Da˛i-mi voie s„ consult Grupul parlamentar al P.R.M. pe cine a desemnat vorbitor.
De asemenea, s„ reamintesc colegilor senatori independen˛i c„, potrivit propunerii Biroului permanent, au dreptul la 3 minute, cu condi˛ia s„-∫i desemneze un singur vorbitor.
Conform Ón˛elegerii de la Ónceputul dezbaterii mo˛iunii, punctul de vedere al Guvernului urmeaz„ s„ fie prezentat de domnul Mihail H„rd„u, ministrul Ónv„˛„m‚ntului, care are posibilitatea ∫i timp la dispozi˛ie ca dup„ dezbateri s„ mai intervin„ o dat„ pe parcursul a 15 minute.
Acum ave˛i 30 minute. V„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.
## **Domnul Mihail H„rd„u** _**—** ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii_ **:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„ al Senatului Rom‚niei, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i participan˛i,
R„spunsul meu la mo˛iunea simpl„ depus„ de senatori ai Partidului Social Democrat, ai Partidului Rom‚nia Mare ∫i ai Partidului Conservator Ómi ofer„ posibilitatea de a clarifica unele opinii eronate, de a v„ informa Ón leg„tur„ cu rezultatele evidente ale activit„˛ii noastre, de a accentua faptul c„ Ón ultimii doi ani pentru infrastructura ∫i dotarea educa˛iei s-a f„cut mai mult dec‚t Ón toat„ perioada postdecembrist„.
Ini˛ierea acestei mo˛iuni este dovada unor schimb„ri asupra c„rora avem percep˛ii diferite. Œntr-o manier„ mai mult sau mai pu˛in profesionist„ sunt exprimate puncte de vedere ce con˛in neadev„ruri, interpret„ri r„u inten˛ionate, afirma˛ii nesustenabile, care au drept scop decredibilizarea conducerii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Œn fapt, percep mo˛iunea simpl„ ca pe o continuare a ac˛iunilor denigratoare la adresa Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, ac˛iuni subsumate unor interese politice.
Pentru mine perfec˛ionarea resursei umane ∫i Ómbun„t„˛irea infrastructurii educa˛ionale reprezint„ priorit„˛i luate Ón calcul Ón proiectarea tuturor ac˛iunilor ministerului. Am avut ∫ansa unui Guvern performant care a produs resursa financiar„ necesar„ aplic„rii Programului de guvernare. Œn felul acesta a fost posibil s„ dubl„m aloc„rile bugetare pentru fiecare elev, s„ asigur„m o cre∫tere de 2,7 ori a aloc„rii financiare pentru fiecare student. Am realizat Ón 2006 un buget de 4,8% din produsul intern brut ∫i avem Ón 2007 un buget de 5,2% numai pentru educa˛ie, cu o pondere important„ Ón finan˛area cheltuielilor de investi˛ii ∫i dot„ri. Acest fapt ne-a permis s„ aloc„m fiec„rei ∫coli din ˛ar„ sumele necesare achizi˛ion„rii de carte ∫colar„, echip„rii laboratoarelor de fizic„, chimie, biologie, a celor de logopedie, precum ∫i achizi˛ion„rii de materiale sportive.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
™colile voca˛ionale au primit fonduri pentru dot„ri specifice. C‚t despre universit„˛i, toate Ó∫i modernizeaz„ laboratoarele, toate Ó∫i reabiliteaz„ spa˛iile de Ónv„˛„m‚nt. Prioritate s-a acordat ∫i c„minelor studen˛e∫ti: au fost reabilitate Óntr-un singur an 183 de c„mine din 303 existente. Toate acestea oglindesc, Ón fapt, interesul real ∫i responsabil pentru educa˛ie.
M„ Óntreb dac„ cei care au semnat mo˛iunea cunosc aceste modific„ri de atitudine fa˛„ de educa˛ie. Pot exemplifica Suceava, jude˛ Ón care, Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar Ón 2006 s-au alocat de 3,5 ori mai multe fonduri pentru investi˛ii ∫i dot„ri dec‚t suma aloc„rilor Ón perioada 2001—2004. Œn acela∫i jude˛, Ón Ónv„˛„m‚ntul superior s-au alocat fonduri pentru investi˛ii ∫i dot„ri Ón 2006 de cinci ori mai mult dec‚t s-a alocat Ón aceea∫i perioad„ a anilor 2001—2004.
