Stenogramă plen

6. salariile mici ale grefierilor;

7. monopolul abuziv al executorilor;

8. excesivele ingerințe, situate în afara Constituției, ale președintelui jucător, recunoscute de stăpânul absolut, Curtea Constituțională, devenită putere a puterilor;

Vă mulțumesc, domnule senator.

În continuare, are cuvântul domnul senator Dorel Jurcan, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Sorin Bota, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## **Domnul Dorel Jurcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Onorat Senat,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Horezu – capitală tradițională a olăritului”.

Târgul ceramicii populare românești „Cocoșul de Hurez” reprezintă un eveniment de primă mărime din calendarul anual al culturii naționale. Orașul Horezu este cunoscut ca centru etnografic și ca un vechi centru de ceramică populară. Din punctul de vedere al ocupațiilor tradiționale, Horezu este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterii animalelor, olăritului, exploatării și prelucrării lemnului. Olăritul continuă să reprezinte emblema locului. De asemenea, trebuie remarcată poziția privilegiată din nordul Olteniei, unde există cea mai mare concentrare de mănăstiri din țară, majoritatea dintre ele aflându-se în apropierea Horezului.

„Cocoșul de Hurez” este, cu siguranță, unul dintre cele mai cunoscute branduri locale românești. Impunerea la nivel național a emblemei care definește olăritul local a conferit-o organizarea primei ediții a Târgului de ceramică „Cocoșul de Hurez” în anul 1971.

Povestea acestei manifestări a început în vara acelui an, pe malul bătrânului Alutus, când organizatorii Festivalului de folclor „Cântecele Oltului” au decis ca în cadrul acestuia să ia naștere sărbătoarea lutului, care prinde viață în mâinile meșterilor olari. Locul de origine a brandului „Cocoșul de Hurez” se află, de fapt, în satul Olari, aflat la 4 kilometri distanță de oraș.

Cu timpul, ceramica locală realizată în cadrul cooperativei meșteșugărești care-i reunea și pe membrii familiilor de olari care practicaseră meseria independent s-a făcut cunoscută mai ales prin grafica ușor recongnoscibilă, fie prin spiralele stilizate, fie prin exploatarea modelelor mai vechi: cocoșul, peștele, pomul vieții. Este perioada în care, conform spuselor olarilor mai în vârstă, vasele de rând, foarte puțin decorate, au început să dispară, în detrimentul unei ceramici bazate mai mult pe linia decorativă.

Printre meseriașii populari veniți la târg din toată țara se numără și reprezentanți de seamă ai ceramicii de Horezu: Eufrosina și Ion Vicșoreanu, Dumitru și Ioana Mischiu, Gheorghe și Maria Iorga, Constantin și Maria Bascu, Alina și Liviu Iorga, Costel și Ionel Popa, Laurențiu Pietraru, Victor Frigura, Sorin Giubega și mulți alții. Dar cei care își imaginează că mergând la Horezu vor găsi în exclusivitate produse realizate de olarii autohtoni vor avea surpriza să constate că vasele care se vând în această zonă vin din alte județe ale țării, cum ar fi Covasna, Mehedinți, Timiș, Maramureș, Suceava, Galați, Brașov, Hunedoara, Gorj, Argeș, Olt și din zona Bucovinei.

Primarul orașului Horezu, domnul Nițu Constantin, și consilierii locali promit că ediția a XXXIX-a, organizată în această săptămână, va fi, prin programul pregătit, una de neuitat.

Faima „Cocoșului de Hurez” a depășit demult hotarele țării, atrăgând turiștii pe acest tărâm binecuvântat cu un mare potențial turistic, unde vă așteptăm și pe dumneavoastră în data de 30 mai, începând cu ora 10.00, pe platoul „Stejari”, orașul Horezu, județul Vâlcea.

Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului senator.

Urmează domnul senator Sorin Bota, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Gheorghe David pentru a lua cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea se intitulează „Siguranța circulației, siguranța participanților la trafic, un mărunțiș de care autoritățile în domeniu nu au timp – cu siguranță nu sunt apetisante!”

Din păcate, constatăm cu toții că siguranța circulației pe calea ferată și, mai ales, pe șosele este, pe zi ce trece, tot mai scăzută. Chiar și zborul cu avionul a început să fie cu emoții în ultima vreme.

Sigur că problemele mărunte, de zi cu zi, ale participanților la trafic sunt mărunțișuri de care conducerea companiilor de resort nu are timp să se preocupe. Noroc cu noi, parlamentarii, că trebuie să ne facem auzită vocea, pentru ca electoratul să vadă că muncim, altfel cine ar mai atrage atenția asupra a ceea ce se întâmplă în domeniul siguranței circulației publice.

După cum am putut constata în acest weekend, în mai puțin de 24 de ore am văzut și auzit de trei incidente. Astfel, sâmbătă noaptea la ora 1.30, la intrarea în Apahida, județul Cluj, dinspre Dej, compania spaniolă care executa lucrările de modernizare a drumului național a realizat un sens giratoriu pe care sigur că nu l-a semnalizat corespunzător, așa cum, practic, toate firmele care execută lucrări în trafic nu o fac de obicei, iar ochii celor de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale și ai celor de la Inspectoratul de Stat în Construcții, Urbanism, Amenajare, Teritoriu din Cluj-Napoca – în acest caz – privesc cu nepăsare. Și uite așa, cinci tineri au plonjat în decor pentru a evita impactul frontal cu noua construcție. Au avut o șansă de data aceasta. Șansă au avut și cei care au zburat de la Cluj la București, duminică la prânz, pentru ca defecțiunea avionului să se remedieze înainte de aterizare. Nu e de mirare acest lucru, având în vedere managementul fără diplome pe care o tânără îl exercită în Compania „Tarom” și care nu știe decât să cumpere avioane pe care să le țină la sol.

Șansă au avut, până acum, majoritatea celor implicați în tot mai desele incidente pe calea ferată, care mai are un pic și poate fi înlocuită de bicicletă.

Din păcate, tânărul pilot de raliu, la Iași, nu a avut șansă în acest weekend, pentru că, în mod clasic deja, singurul pom de pe marginea drumului a stat în calea mașinii de concurs.

## Mulțumesc.

Urmează domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea este o continuare a celor două declarații trecute și voi aborda subiecte ca: avortul, sănătatea și demografia.

Aș vrea să amintesc, mai întâi, că în ziua de 11 iunie Senatul României organizează celebrarea a 35 de ani de la Conferința mondială a populației, care s-a desfășurat la București, ce are ca scop promovarea unei strategii naționale în demografie și în sănătatea reproducerii.

După cum se știe, printre primele decrete date de noua putere instalată la începutul anului 1990 a fost și acela al legalizării avortului, avort interzis de puterea comunistă în 1966. Pe lângă faptul că măsura a avut ca efect înregistrarea unui indice pozitiv al natalității, dar pe fondul unei deteriorări tot mai accentuate a condițiilor de viață, de-a lungul celor 24 de ani de activitate decretul cu pricina a generat un număr impresionant de drame, cauzate de avorturi provocate, chiuretaje ilegale și abandonuri după naștere.

Legalizarea avorturilor s-a făcut însă în condițiile unei populații sărăcite, stresate de apăsarea controlului nașterilor, făcut de medici și de organele comuniste de represiune – Miliție, Securitate, politicieni. Acest lucru a dus la înregistrarea, an de an, a unui indice negativ de spor natural al populației.

Potrivit statisticilor întocmite de instituțiile guvernamentale, în ultimii 15 ani numărul avorturilor înregistrate la toate categoriile de vârstă nu a scăzut, el fiind mai mare la tinere. În plus, au crescut alarmant bolile cu transmitere sexuală, în special la tineri. Efectele avortului încep să se vadă, de asemenea, în creșterea numărului de cazuri de cancer mamar și col uterin. Drept urmare, potrivit acelorași studii, dacă nu se va interveni pentru frânarea acestor tendințe, se estimează că în anul 2050 populația României va fi de 14–16 milioane, iar în 2100, de numai 8–9 milioane.

Așa cum spuneam la început, fenomenul descreșterii numărului de locuitori se înregistrează în toate țările puternic industrializate, mai puțin în SUA. Aceasta este situația deocamdată.

Analize temeinice făcute recent de lideri politici, oameni de știință, filozofi și înalte fețe bisericești catolice, ortodoxe, neoprotestante și nu numai, din 33 de țări, apreciază că cel mai mare pericol nu este suprapopularea planetei, ci scăderea accentuată și îmbătrânirea populației.

## Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Dorin Păran, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Am intitulat declarația politică de astăzi „PSD repară greșeala făcută de alții, pledând pentru acordarea de sprijin IMM-urilor din România”.

## Doamnelor și domnilor,

Imediat după Revoluția din 1989 apăruse în România un joc de stradă denumit „alba-neagra”. La orice colț de bloc, în piață, mii de oameni rămâneau cu portofelele goale, răniți în orgoliul propriu și păcăliți de mentorii unor astfel de jocuri, pentru că nu ghiceau unde se află obiectul ascuns. Obiectul era, de obicei, o bilă ascunsă într-una dintre cele trei sau mai multe piese de culoare albă sau neagră. Jocul devenise un ritual în gări, autogări, transformându-se într-un adevărat spectacol, cu aplauze la scenă deschisă atunci când vreun păcălit câștiga, într-un final, tot ce jucase, chiar mai mult decât atât.

Astăzi, după 20 de ani, asistăm la un altfel de joc, la un nivel mai ridicat, dar pe care tot așa îl putem numi: alba-neagra cu economia națională.

Mentorii unui astfel de joc nu sunt greu de intuit. Sunt tot cei care, în disperare de cauză, iau firmelor tot felul de dări, impun măsuri austere, lăsându-le totuși să joace pe piață, chiar dacă au portofelul gol. Apoi, pentru ca spectacolul să fie fulminant, pentru ca ei să primească aplauze contabilizate în voturi, se erijează drept salvatori, oferind firmelor așa-zisele ajutoare de stat.

## Lucrurile nu stau chiar așa.

## Stimați colegi,

Suntem în plină criză economică. Potrivit estimărilor analiștilor economici, vârful crizei nu a fost încă atins. O analiză scurtă a situației actuale ne conduce spre câteva concluzii pe care dați-mi voie să le enumăr astfel: numărul șomerilor a crescut; veniturile de zi cu zi ale românilor s-au micșorat considerabil; firmele dau faliment în fiecare săptămână, iar când nu dau faliment își mută activitatea în altă țară; românii nu-și mai permit case, iar băncile nu mai dau credite. Iată România în care trăim și în care am fost aleși.

PSD și-a asumat guvernarea în acest an dificil, dar nu și-a asumat politicile de austeritate inițiate de unii membri ai Guvernului. Nu ținem cu dinții de această guvernare și vrem ca românii să nu sufere din cauza neajunsurilor produse de măsuri proaste pe care le-au visat peste noapte unii și pe care le-au aplicat a doua zi fără un minim de expertiză.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Dorin Păran, de la Grupul parlamentar al PD-L.

Sunt colegi senatori care au depus declarațiile politice și am să citesc numele acestora imediat după intervenția domnului senator Păran, pe care-l invit să ia cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Dura confruntare – omul versus seceta și deșertificarea”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Încă din lunile de iarnă eram avertizați de către specialiști referitor la pericolul secetei din acest an. Iată că abia am trecut de mijlocul lunii mai și deja asistăm la temperaturi chiar și de 33º C în unele zone ale țării. Meteorologii ne atrag atenția că asemenea temperaturi sunt neobișnuit de ridicate pentru luna mai, iar cauza ar fi încălzirea globală. Veșnica problemă a încălzirii globale...

