!

Strategie, nu! Organizare Ón dev„lm„∫ie! Amestec Óntre direc˛ii, direc˛ii ∫i servicii de patrimoniu cu cele de diversitate cultural„ Ón acela∫i secretariat de stat. Œn aceea∫i direc˛ie, unii se ocup„ de cultura scris„, al˛ii se ocupau de arheologie. Comunicarea Ón interiorul ministerului, obturat„ prin Óncapsulare, ∫i la propriu, ∫i administrativ. Amestecarea direc˛iilor cu serviciile, cu birourile, pe diferite domenii ale culturii. Domenii ale culturii eliminate din preocup„rile M.C.C. sau un domeniu vast, de care se ocupa un singur om.

Secretarii de stat erau f„r„ atribu˛ii, secretarul general al Ministerului Culturii ∫i Cultelor conducea ministerul, iar ministrul conducea festivit„˛ile.

Œntr-o asemenea situa˛ie a∫ fi fost, stima˛i colegi, iresponsabil„ s„ las dev„lm„∫ia din M.C.C. s„ deserveasc„ Ón continuare cultura ∫i cultele.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005 Œn urma reorganiz„rii pe care am f„cut-o, Ministerul Culturii are la ora actual„ trei secretariate de stat: unul pe patrimoniu, unul pe diversitate cultural„, unul pe culte.

Doamna deputat, v„ rog s„ Óncheia˛i.

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Se ocup„ secretarul general al ministerului de ceea ce este logic ∫i legic.

Œn Óncheiere, stimate coleg, remarc c„ nu mai ave˛i informa˛ia, nu am dat pe nimeni afar„ din minister, nici din serviciile deconcentrate, ∫i nu am numit pe nimeni Ón locul celor pe care presupune˛i dumneavoastr„ c„ i-a∫ fi dat afar„.

Drept urmare, nu ave˛i nici Óntr-un fel dreptate! Dar s„ fereasc„ Dumnezeu s„ se ating„ cineva de banul public, s„ nu respecte legea Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor, s„ nu serveasc„ interesul public sau interesul culturii, c„-i dau afar„, oric‚te mo˛iuni a˛i face dumneavoastr„, cu Partidul Social Democrat Ón frunte!

™i v„ mai spun at‚t: ˛ine˛i minte trei cuvinte pe care nici m„car Ón somn, c‚˛iva ani de acum Ónainte, ∫i nu pu˛ini, P.S.D.-ul nu ar trebui s„ le rosteasc„…

**Din sal„**

**:**

S„ tr„i˛i bine!

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

f ne˛i minte trei cuvinte: corup˛ie, politizare, arogan˛„!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umim, doamna ministru.

Œn Óncheiere, domnul ministru Vasile Blaga, reprezentantul Guvernului.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

C‚te minute mai are domnul ministru? 12 minute.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Nu le voi consuma pe toate, sta˛i lini∫ti˛i!

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Sta˛i lini∫tit, mi-am comandat masa la bufet!

## **Domnul Vasile Blaga:**

Cred c„ o s„ ave˛i timp s„ comanda˛i mai multe de la bufet, dac„ acesta este r„spunsul dumneavoastr„.

A∫ fi dorit s„ r„spund chiar ∫i Óntreb„rilor puse de colegul de la Foc∫ani, dac„ Ón mo˛iune ar fi fost trecut„ problema copiilor Óntor∫i din Spania, ∫i aveam argumente suficiente s„ spun Ón ce hal a ajuns un stat care are institu˛ii profund corupte, puse, de altfel, s„ nu lase s„ ias„ cet„˛eni rom‚ni care nu au dreptul s„ circule nelegal Ón str„in„tate. Spaniolii — ∫i nu mai face˛i pe superpatrio˛ii — spaniolii n-au oprit nici un cet„˛ean rom‚n sau de alt„ na˛ionalitate s„ intre Ón Spania, dac„ a Óndeplinit condi˛iile s„ intre Ón Spania.

Era de a∫teptat ca lu„rile de pozi˛ie ale reprezentan˛ilor P.S.D. Ón cadrul dezbaterii pe marginea acestei mo˛iuni s„

fie dup„ chipul ∫i asem„narea acestei mo˛iuni, adic„ politicianiste, superficiale ∫i mai ales demagogice.

Sunt absolut de acord cu cele spuse, Ón schimb, de domnul Valer Dorneanu. Am fost la Comisia pentru abuzuri, d‚nsul a spus c„ sunt singurul ministru, Ón 15 ani, care a trecut pe la comisia respectiv„, ∫i eu cred c„ aceasta va fi solu˛ia pentru a rezolva problemele de tipul celor invocate ast„zi: discu˛ii Óntre partidele parlamentare, discu˛ii serioase, pentru a rezolva palierele: p‚n„ unde este palierul politic Ón decizie ∫i de unde mai departe intervine func˛ionarul public. Lucrurile acestea trebuie rezolvate, nu trebuie l„sate de pe o zi pe alta, pentru c„, de c‚te ori se vor schimba guverne, ne vom Ónt‚lni, cei care vom fi Ón opozi˛ie la momentul respectiv, ∫i Ói vom lua la rost pe cei care vor fi la putere la momentul respectiv, pentru astfel de situa˛ii.

Absolut de acord cu cele spuse de domnul deputat Bolca∫. Œntr-adev„r, este extrem de periculos s„ schimb„m ∫efi de servicii deconcentrate necorespunz„tori profesional, nu performeaz„ Ón func˛ii, care pot s„ apar˛in„ ∫i Partidului Social Democrat, cu oameni care doar s„ aib„ carnetul de membru P.D. sau P.N.L.! N-am rezolva nimic, statul pierde Ón continuare ∫i sigur c„ va trebui s„ g„sim solu˛ii ∫i la aceast„ problem„.

Nu pot s„ nu remarc, Ón schimb, c„ Partidul Social Democrat a fost lovit de o amnezie brusc„ Ón privin˛a ac˛iunilor sale din perioada guvern„rii ∫i nu numai c„ nu mai ˛ine ce a f„cut, dar mai are ∫i preten˛ia de la actualul Guvern de a face Ón trei luni ce n-au f„cut Ón patru ani, cum am constatat cu surprindere din lu„rile de cuv‚nt de pe parcursul dezbaterii.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Urmeaz„ acum s„ ne pronun˛„m asupra mo˛iunii. Pentru aceasta, v„ propun votul deschis, prin ridicarea m‚inii, ca modalitate de vot.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere?

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Dac„ este cineva Ómpotriv„?

Dac„ se ab˛ine cineva? V„ mul˛umesc.

Supun la vot mo˛iunea depus„ de Partidul Social Democrat.

Cine este pentru aceast„ mo˛iune? 97 de voturi pentru. Mul˛umesc.

Cine este Ómpotriv„? 159 voturi Ómpotriv„. V„ mul˛umesc.

Cine se ab˛ine? 21 de ab˛ineri.

Cu 159 voturi Ómpotriv„, 21 de ab˛ineri ∫i 97 voturi pentru, mo˛iunea ini˛iat„ de Partidul Social Democrat a fost respins„ de Parlament.

V„ mul˛umesc.

Ne revedem m‚ine diminea˛„ la ora 9,00.

- _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,05._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007345]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 37/5.IV.2005 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul: 46.200 lei vechi/4,62 lei noi