Pute˛i s„ analiza˛i fiecare jude˛, fiecare universitate, Ónv„˛„m‚nt sau cercetare, ∫i ve˛i constata c„ afirma˛iile dumneavoastr„ din preambulul mo˛iunii nu se sus˛in, dimpotriv„, promisiunile electorale ale Alian˛ei D.A. sunt puse Ón practic„.
Dup„ cum se precizeaz„ chiar Ón preambulul mo˛iunii educa˛ia este, f„r„ Óndoial„, un domeniu de interes major ∫i cu mare responsabilitate fa˛„ de evolu˛ia societ„˛ii.
Iat„ de ce a∫ dori, chiar de la Ónceput, s„ precizez faptul c„ to˛i, indiferent de pozi˛ia pe care ne situ„m, de perioada la care ne referim ∫i de contribu˛iile pe care le avem sau credem c„ le-am avut, trebuie s„ dovedim responsabilitate fa˛„ de educa˛ie ∫i s„ nu antren„m Ón jocul politic acest sector esen˛ial al societ„˛ii rom‚ne∫ti, care ar trebui s„ r„m‚n„ deoparte.
Ni se repro∫eaz„ c„ nu am f„cut minuni, Ónl„tur‚nd peste noapte deficien˛ele care vin din timp ∫i apar˛in, indiscutabil, mai ales unora dintre cei care ne critic„ acum. Realitatea este ocolit„ cu rea-credin˛„, se extrag cu st‚ng„cie din economia tabloului educa˛ional numai anumite secven˛e, zugr„vite doar Ón culori sumbre, Ón timp ce nerealiz„rile sunt imputate unui singur minister ∫i, a∫ putea afirma, unei singure persoane. Se face abstrac˛ie de faptul c„ noi gestion„m un cadru reglementar ∫i institu˛ional construit Ón timp, c„ ar trebui s„ corect„m erori grave de strategie pe care le-au f„cut al˛ii, c„ o mare parte din demersurile noastre de modernizare au Ónt‚mpinat constant o rezisten˛„ puternic„ din partea celor care ne critic„ ast„zi, c„ suntem for˛a˛i s„ lucr„m Ón baza unor acte normative pe alocuri dep„∫ite, incongruente ∫i care nu stimuleaz„ aplicarea unei strategii moderne de dezvoltare a Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii.
Am rev„zut etapele guvern„rii anilor 2001—2004, c‚nd s-a apreciat exact c„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc a parcurs cea mai grav„ criz„ de dup„ 1989: criz„ de idei, criz„ financiar„, c‚nd nu s-a lansat niciun program de reform„ a Ónv„˛„m‚ntului, dar s-au pus Ón aplicare programele lansate Óntre anii 1998—1999 de c„tre ministrul Andrei Marga.
Œn luna octombrie 2005 a fost prezentat Parlamentului, pentru prima dat„, conform Legii Ónv„˛„m‚ntului, îRaportul asupra st„rii sistemului na˛ional de Ónv„˛„m‚nt 2005“, care a f„cut, pe baza unui sistem na˛ional de indicatori ai educa˛iei elaborat Ón conformitate cu sistemele
interna˛ionale de referin˛„, o analiz„ detaliat„ a Ónv„˛„m‚ntului ∫i a prezentat problemele principale la acea dat„: subfinan˛area cronic„, calitatea educa˛iei, necesitatea descentraliz„rii sistemului de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar. Evolu˛ia aspectelor din sistemul de Ónv„˛„m‚nt se reg„se∫te Ón noul raport 2006, de asemenea, prezentat Parlamentului.
Ambele rapoarte, care, Ón fapt, reprezint„ analize complexe asupra situa˛iei din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, au ca finalitate stabilirea priorit„˛ilor ∫i a direc˛iilor de dezvoltare pentru anii 2006—2008. A fost elaborat„ strategia 2006—2013 pentru educa˛ie ∫i formare profesional„, iar Ón prezent este finalizat„ strategia postaderare 2007—2013.