Pe de altă parte, nu mai este o noutate pentru nimeni că la nivelul țării noastre ne confruntăm cu un fenomen iarăși foarte îngrijorător, deșertificarea, în unele regiuni precum Dobrogea, sudul Moldovei și sudul Câmpiei Române. Acest proces este datorat degradării terenurilor și este provocat atât de variațiile de climă, cât și de impactul uman. Respectivele zone au un risc foarte ridicat de expunere la fenomenul de deșertificare. Seceta și terenurile fragile din punct de vedere ecologic sunt propice instalării procesului de deșertificare. Rezultatul congruenței dintre acești factori duce la distrugerea stratului fertil, urmată de pierderea capacității solului de a susține recolte, pășuni sau alte tipuri de activități.

Convenția ONU privind combaterea deșertificării, lansată la Paris în 1994, a fost semnată de Guvernul României și ratificată în Parlament prin Legea nr. 629/1997. Trebuie spus că interesul României în această problemă rezultă din faptul că o treime din teritoriul țării și circa 40% din suprafața agricolă sunt situate în zone cu risc de deșertificare, respectiv cu un raport între precipitații și evaporarea prin transpirație egal sau mai mic de 0,65. Nu trebuie să uităm că seceta și deșertificarea au ca rezultat sărăcia și foametea.

Schimbările climatice pot precipita procesul de deșertificare, însă activitățile umane sunt cauza principală cea mai frecventă. Supracultivarea epuizează solul. Despăduririle înlătură copacii care susțin solul fertil de pământ. Suprapășunarea dezgolește pământul de iarbă.

Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, domnul Ilie Sârbu, declara zilele trecute că ministerul are cunoștință de calamitățile produse de secetă, anunțând posibilitatea declarării stării de calamitate.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru ridicarea acestei probleme importante.

Vreau să informez plenul Senatului, și pentru stenograma ședinței noastre, că următorii colegi au depus declarațiile politice, care sunt considerate ca parte integrantă a ședinței noastre de astăzi: doamna senator Sorina Luminița Plăcintă, de la Grupul parlamentar al PD-L; domnul senator Valentin Gigel Calcan, de la Grupul parlamentar al PD-L; domnul senator Ovidiu Marian, de la Grupul parlamentar al PD-L; domnul senator Dumitru Oprea, de la Grupul parlamentar al PD-L; domnul senator Constantin Traian Igaș, de la Grupul parlamentar al PD-L; domnul senator Iulian Urban, de la Grupul parlamentar al PD-L; doamna senator Doina Silistru, de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și domnul senator Laurențiu Chirvăsuță, de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnule președinte al Senatului, Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează „Guvernul oferă tinerilor măsuri anticriză”.

Criza economică și neîncrederea în instituția familiei sunt doar două dintre motivele care îi țin departe pe tineri de starea civilă. Românii nu se mai căsătoresc la fel cum o făceau în anii trecuți. Statisticile arată că doar 16.000 de căsătorii au fost înregistrate în primele trei luni ale acestui an, cu 20% mai puține decât media ultimilor ani.

Specialiștii arată că scăderea numărului de căsătorii ar putea fi dată, în contextul crizei actuale, de lipsa siguranței zilei de mâine, condiții în care mulți se gândesc de două ori înainte de a-și întemeia o familie.

Una dintre principalele dificultăți pe care tinerii căsătoriți le întâmpină este, cu siguranță, achiziționarea unei locuințe. Incapacitatea de a accesa credite imobiliare, precum și ajutorul din ce în ce mai fragil pe care tinerii căsătoriți îl primesc de la părinți fac din achiziționarea de locuințe „o misiune imposibilă”.

Însă iată că Guvernul vine în întâmpinarea noilor dificultăți și oferă o șansă reală acestei categorii sociale: la jumătatea săptămânii trecute, a fost aprobat, prin memorandum, programul „Prima casă”, destinat sprijinirii persoanelor care achiziționează pentru prima dată o locuință și care nu au beneficiat în trecut de credit ipotecar. Prin acest program, Executivul va garanta 80% din valoarea împrumutului pentru cumpărarea locuinței. Programul va fi operațional în maximum 60 de zile.

Guvernul încearcă, astfel, să deblocheze piața imobiliară și creditele ipotecare. Motivul pentru care s-a ajuns în această situație este acela că băncile nu mai au încredere că românii și-ar putea rambursa creditele și, prin urmare, nu-și mai asumă riscul pierderii unor bani și nu mai acordă astfel de credite.

Cu toate că nu a fost impusă o limită de vârstă pentru participarea la acest program, este clar că el este destinat în special tinerilor și că vine ca o gură de aer pentru o piață imobiliară aflată în declin.

De asemenea, acest program vine și în sprijinul sectorului construcțiilor, extrem de important în România pentru relansarea activității economice.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Majoritatea zdrobitoare a tinerilor din România nici nu îndrăznește să viseze la o locuință proprie, din cauza lipsei unor venituri adecvate și a înăspririi condițiilor de creditare. În această situație, o mână de ajutor venită din partea guvernanților este bine-venită.

În urma unui sondaj realizat de Autoritatea Națională pentru Tineret, peste 90% dintre tinerii români cred că achiziționarea unei locuințe reprezintă o problemă foarte serioasă, din cauza veniturilor, a accesului la credite pe termen lung, precum și a situației existente pe piața imobiliară.

În acest sens, Guvernul Boc a adoptat în ultima ședință de guvern o măsură importantă, care aduce un ajutor imediat și concret economiei și tinerilor care se află în căutarea unei locuințe.

Guvernul Boc a lansat programul „Prima casă”. Acest program îi va sprijini pe toți cei care doresc să-și cumpere pentru prima dată o locuință. Este vorba despre persoanele care nu și-au putut permite cumpărarea unei locuințe, pentru că nu au avut banii de avans sau pentru că nu pot acoperi din salariu plata ratei la bancă. Statul va garanta un credit de până la 60.000 de euro.

Această măsură are o mare deschidere socială și va impulsiona puternic sectorul construcțiilor imobiliare. Un alt efect, cel puțin la fel de important, este deblocarea pieței de credit. Băncile vor putea reveni la o politică de credit imobiliare activă, sprijinindu-se pe garanțiile oferite de stat.

Programul „Prima casă” va fi derulat de Ministerul Finanțelor Publice și are atât un scop social, cât și unul economic. Prin derularea acestui program se încearcă deblocarea creditării și relansarea sectorului imobiliar.

Potrivit acestui program, statul va garanta, practic, 80% din valoarea creditului necesar pentru achiziționarea unei locuințe, iar valoarea creditului nu va putea fi mai mare de 60.000 de euro.

De asemenea, Fondul Național de Garantare a Creditelor va acorda garanții de aproximativ un miliard de euro, iar programul va deveni operațional în maximum 60 de zile.

Declarația politică este intitulată „Guvernul Boc – încă un pachet de măsuri anticriză”.

Guvernul Boc a adoptat ieri mai multe măsuri importante, care aduc un ajutor imediat și concret economiei și cetățeanului de rând. Acest pachet de măsuri este o acțiune anticriză și pro cetățean. Programul urmărește două lucruri:

1. să stimuleze economia;

2. să întărească protecția acordată cetățenilor în vremuri de

criză.

În acest sens:

- a) Guvernul Boc a lansat programul „Prima casă”.

Acest program îi va sprijini pe toți cei care doresc să-și cumpere pentru prima dată o locuință. E vorba de persoanele care nu și-au putut permite cumpărarea unei locuințe, pentru că nu au avut banii de avans sau pentru că nu pot acoperi din salariu plata ratei la bancă.

Statul va garanta un credit de până la 60.000 de euro.

Această măsură are o mare deschidere socială și va impulsiona puternic sectorul construcțiilor imobiliare.

Un alt efect, cel puțin la fel de important, este deblocarea pieței de credit. Băncile vor putea reveni la o politică de credit imobiliar activă, sprijinindu-se pe garanțiile oferite de stat.

b) Ajutorul de stat nerambursabil pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Guvernul a intervenit cu o măsură de mare amploare în sprijinul sectorului economic privat (IMM-uri). Bugetul alocat pentru sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii a fost majorat de 20 de ori și a ajuns la 100 de milioane de euro. Întreprinderile mici și mijlocii se vor putea baza acum, în condițiile crizei, pe un ajutor de stat nerambursabil de până la 200.000 de euro.

Sectorul economic privat este vital pentru economia României și intervenția statului va permite firmelor să mențină locurile de muncă și să impulsioneze, prin activitatea lor, economia în ansamblu. Această decizie este adevărata dovadă a atitudinii Guvernului față de sectorul privat.

Impozitul forfetar a fost o măsură de regularizare. Majorarea de 20 de ori a ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii este o măsură prin care Guvernul vine concret și substanțial în ajutorul întreprinderilor mici și mijlocii.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Declarația politică se intitulează „Familia românească, apărată de familia popularilor europeni”.

Deși celelalte partide par să fie mai mult interesate de cursa prezidențială, Partidul Democrat Liberal ia în cel mai serios mod alegerile europarlamentare. Este prima dată când reprezentanții României vor avea un mandat plin, de cinci ani, răstimp în care se vor lua decizii importante în relația cu Uniunea Europeană.

România va adera la Spațiul Schengen, va adopta moneda euro, având obligația să finalizeze toate procesele de reformă la care s-a angajat. În plus, țara noastră va trebui să facă progrese substanțiale în cheltuirea fondurilor europene, participând, în același timp, la luarea unor decizii capitale privind viitorul Uniunii.

Pentru aleșii PD-L, toate aceste provocări ridică o responsabilitate în plus. Din interiorul familiei popularilor europeni, cea mai importantă forță politică a continentului, ei vor avea un cuvânt greu de spus în problemele de pe agenda Parlamentului European. Este un lucru asumat de partidul nostru, iar acest fapt a fost subliniat și la lansarea candidaților PD-L de la Iași.

Reprezentanții Partidului Democrat Liberal s-au angajat să se implice activ în eforturile de protejare a familiei, o instituție pusă în pericol de dinamica socială recentă. Considerăm că aceasta este fundamentul valorilor sociale și scopul final al acțiunilor noastre politice.

De asemenea, o prioritate a europarlamentarilor noștri trebuie să fie participarea la luarea deciziilor anticriză care vor fi hotărâte la Bruxelles și Strasbourg.

Aceeași atenție va fi acordată problemelor energetice și ecologice, protejării drepturilor românilor care trăiesc și muncesc în afara granițelor, precum și democratizării continentului. Insist pe importanța acestui aspect pentru țara noastră, mai ales din perspectiva recentelor evenimente din Republica Moldova. În plus, faptul că mulți dintre candidații noștri sunt membri marcanți ai societății civile va aduce un plus de competență în abordarea relației Parlamentului European cu Chișinăul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Și la bine, și la greu”.

Întreaga clasă politică românească se află în campanie electorală. Alegerile pentru Parlamentul European din acest an sunt vitale pentru evoluția socială și economică a țării noastre, pentru dezvoltarea sa în cadrul unei Europe unite, în situația în care una dintre prioritățile acestui partid o reprezintă atragerea de fonduri europene. Acesta, în esență, este un moment de uniune națională în fața problemelor cu care ne confruntăm, a crizei financiare și a moștenirii lăsate de o guvernare păguboasă.

În planul declarațiilor politice, retorica in crescendo a celorlalte partide se confundă cu scrutinul din noiembrie, alegerile prezidențiale, și omite nevoile imediate ale cetățeanului, ale familiei, cu care acesta se confruntă în prezent.

