Daniel Vasile

## **Domnul Daniel Vasile:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor, domnilor deputați,

„Pe 8 aprilie romii din întreaga lume sărbătoresc Ziua internațională a romilor”.

În anul 1971, în data de 8 aprilie, a avut loc la Londra primul Congres internațional al romilor, congres prezidat de actorul american de origine romă Yul Brynner.

În cadrul congresului a fost adoptat steagul internațional al romilor, imnul internațional al romilor și s-au pus bazele Uniunii Internaționale a Romilor, organizație care începând cu anul 1993 dobândește statut de organizație cu caracter consultativ pe lângă ONU.

În anul 2006 Parlamentul României, la inițiativa domnului deputat Nicolae Păun, reprezentantul minorității romilor în Parlamentul României, adoptă Legea nr. 66/2006, lege prin care data de 8 aprilie devine Zi internațională a romilor.

Prezența romilor se pierde în istoria României. Prima atestare documentară a romilor pe teritoriul Țării Române datează din 3 octombrie 1385 și se referă la sclavia romilor. Domnitorul Dan Vodă confirmă dania de „40 de sălașe de ațigani” – sclavi romi – dăruiți de domnitorul Vladislav Mănăstirii Vodița.

Sclavia romilor în fostele Principate Românești marchează 5 secole, iar procesul de emancipare începe la sfârșitul secolului al XVIII-lea și se finalizează la 20 februarie 1856.

În perioada interbelică ia naștere mișcarea de reprezentare civică și politică a romilor, prin înființarea în anul 1933 a „Asociației Generale a Romilor din România”.

Primele forme de asociere ale romilor au fost curmate violent de regimul antonescian și de declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, prin deportarea romilor în Transnistria, în vederea exterminării.

Astfel ia naștere o nouă pagină neagră în istoria poporului rom, perioada celui de-al Doilea Război Mondial: Samudaripenul – holocaustul uitat al romilor.

România antonesciană și legionară a deportat în Transnistria, în vederea exterminării, 24.686 de romi, dintre care peste 11.000 au murit.

În timpul dictaturii comuniste romii au fost subiect al politicilor de asimilare și sedentarizare forțată, iar orice formă de asociere a fost reprimată. În această perioadă, identitatea rom/țigan reprezenta un stigmat, iar afirmarea identității etnice reprezenta un act de curaj.

Ziua de 8 aprilie trebuie să devină un simbol al conviețuirii pașnice și al toleranței și un prilej pentru a marca importanța dialogului interetnic între actorii sociali, autoritățile statului, societatea civilă și minoritatea romilor, în vederea accelerării procesului de emancipare socială, culturală și economică a romilor din România.

De asemenea, reprezintă un moment important pentru a condamna manifestările de orice natură, cu caracter rasist, discriminatoriu, la adresa romilor.

În istoria romilor, ziua de 8 aprilie reprezintă un moment de celebrare, de sărbătoare, însă adevăratul motiv de sărbătoare, celebrare îl reprezintă puterea de supraviețuire a acestui popor.