Avem avantajul de a fi Óncheiat Ón 2006 perioada de subfinan˛are cronic„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc ∫i de a beneficia de oportunit„˛ile oferite, pe de-o parte, de alocarea unui procent rezonabil din produsul intern brut, iar, pe de alt„ parte, de finan˛„rile complementare posibile Ón anii urm„tori. M„ refer aici la accesarea fondurilor structurale europene, la implementarea Programului Comunitar European de Educa˛ie Permanent„, la programele PHARE derulate cu sprijinul B„ncii Mondiale, al B„ncii Europene de Investi˛ii, dar ∫i la sprijinul financiar, material, informa˛ional ∫i logistic al comunit„˛ilor locale, al mediului economic ∫i al altor ministere. Apreciem c„ aten˛ia deosebit„, pe care o vom acorda resursei umane va constitui premisa cea mai sigur„ a cre∫terii Óncrederii Ón sistemul educa˛ional ∫i Ón serviciile sale.
Politicile noastre vizeaz„ deopotriv„ dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar — educa˛ia de baz„, Ónv„˛„m‚ntul profesional ∫i cel secundar superior, modernizarea Ón form„ ∫i con˛inut a Ónv„˛„m‚ntului superior ∫i compatibilizarea nivelurilor na˛ionale de calificare cu cele europene, exprimate Ón termeni de competen˛e.
Vom urm„ri, de asemenea, cre∫terea cercet„rii Ón sus˛inerea competitivit„˛ii economice, prin stimularea dezvolt„rii domeniilor ∫tiin˛ifice ∫i tehnice stabilite la nivel european, precum ∫i a tehnologiilor de v‚rf. Priorit„˛ile ∫i direc˛iile de dezvoltare sunt Ón acord direct cu programul de guvernare, cu politica Ón domeniul educa˛iei ∫i cu planurile na˛ionale de dezvoltare 2004—2006, respectiv 2007—2013.
Acestora li se adaug„ principalele documente europene de politic„ Ón domeniul educa˛iei al c„rui semnatar este ∫i Rom‚nia: Agenda Lisabona, Declara˛ia de la Copenhaga, Procesul de la Bologna.
Pentru perioada 2006—2008 ne-am stabilit urm„toarele priorit„˛i: asigurarea calit„˛ii educa˛iei, promovarea descentraliz„rii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, optimizarea finan˛„rii Ónv„˛„m‚ntului, dezvoltarea form„rii profesionale a personalului din Ónv„˛„m‚nt, asigurarea egalit„˛ii de ∫anse ∫i cre∫terea particip„rii la educa˛ie, construc˛ia de campusuri ∫colare, informatizarea ∫colilor din mediul rural, reforma educa˛iei timpurii, elaborarea Cadrului Na˛ional al Calific„rilor pentru Ónv„˛„m‚ntul superior, dezvoltarea educa˛iei permanente ∫i a form„rii profesionale.
Œn mo˛iune se vorbe∫te despre cre∫terea abandonului ∫colar, afirma˛ie total nefondat„. Este adev„rat c„, Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
perioada 2000—2005, conform statisticilor, acesta a crescut de la 0,6% la 1,7%, cu o sc„dere doar Ón anul 2005—2006 la 1,4%. Men˛ion„m c„ la nivelul Ónv„˛„m‚ntului liceal sc„derea este semnificativ„, de la 2,3%, la 0,6%.
Se vorbe∫te despre acces inegal la educa˛ie pentru elevii din mediul rural. Oferta educa˛ional„ o ∫tie oricine, este aceea∫i pentru to˛i elevii, iar Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a aplicat un set de m„suri printre care amintim: finan˛area investi˛iilor Ón infrastructur„ pentru asigurarea utilit„˛ilor din mediul rural, reabilitare termic„ ∫i dotarea acestor ∫coli, asigurarea mijloacelor de transport pentru elevi. Se enun˛„, f„r„ acoperire, date statistice privind accesul Ón Ónv„˛„m‚ntul superior al absolven˛ilor de liceu din mediul rural, procentul vehiculat este de 2—5%. Nu este real! Œn dou„ jude˛e aleatoriu alese, Gala˛i ∫i Giurgiu, procentul absolven˛ilor din mediul rural integra˛i Ón Ónv„˛„m‚ntul superior este de peste 30% din totalul absolven˛ilor Ónv„˛„m‚ntului secundar superior cu diplom„ de bacalaureat. Ni se imput„ lipsa infrastructurii educa˛ionale, spa˛ii de Ónv„˛„m‚nt, spa˛ii de cazare, laboratoare.