Este nedrept pentru oameni ca reprezentanții lor să se rezume la simple declarații politicianiste, goale și fără substanță, să reducă totul la un joc politic pentru o glorie improbabilă în lunile care urmează.

Partidul Democrat Liberal vine în aceste alegeri cu un program bazat pe realitatea actuală, pe problemele cu care familia românească se confruntă în viața de zi cu zi, la bine și la greu, pentru că Partidul Democrat Liberal este preocupat de soarta a 22 de milioane de români, spre deosebire de alte partide care se ocupă de soarta unuia.

Este important să trimitem în Parlamentul European oameni cu experiență, candidați reali și cărora într-adevăr le pasă de bunăstarea și siguranța cetățenilor noștri, atât în Uniunea Europeană, cât și în țară.

Nu ne mai putem ascunde după deget, nu mai putem să spunem cu jumătate de gură că suntem cetățeni europeni, în timp ce contracandidații noștri atacă și denigrează permanent un singur cetățean. Este inadmisibilă atitudinea acestor partide de a ataca o instituție a poporului român, tocmai exponentul acestui popor în fața sa și a partenerilor noștri din Uniune. Astfel de atacuri nu fac decât să destabilizeze imaginea țării. Or, unitatea națională reprezintă dezideratul Partidului Democrat Liberal în aceste momente, cu activitatea europarlamentarilor noștri actuali drept dovadă amplă în protejarea cetățenilor noștri.

Declarația politică are titlul „Moment de glorie”.

Moment de glorie... glorie parlamentară. Așa se poate cataloga ce s-a întâmplat miercuri, 20 mai 2009, în plenul Senatului României, atunci când s-a dezbătut o inițiativă legislativă a senatorului PD-L Urban Iulian, ce viza modificarea legii urbanismului, astfel încât funcția de arhitect-șef al unui oraș să nu mai poată fi ocupată de persoane fără pregătire de specialitate, fapt ce a dus la dezastre urbanistice sau la apariția unor blocuri de 20 de etaje în cartiere liniștite de case... case pentru care sunt tineri care și-au amanetat următorii 30–50 de ani la bancă.

De ce glorie parlamentară? Vreau să vă spun că eu cred cu tărie că asemenea momente sunt unice în viața unui parlamentar. Simți cu adevărat că faci parte din puterea legislativă. Hai să explic.

În campania electorală de la alegerile din toamna anului 2009 am promovat o idee în care am crezut cu tărie: faptul că abuzul de ordonanțe de urgență sau ordonanțe simple cu care fostul Guvern a siluit ideea despre cine și cum trebuie să facă legi într-o țară democratică a fost o greșeală, astfel încât Parlamentul trebuie să-și reia rolul de for suprem legiuitor.

Ei bine, în Guvern există încă persoane, și mă refer aici nu la miniștri, ci la tot soiul de directori tip relicvă, care pur și simplu consideră că numai Guvernul trebuie și poate să facă legi. Ca atare, ei resping pe bandă rulantă inițiativele legislative ale parlamentarilor, iar miniștrii nu pot fi acuzați că, prinși în noianul zilnic de probleme, semnează, considerând de bună-credință propunerea făcută de acești directori-relicvă.

Așa s-a întâmplat și la propunerea mea legislativă. S-a trecut „Guvernul nu susține...”, pentru că, da, avem nevoie de această schimbare propusă de mine, însă, întrucât nu vom găsi suficienți arhitecți, mai bine lăsăm în continuare orașele și românii să fie cobaii experimentelor făcute de tot felul de neaveniți care ocupă funcțiile de arhitect-șef fără să aibă vreo tangență cu această meserie.

Este ca și cum ni s-ar fi spus că, dacă nu avem medici chirurgi, putem pune în locul lor mecanici auto...

Ei bine, momentul de glorie parlamentară s-a consumat miercuri. Atunci, Senatul, Parlamentul a demonstrat că este o entitate în slujba românilor și a României. Indiferent de culoarea politică, absolut toate partidele politice reprezentate în Senat au susținut proiectul meu de lege. Nu s-a dat o palmă Guvernului, ci s-a tras un semnal de alarmă, și anume faptul că parlamentarul este cel care are inițiativa legislativă ca unica armă și resursă de lucru puse în slujba țării, iar parlamentarismul impune Guvernului, la nivel de instituții, să țină cont, să respecte și să înțeleagă că Parlamentul emite legi, iar Executivul trebuie să le pună în aplicare, să le execute. Asta înseamnă cu adevărat un stat puternic, o democrație, iar senatorii PD-L, PSD, PNL și UDMR din Senatul României au demonstrat faptul că, atunci când este vorba de interesul real și direct al românului, nu mai încape loc de interese și jocuri politice.

Declarația politică de astăzi se intitulează „22 Mai – Ziua Internațională a Diversității Biologice”.

În fiecare an, la data de 22 mai se sărbătorește Ziua Internațională a Diversității Biologice, în concordanță cu hotărârea Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, ONU, care, la 20 decembrie 2000, a proclamat data adoptării Convenției pentru diversitate biologică, 22 mai, drept Ziua Internațională a Diversității Biologice, Rezoluția nr. 55/201.

Această zi era sărbătorită anterior la 29 decembrie – în urma Rezoluției nr. 49/119 din 19 decembrie 1994. În 2000, Conferința părților la Convenție a recomandat, în cadrul celei de-a cincea întâlniri, ca data să fie schimbată pentru ca această zi să dobândească mai multă vizibilitate. Principalul scop urmărit este creșterea conștientizării publicului față de importanța conservării și utilizării durabile a diversității biologice, precum și față de împărțirea echitabilă a resurselor ce derivă din utilizarea acesteia.

Celebrarea în fiecare an a acestei zile constituie o ocazie de a reflecta la responsabilitățile pe care le avem în conservarea acestei prețioase moșteniri și în transmiterea ei generațiilor viitoare.

În cadrul „Summitului Pământului”, desfășurat la Rio de Janeiro în anul 1992, a fost semnată Convenția asupra diversității biologice _,_ tratat internațional ce reprezintă prima recunoaștere în dreptul internațional a importanței conservării diversității biologice ca „preocupare comună a umanității” și ca parte integrantă a procesului de dezvoltare.

Convenția este văzută ca un document-cheie privind dezvoltarea durabilă și stă la baza elaborării strategiilor naționale de conservare a biodiversității. Acoperă toate ecosistemele, speciile și resursele genetice, legând eforturile tradiționale de conservare de scopul economic de utilizare durabilă a resurselor biologice. Astfel, Convenția reamintește factorilor de decizie că resursele naturale nu sunt infinite și propune o filozofie de utilizare durabilă a acestora, și recunoaște necesitatea utilizării componentelor biodiversității de către populațiile umane, însă într-o manieră și la o rată care să nu conducă la declinul acestora pe termen lung.

Declarația mea politică este intitulată „Solidaritate pentru revenirea la normalitate”.

Criza economică mondială, care afectează negativ și țara noastră, este rezultatul unor politici de dreapta exagerate și aplicate prost.

În viziunea neoliberală, piața deține toate mecanismele de rezolvare a problemelor prin intermediul concurenței libere, a inițiativei private și prin minimizarea rolului primordial al statului. Se uită, astfel, că statul are menirea de a echilibra, atât în calitatea sa de agent economic, cât și în calitatea de agent de reglementare.

Din această perspectivă, elemente esențiale de diferențiere sunt țintele și metodele programului anticriză.

Pentru social-democrați țintele specifice sunt trei:

- protecția categoriilor celor mai vulnerabile față de acțiunea

- crizei;

- evitarea apariției îmbogățiților crizei, a noii oligarhii de criză;

- reabilitarea și consolidarea coeziunii socio-economice a

- națiunii după trecerea crizei.

Cât privește metoda specifică, aceasta se bazează pe principiul solidarității aplicat la nivelul relațiilor interindividuale, la nivelul societății, dar și la nivel transnațional.

Sociologul american Immanuel Wallerstein consideră că actuala criză nu este una obișnuită, ci, prin efectele ei, este chiar mai severă decât cea din 1929–1933. El o consideră ca pe o criză de final al sistemului capitalist care a dominat istoria civilizației în ultimii 500 de ani. Probabil că în urma ei se va contura – pe parcursul următoarelor patru-cinci decenii – o nouă structură, de esență postcapitalistă. Aceasta nu înseamnă, însă, dispariția pieței care a precedat capitalismul și îi va supraviețui acestuia. Conceptul de economie socială de piață, care s-a născut în Suedia și s-a extins, după război, în țările occidentale, și modelul social european – devenit un acquis comunitar –, care urmărește tocmai reducerea decalajelor sociale, ar trebui să fie surse de inspirație pentru promovarea viitoarelor căi de evoluție a economiei mondiale.

Creșterea economică din ultimii ani i-a îmbogățit numai pe unii, din ce în ce mai puțini, lăsându-i în sărăcie și marginalizare pe cei mai mulți.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Doresc, de asemenea, în continuarea lucrărilor noastre de astăzi, să vă informez despre nota pentru exercitare de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Aceste legi sunt depuse la secretarul general al Senatului, sunt publicate pe pagina de internet a instituției noastre și se află distribuite către toți senatorii noștri, de aceea considerăm că aceste legi sunt în acest moment în atenția dumneavoastră, în eventualitatea dorinței de a exercita dreptul dumneavoastră de a sesiza Curtea Constituțională:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 203/2008 pentru modificarea art. 13[1] din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004;

– Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2009 privind declanșarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local „Pasaj rutier denivelat superior Basarab”;

– Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 180/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 197/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2009 privind restituirea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legal al acesteia către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie a sumelor existente în conturile acestuia la data de 31 decembrie 2006, predate conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2006, ca urmare a respingerii acesteia prin Legea nr. 308/2008;

Domnule președinte, Stimați colegi,

Rămăsese stabilit în cadrul Biroului permanent, și după ce a fost agreat de plen, ca, de fiecare dată când avem astfel de cereri, inițiatorii să fie aici prezenți și să le susțină. Altminteri, nici măcar nu se mai trece la vot, și aș vrea ca astăzi să punem în practică ceea ce am stabilit.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Aceasta sunt, într-adevăr, recomandarea și decizia Biroului permanent. În plus, la susținerea acestor propuneri legislative, dorim ca stafful să-i invite, mai ales când este vorba de colegi deputați, pentru a susține respectivele propuneri legislative. Dacă nu mai sunt alte comentarii...

Vă rog, domnule senator Günthner.

Domnule președinte,

Noi am mai lămurit, cu alte ocazii, că această propunere nu poate să fie supusă la vot în bloc. Sunt propuneri legislative total diferite, cu un conținut diferit, inițiatori diferiți, și fiecare trebuie supusă la vot, în parte.

Așa s-a procedat și cu alte ocazii.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Este o observație absolut justificată. Am crezut că doriți să comprimăm puțin dezbaterea de astăzi, dar, procedural, ceea ce ați spus dumneavoastră este corect.

De aceea,

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul vicelider Arcaș solicită listă de vot.

Vă rog să fie distribuită lista votului dumneavoastră liderilor de grup.

De asemenea,

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/1997 privind destinația sumelor încasate de Fondul Proprietății de Stat în cadrul procesului de privatizare a societăților la care statul este acționar.

Din partea Guvernului, domnul vicepreședinte al AVAS.

Obiectul de reglementare al ordonanței de urgență îl constituie destinația sumelor încasate de Fondul Proprietății de Stat în cazul procesului de privatizare a societăților comerciale la care statul este acționar.

