Dorel Jurcan

## **Domnul Dorel Jurcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Onorat Senat,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Horezu – capitală tradițională a olăritului”.

Târgul ceramicii populare românești „Cocoșul de Hurez” reprezintă un eveniment de primă mărime din calendarul anual al culturii naționale. Orașul Horezu este cunoscut ca centru etnografic și ca un vechi centru de ceramică populară. Din punctul de vedere al ocupațiilor tradiționale, Horezu este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterii animalelor, olăritului, exploatării și prelucrării lemnului. Olăritul continuă să reprezinte emblema locului. De asemenea, trebuie remarcată poziția privilegiată din nordul Olteniei, unde există cea mai mare concentrare de mănăstiri din țară, majoritatea dintre ele aflându-se în apropierea Horezului.

„Cocoșul de Hurez” este, cu siguranță, unul dintre cele mai cunoscute branduri locale românești. Impunerea la nivel național a emblemei care definește olăritul local a conferit-o organizarea primei ediții a Târgului de ceramică „Cocoșul de Hurez” în anul 1971.

Povestea acestei manifestări a început în vara acelui an, pe malul bătrânului Alutus, când organizatorii Festivalului de folclor „Cântecele Oltului” au decis ca în cadrul acestuia să ia naștere sărbătoarea lutului, care prinde viață în mâinile meșterilor olari. Locul de origine a brandului „Cocoșul de Hurez” se află, de fapt, în satul Olari, aflat la 4 kilometri distanță de oraș.

Cu timpul, ceramica locală realizată în cadrul cooperativei meșteșugărești care-i reunea și pe membrii familiilor de olari care practicaseră meseria independent s-a făcut cunoscută mai ales prin grafica ușor recongnoscibilă, fie prin spiralele stilizate, fie prin exploatarea modelelor mai vechi: cocoșul, peștele, pomul vieții. Este perioada în care, conform spuselor olarilor mai în vârstă, vasele de rând, foarte puțin decorate, au început să dispară, în detrimentul unei ceramici bazate mai mult pe linia decorativă.

Printre meseriașii populari veniți la târg din toată țara se numără și reprezentanți de seamă ai ceramicii de Horezu: Eufrosina și Ion Vicșoreanu, Dumitru și Ioana Mischiu, Gheorghe și Maria Iorga, Constantin și Maria Bascu, Alina și Liviu Iorga, Costel și Ionel Popa, Laurențiu Pietraru, Victor Frigura, Sorin Giubega și mulți alții. Dar cei care își imaginează că mergând la Horezu vor găsi în exclusivitate produse realizate de olarii autohtoni vor avea surpriza să constate că vasele care se vând în această zonă vin din alte județe ale țării, cum ar fi Covasna, Mehedinți, Timiș, Maramureș, Suceava, Galați, Brașov, Hunedoara, Gorj, Argeș, Olt și din zona Bucovinei.

Primarul orașului Horezu, domnul Nițu Constantin, și consilierii locali promit că ediția a XXXIX-a, organizată în această săptămână, va fi, prin programul pregătit, una de neuitat.