Domnilor semnatari ai mo˛iunii, v„ invit Ón ∫colile ∫i universit„˛ile rom‚ne∫ti. Vizita˛i-le! Vizita˛i-v„ ∫coala ∫i universitatea unde a˛i urmat studiile, privi˛i ∫i Óntreba˛i c‚nd s-au f„cut moderniz„rile, cine a alocat aceste resurse ∫i pe ce criterii. Ve˛i avea surpriza s„ constata˛i c„ noi am finan˛at ∫coala rom‚neasc„ nu pe criterii politice sau clientelare, ci pe baza unor priorit„˛i ale sistemului. Continu„ procesul de modernizare cu mai mult„ for˛„, proiectele cuprinse Ón strategiile noastre, asumate de Guvern, vor fi Óndeplinite.
Se vorbe∫te Ón mo˛iune despre descentralizare, cu acuze pe c‚t de incorecte, pe-at‚t de tenden˛ioase.
Descentralizarea a debutat, cu adev„rat, Ón martie 2005 ∫i inform„m pe to˛i semnatarii mo˛iunii c„ acest proces urmeaz„ un calendar bine stabilit. Œn prezent, se deruleaz„ faza-pilot îManagementul administrativ ∫i financiar Óntr-un mediu descentralizat“ Ón 50 unit„˛i ∫colare din trei jude˛e, proiect care se va Óncheia Ón 31 decembrie Ón acest an. Cea mai mare parte din fondurile alocate ∫colii rom‚ne∫ti au fost gestionate la nivelul Consiliilor locale, la nivelul unit„˛ilor ∫colare ∫i, Ón mic„ m„sur„, la nivelul inspectoratelor, respectiv la nivelul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ceea ce Ónseamn„ c„ descentralizarea Ón domeniul financiar se aplic„ deja.
Œn mo˛iune suntem culpabiliza˛i pentru lipsa autoriza˛iilor sanitare, uit‚ndu-se, Ón mod deliberat, c„ a∫a am preluat ∫colile de la guvernarea trecut„.
Prin programul investi˛ional, Ón urm„torii ani cre„m premisele elimin„rii acestui neajuns.
La finalul anului 2007 cre∫terea salariilor Ón Ónv„˛„m‚nt va fi de 57,2%, astfel procentul de cre∫tere a salariilor cu 60%, din Programul de guvernare, este Ón cea mai mare parte atins.
Suntem acuza˛i de lips„ de transparen˛„ Ón privin˛a cheltuirii fondurilor alocate cercet„rii. Œntre anii 2004—2007 bugetul cercet„rii a crescut de 3 ori, ajung‚nd la 0,5% din produsul intern brut. Finan˛area cercet„rii, prin acordarea de granturi, urmeaz„ un mecanism transparent, bazat pe competi˛ie autentic„ ∫i
ea este oglindit„ Ón rapoartele anuale de cercetaredezvoltare-inovare.
La aceast„ etap„ apreciez ca fiind un real succes, cu implica˛ii majore Ón evolu˛iile viitoare ale Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, achizi˛ionarea celor 679 microbuze ∫colare, precum ∫i publicarea pe site-ul ministerului a subiectelor destinate testelor na˛ionale ∫i examenelor de bacalaureat.
Œn mo˛iune Ómi sunt adresate Óntreb„ri la care voi r„spunde Ón continuare, nu o s„ mai repet Óntrebarea, dac„ sunte˛i de acord, dau numai r„spunsurile, pentru c„ dumneavoastr„ ave˛i mo˛iunea.
La prima Óntrebare, Ón conformitate cu legisla˛ia Ón vigoare, Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt se utilizeaz„ numai manualele ∫colare aprobate de minister, Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt se pot utiliza manuale alternative. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, pe baza criteriilor stabilite de c„tre minister. Selectarea manualelor s-a f„cut prin organizarea de licita˛ii publice Ón strict„ conformitate cu prevederile legale Ón vigoare, Óntruc‚t achizi˛ia de manuale ∫colare este un proces complex care are la baz„ proceduri adecvate bazate pe numeroase criterii. Apreciem c„ aceasta s-a desf„∫urat Óntr-o manier„ transparent„, a urm„rit calitatea procesului educa˛ional ∫i a avut la baz„ exclusiv criterii de calitate.
2. Av‚nd Ón vedere planul de investi˛ii Ón infrastructur„ de 1,3 miliarde euro — s-a consultat conducerea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii cu Comisia European„ (DG REGIO) pentru avizarea acestor proiecte de investi˛ii, astfel Ónc‚t s„ nu existe suprapuneri ∫i raport„ri multiple pe acelea∫i obiective ∫i din fondurile structurale? Dac„ da, care este dovada acestui aviz consultativ dat de exper˛ii Comisiei Europene?