Conducerea APAPS a solicitat anularea prevederilor din prezenta ordonanță, cu excepția art. 4 alin. (2), și anume „sumele aferente ratelor devenite scadente după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență urmează regimul stabilit de reglementările legale în vigoare în momentul semnării de către Fondul Proprietății de Stat a respectivelor contracte de vânzarecumpărare a acțiunilor sau părților sociale.”

Forma finală propusă spre aprobare păstrează în întregul conținut al ordonanței de urgență numai art. 4 alin. (2).

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/1997 cred că este printre cele mai vechi proiecte din Parlament și, în sfârșit, am reușit să îl aducem la liman, în sensul că, în urma solicitării noastre către Guvern, am primit din partea domnului ministru Victor Ponta un punct de vedere prin care ni se aduce la cunoștință că, practic, între timp, absolut toate prevederile acestei ordonanțe nu mai au interes legislativ, fiind modificate de alte ordonanțe emise anterior.

În acest sens, în ședința din 19 mai, membrii comisiei au dezbătut acest proiect de lege și au hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de respingere.

Mulțumesc domnului președinte. Sunt intervenții pe fond?

Domnul senator Günthner Tiberiu, aveți cuvântul la microfonul 2, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș dori doar să remarc că este vorba despre o ordonanță de urgență care timp de 12 ani de zile a fost în vigoare, o ordonanță de o importanță deosebită, cu repercusiuni serioase asupra bugetului național, și, totuși, 12 ani de zile a putut să fie în vigoare fără să primească votul Parlamentului, nici pozitiv, nici negativ.

Totuși cum a fost posibil ca o asemenea ordonanță să fie în vigoare? În rest, sigur, noi vom vota raportul de respingere. Vă mulțumesc.

Probabil, vigilența sporită a unui Parlament ales uninominal... Domnule președinte Valentin Gigel Calcan, aveți cuvântul la microfonul 7, vă rog.

Dacă-mi permiteți, este adevărat, practic, noi suntem la primul mandat, am găsit-o la comisie și vreau să vă spun că era scris „se temporizează la comisie până ce Guvernul va adopta un alt proiect de lege”. Așa era scris de prin anul 2005.

Ceea ce am făcut este că am solicitat Guvernului punctul de vedere, extrem de rapid l-am primit și i-am dat drumul mai departe.

Ce s-a întâmplat și de ce de 12 ani era acolo, vă spun cu mare sinceritate: nu știm.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumim foarte mult.

Dacă nu sunt alte intervenții, vă

Punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2009 pentru modificarea

art. 39 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Din partea Guvernului, punctul de vedere al Executivului este susținut de domnul secretar de stat Gheorghe Marin.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

A fost nevoie să se emită această ordonanță de urgență pentru că, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, în termen de un an, persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate trebuiau să se reînregistreze la Registrul Comerțului în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.

La finalul termenului de un an de zile, numai 25% din firme s-au înregistrat în conformitate cu această ordonanță.

Întrucât la încheierea acestui termen firmele neînregistrate urmau să-și înceteze activitatea și să fie radiate din Registrul Comerțului, a fost nevoie să se prelungească acest termen cu încă un an de zile, deci termenul s-a prorogat de la un an la doi ani.

Aceasta a fost motivația și ministerul susține ordonanța respectivă.

## Mulțumesc foarte mult.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul vicepreședinte Dorel Constantin Vasile Borza. Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui proiect de lege din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Menționez că există aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Față de argumentele reprezentanților Guvernului, în comisie s-a adoptat un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl propun plenului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fond?

Domnul senator Günthner Tiberiu, aveți cuvântul la microfonul 2, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau doar să vă atrag atenția că acest mod de legiferare prin care noi, prin proiectele de lege, prevedem niște termene în care firmele sau persoanele autorizate trebuie să se conformeze – sigur, nu este prima situație de acest gen în care prevedem niște termene –, și o parte din cei care trebuie să se conformeze se conformează, marea parte nu se mai conformează, pentru că au mai fost asemenea precedente când, în apropierea termenului, noi am modificat acest termen, cred că acest mod de legiferare decredibilizează Parlamentul României și cred că ar fi mai corect ca, atunci când stabilim niște termene, să le stabilim cu mare seriozitate și să încercăm să le respectăm, să ne ținem de ele, altfel acei 25% care s-au conformat acestei ordonanțe de urgență se văd păcăliți.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc mult domnului senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, vă

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2000 privind omologarea și certificarea produselor și materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum și condițiile de introducere pe piață a acestora.

Din partea Guvernului, punctul de vedere al Executivului este prezentat de domnul secretar de stat Anton Marin. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are drept scop completarea și modificarea unor prevederi generale privind activitățile reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 80/2000, precum și completarea și modificarea prevederilor referitoare la obligațiile persoanelor care introduc pe piață produse și materiale de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, și sancțiunile stabilite acestora, în concordanță cu modificările introduse de Directiva 2007/46/CE față de situația actuală.

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Dorel Constantin Vasile Borza, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei economice, industrii și servicii.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui proiect de lege din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Menționez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și, de asemenea, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a propus și un amendament.

Reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nu au fost de acord cu acest amendament și, în urma discuțiilor din comisie, acest amendament a fost respins.

Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să întocmească un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului spre aprobare împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. O intervenție.

Domnule senator Gheorghe David, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Tot o intervenție cum a fost cea a colegului Günthner Tiberiu, legată de data la care să intre în vigoare o lege.

Este vorba la art. 4, în care este prevăzut că „prezenta lege intră în vigoare la data de 29 aprilie 2009”, ceea ce nu mai este posibil. Nu cred că este necesar acum să revină la comisie pentru a se introduce vreun amendament, în plen nu este posibil, însă pentru stenogramă, la Camera Deputaților, această dată trebuie să fie corectată. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții pe fond, fiind vorba și de un amendament respins...

Nu sunt intervenții.

Vă

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat Marius Fecioru, aveți cuvântul la microfonul 8, vă rog.

## Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Domnule președinte,

Această propunere legislativă, aprobată ca ordonanță de urgență de către Guvernul României, a fost întocmită ca urmare a respingerii de către ambele Camere legislative a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2008, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2006, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 211/2008, ordonanțe care formau cadrul legal de funcționare a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

De asemenea, un alt aspect, inițierea de către Comisia Europeană a procedurii de încălcare a dreptului comunitar, privind asigurarea independenței Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

România a primit două luni pentru remedierea acestei situații, principiile de soluționare a acestor probleme au fost aprobate în Guvern prin Memorandumul din martie 2009, textul a fost negociat cu Comisia Europeană, și este similar cu prevederile din alte țări, și, de asemenea, cu instituții similare din România, spre exemplu Consiliul Concurenței.

Ministerul susține prezenta ordonanță.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule vicepreședinte Dorel Constantin Vasile Borza, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui proiect de lege din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Acest proiect de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de asemenea Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat favorabil acest proiect de lege.

În urma dezbaterilor din comisie, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi întocmirea unui raport de admitere cu amendamente. Amendamentele care au fost admise sunt cuprinse în anexa nr. 1, iar cele respinse în anexa nr. 2.

Față de cele prezentate, propunem plenului spre aprobare raportul și proiectul de lege.

## Mulțumesc foarte mult.

Sunt convins că toți senatorii sunt informați asupra faptului că această speță se află sub atenția Comisiei Europene și, în mod evident, obligațiile de stat membru cântăresc mult din punct de vedere al transpunerii în dreptul intern a obligațiilor europene.

Pe fond, domnul senator Cseke Attila Zoltán.

Domnule senator, aveți cuvântul la microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu, citind această ordonanță de urgență, pot să vă spun să sunt liniștit și mă bucur că prin acest act normativ am desăvârșit, ca să mă exprim așa, democrația absolută în România

Spun acest lucru pentru că este pentru prima dată când toate instituțiile statului participă, prin modalitatea de numire a conducerii ANCOM-ului, care este o modalitate aparte – la propunerea Guvernului, conducerea este numită de Președintele României –, cât și în ceea ce privește modalitatea de coordonare a acestei autorități care se află, tot conform actului normativ, sub control parlamentar. Cred că ultima dată s-a mai întâmplat așa ceva în Grecia antică. Toată lumea a participat la luarea deciziilor, la numire, dar responsabilitatea, din păcate, se pierde în neant în ceea ce privește această autoritate.

Eu totuși v-aș propune să fim responsabili, să coborâm puțin cu picioarele pe pământ și să vedem principiile elementare de drept care guvernează în această țară, pentru că nu mi se pare corect ca la o autoritate care se află sub control parlamentar Parlamentul să nu aibă dreptul de a numi conducerea acelei autorități, și nici măcar dreptul de a propune conducerea respectivei autorități.

În al doilea rând, nu mi se pare normal, deși în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 este prevăzută înaintarea către Parlament a unui raport anual de activitate al ANCOM, sancțiunea lipsește din acest text, și nu mi se pare în neregulă ca atunci când Parlamentul nu aprobă acest raport anual de activitate să nu se întâmple nimic cu conducerea autorității.

Totodată, mai semnalez o problemă juridică: la art. 21 și 22 se modifică două hotărâri de guvern privind organizarea unor instituții.

## Stimați colegi,

Avem precedentul ordonanței cu ANSVSA, discutată acum o săptămână sau două tot aici, în plenul Senatului, care s-a reîntors la comisie pentru raport suplimentar și în care am convenit că nu ridicăm modificarea unei hotărâri de guvern la nivel de lege. Este păgubos acest stil de a legifera. Și am și eliminat acea parte, referitoare la modificarea hotărârii de guvern, din ordonanța cu privire la ANSVSA.

Dacă înțeleg bine, domnul senator invocă absența avizului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, ca să

putem înțelege care este concluzia intervenției dumneavoastră. Dacă sunt alte intervenții pe fond?

E o materie importantă, repet, și din cauza faptului că suntem în întârziere severă față de obligațiile ce ne revin ca membru al Uniunii Europene.

Domnul senator Igaș, liderul Grupului parlamentar al PD-L. Vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din câte știu eu, avizul de legalitate nu trebuie să-l dea Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Există Consiliul Legislativ care se pronunță în legătură cu legalitatea unui text. De ce nu a dat un aviz Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, nu știu. Poate nici nu este treaba noastră de ce nu l-a depus în timp.

Noi avem în față un raport de admitere cu amendamente și cred că ar trebui să intrăm pe fond și să dezbatem acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Domnule senator Urban, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În plus, vreau să vă aduc în atenție dispozițiile art. 105 din Regulamentul Senatului, care spun că, dacă din dezbaterile desfășurate rezultă necesitatea reexaminării de către comisia sesizată în fond, care a făcut raportul, a unor texte, atunci da, se poate decide retrimiterea la comisia sesizată în fond pentru reanalizarea proiectului de lege. Însă în condițiile în care din dezbateri... Eu înțeleg că nu sunt alte obiecții din partea comisiei sesizate în fond și cred că putem trece la vot, astfel încât să ne pronunțăm asupra raportului făcut de comisie și asupra amendamentului admis de aceasta.

Mulțumesc.

Sunt alte intervenții sau susțineri pentru amendamentele care au fost respinse?

Vă rog, domnul senator Cseke, faceți o propunere în numele grupului parlamentar pe care-l reprezentați, pentru a putea să ne sesizăm ca plen.

Vă rog.

Exact.

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicit, în mod expres, în numele Grupului parlamentar al UDMR, plenului Senatului să fiți de acord cu retrimiterea la comisie exact pentru problemele semnalate. Nu există niciun termen limită, nu suntem presați de timp.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Aș dori să fie reținută solicitarea liderului Grupului parlamentar al PD-L pentru liste.

Vă rog să fie transmisă lista liderilor grupurilor parlamentare.