Programul de modernizare a infrastructurii educa˛ionale, de∫i are o component„ regional„, este un pachet de m„suri destinate exclusiv educa˛iei, domeniu Ón care nu exist„ acquis comunitar. Fondurile alocate au o important„ component„ strategic„, sunt investi˛ii Ón resurse umane, ∫i nu ajutoare de stat.
Asigur„m plenul Senatului c„ am urm„rit cu rigurozitate complementaritatea dintre diferitele proiecte de investi˛ii Ón infrastructur„ finan˛ate din aloca˛ii bugetare, din diverse Ómprumuturi externe de care au beneficiat unit„˛ile ∫colare. Dovada necesit„˛ii investi˛iilor ∫i a corectitudinii Ón derularea fondurilor se reg„se∫te Ón rapoartele rezultate Ón urma controalelor diferitelor institu˛ii specializate ale statului.
3. Care au fost firmele care au c‚∫tigat licita˛iile de preg„tire Ón domeniul resurselor umane ∫i care a fost experien˛a anterioar„ Ón practicile europene Ón domeniu a firmelor c‚∫tig„toare?
Œn ceea ce prive∫te licita˛iile, Programul Opera˛ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (OI-POSDRU) pentru resurse umane, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, prin Organismul Intermediar POSDRU, nu a organizat nicio licita˛ie de acest gen ∫i nicio licita˛ie de preg„tire a proiectelor POSDRU. Œn acest context, preg„tirea beneficiarilor POSDRU s-a realizat prin intermediul ac˛iunilor de informare ∫i instruire Ón domeniul managementului de proiect desf„∫urate la nivelul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
Organismului Intermediar ∫i al unit„˛ilor sale regionale. Preg„tirea beneficiarilor de proiecte ∫i preg„tirea de proiecte POSDRU fac obiectul unui program PHARE de asisten˛„ tehnic„ contractat de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei. Œn ceea ce prive∫te preg„tirea resurselor umane din cadrul Organismului Intermediar POSDRU, aceasta s-a realizat Ón cadrul cursurilor organizate de Institutul Na˛ional de Administra˛ie ∫i Ón cadrul mai multor proiecte PHARE de asisten˛„ tehnic„ gestionate de c„tre Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice.
Obiectul de activitate al Consiliului Na˛ional de Formare a Profesorilor din Œnv„˛„m‚ntul Preuniversitar (C.N.F.P.I.P.) Ól constituie asigurarea calit„˛ii programelor de formare a personalului didactic, didactic auxiliar ∫i a cadrelor de conducere, Óndrumare ∫i control din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, pe baza standardelor ∫i a politicilor na˛ionale de formare stabilite de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ∫i nu organizarea de îlicita˛ii pentru programele de preg„tire Ón domeniul resurselor umane“.
Œn ceea ce prive∫te perfec˛ionarea, Ón conformitate cu priorit„˛ile na˛ionale ale Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, contractele pentru serviciile de formare a cadrelor didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar s-au Óncheiat de c„tre inspectoratele ∫colare jude˛ene cu institu˛iile sistemului na˛ional de Ónv„˛„m‚nt (universit„˛i, Casa Corpului Didactic) — furnizori de programe acreditate de C.N.F.P.I.P.
4. Cum explic„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii lipsa ∫colilor rom‚ne∫ti din programele de _twinning_ ale Uniunii Europene?
Dac„ avem aceea∫i percep˛ie ca ∫i ini˛iatorii mo˛iunii despre accep˛iunea conceptului de _twinning_ , acesta reprezint„ îÓnfr„˛ire institu˛ional„“, a fost o component„ de baz„ a procesului de preg„tire pentru aderarea la Uniunea European„, a fost finan˛at printr-o serie de programe Ón cadrul PHARE ∫i a produs efectele pozitive avute Ón vedere c‚nd s-a decis aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„.
™colile rom‚ne∫ti, Ón sensul larg de institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt ∫colar ∫i universitar, deruleaz„ parteneriate, programe de colaborare.
5. Uniunea European„ acord„, Ón contextul Strategiei Lisabona, o importan˛„ prioritar„ resurselor umane ∫i preg„tirii continue. Care este strategia Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ón acest domeniu? Reamintim c„, Ón lipsa unei strategii na˛ionale, Rom‚nia nu va putea primi, Ón perioada 2007—2013, fonduri europene a c„ror valoare dep„∫e∫te 1 miliard euro.