Pe cale de consecință, în urma votului exprimat de dumneavoastră,

Suntem în eterna dilemă procedurală.

Fiind Cameră decizională, vom relua acest subiect la proxima ședință a Biroului permanent, pentru a-l repune pe ordinea de zi cu proxima ocazie pentru vot.

În continuare, punctul 7 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind înființarea Autorității Naționale pentru Comunicații ca autoritate publică autonomă sub control parlamentar.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Marius Fecioru. Vă rog. Microfonul 8.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, considerând că este tardivă această inițiativă.

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Borza, vă rog.

Din nou ne aflăm în fața unei propuneri legislative din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională. Membrii comisiei au adoptat un raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult. Sunt intervenții pe fond? Nu.

-

- de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesare adoptării în regim de lege organică.

- În aceste condiții,

Punctul 8 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind modificarea art. 1 din Legea nr. 476/2002 pentru aprobarea plății contribuției României la Fondul de Cooperare al Inițiativei Central Europene.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pe care vi-l propune Guvernul are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 din Legea nr. 476/2002 pentru aprobarea plății contribuției României la Fondul de Cooperare al Inițiativei Central Europene, în sensul precizării că organul competent din cadrul Inițiativei Central Europene va stabili cuantumul contribuției anuale, în locul valorii actuale care este de 9.900 euro. Contribuția anuală a României la acest fond este similară cotizației anuale la organizațiile internaționale.

Guvernul vă solicită sprijinul și votul pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc. Domnule președinte Ariton, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege în ședința din 12 mai. A hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere fără amendamente.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Este lege ordinară.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (30) al art. 4 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor.

Din partea Executivului, doamna Aurelia Cristea, membru în Consiliul de Supraveghere a Asigurărilor, și domnul Victor Ponta, ministru al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați senatori,

Guvernul a considerat că, fiind vorba despre instituții aflate în subordinea și controlul direct al Parlamentului, să nu-și exprime punctul de vedere, pentru a nu interveni din punct de vedere tehnic, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor Publice însă au considerat că, având în vedere intenția noastră declarată de a lucra la proiectul de lege privind salarizarea unică, acest punct de vedere tehnic era necesar să vi-l aduc la cunoștință. Politic, decizia Guvernului este ca toate instituțiile aflate în directa subordonare a Parlamentului, deciziile referitoare la acestea să fie luate doar de Parlament.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dau cuvântul doamnei Cristea. Vă rog. Microfonul 9.

## **Doamna Aurelia Cristea** – _membru în Consiliul_

_de Supraveghere a Asigurărilor_ **:**

## Bună ziua!

## Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Aș vrea să fac câteva precizări în numele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Încă de la apariția Legii nr. 32/2000, specialiștii Uniunii Europene, care au asigurat suportul metodologic pentru elaborarea acesteia, au insistat asupra autonomiei funcționale și financiare a autorității de supraveghere, inclusiv în ceea ce privește stabilirea nivelului salariilor conducerii și personalului acesteia.

În acest context, legea a stabilit un plafon al nivelului remunerațiilor din cadrul CSA la nivelul remunerațiilor acordate unor posturi similare de pe piața asigurărilor. O asemenea abordare conferă condiții financiare supraveghetorilor asemănătoare cu cele din piața supravegheată, urmând să evite tentațiile de corupție și să asigure o supraveghere competentă, neinfluențabilă și puternică a pieței.

Unul dintre principiile Asociației Internaționale a Supraveghetorilor în Asigurări (IAIS) stabilește că supraveghetorii trebuie să dețină toate competențele și resursele financiare necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin, să funcționeze într-o manieră independentă și responsabilă, precum și să angajeze, să instruiască și să dispună întotdeauna de personal eficient.

În sprijinul celor afirmate anterior, menționăm și recentele propuneri ale Comisiei Europene, fundamentate pe recomandările prevăzute în Raportul Larosiere din 25 februarie 2009. Acestea includ declarația potrivit căreia statele membre trebuie, în regim de urgență, să găsească metode practice de a întări capacitatea supraveghetorilor naționali. Totodată, raportul prevede că, la nivel național, ar trebui luate în considerare următoarele aspecte: alinierea competențelor și atribuțiilor supraveghetorilor la nivelul celui mai performant sistem din cadrul Uniunii Europene; creșterea

remunerării supraveghetorilor; facilitarea schimbului de personal dintre sectorul privat și autoritățile de supraveghere, precum și asigurarea că toate autoritățile de supraveghere implementează politică de personal modernă și atractivă. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, și la Summit-ul G20 de la Londra. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Ariton.

## **Domnul Ion Ariton:**

Domnule președinte,

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut această propunere legislativă și a hotărât să adopte un raport de respingere.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială transmite aviz negativ.

După cum ați fost informați, Guvernul consideră că Parlamentul este singurul în măsură să aprecieze asupra oportunității promovării acestei propuneri legislative, de aceea Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Intervenții la dezbateri generale. Domnul senator Cseke Attila Zoltán.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Domnul ministru Ponta este un fin politician și a anticipat ce doream să spun în legătură cu punctul de vedere al Guvernului.

Aș vrea doar să semnalez că există acte normative adoptate de actualul Guvern care limitează indemnizația conducătorilor instituțiilor și autorităților centrale la nivelul secretarului de stat, și această propunere legislativă vine, într-un fel, în corelarea acestei prevederi sau acestei politici publice a Guvernului.

Pentru a putea decide în cunoștință de cauză, eu cred că ar fi important să știm despre ce salariu net vorbim atunci când e vorba despre un membru în Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. V-aș mulțumi mult dacă ne puteți da un răspuns.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital există dorința...

Nu.

Vă rog.

## **Doamna Aurelia Cristea:**

Am să cer boardului din care fac parte și vă vom pune la dispoziție toate informațiile legate de nivelul remunerațiilor pe care le avem în Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, de aceea, doamnelor, domnilor senatori, vă cer să vă exprimați votul și vă vom pune la dispoziție toate informațiile solicitate.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Doamna Cristea,

Cred că nu ați înțeles care este rânduiala în statul român.

Dumneavoastră sunteți sub autoritatea Parlamentului, și nu invers. Vă înțeleg că este prima dumneavoastră prezență în Parlament și nu știți foarte bine aceste reguli, dar aceste chestiuni sunt apanajul exclusiv al forului legiuitor al României.

Revin la procedura noastră și vă rog dacă doriți să interveniți în legătură cu acest subiect.

Vă rog, domnule senator Bota. Microfonul 3.

Vă rog.

## **Doamna Aurelia Cristea:**

Eu am comunicat salariul în ceea ce mă privește, incluzând sporurile, și, de asemenea, vă asigur că vă vom pune la dispoziție toate informațiile privind salarizarea celorlalți membri din board. Astăzi nu sunt în măsură să vă spun, aici, salariile fiecărui membru, dar pot să vă asigur că vi le vom face cunoscute în scris. Salariile sunt la nivelul prevederilor legale, similare cu cele din piața de asigurări.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest subiect a declanșat o dispută și în cadrul comisiei și, practic, votul nostru a fost majoritar de abținere. Am considerat să-i acordăm un cartonaș galben doamnei președinte, care a participat la discuții și a reprezentat Comisia de Asigurări, dar cred că doamna Cristea poate să răspundă, fără probleme, dacă este solicitată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Alte intervenții?

## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan**

**:**

Care este salariul?

Nu ne-a răspuns care este salariul.

Vă rog să păstrați intervențiile pentru declarațiile la unul dintre microfoane.

Domnule senator, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este adevărat că în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost ridicată această problemă a remunerației. Cu aceeași obrăznicie, nu ni s-a răspuns la întrebare. Solicităm acum, în plenul Senatului, să se facă public acest salariu.

De acord.

Doamna Cristea, vă rog.

## **Doamna Aurelia Cristea:**

Întâi, vă cer scuze pentru exprimarea nefericită pe care am folosit-o adineauri. Poate din cauza emoției. Încă o dată vă rog să mă scuzați. Nu a fost niciun fel de intenție. Salariul este la nivelul a 5.000 de euro. Este conform cu reglementarea legii.

Informația solicitată a fost exprimată de doamna Aurelia Cristea, membru al Consiliului de Supraveghere a Asigurărilor.

Domnul senator Urban.

Vă rog, mai concis, că intrăm în spațiul de radiodifuzare.

## Am înțeles.

Am o singură nelămurire: nu am înțeles ce reprezintă 5.000 de euro. Reprezintă salariul fără sporuri, este un salariu mediu, este salariul directorului?

Lămuriți-ne, nu am înțeles!

Nu sunt singurul din sală care nu a înțeles.

Vă consult dacă mai sunt intervenții. Domnul senator Dobra. Microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Dobra:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Vreau să reamintesc doamnei care ne-a prezentat poziția Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor că aceasta primește bani de la asiguratori. Asiguratorii sunt cei care pun la dispoziție, pe baza primelor pe care le primesc de la asigurați, și toate aceste dări grevează asupra pensiilor viitoare, indiferent că sunt sub forma pensiilor private, că sunt sub forma pensiilor facultative, obligatorii sau nu. Toate salariile acestea mari grevează asupra pensiilor viitoare ale celor care acum, printr-o lege, sunt obligați să își facă o pensie privată.

Eu cred că și dânșii trebuie să gândească ca toți ceilalți și să analizeze această problemă.

Eu vă propun să...

Domnule senator, vă rog să ne spuneți ce propuneți la microfon. Ați spus-o din depărtare față de microfon.

## Scuzați-mă.

Voiam să spun că propunerea legislativă ajută sistemul să funcționeze la fel în continuare. Nu se poate. Chestiunea respectivă trebuie să fie analizată în contextul în care discutăm acum în România toate problemele, inclusiv legea de salarizare unică și așa mai departe. Deci propun respingerea propunerii legislative.

Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dacă doamna nu este pregătită în acest moment să ne răspundă și să facă dovada în scris a salariului de bază și a tuturor sporurilor, cât iau în mână și Domnia Sa, și ceilalți colegi, eu propun să retrimitem propunerea legislativă la comisie. Domnia Sa se obligă să aducă, între timp, toate datele de care avem nevoie și, în cunoștință de cauză, vom vota altădată.

Cer retrimiterea la comisie.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Igaș.

## Domnule președinte,

Vă solicit să supuneți la vot acest raport, ținând cont că este vorba despre o inițiativă legislativă a unui coleg de-al nostru. Sigur, noi ne pronunțăm dacă suntem de acord sau nu suntem de acord cu această inițiativă.

Domnule președinte,

Așa cum spuneați și dumneavoastră mai devreme, într-adevăr, această comisie se află sub control parlamentar, dar, din punct de vedere financiar, este cu mult peste Parlamentul României în ceea ce înseamnă venitul angajaților de acolo. Eu vă propun să trecem la votul propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult. Domnul senator Verestóy Attila.

Aș vrea să culegem propunerile dumneavoastră și, în ordinea prezentării acestora, le vom supune votului plenului Senatului, pentru a putea să ne îndreptăm către o concluzie.

## **Domnul Verestóy Attila:**

Domnule președinte, Onorat Senat,

A trece la vot înseamnă să rezolvăm și problemele pe care unii le-au pus, să dăm un răspuns noi, Parlamentul, acelei întrebări care a fost pusă de mai mulți colegi, și anume care este salarizarea doamnelor și domnilor din board.

Eu cred că este bine dacă

Mulțumesc. Domnule senator Bota, vă rog.

## **Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:**

Aceeași propunere avem și noi, să

Domnul senator Cordoș, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt de acord că în această perioadă trebuie să facem toate eforturile pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Avem în această inițiativă legislativă câteva elemente de luat în considerare: faptul că Uniunea Europeană a recomandat o atenție deosebită în acest sens pentru întărirea capacității de control asupra acestor instituții și, nu în ultimul rând, raportul de respingere dat de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

De asemenea, aș vrea să vă aduc la cunoștință – și cred că colegii noștri cunosc acest lucru – că nu vorbim despre fonduri bugetare când discutăm de aceste salarii și că salariile sunt la nivelul salariilor de piață. În acest sens, cred că ar trebui să contribuim la o stabilitate a tot ceea ce înseamnă întărirea capacității instituționale a autorităților și, în general, când vorbim

despre autorități de supraveghere, nu cred că ar trebui să nu facem diferența dintre fondurile de la bugetul de stat și alte fonduri, să contribuim astfel la o instabilitate, până la urmă, și la o lipsă a capacității de control asupra acestei comisii de supraveghere.

Drept urmare, eu nu sunt de acord, alături de colegii mei, cu retrimiterea la comisie. Cred că trebuie să ne exprimăm votul acum. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

S-au exprimat puncte de vedere din partea tuturor grupurilor parlamentare.

Avem un program deja depășit din punct de vedere al intervențiilor publice.

O ultimă intervenție, observând insistența domnului senator Oprea.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Insistența și dreptul meu de a-mi exprima un punct de vedere mă aduc la microfon.

Am senzația că mulți dintre colegi nu au avut timp să vadă expunerea de motive făcută de inițiator.

„Membrii acestei comisii, care se autofinanțează din taxele percepute agenților privați de pe piața reglementată, își stabilesc veniturile prin decizie proprie, nivelul foarte ridicat al acestor venituri fiind de notorietate. Întrucât membrii comisiei sunt numiți de Parlament, consider că este de datoria Legislativului să aibă în vedere alinierea deciziilor acestora la recentele decizii guvernamentale privind salarizarea în instituțiile din subordine”.

Cu alte cuvinte, dumnealui propune uniformizarea, dar prin votul de respingere de astăzi rămân cu salariile de 300 de milioane.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru serviciul adus plenului Senatului de a lectura ceea ce se afla în mapele noastre.

Avem o propunere făcută de un domn senator din Grupul parlamentar al PNL, cu privire la retrimiterea acestei inițiative legislative la comisie. Conform procedurii, trebuie să supunem la vot. După aceea, evident, în funcție de votul dumneavoastră, vom merge în continuare.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu propunerea de retrimitere la comisie.

Cu 14 voturi pentru, 64 de voturi împotrivă și 6 abțineri, propunerea a fost respinsă.

În consecință,

În aceste condiții – vă rog, puțină atenție, că este un subiect sensibil, și vă rog să fiți atenți atunci când trecem la următorul pas, conform procedurii –, raportul de respingere neavând votul majorității senatorilor, vă supunem la vot propunerea legislativă care v-a fost prezentată.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 49 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor, fiind necesare minimum 69 de voturi pentru această propunere legislativă.

## **Domnul Traian Constantin Igaș**

**:**

Listă!

Listă pentru liderii de grup.

Am o solicitare, în numele meu, și cred că sunt în asentimentul dumneavoastră, ca la nivelul conducerii acestei instituții să existe o discuție, cu invitația comisiei de specialitate, complet transparentă.

Este complet nefiresc ca cineva să invoce în discuția cu Parlamentul României un așa-zis drept suveran de a-și stabili salariile. Este un drept legal, îl aveți, dar acest tip de secretomanie în raport cu senatorii României nu este un lucru care poate fi tolerat.

Indiferent de această inițiativă, aveți obligația să vă prezentați în fața Parlamentului, sub a cărui jurisdicție vă aflați, pentru a prezenta în detaliu bugetul dumneavoastră, salarizarea, pentru ca senatorii să poată fi informați cu privire la acest subiect. Domnul senator Igaș, aveți cuvântul.

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o rugăminte, ca până la următoarea ședință de plen în Senat să avem o informare, fiecare dintre senatori, ca să fim în cunoștință de cauză atunci când vom da votul pentru sau împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

**Din sală**

**:** A căzut...

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Comisia de specialitate va invita conducerea acestei instituții și va informa Biroul permanent cu privire la concluziile care rezultă, și Biroul permanent va decide, evident, calea de urmat după acest lucru.

Stimați colegi, trecem la întrebări și interpelări. Suntem în spațiul dedicat comunicării publice a întrebărilor și interpelărilor și vă propun să trecem la acest punct de pe ordinea de zi, pentru a putea respecta agenda noastră de astăzi. Întrebări adresate Guvernului.

Are cuvântul domnul senator Ovidiu Marian, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Îl invit să adreseze întrebarea Executivului României.

## **Domnul Ovidiu Marian:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea este adresată Ministerului Mediului, domnului ministru Nicolae Nemirschi.

O secundă, domnule senator. Am rugămintea respectuoasă... Stimați colegi,

Domnule senator Toma și Grupul PSD,

Domnule senator și lider al Grupul parlamentar al PD-L Igaș, Domnilor senatori și deputați,

Vă rog foarte mult să acordăm respectul colegilor noștri care s-au pregătit pentru acest punct. Este o muncă asiduă pe care o fac colegii noștri pentru a pregăti cele mai bune întrebări adresate Guvernului României și doresc să vă rog să acordăm atenție și respect muncii colegilor noștri.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte, încă o dată.

Întrebarea este adresată Ministerului Mediului, domnului ministru Nicolae Nemirschi. Se referă la Programul de înnoire a parcului auto.

Programul de înnoire a parcului auto a demarat cu un număr de 7.000 de unități casate în primele patru luni. Astfel, cifra inițială de 60.000 de unități programată pentru anul 2009 va fi imposibil de

atins dacă nu se modifică unele prevederi din lege, astfel încât „Programul rabla” să devină cu adevărat atractiv.

La Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital am propus două modificări:

1. Renunțarea la cotele alocate diferitelor mărci de autoturisme.

2. Creșterea primei de casare de la 3.800 lei la 7.200 lei.

Aplicarea acestor noi prevederi ar stimula, în mod real, Programul de înnoire a parcului auto.

La nivelul ministerului s-a luat vreo decizie referitoare la propunerile prezentate?

Începând cu ce dată vor intra în vigoare? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Rotaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Evident, aceste întrebări pot fi depuse și în scris pentru a putea fi transmise Guvernului României.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea mea este adresată ministrului finanțelor, domnul Gheorghe Pogea.

Domnule ministru,

În conformitate cu Hotărârea nr. 6/30.03.2007 a Comisiei județene Brăila pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea acestora sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, s-a stabilit acordarea de despăgubiri bănești tuturor petenților care îndeplinesc condițiile legale.

Într-o astfel de situație se află și doamna Lujanschi Nadejda, domiciliată în Brăila, strada Tineretului, bl. A52, ap. 47, care a primit, în luna octombrie 2007, prima tranșă a despăgubirilor bănești. Deoarece în anul 2008 nu a primit cea de-a doua tranșă din compensațiile bănești aprobate, a făcut o nouă solicitare transmisă ANRP, cu confirmare de primire, în 30.09.2008, solicitare la care nu a primit niciun răspuns până la această dată.

Ca urmare, vă rog, domnule ministru, să analizați situația creată și să dispuneți măsurile necesare pentru transmiterea compensațiilor bănești către petentă, în conformitate cu Hotărârea nr. 6/30.03.2007 a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată ministrului sănătății, domnul Ion Bazac.

Obiectul întrebării: Ajutor financiar pentru Spitalul de Urgență de Obstetrică-Ginecologie din Râmnicu Vâlcea. Domnule ministru,

Spitalul de Obstetrică din Râmnicu Vâlcea se confruntă cu probleme financiare deosebit de grave, riscând să intre în colaps.

Instituția datorează furnizorilor de medicamente, materiale sanitare și utilități o sumă de 27 miliarde lei vechi.

Începând de luna viitoare, spitalul nu va avea fondurile necesare pentru aprovizionarea cu oxigen, și nici pentru plata salariilor personalului medical. Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați dacă Ministerul Sănătății Publice cunoaște situația financiară gravă cu care se confruntă Spitalul de Obstetrică–Ginecologie din municipiul Râmnicu Vâlcea.

Ce măsuri intenționați să luați pentru rezolvarea acestei probleme?

Solicit răspuns în scris și verbal.

Emilian Frâncu, Circumscripția electorală nr. 40 – Vâlcea, Colegiul uninominal nr. 2.

Pot să citesc și a doua întrebare?

Vă rog, domnule senator.

A doua întrebare este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Doamnă ministru,

Există, în prezent, unități de învățământ din mediul rural, dar și urban, care nu asigură preșcolarilor și elevilor asistență medicală gratuită. Acest lucru este provocat de lipsa personalului medical și chiar a cabinetelor medicale din școli și grădinițe. O astfel de situație are consecințe grave pentru dezvoltarea fizică și psihică a elevilor, care nu sunt supravegheați corespunzător. Personalul medical din școli este cel care realizează supravegherea elevilor, prevenirea și combaterea afecțiunilor cronice, a celor nedepistate sau netratate, educația sanitară și profilaxia individuală și colectivă a bolilor infecțioase.

Vă rog, doamnă ministru, să-mi comunicați dacă Ministerul Educației, Cercetării și Inovării cunoaște numărul unităților de învățământ din județul Vâlcea care nu beneficiază de cabinete medicale și dacă are prevăzute măsuri pentru rezolvarea acestei probleme care pune în pericol sănătatea elevilor.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

În continuare, domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Gheorghe Pogea.

## Domnule ministru,

Municipiul Timișoara se confruntă încă cu probleme serioase, mai ales în cartierele aglomerate, în ceea ce privește lipsa locurilor în grădinițele cu program prelungit.

Într-o astfel de situație se află și Grădinița cu program prelungit nr. 26, care are un proiect pentru extindere, proiect prin care s-ar realiza un număr important de locuri pentru copii. Aceste lucrări au fost începute, însă în acest moment sunt sistate pe motiv că suma de 500.000 lei, aprobată prin Legea bugetului de stat pe anul 2009 – amendament pe care eu l-am depus și care a fost aprobat –, nu a ajuns încă în teritoriu, respectiv la această unitate de învățământ.

În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați când vor fi deblocați acești bani, astfel încât lucrările să se finalizeze până la începutul anului școlar 2009–2010.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Gheorghe David, senator PD-L, Timișoara.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Vasile Nedelcu.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Obiectul întrebării: Măsuri pentru reabilitarea sistemului de irigații și reducerea efectelor deșertificării din sudul României.

Potrivit unui raport recent al Agenției Europene de Mediu, din cauza încălzirii globale, riscul deșertificării unor zone importante din Europa este inevitabil. România nu face nici ea excepție, aproximativ zece județe din sudul țării fiind deja afectate de secetă, iar fenomenul se va agrava, conform acelorași estimări.

Se știe că la această situație precară s-a ajuns nu numai din cauza schimbărilor climatice, ci și a influenței negative a factorului uman, adică a defrișărilor masive, a metodelor greșite de exploatare a culturilor și, nu în ultimul rând, a sistemului de irigații ineficient.

Având în vedere faptul că, după anul 1989, sistemul de irigații nu numai că nu a fost refăcut, dar a fost supus unui jaf fără precedent, cu buna știință a guvernelor din perioada 1991–1996, vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicați care este strategia ministerului pe care îl conduceți pentru reabilitarea sistemului de irigații și reducerea efectelor deșertificării în zona de sud a României.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vasile Nedelcu, senator PNL, Călărași.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Întrebarea este adresată domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței.