Œn ceea ce prive∫te resursele umane, Rom‚nia va investi 2,018 miliarde euro (48,69% din totalul fondurilor alocate POSDRU) — din care 1.709,6 miliarde euro alocate din Fondul Social European — pentru educa˛ie ∫i formare continu„ (axele prioritare 1 ∫i 2 ale POSDRU). Aceast„ abordare este Ón conformitate cu Strategia Lisabona, care define∫te educa˛ia ∫i formarea profesional„ continu„ ca elemente centrale ale investi˛iei Ón dezvoltarea resurselor umane. De asemenea, trebuie precizat c„, Ón conformitate cu estim„rile Ministerului
Finan˛elor Publice (reuniunea bilateral„ cu Comisia European„ din 16 februarie 2007 pentru analiza Programului na˛ional de reform„), peste 93% din fondurile alocate pentru POSDRU sunt direc˛ionate c„tre realizarea ˛intelor Lisabona.
Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii se va ocupa de implementarea primei axe prioritare îEduca˛ie ∫i formare profesional„ Ón sprijinul cre∫terii economice ∫i societ„˛ii bazate pe cunoa∫tere“ ∫i din cadrul domeniului de interven˛ie 2, axa prioritar„ 2, îPrevenirea ∫i combaterea p„r„sirii timpurii a ∫colii“.
Pentru realizarea obiectivelor specifice, precum ∫i pentru absorb˛ia fondurilor structurale alocate acestui program, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ómpreun„ cu Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, au definit o strategie ∫i se ac˛ioneaz„ pentru punerea sa Ón aplicare.
6. Care a fost ultima evaluare f„cut„ de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii Unit„˛ii Executive pentru Finan˛area Œnv„˛„m‚ntului Superior ∫i a Cercet„rii ™tiin˛ifice Universitare (U.E.F.I.S.C.S.U.), Unde se afl„ acest raport?
Referitor la evaluarea Unit„˛ii Executive pentru Finan˛area Œnv„˛„m‚ntului Superior ∫i a Cercet„rii ™tiin˛ifice Universitare (U.E.F.I.S.C.S.U.) trebuie precizat c„, Ón fiecare an, la Conferin˛a Na˛ional„ a C.N.C.S.I.S., la care particip„ reprezentan˛i ai comunit„˛ii ∫tiin˛ifice din Rom‚nia, precum ∫i reprezentan˛i ai organelor publice centrale de specialitate, se prezint„ un raport de activitate, care apoi este publicat pe site-ul C.N.C.S.I.S. ∫i care con˛ine toate informa˛iile referitoare la activitatea U.E.F.I.S.C.S.U. Afirma˛ia din mo˛iune c„ rata de absorb˛ie a fondurilor europene este de numai 18% nu se sus˛ine, Óntruc‚t aceast„ rat„ este de 48%, cu premise certe de cre∫tere Ón urm„torii ani.
7. Care sunt, concret, programele care finan˛eaz„ cercetarea aplicat„ cu destina˛ie I.M.M.-urile?
Programele care finan˛eaz„ cercetarea aplicativ„ cu destina˛ia I.M.M.-uri sunt cuprinse Ón: Planul na˛ional de cercetare-dezvoltare ∫i inovare, elaborat Ón anul 2006, cu finan˛are p‚n„ Ón anul 2008. Dintre cele 15 programe ale planului amintim: Programele îRelansin“ ∫i îInvent“, care se adreseaz„ Ón mod direct I.M.M.-urilor, Programul îCercetare de Excelen˛„“, Planul na˛ional de cercetaredezvoltare ∫i inovare pentru perioada 2007—2013, Ón special prin Programele îCapacit„˛i“, îParteneriate“ ∫i îInovare“, Programul opera˛ional sectorial îCre∫terea competitivit„˛ii economice“, cofinan˛at din fondurile structurale.
8. Care sunt firmele rom‚ne∫ti beneficiare ale cercet„rii din ultimii 5 ani ∫i care este dinamica lor Ón pia˛„?
Toate firmele care desf„∫oar„ activitate de cercetare ∫i care sunt Ónscrise Ón Registrul poten˛ialilor contractori pot fi beneficiare ale cercet„rii. Precizez c„, dintre to˛i participan˛ii la Programele na˛ionale de cercetaredezvoltare, circa 30% sunt societ„˛i comerciale. Œn acest sens, men˛ionez ca exemplu faptul c„ Ón anul 2005 s-a Ónregistrat o participare semnificativ„ a comunit„˛ii ∫tiin˛ifice la cele dou„ competi˛ii ale Programului îCercetare de excelen˛„“, participare care se prezint„ astfel: 38 de institute na˛ionale din 41 acreditate, 68 de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
universit„˛i din 74 acreditate, 19 institute ale Academiei Rom‚ne, 19 S.R.L.-uri, 60 de societ„˛i comerciale cu activitate de cercetare-dezvoltare, 11 institute publice ∫i altele.
Lista complet„ a firmelor Ónscrise Ón Registrul poten˛ialilor contractori poate fi accesat„ la adresa: _www.mct.ro/rpc._
9. Rom‚nia a deschis, Ón anul 2005, un oficiu de reprezentare pe l‚ng„ U.E. — cu un buget anual de 500.000 de euro. Cine sunt reprezentan˛ii no∫tri ∫i cum au fost ei selec˛iona˛i? Exist„ un raport de evaluare a rezultatelor dup„ 2 ani de activitate? Exist„ vreun raport public asupra evalu„rii reprezentantului Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ón Reprezentan˛a Permanent„ a Rom‚niei la Uniunea European„?
Oficiului Rom‚n pentru ™tiin˛„ ∫i Tehnologie de pe l‚ng„ Uniunea European„ (ROST) s-a Ónfiin˛at ∫i este deschis din 21 martie 2006, Ón conformitate cu prevederile Hot„r‚rii Guvernului nr. 787/2005. Num„rul maxim de posturi aprobat este de 10, din care 4 sunt personal al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Cercetare ™tiin˛ific„ (A.N.C.S.).
Œn prezent, Óncadrarea cu personal a oficiului este urm„toarea:
— domnul Dumitru Dorin Prunariu, director — angajat permanent al Agen˛iei Spa˛iale Rom‚ne, institu˛ie care se afl„ Ón subordinea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Óndepline∫te aceast„ func˛ie printr-un acord Óntre A.S.R. ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S.;
— doamna Leti˛ia Clara St„nil„, director adjunct — personal al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S.;
— domni∫oara Antoaneta Popescu, responsabil grup activit„˛i 1 ∫i administrator de re˛ea — personal al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S.;
— doamna Cristina Dumitrescu, secretar„ — personal al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S.
Cele trei persoane desemnate de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S. au fost selectate, conform procedurilor interne, dintre func˛ionarii publici din cadrul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S. cu experien˛„ Ón activitatea de cooperare interna˛ional„ ∫i de participare la programele europene de cercetare ∫i care Óndeplineau cerin˛ele stabilite prin fi∫a postului. Restul de 6 angaja˛i sunt desemna˛i de institu˛iile interesate, care suport„ cheltuielile aferente, Ón condi˛iile stabilite prin protocolul de parteneriat. Raportul de activitate al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S. pentru anul 2006 prezint„ rezultatele ROST Ón primul an de func˛ionare.
Œn continuare, r„spund solicit„rilor dumneavoastr„ adresate conducerii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. 1. Prezentarea unei strategii coerente de reformare a sistemului educa˛ional.
1. Œn ianuarie 2006 a fost aprobat Memorandumul privind direc˛iile strategice ale Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii pentru perioada 2006—2008. Œn aprilie 2006, am prezentat la Bruxelles comisarului european pentru educa˛ie, Jan Figel, îStrategia 2006—2013“. Œn aceast„ perioad„ am elaborat îStrategia postaderare“, documentul fiind Ón analiz„ pentru a fi prezentat Ón Guvern.
2. Pe temeiul acestei strategii supuse dezbaterii publice, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii va elabora un pachet legislativ coerent ∫i armonizat, viz‚nd: Legea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, Legea Ónv„˛„m‚ntului superior, Legea privind Statutul personalului didactic, o nou„ lege a salariz„rii.
2. La aceast„ etap„ am elaborat cea mai mare parte a unui pachet de legi: Legea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, Legea Ónv„˛„m‚ntului superior, Statutul personalului didactic. Va urma componenta noastr„ din Legea salariz„rii personalului bugetar. Legile vor fi Ón dezbatere cu partenerii no∫tri sociali ∫i cont„m pe sprijinul parlamentarilor pentru corecturi ∫i aprobare.
3. Continuarea procesului de descentralizare ∫i cre∫terea autonomiei unit„˛ilor ∫i institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt.
3. V„ asigur„m c„ vom continua procesul de descentralizare, cu implica˛ii directe Ón cre∫terea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului prin responsabilizarea comunit„˛ilor locale Ón acest proces.
4. Propuneri pentru restructurarea examenelor, Ón vederea recredibiliz„rii sistemului, astfel Ónc‚t s„ ias„ de sub amenin˛area permanent„ a fraudei.
4. V„ sunt cunoscute m„surile pe care le-am luat privind desf„∫urarea Ón cele mai bune condi˛ii a examenelor na˛ionale. Conform calendarului, subiectele de la toate disciplinele de examen sunt postate pe site-ul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
5. Prezentarea public„ a rezultatelor anchetei interne privind fraudarea testelor na˛ionale ∫i a examenelor de absolvire din vara anului 2006.
5. Nu ne putem substitui organelor prev„zute de lege. Noi suntem cei care am sesizat prompt Poli˛ia ∫i Procuratura, iar m„surile Ón competen˛a noastr„ au fost deja luate.
6. Depolitizarea total„ a sistemului de Ónv„˛„m‚nt.
6. Dorim sincer ∫i ac˛ion„m Ómpotriva politiz„rii sistemului de Ónv„˛„m‚nt. De aceea, v-am rugat Ónc„ de la Ónceput s„ nu atragem educa˛ia Ón jocul politic.
7. Conceperea ∫i prezentarea unui curriculum pentru Istoria rom‚nilor, care s„ elimine tratamentul politic din expunerea datelor ∫i faptelor istoriei na˛ionale.
7. Œn prezent, o comisie consultativ„ format„ din profesori de istorie din Óntreaga ˛ar„ a prezentat raportul manualelor de istorie incriminate ∫i suntem hot„r‚˛i s„ elimin„m orice imixtiune politic„ din aceste manuale.
8. Œnt„rirea capacit„˛ii administrative din sistemul de Ónv„˛„m‚nt, prin profesionalizarea tuturor structurilor Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
8. Profesionalizarea Ónv„˛„m‚ntului la toate nivelurile sale reprezint„ un deziderat pe care Ól urm„rim Ón continuare.
Œn Óncheiere, doresc s„ remarc faptul c„ 2006 a fost anul marilor schimb„ri Ón bine Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, c„ Ón anul 2007 vom continua cu ∫i mai mult„ for˛„ aceste schimb„ri. Lipsa de rezultate Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, Ón cei 16 ani de la revolu˛ie, resim˛it„ de fiecare dintre noi, nu este imputabil„ actualei echipe a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Noi culegem rezultatele unei subfinan˛„ri cronice, coroborate cu Óncerc„ri de reform„ par˛ial realizat„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
Orice dezbatere parlamentar„ pe subiecte care privesc probleme de interes na˛ional precum educa˛ia este binevenit„, dar este total nefiresc ca, dup„ un Ónceput at‚t de promi˛„tor, cu rezultate evidente, s„ analiz„m con˛inutul unei mo˛iuni simple despre un ipotetic îfaliment al Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii rom‚ne∫ti“.
Œnv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii le sunt alocate 5,7% din P.I.B. Derul„m programe na˛ionale de mare anvergur„, cu finan˛are intern„ ∫i extern„. Concluziile rapoartelor organismelor interna˛ionale, a c„ror impar˛ialitate este notorie — Banca Mondial„, Banca European„ de Investi˛ii, Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare —, apreciaz„ ca pozitive rezultatele de etap„. Œncerc„m s„ recuper„m ceea ce nu s-a f„cut sau s-a f„cut gre∫it, neinten˛ionat sau, uneori, chiar inten˛ionat. Urm„rim ˛inte definite pe termen mediu ∫i lung, toate aceste ac˛iuni r„spund Programului de guvernare ∫i priorit„˛ilor din Programul na˛ional de dezvoltare ∫i de reform„.
Doresc s„ apreciez ca nesustenabil con˛inutul mo˛iunii simple ∫i sper ca dezbaterea parlamentar„, corect„ ∫i argumentat„, s„ v„ orienteze decizia final„ de a vota Ómpotriva acesteia.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Doru Ioan T„r„cil„ · 30 martie 2007 · monitorul.ai