Obiectul întrebării: Certificatul de performanță energetică. Domnule ministru,

Speranța multor români de a-și asigura un grad de confort mai bun locuințelor își are suportul în noua legislație privind reabilitarea termică a blocurilor construite în perioada 1950–1990.

Odată cu reabilitarea, se obține și Certificatul de performanță energetică, care, începând cu 1 ianuarie 2010, va fi obligatoriu pentru tranzacțiile cu imobile vechi, dar, în perioada imediat următoare, multe dintre aceste imobile nu vor fi incluse în Programul de reabilitare termică, motiv pentru care nu vor primi automat acest certificat.

O problemă importantă o constituie durata destul de mare a procedurilor de auditare, mai bine de două luni, dar și costurile relativ mari: 4 până la 7 euro/metru pătrat. În plus, multe dintre asociațiile de proprietari nu știu că trebuie să înceapă demersurile pentru obținerea certificatului, iar legislația în vigoare nu prevede nicio formă de constrângere pentru a le obliga să facă acest lucru.

Mai mult, auditorii care pot elibera certificatul sunt foarte puțini, în raport cu numărul imobilelor care trebuie expertizate.

În aceste condiții, domnule ministru, vă rugăm să ne comunicați măsurile pe care le considerați necesare, astfel încât să se eșaloneze eliberarea certificatelor de performanță energetică în funcție de evoluția Programului de reabilitare termică, iar solicitarea auditării pentru imobilele neincluse în program să vină din partea autorităților locale, costurile urmând să fie suportate proporțional din bugetele locale și din fondurile asociațiilor de locatari.

Senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PD-L. Solicit răspuns în scris.

Mulțumim foarte mult.

Trecem la partea de interpelări adresate Guvernului. Îl invit pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule senator.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, doamna senator Doina Silistru. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Instituția Palatul Copiilor din Timișoara a fost înființată în 1951 și a funcționat într-o clădire naționalizată. Ea a fost retrocedată, în urmă cu mai bine de trei ani, urmașului fostului proprietar. Pentru a-și putea continua activitatea până la alocarea sau construirea unui nou spațiu, între Ministerul Educației, Cercetării și Inovării – prin Inspectoratul Școlar Județean Timiș – și actualul proprietar a fost semnat un contract de închiriere, pe o durată de trei ani, cu termen scadent la 31 mai 2009.

De observat că, deși activitățile unei astfel de instituții sunt identice oricărei unități de învățământ, contractul expiră înaintea încheierii anului școlar, ceea ce, în cazul respectării termenului de eliberare efectivă a spațiului, va pune sub semnul întrebării respectarea programului de activități întocmit pe durata întregului an școlar, adică, în acest caz, până la finele lunii august.

În vederea rezolvării acestei situații, autoritățile locale, prin Inspectoratul Școlar Județean Timiș și Consiliul Local Timișoara, au avansat două soluții. Prima poate fi considerată una de avarie, adică alocarea a două etaje din clădirea principală a Liceului „Azur”, un total de 24 încăperi, clase și birouri, însă această variantă, în momentul de față, cu câteva zile înainte de încheierea contractului cu proprietarul, nu este viabilă, întrucât aceste spații nu sunt amenajate corespunzător desfășurării activităților prevăzute.

Din păcate, din cauza scăderii numărului de elevi ai liceului, ca urmare a declinului industriei chimice, sălile oferite, situate la etajul al III-lea, se află într-o avansată stare de degradare. Pe lângă faptul că reabilitarea acestora înseamnă luni bune de muncă, pentru efectuarea lucrărilor este nevoie de bani. Și nu puțini!

Cea de-a doua soluție, deja avansată, este cea a construcției unui edificiu nou destinat exclusiv Palatului Copiilor. Consiliul local a oferit un teren corespunzător în perimetrul Liceului cu program sportiv, însă, pentru această construcție, este nevoie de timp și, de asemenea, de bani.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează doamna senator Doina Silistru, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Irinel Popescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Domnule președinte,

Vă supun atenției cazul domnului Dohotaru Cristian Vasile, cu domiciliul în Vaslui, bolnav de hepatită cronică cu virus C.

Deși Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași a solicitat Casei de Asigurări de Sănătate Vaslui inițierea terapiei cu interferon, prin intermediul adresei nr. 2.632 din 8.04.2008, iar Casa de Asigurări de Sănătate Vaslui a întocmit dosarul nr. 10.751, domnul Dohotaru încă nu a primit niciun răspuns referitor la soluționarea dosarului.

Vă întreb, domnule președinte, care este situația domnului Dohotaru și ce măsuri veți lua pentru optimizarea procesului de acordare a tratamentului cu interferon, ținând cont de perioada lungă de așteptare, timp în care unele documente medicale aflate la dosar își pot pierde valabilitatea, iar pacienții nu sunt informați despre stadiul dosarelor, și nici despre demersurile pe care ar trebui să le facă în vederea reactualizării dosarelor.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Frâncu, se pregătește domnul senator Cseke Attila Zoltán, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

## Domnule ministru,

În condițiile în care milioane de pensionari din România trăiesc la limita subzistenței după o viață întreagă de muncă, un număr limitat de persoane, care beneficiază de așa-numitele pensii speciale, ajung să încaseze lunar venituri de pensie corespunzătoare unui salariu pe care îl poate primi managerul unei companii multinaționale cu afaceri de peste 50 milioane euro.

Conform informațiilor furnizate de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, în luna martie a acestui an cea mai mare pensie din sistemul public a fost de 23.000 lei, adică de circa 5.400 euro. Alte statistici arată că, la nivel național, sunt înregistrate 15 persoane care au o pensie ce depășește 10.000 lei.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri concrete intenționați să luați, astfel încât să fie eliminate din sistem discrepanțele majore existente în prezent între beneficiarii sistemului public de pensii, precum și dacă, la nivelul ministerului pe care îl conduceți, există o inițiativă concretă de reglementare a regimului pensiilor speciale. Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris. Emilian Frâncu, senator de Vâlcea. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Cseke Attila Zoltán, se pregătește, domnul senator Dorin Păran, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul interpelării: lucrările de construcție a Autostrăzii Transilvania, pe tronsonul 3C Suplacu de Barcău – Borș. ## Domnule ministru,

Programul de guvernare al actualului Executiv acordă o prioritate deosebită construcției rețelei de autostrăzi din România, prevăzând realizarea pactului național „Autostrăzile României”, pentru asigurarea coerenței și continuității în finanțarea construcției de autostrăzi.

În cadrul acestui proiect este prevăzută și finalizarea porțiunii dintre Borș și Târgu Mureș a Autostrăzii Transilvania. Între secțiunile autostrăzii la care se desfășoară lucrări începute este și cea a tronsonului 3C Suplacu de Barcău – Borș, cu o lungime de 64 kilometri, stadiul lucrărilor, la sfârșitul anului trecut, fiind, după estimările cunoscute, în jurul valorii de 20%.

Toți suntem de acord, indiferent de apartenența politică, că dezvoltarea infrastructurii, și a construcției de autostrăzi în primul rând, trebuie să fie o prioritate de grad zero a României. Această necesitate este întărită considerabil dacă întrebăm cetățenii ce ar trebui să se constituie printre prioritățile acțiunii guvernamentale în perioada imediat următoare.

Iată de ce a căzut ca din senin știrea că firma Bechtel, executantul lucrării, a hotărât că va continua în anul 2009 lucrările de construcție a Autostrăzii Transilvania numai pe alte tronsoane, situate pe teritoriul județului Cluj, mutându-și infrastructura și forța de muncă din județul Bihor în județul limitrof. Acest lucru pare cu atât mai grav dacă avem în vedere faptul că data predării acestui tronson 3C Suplacu de Barcău – Borș, conform contractului aflat în vigoare, este 28 februarie 2010.

Având în vedere această stare de fapt care conturează o întârziere mai mult decât semnificativă în construcția acestei autostrăzi, dând impresia că în România nu vom avea niciodată o infrastructură modernă, de nivel european, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care sunt motivele pentru care s-au sistat lucrările pe această porțiune a Autostrăzii Transilvania și ce demersuri întreprinde Guvernul României pentru respectarea termenului de finalizare și predare a tronsonului Suplacu de Barcău – Borș.

## Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Dorin Păran, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Chivu Sorin, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Interpelarea mea este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul economiei.

Obiectul și motivarea interpelării: Găsirea de soluții pentru sprijinirea Societății Comerciale „Electrocentrale” Deva – Mintia. Domnule ministru,

Societatea Comercială „Electrocentrale” Deva – Mintia este una dintre cele mai vechi termocentrale cu grupuri energetice mari și este principala companie de producere a energiei electrice și termice din vestul României. Termocentrala are în prezent o putere instalată de 1.285 MW și produce, în cogenerare, energie termică pentru municipiul Deva și comunele aferente. Principalul combustibil utilizat este huila, respectiv circa 80% din producția Companiei Naționale a Huilei Petroșani.

Pentru a respecta Programul de conformare, anexă la Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 541/2003, trebuie realizate și finanțate lucrări de investiții de aproximativ 150 milioane euro astfel: 70 milioane euro pentru instalația de colectare și evacuare a zgurii și cenușii și 80 milioane euro pentru instalația de desuflare de la grupurile energetice 3 și 4, aceste obligații fiind înscrise și în autorizația de mediu.

Situația Societății Comerciale „Electrocentrale” Deva –Mintia, din punct de vedere economico-financiar, este deosebit de dificilă, înregistrând pierderi de peste 35 milioane euro.

Soluțiile ar fi două: aprobarea unui ajutor de stat sau încheierea, pe termen lung, a unui contract de vânzare a cantității suplimentare de energie către „Hidroelectrica” București.

## Domnule ministru Videanu,

Am rugămintea să analizați cele de mai sus și să luați cât mai rapid măsurile financiare care se impun, având în vedere impactul social și economic pentru județul Hunedoara, respectiv, circa 2.000 de angajați, împreună cu familiile lor, precum și furnizarea de cărbune de către Compania Națională a Huilei Petroșani.

Vă mulțumesc.

Senator Dorin Păran, PD-L.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Domnule președinte,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Adriean Videanu, ministrul economiei.

Obiectul interpelării: Necesitatea rezolvării situației juridice a imobilelor/clădiri aflate în proprietatea societății cooperatiste.

În cadrul audiențelor săptămânale, mai mulți cetățeni m-au sesizat în legătură cu starea deplorabilă în care au ajuns aceste spații aflate în proprietatea societăților cooperatiste, situate, de altfel, în centrul civic al fiecărei localități.

La nivelul localităților, până în urmă cu câțiva ani, au funcționat cooperative de consum care, în timp, și-au restrâns substanțial volumul și domeniul de activitate, ajungând să fuzioneze și, efectiv, să nu mai desfășoare obiectul de activitate prin care se definesc, respectiv „aprovizionarea membrilor cooperatori și a terților cu produse pe care le cumpără sau le produc și activități de prestări servicii către membrii lor – cooperatori – și către terți”.

De asemenea, așa cum se cunoaște, cooperativele de consum ar trebui să reprezinte „o asociație autonomă de persoane fizice și/sau juridice, constituită pe baza consimțământului liber exprimat al acestora, în scopul promovării intereselor economice, sociale și culturale ale membrilor cooperatori, fiind deținută în comun și controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste”, principii care, prin modul în care au ajuns să-și desfășoare activitatea, nu mai sunt respectate de mult timp, ajungându-se la o diminuare considerabilă a patrimoniului cooperatist și la o reducere masivă a numărului de membri cooperatori.

Prin fuzionarea acestor cooperative de consum, activitatea acestora s-a redus substanțial, în localități nemaidesfășurându-se niciun fel de activitate economică, singura activitate prin care continuă să supraviețuiască aceste unități fiind aceea de închiriere a spațiilor rămase libere, ca urmare a neîndeplinirii obiectului principal de activitate pentru care au fost înființate.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care este situația actuală în ceea ce privește regimul juridic al acestor imobile, mai ales la nivelul județului Prahova, și să-mi comunicați ce măsuri urgente veți întreprinde în raport cu datele existente.

Vă rog, domnule senator Nedelcu Vasile, aveți cuvântul. Se pregătește domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale

Obiectul interpelării: Nefuncționalitatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Domnule ministru,

Este bine cunoscut faptul că activitatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este marcată, din păcate, de deficiențe în privința calității sistemelor de identificare a parcelelor agricole, precum și a sistemelor de control asupra alocării fondurilor agricole.

Gestionarea defectuoasă a mecanismelor de atragere a fondurilor europene se răsfrânge, în mod direct și negativ, asupra agricultorilor, care sunt nevoiți să se confrunte cu un sistem birocratic, anacronic pentru a obține fondurile necesare.

Pe de altă parte, trebuie să amintesc faptul că o serie de subvenții au fost alocate, în mod ilegal, pentru fermieri inexistenți – a se vedea cazurile semnalate de presă, referitoare la terenurile agricole și piscicole din Delta Dunării.

Față de această situație de nefuncționalitate evidentă a APIA, vă rog, domnule ministru, să ne comunicați:

Care a fost temeiul pentru care ați dispus demiterea directorilor APIA din toată țara, invocând faptul că nu au respectat termenul de începere a plăților, din moment ce alocarea fondurilor pentru agricultori continuă să rămână deficitară?

Cum înțelegeți să vă duceți la îndeplinire promisiunile din programul de guvernare, în condițiile în care dumneavoastră ați avertizat recent, invocând exemplul altor țări din Uniunea Europeană, că în România procesul de atragere a fondurilor europene ar putea dura încă mulți ani de acum înainte?

Care este strategia ministerului pe care îl conduceți în privința eficientizării urgente a activității APIA, având în vedere faptul că tergiversarea alocării fondurilor europene ar putea conduce la depășirea actualului exercițiu bugetar al Uniunii Europene, respectiv intervalul 2007–2013?

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vasile Nedelcu, senator PNL de Călărași.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, care încheie seria de interpelări adresate Guvernului României.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Ion Bazac.

## Domnule ministru,

Cu deosebit respect, vă solicit o rezolvare urgentă a situației financiare grave a Spitalului Județean de Urgență Zalău, deoarece, din cauza subfinanțării, va intra în incapacitate de plată a salariilor și, în consecință, în imposibilitate de funcționare.

Astfel, județul Sălaj va ajunge în situația ingrată de a nu avea spital de urgență, deoarece Spitalul Județean de Urgență Zalău este singurul cu acest regim din întregul județ.

Având în vedere prevederea bugetară a Casei de Asigurări de Sănătate Sălaj pentru domeniul asistenței spitalicești pe anul 2009, în condițiile contractării indicatorilor la un procent de 70, lunar, față de nevoile reale ale Spitalului Județean de Urgență Zalău, acesta

poate funcționa doar până la începutul lunii august 2009. Necesarul de fonduri pentru acoperirea întregului an 2009 în condiții optime de finanțare este de încă 25.443.119 lei, conform anexei.

Pentru menținerea capacității de intervenție operativă a Spitalului Județean de Urgență Zalău, față de adresabilitatea crescută de respectare a indicatorilor și condițiilor normative de contractare, nevoia reală a județului Sălaj este de a contracta un volum de servicii în valoare de 52.550.198 lei pe anul 2009, comparativ cu 27.107.079 lei, cât este oferta de contractare a Casei de Asigurări de Sănătate Sălaj.

Toate acestea, împreună cu refuzul furnizorilor de a livra medicamente, materiale sanitare și alte bunuri și servicii, din cauza imposibilității respectării clauzelor contractuale de către spital, vor crea un blocaj financiar și, în consecință, închiderea spitalului.

Vă rugăm să reanalizați situația financiară și finanțarea serviciilor din oferta Spitalului Județean de Urgență Zalău la nivelul optim, conform indicatorilor de mai jos.

Suntem conștienți de efectele crizei mondiale, care are implicații în segmentul privind finanțarea sistemului sanitar, și încercăm să găsim soluții pentru depășirea crizei, dar, în speranța că veți înțelege problemele reale și grave cu care se confruntă sistemul sanitar la nivelul județului nostru, sperăm că și ministerul se va implica activ în soluționarea acestora.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Trecem la ultima parte a acestui punct din ordinea de zi de astăzi, respectiv răspunsurile oferite de reprezentanții Executivului la întrebările și interpelările adresate de senatori.

Domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, a adresat o întrebare Ministerului Administrației și Internelor, având ca temă: Orașele mici ce nu pot accesa fonduri europene.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Radu Stancu, care va prezenta răspunsul instituției pe care o reprezintă. Vă rog.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule senator,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați Ministerului Administrației și Internelor să vă comunice soluțiile concrete avute în vedere pentru rezolvarea situației orașelor mici, sub 10.000 de locuitori, care, potrivit întrebării, nu pot accesa fonduri europene, menționăm următoarele:

Condițiile și criteriile de eligibilitate pentru accesarea de fonduri europene prin Programul național de dezvoltare rurală PNDR și prin Programul operațional regional POR au fost stabilite de cele două autorități de management pentru derularea acestor programe, și anume Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pentru PNDR, și Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, pentru POR.

Ministerul Administrației și Internelor este autoritate de management pentru Programul operațional sectorial – Dezvoltarea capacității administrative, iar criteriile de eligibilitate pentru accesarea de către autoritățile publice locale a fondurilor pentru acest program nu stabilesc condiții restrictive în funcție de numărul de locuitori al unităților administrativ-teritoriale solicitante.

În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, unitățile administrativ-teritoriale au dreptul să coopereze și să se asocieze, formând asociații de dezvoltare intercomunitară cu personalitate juridică de drept privat și de utilitate publică. Aceste structuri sunt eligibile pentru unele programe sectoriale, de exemplu pentru Programul operațional sectorial – Mediu, care finanțează lucrări de extindere, modernizare a sistemului de apă, apă uzată, dezvoltarea sistemului integrat de management al deșeurilor și extinderea acestora.

De asemenea, menționăm că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2007, a fost creat cadrul legal național care asigură aplicarea Regulamentului CE nr. 1082/5.07.2006 al Parlamentului European și al Consiliului, privind Gruparea europeană de cooperare teritorială, în scopul de a facilita promovarea cooperării transfrontaliere, transnaționale și/sau interregionale, având ca obiectiv consolidarea coeziunii economice și sociale.

## Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule senator Emilian Valentin Frâncu. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Răspunsul, într-adevăr, mă mulțumește în mare măsură.

Există însă o mare problemă pentru edilii acestor orașe micuțe, pentru că, practic, ei nu pot accesa fonduri care să le permită îmbunătățirea infrastructurii... deocamdată.

Am văzut că soluția propusă de dumneavoastră este aceea a asocierii. Este, într-adevăr, o soluție, dar cred eu că, fiind o problemă de fond și extrem de importantă pentru dezvoltarea localităților noastre, poate se va gândi, în viitor, un program care să permită, repet, refacerea infrastructurii.

Și acum, domnule președinte, dacă îmi permiteți, aș vrea să fac două precizări.

Vă rog, domnule senator.

Astăzi ar fi trebuit să primesc răspuns oral și din partea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național pentru două probleme ridicate de mine, respectiv: alocarea de fonduri pentru bisericile din comunele Câineni și Stoilești. Vreau să vă spun că am primit în scris răspunsurile și sunt mulțumit de conținutul acestora. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Într-adevăr, ați primit răspuns în scris din partea Guvernului la solicitările dumneavoastră privind lăcașuri de cult din localitățile pe care le-ați menționat în întrebările dumneavoastră.

Rog reprezentanții Guvernului ca răspunsurile orale la interpelările adresate membrilor Executivului de către colegii senatori care nu sunt prezenți în sală să fie transmise acestora în scris.

Din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie va prezenta punctul de vedere al acestui minister cu privire la interpelarea adresată de domnul senator Cseke Attila Zoltán, referitoare la unele probleme din județul Bihor. Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule senator,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind evaluarea managerilor spitalelor publice din rețeaua Ministerului Sănătății, precum și procesul de reorganizare a sistemului de sănătate, vă putem informa următoarele:

Evaluarea activității managerilor spitalelor publice din rețeaua ministerului s-a realizat în baza prevederilor Ordinului ministrului sănătății nr. 112/2007, care reglementează criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen.

Astfel, precizăm că atât acest act normativ, cât și ordinul ministrului sănătății prin care s-a stabilit metodologia de calcul a acestor indicatori au fost supuse dezbaterii publice și au fost stabilite înainte de 1 ianuarie 2009.

Ministerul Sănătății urmărește reorganizarea sistemului de sănătate prin descentralizarea organizațională și decizională. Aceasta presupune trecerea spitalelor în subordinea autorităților locale, creând condițiile responsabilizării celor care iau decizii cât mai aproape de locul furnizării serviciilor de sănătate.

Spitalele regionale, unități de importanță națională, și cele de urgență vor rămâne în subordinea Ministerului Sănătății. Alte instituții descentralizate, precum direcțiile de sănătate publică, vor fi transferate consiliilor județene și vor avea atribuții de coordonare, supraveghere, evaluare, avizare și alocare a resurselor.

Și eu vă mulțumesc. Domnule senator Cseke, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspunsul Ministerului Sănătății.

Rămân la părerea că unii dintre manageri – părere personală – au fost schimbați pe alte criterii decât cele de profesionalism.

V-aș mai ruga o chestiune: indicatorii pe baza cărora s-a făcut această evaluare ce a condus la schimbarea unor manageri nu numai în județul Bihor, ci și în alte județe cred că trebuie revizuiți, indiferent în ce mandat au fost făcuți, pentru că ei conțin niște inadvertențe care conduc la situații haioase, în care managerul este demis pentru că, de fapt, a făcut economie bugetului, dar a încălcat un indicator.

Sigur, unii dintre manageri, probabil, își vor căuta dreptatea în justiție. Rămâne, cum ați menționat și dumneavoastră, descentralizarea singura opțiune a comunității locale, opțiune prin care autoritățile locale, membrii comunității vor putea să administreze inclusiv problemele mediului sanitar conform intereselor acestei comunități.

Vă mulțumesc. ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/4.VI.2009

Mulțumesc, domnule senator.

Aș vrea, de asemenea, să anunț prezența în plenul Senatului, pentru a răspunde la întrebările și interpelările adresate de senatori, a domnului secretar de stat Răzvan Bobeanu, Ministerul Tineretului și Sportului, și a domnului secretar de stat Corneliu Popovici, Ministerul Turismului.

Pentru celelalte întrebări și interpelări Guvernul va transmite domnilor senatori răspunsul în scris.

Din partea Guvernului există două solicitări de amânare a răspunsului, pentru domnul senator Trifon Belacurencu, Grupul

parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și pentru domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL. Ministerul Mediului, respectiv Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale sunt cele care au solicitat amânarea pentru a putea întocmi răspunsul cuvenit.

Mulțumind reprezentanților Guvernului și senatorilor prezenți, declar închisă ședința de astăzi, luni, 25 mai 2009.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|269415]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 74/4.VI.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei