Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·30 martie 2007
Senatul · MO 34/2007 · 2007-03-30
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Domnul senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, informeaz„ plenul c„ domnul senator Ion R„doi se retrage din func˛ia de vicepre∫edinte al Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, Ón locul Domniei Sale trec‚nd domnul senator Dan Mircea Popescu
Aprobarea retrimiterii la comisie a Propunerii legislative privind controlul provenien˛ei averilor care nu pot fi justificate din veniturile legale
Adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Conven˛iei asupra rela˛iilor personale privind copiii, adoptat„ la Strasbourg la 15 mai
· procedural · respins
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
Dezbaterea ∫i adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2006 privind regimul de control al exporturilor de produse ∫i tehnologii cu dubl„ utilizare
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
218 de discursuri
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule secretar.
Stima˛i colegi, Ón acest moment suntem Ón cvorum. Au r„spuns prezent un num„r de 73 de colegi senatori. V„ rog s„ Ónregistra˛i prezen˛a dumneavoastr„.
V„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile.
Repet, Biroul permanent, Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare propun pentru ziua de ast„zi lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 13,00 sau 13,30, p‚n„ la finalizarea dezbaterii mo˛iunii simple cu tema îFalimentul Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii rom‚ne∫ti“.
Dup„-amiaz„ vom avea lucr„ri Ón comisiile permanente ale Senatului.
M‚ine-diminea˛„, Óns„, de la ora 9,00, vom avea plen, iar colegii care erau programa˛i s„ conduc„ joi — am vorbit cu domnul vicepre∫edinte Alexandru Pere∫ — sunt de acord s„ conduc„ m‚ine. Œncerc„m s„ finaliz„m rapoartele, cele circa 100 de rapoarte pe care le avem Ónscrise pe ordinea de zi. Iar joi, Ón func˛ie de modul Ón care vom reu∫i s„ lucr„m m‚ine, vom avea fie lucr„ri Ón comisii, fie plen, pe diferen˛a de legi care sunt nevotate.
Deci, stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ave˛i observa˛ii? Domnul senator Otilian Neagoe.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat anun˛„ o modificare Ón componen˛a biroului Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ — domnul senator Ion R„doi se retrage din func˛ia de vicepre∫edinte al comisiei, r„m‚ne membru al comisiei. Pe func˛ia vacant„ Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat Ól nominalizeaz„ pe domnul senator Dan Mircea Popescu.
Deci Ól sus˛ine pe domnul senator Dan Mircea Popescu, urm‚nd ca, la nivelul comisiei, s„ se fac„ aceast„ alegere.
Mul˛umesc.
Alte observa˛ii?
Domnul senator Gavril„ Vasilescu sau domnul senator Sabin Cuta∫? Cine dorea s„ intervin„? Pofti˛i!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu era la ordinea de zi... a∫teptam s„ vot„m...
La probleme organizatorice.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
E o problem„ de procedur„ pe care v-o supun aten˛iei. M„ refer, Ón primul r‚nd, la Propunerea legislativ„ privind controlul averilor, provenien˛a averilor care nu pot fi justificate din venituri legale. Este legea noastr„, pentru care am cerut ∫i am ob˛inut, ∫ti˛i foarte bine, am‚narea termenului de la 45 la 60 de zile ∫i, implicit, retrimiterea la comisie, pentru a prezenta amendamentele ∫i a aduce o form„ Ómbun„t„˛it„.
Am dorit s„ fac explicit acest anun˛ ∫i sper c„ niciun coleg nu are nimic Ómpotriv„. Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Deci, stima˛i colegi, pe aceea∫i idee, ∫i ieri am votat s„ scoatem de pe ordinea de zi o propunere legislativ„ pentru care s„pt„m‚na trecut„ am aprobat prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile, dar nu am hot„r‚t Ón plen s„ fie retrimis„ la comisie, de∫i aceasta a fost cererea.
Ca s„ nu interpreteze cineva c„ am am‚nat doar la 60 zile f„r„ a retrimite cele dou„ propuneri legislative la comisii,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Domnul senator Gheorghe Funar, la probleme organizatorice.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Stima˛i invita˛i,
Pe probleme organizatorice ∫i de procedur„, a∫a cum a˛i constatat, am avut ∫i Ón aceast„ diminea˛„ unele dificult„˛i la Ónceperea ∫edin˛ei, generate, de data aceasta, de Pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, care la aceast„ or„, la concuren˛„ cu activitatea din Senatul Rom‚niei, a programat Ónt‚lniri la Cotroceni.
Regret c„ de data aceasta Biroul permanent al Senatului nu a fost pe faz„ ∫i nu l-a Ón∫tiin˛at pe Pre∫edintele Rom‚niei asupra programului nostru, cu rug„mintea s„ programeze Ón afara activit„˛ii Parlamentului asemenea Ónt‚lniri la Cotroceni.
Lipsesc din sal„ mai mul˛i colegi care Ól onoreaz„ cu prezen˛a lor la Cotroceni, inclusiv pre∫edintele de ∫edin˛„ care a fost stabilit de Biroul permanent, distinsul nostru coleg, domnul Mele∫canu. L-am v„zut prin sal„. Nu credeam c„ liberalii sunt a∫a de obedien˛i ∫i de diminea˛„...
V„ rog, chestiunea de procedur„.
Pe procedur„, domnule pre∫edinte, dac„ pe viitor Pre∫edintele Rom‚niei mai perturb„ activitatea Parlamentului, prin invitarea la concuren˛„ cu activit„˛ile
din Parlament a unor delega˛ii ale partidelor politice la Cotroceni, s„ fie Ón∫tiin˛at Pre∫edintele Rom‚niei ∫i s„ nu mai accept„m s„ perturbe activitatea Parlamentului. Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da. V„ mul˛umesc.
B„nuiesc c„ acela∫i lucru l-a˛i adresat ∫i celor 64 de colegi senatori care absenteaz„, pentru c„ m„ Óndoiesc c„ grupurile parlamentare vor merge cu autobuzul la Cotroceni. B„nuiesc c„ fiecare delega˛ie este format„ din 4—5 oameni ∫i lipsesc doar 64 de senatori.
A∫a este.
Deci, stima˛i colegi neparticipan˛i la dezbaterile din plen ale Senatului, v„ invit Ón sal„.
Stima˛i colegi, suntem Ón cvorum de lucru, deci au r„spuns apelului domnului secretar Constantin Gheorghe 73 de colegi.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Da. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este vorba despre punctul 17, care s„ fie dezb„tut dup„ punctul 7.
V-a∫ ruga s„ fi˛i de acord.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Domnule senator Mircea Dan Popescu, am o Óntrebare pentru dumneavoastr„: dac„ era˛i membru al acelei comisii p‚n„ la aceast„ nominalizare? Tot Ón Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„?
## **Domnul Dan Mircea Popescu**
**:**
Da.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da. Nu este nevoie de vot.
Mi s-a atras aten˛ia c„ n-am supus votului ∫i eu ∫tiam c„ sunte˛i membru Ón acea comisie. Este vorba doar de nominalizare.
Mul˛umesc.
Nu trebuie s„ vot„m, sunte˛i membru al comisiei.
Deci, stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Relu„m votul, c„ sunt mai mul˛i colegi Ón sal„. Este p„cat.
## V„ rog s„ vota˛i.
Ordinea de zi a fost aprobat„ de plenul Senatului cu 62 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere.
La primul punct pe ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege pentru ratificarea Conven˛iei asupra rela˛iilor personale privind copiii, adoptat„ la Strasbourg la 15 mai 2003.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.
Din partea Executivului este prezent„ doamna vicepre∫edinte Gabriela Tonk.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ rog s„ prezenta˛i expunerea de motive.
## **Doamna Gabriela Tonk** — _subsecretar de stat_
_la Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului_ **:**
## Bun„ ziua!
Sunt Gabriela Tonk, subsecretar de stat Ón cadrul Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului.
Supunem dezbaterii ∫i adopt„rii dumneavoastr„ Proiectul de lege pentru ratificarea Conven˛iei asupra rela˛iilor personale privind copiii, adoptat„ la Strasbourg la 15 mai 2003.
Rom‚nia a semnat Conven˛ia de la Strasbourg la 17 iulie 2006, care are drept obiect facilitarea men˛inerii rela˛iilor personale ale copilului cu p„rin˛ii s„i sau orice alte rude c‚nd ace∫tia se afl„ Ón state diferite.
Autoritatea central„ pentru Rom‚nia va fi Ministerul Justi˛iei.
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul senator pre∫edinte Puiu Ha∫otti s„ prezinte raportul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Sunt doar membru al comisiei.
Nu, sunte˛i pre∫edinte de grup parlamentar, deci nu am gre∫it. Œnc„... Ónc„, domnule pre∫edinte!
Totul este trec„tor, domnule pre∫edinte.
A∫a este.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport pozitiv.
Legea are un caracter ordinar ∫i Senatul este Camer„ decizional„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
Nu au fost formulate amendamente la comisia sesizat„ Ón fond.
Da˛i-mi voie s„ fac dou„ preciz„ri: legea are caracter de lege ordinar„, iar Senatul urmeaz„ s„ adopte acest proiect de lege Ón calitate de Camer„ decizional„.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
La punctul 2 de pe ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2006 privind regimul de control al exporturilor de produse ∫i tehnologii cu dubl„ utilizare.
Din partea Guvernului particip„ la dezbateri domnul pre∫edinte Cristian Irinel Munteanu.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„, industrii ∫i servicii.
Ofer cuv‚ntul domnului pre∫edinte, pentru a prezenta expunerea de motive.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 10.
## **Domnul Cristian Irinel Munteanu** — _pre∫edintele_
_Agen˛iei Na˛ionale de Control al Exporturilor_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Bun„ diminea˛a, doamnelor ∫i domnilor senatori!
M„ aflu Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a sus˛ine Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/21 decembrie 2006 privind regimul de control al exporturilor de produse ∫i tehnologii cu dubl„ utilizare.
Dup„ cum ∫ti˛i, Rom‚nia dispune de un sistem na˛ional de control al exporturilor de produse ∫i tehnologii cu dubl„ utilizare Ónc„ din 1992, care a Óntrunit aprecieri ale unor prestigioase organiza˛ii ∫i regimuri interna˛ionale de control — comisiile Uniunii Europene, Organiza˛ia pentru Interzicerea Armelor Chimice, Aranjamentul de la Wassenaar, Grupul Furnizorilor Nucleari, Grupul Australia, Comitetul Zangger ∫i altele.
De la 1 ianuarie 2007, Rom‚nia are obliga˛ia s„ respecte legisla˛ia european„ Ón totalitatea ei.
Œn domeniul controlului exporturilor de produse ∫i tehnologii cu dubl„ utilizare, activit„˛ii specifice a Agen˛iei Na˛ionale de Control al Exporturilor, care se afl„ Ón subordinea Ministerului Afacerilor Externe, Ói este aplicabil Regulamentul Consiliului Europei nr. 1334/2000, cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 modific„rile ulterioare, care instituie regimul comunitar cadru pentru opera˛iunile de export cu astfel de produse.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ rog s„ r„spunde˛i plenului Senatului dac„ sunte˛i de acord cu amendamentele Ónscrise Ón anexa nr. 1.
Da.
## Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul senator Sabin Cuta∫ s„ prezinte raportul Óntocmit de Comisia economic„, industrii ∫i servicii.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn urma dezbaterii din comisie, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ Óntocmeasc„ raport favorabil, cu amendamentele prezentate Ón anex„.
Mai men˛ionez c„ proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ formula˛i Óntreb„ri sau s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnul senator Gheorghe Funar.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am o singur„ Óntrebare pentru ini˛iator: de ce nu respect„ Parlamentul Rom‚niei, care este unica autoritate legiuitoare — a∫a spune Constitu˛ia, legea fundamental„ a ˛„rii —, ∫i ne aplic„, ca ∫i Ón cazul altor ordonan˛e, politica faptului Ómplinit?
Este foarte bun proiectul de act normativ, dar se ∫tia c„ Rom‚nia va adera la Uniunea European„, dumneavoastr„, din timp, putea˛i ∫i avea˛i obliga˛ia, respect‚nd Constitu˛ia, s„ Ónainta˛i prin intermediul Guvernului un proiect de lege pe aceast„ tem„, s„-l putem dezbate.
Altfel, ordonan˛a ap„rut„ Ón 21 decembrie a intrat Ón vigoare ∫i se aplic„.
V„ rog s„ respecta˛i Parlamentul Rom‚niei, pentru c„ este p„cat, la activitatea pe care a˛i desf„∫urat-o, inclusiv acest proiect care este bun, s„ ne aplica˛i aceast„ politic„, care nu este demn„ pentru dumneavoastr„ ∫i nu este bine s-o accepte parlamentarii Ón continuare. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Constantin, Partidul Conservator.
Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Partidul Conservator consider„ aceast„ ini˛iativ„, acest proiect de lege ca un act de normalitate, pentru c„, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, Rom‚nia face parte, de drept, din Uniunea European„, iar legisla˛ia trebuie aliniat„, armonizat„ cu cea din Uniunea European„.
Sigur c„ ordonan˛a de urgen˛„ Ó∫i produce efectele, dar trebuie definitivat un cadru legislativ care s„ ne permit„ s„ facem aceast„ armonizare.
Pe de alt„ parte, trebuie s„ remarc c„ acest moment a constituit ∫i prilejul ca, Ón cadrul comisiei ∫i Ón colaborare cu reprezentan˛ii Guvernului, s„ se adopte c‚teva amendamente, care au Ómbun„t„˛it cele prev„zute Ón ordonan˛a de urgen˛„.
Pe cale de consecin˛„, grupul nostru va sus˛ine adoptarea acestui proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. Alte interven˛ii?
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii din partea domnilor senatori, v„ invit, domnule pre∫edinte, s„ oferi˛i r„spuns. Microfonul 10.
## Domnule senator,
Ini˛ial a fost proiectul de lege pornit, dar ∫ti˛i c„ foarte multe institu˛ii publice ale statului au dorit s„-∫i armonizeze legisla˛ia Ónainte de 1 ianuarie 2007. Noi am avut nou„ avize Ón momentul c‚nd ultimul aviz al Ministerului Justi˛iei a durat, ∫i atunci am intrat un pic Ón criz„ de timp, pentru c„, cu data de 1 ianuarie 2007, noi trebuia s„ aplic„m legisla˛ia Ón conformitate cu Uniunea European„. Acesta a fost motivul adopt„rii prin ordonan˛„ de urgen˛„.
Mul˛umesc foarte mult pentru Ón˛elegere.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ precizez caracterul legii, de lege ordinar„, iar Senatul dezbate ∫i adopt„ Proiectul de lege privind Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2006 Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
La punctul 3 Ón ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 134/2006 privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementare Ón Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei.
Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia economic„, industrii ∫i servicii.
Din partea Executivului particip„ la dezbateri domnul pre∫edinte Dan Cristian Georgescu.
Œi ofer cuv‚ntul, pentru a prezenta expunerea de motive.
Microfonul 8.
**Domnul Dan Cristian Georgescu** — _pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementare Ón Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei_ **:**
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ ave˛i Óntreb„ri de formulat reprezentan˛ilor Executivului.
Domnul senator ™erban Nicolae.
Œntreb„ri dac„ ave˛i, dup„ aceea v„ ofer cuv‚ntul la dezbateri.
Œntrebarea mea se refer„ la titlul acestei autorit„˛i. Œn˛eleg c„ este o autoritate de reglementare Ón domeniul transmisiilor de date ∫i, dac„ este a∫a, de ce nu s-a precizat acest lucru, pentru c„ vine a doua Óntrebare: cu ce se mai ocup„ Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei, dac„ aceast„ activitate privind tehnologia informa˛iei este trecut„ la fosta A.N.R.C.?
Nu e Ónt‚mpl„toare Óntrebarea. R„m‚ne impresia c„ ministerul este golit de activitate ∫i c„, de fapt, totul trece la Autoritate.
Mul˛umesc.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Datorit„ faptului c„ toate serviciile de comunica˛ii electronice converg spre un serviciu unic de comunica˛ii de date, a rezultat necesitatea reglement„rii domeniului tehnologiei informa˛iei, ca o prioritate european„.
Œn prezent, Ón Rom‚nia nu exist„ un cadru institu˛ional de reglementare a transmisiilor de date ∫i acest lucru poate duce la disfunc˛ionalit„˛i ∫i costuri ridicate, nejustificate, Ón domeniul comunica˛iilor.
Prin Ónfiin˛area A.N.R.C.T.I. se va asigura un mod unitar de reglementare Ón domeniul comunica˛iei ∫i tehnologiei informa˛iei ∫i po∫t„. De altfel, sunt o serie de legi, Ónc„ din 2002, care prev„d Ónfiin˛area autorit„˛ii de reglementare Ón domeniul tehnologiei informa˛iei.
Prin aceast„ ordonan˛„, Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2007, ∫i Rom‚nia reglementeaz„ Ón mod unitar domeniul comunica˛iilor electronice ∫i al comunica˛iilor de date.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul vicepre∫edinte George Sabin Cuta∫ s„ prezinte raportul Óntocmit de Comisia economic„, industrii ∫i servicii.
Ave˛i cuv‚ntul.
## Mul˛umesc.
Œn urma dezbaterii din comisie, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ Óntocmeasc„ raport favorabil, cu amendamentele prev„zute Ón anexa nr. 1.
Vreau s„ men˛ionez c„ exist„ ∫i anexa nr. 2, Ón care sunt dou„ amendamente respinse, un amendament al doamnei senator Verginia Vedina∫ ∫i un amendament propus de Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
## Mul˛umesc.
Mai sunt alte Óntreb„ri?
V„ rog s„ oferi˛i r„spuns, domnule pre∫edinte.
Ca ∫i Ón domeniul comunica˛iilor electronice, obliga˛ia noastr„, ca ˛ar„ membr„ european„, este s„ separ„m partea de reglementare de partea de executiv. De pild„, Ón domeniul comunica˛iilor electronice, noi facem reglement„rile, iar Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei opereaz„, este ac˛ionar Ón numele statului cu 46% la îRomtelecom“, este 100% ac˛ionar la îRadiocomunica˛ii“ ∫i la îPo∫ta Rom‚n„“.
Œn concluzie, a∫a este practica european„, reglementarea se separ„ de cei care opereaz„ pe pia˛„.
De altfel, a∫a cum v-am spus, exist„ o serie de legi, Ónc„ din 2002, care prev„d, Ón afara ministerului, Ónfiin˛area acestei activit„˛i de reglementare. Practic, o autoritate de reglementare, Ón toate domeniile, este un arbitru de pia˛„ ∫i, din acest motiv, trebuie s„ fie independent de juc„torii care opereaz„ pe pia˛„.
Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei r„m‚ne mai departe ac˛ionar Ón numele statului, a∫a cum am spus, la operatorii de stat, este ini˛iator ∫i face legile Ón acest domeniu, stabile∫te politica Ón acest domeniu, reprezint„ Guvernul Rom‚niei Ón rela˛iile interna˛ionale.
V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale Ól invit la cuv‚nt pe domnul senator Petru ™erban Mih„ilescu, Grupul parlamentar al P.S.D.
Microfonul 4, v„ rog.
## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu:**
## Domnule pre∫edinte,
Ne-am str„duit s„ ascult„m explica˛iile. Nu vreau s„ transform„m aceast„ ∫edin˛„ de vot Óntr-o ∫edin˛„ de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 declara˛ii politice. Nu acesta este adev„rul pentru care s-a schimbat numele autorit„˛ii, ci sunt alte considerente, pe care nu vreau s„ le explic aici.
Ce doresc s„ explic este punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.S.D., care nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„, aceast„ ordonan˛„, pentru un motiv foarte simplu. A existat o propunere legislativ„ anterioar„ ordonan˛ei, elaborat„ de un grup de deputa˛i ai P.S.D., care a fost respins„, dar majoritatea articolelor au fost preluate Ón aceast„ modificare. Singura chestiune — ∫i era cea mai important„ pentru noi — era ca aceast„...
V„ rog frumos, domnule pre∫edinte, noi nu v„ deranj„m Ón timp ce conduce˛i! Liderii de grup pot s„ utilizeze alte metode de a v„ contacta.
Revin. Deci noi nu suntem de acord cu aceast„ ordonan˛„, deoarece cea mai important„ propunere pe care am avut-o, ∫i anume trecerea acestei autorit„˛i Ón subordinea Parlamentului, a fost respins„ de c„tre Executiv.
De ce insist„m? Este o autoritate ∫i ve˛i vedea Ón perioada urm„toare c„ vor fi extrem de multe decizii contestabile ale autorit„˛ii ∫i credem, cel pu˛in ˛in‚nd cont ∫i de actualul climat politic, c„ este mult mai bine s„ se Ónfiin˛eze Ón cadrul parlamentar dec‚t Ón cadrul unui minister, care, din p„cate, devine ac˛ionar la c‚t mai multe unit„˛i ale statului.
Deci grupul nostru parlamentar nu sus˛ine acest proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Alte interven˛ii?
V„ rog, dac„ dori˛i, suplimentar, s„ argumenta˛i din partea ini˛iatorului, fa˛„ de interven˛iile colegilor senatori? Microfonul 8.
A∫ vrea s„ precizez c„ Autoritatea nu se afl„ Ón cadrul ministerului, deci este complet independent„ de minister.
Œn ceea ce prive∫te trecerea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementare Ón Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei Ón subordinea Parlamentului, exist„ discu˛ii Ón acest sens, poate vom ini˛ia un proiect de lege Ón acest sens, Óns„, studiind ce se Ónt‚mpl„ Ón Europa, constat„m c„ nu sunt mai mult de 3—4 ˛„ri Ón care Autoritatea de reglementare este Ón subordinea Parlamentului.
Este o discu˛ie referitoare la independen˛a Autorit„˛ii. Noi credem c„ Autoritatea este independent„, pentru c„ nu este subven˛ionat„ de la bugetul de stat, are venituri proprii ∫i nu exist„ niciun cadru institu˛ional prin care deciziile Autorit„˛ii s„ fie cenzurate de Guvern sau de partidele politice.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ amendamentele care se g„sesc Ón anexa nr. 2 sunt sus˛inute. M„ refer la amendamentele respinse. Nu sunt sus˛inute.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Liste pentru liderii grupurilor parlamentare.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
List„ de pe votul final pentru grupurile parlamentare.
V„ rog s„-mi permite˛i s„-i spun domnului coleg Petru ™erban Mih„ilescu c„ nu tratam cu neaten˛ie interven˛ia Domniei Sale, ci doar liderul Grupului P.D. se gr„bea s„ Óncepem dezbaterea mo˛iunii simple ∫i i-am spus c„ avem timp ∫i pentru dezbaterea proiectelor legislative, ∫i pentru dezbaterea mo˛iunii.
La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124/2006 privind stocurile excedentare de zah„r, produse zaharoase ∫i alte produse agroalimentare.
Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.
Din partea Executivului particip„ domnul secretar de stat István To˝ke, pe care Ól invit s„ prezinte expunerea de motive.
Microfonul 10.
## **Domnul To˝ke István** _**—** secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale:_
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007, Rom‚nia trebuia s„ aplice politica comercial„ a Uniunii Europene, ∫i anume tariful vamal comun, schema de preferin˛„ generalizat„, m„sur„ de ap„rare comercial„ a Uniunii Europene, acordurile preferen˛iale comerciale ∫i de cooperare Óncheiate de Uniunea European„ cu ˛„rile ter˛e ∫i angajamentele comerciale din cadrul Organiza˛iei Mondiale a Comer˛ului.
Diferen˛ele care existau Óntre nivelul taxelor prev„zute de tariful vamal de import comunitar ∫i cel aplicabil la momentul respectiv Ón Rom‚nia ofereau acces preferen˛ial unor produse din ˛„ri ter˛e Uniunii Europene, care puteau
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 fi exploatate Ón perioada de timp r„mas„ p‚n„ la aderare de c„tre diferitele categorii de operatori economici, Ón acest sens.
Pentru a proteja stabilitatea pie˛elor agricole ∫i pentru a preveni tranzac˛ii speculative, Uniunea European„ a luat m„suri specifice tranzitorii, cu ocazia fiec„rei extinderi precedente, iar Ón prezent are aceea∫i preocupare Ón perspectiva integr„rii Rom‚niei ∫i Bulgariei.
Mul˛umesc. Dac„ mai sunt ∫i alte Óntreb„ri? Nu mai sunt. V„ rog s„ oferi˛i r„spuns.
## **Domnul To˝ke István** _**:**_
Stocurile excedentare sunt stabilite de c„tre A.P.I.A., iar Ón momentul actual se lucreaz„ la determinarea acestor stocuri.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Petre Daea, ave˛i cuv‚ntul. Deci ordonan˛a a fost preventiv„ sau...? V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
™i noi v„ mul˛umim.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Corneliu Pascu s„ prezinte raportul comisiei.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Proiectul are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic privind m„surile tranzitorii referitoare la comer˛ul cu produse agricole ∫i zah„r, astfel Ónc‚t s„ se asigure stabilitatea pie˛elor agricole ∫i s„ se previn„ tranzac˛iile speculative.
Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 7.03.2007 ∫i, Ón urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, Óntocmirea raportului favorabil, Ón forma prezentat„ de Guvern, cu amendamente. Amendamentele sunt cuprinse Ón anexa la raport.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ ave˛i de formulat Óntreb„ri sau dori˛i s„ participa˛i la dezbateri generale.
Domnul senator Petre Daea, Grupul parlamentar al P.S.D.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Am dou„ Óntreb„ri.
Prima: care sunt stocurile de zah„r, izoglucoz„ ∫i fructoz„?
A doua: care este taxa de stoc excedentar pentru produsele alimentare?
Dup„ aceea, s„-mi Óng„dui˛i s„ intervin la microfon Ón cadrul dezbaterilor generale.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Repet ∫i a doua Óntrebare pentru a putea discuta: care este taxa de stoc excedentar pentru produsele alimentare?
Diferen˛a de taxe dintre cele dou„ Ónmul˛it„ cu 20% Óntre Uniunea European„ ∫i cea existent„ la momentul respectiv Ón Rom‚nia.
V„ rog, domnule senator, la dezbateri generale.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Sigur, nu sunt dispus ast„zi s„ critic planul ordonan˛ei, Óns„ eu cred c„ ministerul a venit cu o ordonan˛„ pe care a contrasemnat-o.
Ce-a∫ putea s„ Ón˛eleg ∫i s„ Ón˛elegem Ón Senatul Rom‚niei, c‚nd Guvernul, Ón Ón˛elepciunea lui, pune pe masa de lucru o ordonan˛„ care reglementeaz„ un domeniu extrem, extrem de important? Ordonan˛„ care, iat„, a fost determinat„ de nevoia de reglementare ∫i, Ón al doilea r‚nd, Ómpins„ de trenul vremii, d‚ndu-i caracter de ordonan˛„ de urgen˛„, pentru c„ 1 ianuarie 2007 a fost ziua ∫i momentul integr„rii Rom‚niei Ón uniunea European„, iar ordonan˛a de urgen˛„, prin con˛inut, reglementeaz„ un mecanism care Ó∫i are exerci˛iul Ón Uniunea European„ ∫i pe care noi trebuia s„-l implement„m Ón vederea respect„rii Directivei Uniunii Europene.
Spun c„ ministerul a venit cu o ordonan˛„ contrasemnat„ pentru c„, stima˛i colegi, din c‚te ∫tim, Ón procesul de elaborare a actelor normative, o ordonan˛„ de urgen˛„ este dat„ pentru a reglementa imediat ∫i necondi˛ionat un domeniu anume, ∫i ordonan˛a de urgen˛„, Ón momentul Ón care a fost publicat„ Ón îMonitorul Oficial“, are putere de act normativ ∫i se pune Ón aplicare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 V-a∫ ruga s„ observa˛i c„ Ón ordonan˛a de urgen˛„ spune foarte clar c„ stabilirea stocurilor zah„r, izoglucoz„ ∫i fructoz„ trebuia s„ se fac„ p‚n„ la data de 15 martie. Cred c„ avem calendarul la zi s„ ∫tim Ón ce dat„ ne afl„m ast„zi. O s„ spune˛i: îAre importan˛„?“
Evident c„ da, c„ altminteri nu puneam acest termen, Óns„, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, nu ne afl„m pentru prima dat„ Ón fa˛a unei ini˛iative care demonstreaz„ de departe lipsa de temei, lipsa de preg„tire Ón domeniu. O spun cu durere Ón suflet, dar trebuie neap„rat s„ o fac ∫i de data aceasta, Ón speran˛a c„ lucrurile se vor Ómbun„t„˛i Ón acest domeniu. Uita˛i-v„ pe actul normativ ∫i s„ vede˛i c„ data de punere Ón aplicare sau ie∫irea de la îMonitor“ este 21 decembrie 2006.
## Stima˛i colegi,
S„ reglementezi printr-un act normativ un mecanism cu impact economic deosebit Ón Rom‚nia, numai cu trei zile Ónainte de a se Óncheia anul fiscal ∫i exerci˛iul financiar ∫i s„ reglementezi numai cu c‚teva zile Ónainte stocurile care trebuie s„ fie Ón data de 1 ianuarie 2007 mi se pare total anormal.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc, domnule senator.
Sunt convins c„ domnul secretar de stat va ini˛ia actele normative subsecvente absolut necesare pentru transpunerea Ón practic„ a ordonan˛ei respective.
Domnul senator Corneliu Pascu, ave˛i cuv‚ntul.
pl„˛i directe ∫i pl„˛i na˛ionale directe complementare care se acord„ Ón agricultur„ Óncep‚nd cu anul 2007, ∫i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societ„˛ile agricole ∫i alte forme de asociere Ón agricultur„.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat. V„ rog, microfonul 10.
## **Domnul Corneliu Pascu**
**:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea, totu∫i, s„ remarc c„ ordonan˛a nu bulverseaz„ pia˛a, a∫a cum colegul nostru a spus, ci Óncearc„ s„ fac„ ordine Ón domeniu, sigur, cu Ónt‚rziere, dar mai bine mai t‚rziu dec‚t niciodat„, ∫i trebuie s„ spun c„, Óntr-adev„r, Ón cadrul comisiei, cu to˛i membrii comisiei, am c„utat s„ armoniz„m situa˛ia Ón care se g„se∫te pia˛a ∫i data la care a ap„rut aceast„ ordonan˛„, astfel Ónc‚t perturb„rile pe pia˛„ s„ fie minime. Deci ordonan˛a este bine-venit„ ∫i ea, de fapt, armonizeaz„ prevederile acestei ordonan˛e cu acordul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai sunt alte interven˛ii.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, domnule secretar de stat, Ón cazul c„ dori˛i s„ oferi˛i anumite r„spunsuri, v„ rog. Dac„ dori˛i!
Nu, nu.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Raportul Óntocmit de Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ este Ónso˛it de un num„r de amendamente, 11 amendamente, acceptate de c„tre reprezentan˛ii ini˛iatorului. Nu sunt interven˛ii pe amendamentele admise.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Precizez, legea are caracter de lege ordinar„, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra legii Ón ansamblu.
Rog colegii senatori s„ voteze legea. V„ rog s„ vota˛i.
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124/2006 este adoptat de plenul Senatului cu 48 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
La punctul 5 Ón ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de
Mul˛umesc.
Prezentul act normativ stabile∫te cadrul general de acordare a pl„˛ilor directe Ón agricultur„ Ón sectoarele vegetal ∫i zootehnic, prin mecanisme de plat„ conforme cu politica agricol„ comun„.
La data ader„rii Rom‚niei, Guvernul a aprobat Memorandumul, Ón mai 2005, pentru aplicarea schemei de plat„ unic„ pe suprafa˛„, Ón vederea derul„rii fondurilor primite de la Uniunea European„.
Schema de plat„ unic„ pe suprafa˛„ (SAPS) implic„ acordarea de pl„˛i directe, sub form„ de plat„ nediferen˛iat„ pe hectar, nivelul sumei stabilindu-se prin raportarea plafonului na˛ional alocat statului membru la suprafa˛a eligibil„. Aceast„ schem„ poate fi aplicat„ pe o perioad„ de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii cu c‚te 1 an, aprobat„ de Comisia European„ pentru cel mult Ónc„ doi ani.
Conform Regulamentului Consiliului Uniunii nr. 782/2003, Ón sectorul vegetal se vor acorda pl„˛i directe pe suprafa˛„, pl„˛i na˛ionale directe complementare, pl„˛i directe pe suprafa˛„ pentru culturi energetice ∫i pl„˛i directe separate pentru zah„r, potrivit Regulamentului Consiliului nr. 318 privind organizarea comun„ de pia˛„ a sectorului de zah„r. Fa˛„ de cele prezentate, a fost elaborat prezentul Proiect de lege Ón vederea aprob„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de pl„˛i directe ∫i pl„˛i na˛ionale directe complementare, care se acord„ Ón agricultur„ Óncep‚nd cu anul 2007, ∫i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societ„˛ile agricole ∫i alte forme de asociere Ón agricultur„, pe care Ól supunem Parlamentului spre adoptare.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Corneliu Pascu s„ prezinte raportul comisiei.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia noastr„ a luat Ón dezbatere acest proiect de lege Ón data de 7 martie ∫i, Ón urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, Óntocmirea raportului favorabil cu amendamente.
Amendamentele sunt cuprinse Ón anexa nr. 1 la raport, cele favorabile, iar Ón anexa nr. 2, amendamentele respinse.
V„ mul˛umesc.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ formula˛i Óntreb„ri. Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog, microfonul 2. Apoi, domnul senator Petre Daea.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,
Am doar dou„ Óntreb„ri pentru reprezentantul Guvernului.
Prima Óntrebare: de ce nu s-a g‚ndit Guvernul ∫i nu a rezolvat problema ca aceast„ agen˛ie s„ func˛ioneze Ón toate comunele Rom‚niei, ci doar Ón anumite centre zonale, cet„˛enii fiind nevoi˛i, mul˛i dintre ei oameni Ón v‚rst„, la 80—90 de ani, s„ se deplaseze 30—50 de kilometri uneori sau distan˛e mai mici, p‚n„ la centrul stabilit de agen˛ie?
™i o a doua Óntrebare: de ce s-a considerat c„ aceast„ agen˛ie nu poate func˛iona dac„ nu achizi˛ioneaz„ 400 de jeepuri ∫i 256 de Dacii Logan? A∫a am citit Ón pres„, iar Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu a dezmin˛it aceste informa˛ii.
Pentru Senatul Rom‚niei, dac„ achizi˛ioneaz„, la 5 ani, 41 de autoturisme, este bai mare, dar pentru aceast„ agen˛ie s-au achizi˛ionat 400 de jeepuri ∫i 256 de Dacii Logan. Eu m„ Óndoiesc c„ agen˛ia nu-∫i putea desf„∫ura activitatea f„r„ acest parc auto de invidiat chiar ∫i pentru Pre∫edintele Rom‚niei!
Mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnul senator Petre Daea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O Óntrebare, iar apoi s„-mi da˛i posibilitatea s„ intervin la dezbateri generale.
Œntrebarea este urm„toarea: dac„ p‚n„ la aceast„ dat„ vreun agricultor din Rom‚nia, indiferent de sector, a primit vreun leu, prin acest mecanism de plat„ direct„, de la bugetul statului? Dac„ cei ce cresc animale, cei ce pun pe pia˛„ carnea, au primit vreun leu p‚n„ la aceast„ dat„?
Mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt Óntreb„ri, v„ rog s„ oferi˛i r„spunsuri.
Œn leg„tur„ cu Óntreb„rile puse de domnul senator Gheorghe Funar, la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale se lucreaz„ pentru solu˛ionarea acelor probleme care sunt cunoscute ∫i legate de deplasarea persoanelor la distan˛e relativ mari ∫i se caut„ solu˛ii pentru a se rezolva aceast„ problem„.
Cu privire la parcul auto, s-a considerat c„ aceste ma∫ini sunt foarte necesare pentru a se deplasa pe teren personalul care efectueaz„ controlul pl„˛ilor respective.
Legat de Óntrebarea domnului senator Petre Daea, pl„˛ile se vor efectua doar Óncep‚nd, probabil, cu luna octombrie.
Mul˛umesc.
Domnul senator Gheorghe Funar.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Permite˛i-mi, Ón leg„tur„ cu prima Óntrebare ∫i r„spunsul primit, s„ constat c„ ministerul se preocup„ Ón perspectiv„, dar oamenii sunt purta˛i pe drumuri acum!
Œng„dui˛i-mi o Óntrebare suplimentar„ la prima pe care am formulat-o: cu ce dat„ considera˛i c„ se rezolv„ aceast„ problem„ ∫i oamenii nu mai sunt nevoi˛i s„ bat„ inutil drumurile p‚n„ la centrele pe care le-a˛i stabilit, pe ici, pe colo, Ón jude˛e.
Mul˛umesc.
Pe 15 mai se Óncheie acest proces ∫i noi sper„m ca p‚n„ atunci s„ se rezolve situa˛ia.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Dac„ mai sunt alte interven˛ii din partea colegilor senatori?
V„ rog, domnul senator Corneliu Pascu.
Referitor la prezenta ordonan˛„ de urgen˛„, a∫ dori s„ fac urm„torul comentariu. Agen˛iei de pl„˛i, pe zi ce trece, Ói cresc atribu˛iile Ón domeniul pl„˛ilor directe la agricultori ∫i agricultorii depind foarte mult de aceast„ agen˛ie de pl„˛i. Trebuie s„ v„ spun, Óns„, c„ activitatea din agricultur„, de∫i, la aceast„ or„, Ónc„ nu are subven˛ii ∫i pl„˛i directe de o amploare mare, Agen˛ia de Pl„˛i nu reu∫e∫te s„ fac„ fa˛„ nici acestor activit„˛i minime, pentru care procedurile sunt deja semnate, agrementate ∫i pentru care urma s„ fac„ pl„˛i.
Vreau s„ v„ spun c„ Ónc„ pl„˛i de anul trecut, depuse dosare de peste 2—3 milioane de euro numai Ón domeniul ecaris„rii animalelor, nu au fost pl„tite. Tot felul de motiva˛ii sau neÓnsu∫ire a procedurilor ∫i necunoa∫terea legisla˛iei de c„tre personalul din agen˛iile de pl„˛i face ca aceste dosare s„ fie tergiversate de la un an la altul ∫i s„ nu se efectueze pl„˛ile.
Comisia noastr„, Ón amendamentele admise, a f„cut la punctul 2 o serie de propuneri care ar ajuta agen˛iile de pl„˛i, Ón sensul de a-∫i asuma responsabilitatea Ónscrisurilor Ón documente cei care beneficiaz„ de aceste pl„˛i, ∫i agen˛ia s„-∫i fac„ doar datoria de a analiza dosarele ∫i de a efectua pl„˛ile, f„r„ a interveni Ón anchete ∫i ini˛iative care s„ duc„ la completarea de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 dosare, la proceduri suplimentare, la solicit„ri de date suplimentare ∫i care au numai rolul de a Ónt‚rzia pl„˛ile.
A∫ vrea s„ ar„t c„ sunt informat c„ Agen˛ia Central„ din Bucure∫ti respinge dosare sau d„ ordine de respingere de dosare ∫i neefectuarea pl„˛ilor pe motive subiective. Cred c„ trebuie l„sat„ autoritatea agen˛iilor jude˛ene ∫i asumarea responsabilit„˛ii de c„tre acestea, astfel Ónc‚t pl„˛ile s„ decurg„ ∫i Agen˛ia central„ doar s„ efectueze pl„˛ile ∫i s„ verifice Óncadrarea Ón proceduri ∫i Ón standardele existente.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Petru Stan, v„ rog, microfonul 1. Dup„ aceea, domnul senator Petre Daea.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Aceast„ ordonan˛„ este Óntocmit„ conform normelor europene, este pe Ón˛elesul tuturor ∫i, sigur, a fost completat„ Ón Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ cu o serie de amendamente care clarific„ toate problemele. Deci, practic, este u∫or de Ón˛eles, Ón schimb, aplicarea ei este foarte greoaie. Identificarea terenurilor, de exemplu, nu va fi posibil de f„cut Ón multe zone ale ˛„rii, Ón special Ón jude˛ele de deal ∫i de munte. Pe fondul nelucr„rii terenurilor, cel pu˛in 70—80% din teren arat„ ca o p„∫une Ómp„durit„, cu buruieni, chiar unde este teren arabil, care este aproape imposibil de identificat, iar agen˛iile de pl„˛i nu au oameni preg„ti˛i pentru a identifica aceste terenuri. Folosesc tot felul de metode, ba Ói cheam„ la jude˛, ba Ói cheam„ la centru. A∫adar, vor fi foarte greu de absorbit aceste pl„˛i directe.
Aceste pl„˛i directe sunt, totu∫i, foarte mici. Nu m„ pot ab˛ine s„ nu comentez aceste pl„˛i ca valoare: primim de la Uniunea European„, de exemplu, 50 de euro pe hectar, cu condi˛ia ca terenul s„ fie p„strat curat de buruieni. Œn Germania, aceast„ plat„ este de 512 euro pe hectar. Œn celelalte ˛„ri, peste 400 euro pe hectar. Nimeni nu este sub 400 euro pe hectar. Deci noi, cu cei 50 de euro, nu putem men˛ine terenul curat de buruieni, oricum, nu se vor pl„ti. Œntr-adev„r, va cre∫te pr„pastia Óntre noi ∫i celelalte ˛„ri europene. ™i a∫a avem cea mai slab„ agricultur„ din Europa ∫i printre cele mai slabe din lume!
Œn leg„tur„ cu zootehnia, sigur c„ treburile sunt destul de Óncurcate, produc„torii erau obi∫nui˛i cu ni∫te pl„˛i pentru vi˛el, pentru controlul ca animalul s„ fie Ónscris Ón Registrul analogic sau Ón Controlul oficial de performan˛„. Acum, au disp„rut aceste pl„˛i. Se vor obi∫nui greu cu alte pl„˛i. Deci, Ón zootehnie, per total, subven˛ia este mult mai mic„ dec‚t anul trecut. Œn aceste condi˛ii, efectivele de animale vor sc„dea drastic.
Referitor la schema de plat„ pentru zah„r, nu Ón˛eleg de ce este separat„, adic„ ∫i a∫a nu cultiv„m sfecla de zah„r, import„m 70% zah„r brut, am desfiin˛at majoritatea fabricilor de zah„r.
Pentru culturile energetice, aici, Óntr-adev„r, subven˛ia este ceva mai mare, dar insuficient„. Deci se impune
Mul˛umesc. Domnul senator Gheorghe David, Alian˛a D.A.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ revin la ceea ce domnul senator Funar preciza mai Ónainte, ∫i anume deplasarea unor persoane la distan˛e mari Ón centrele zonale. ™i eu am fost sesizat cu aceast„ problem„ Ón jude˛ul Timi∫. Vreau s„ fac precizarea, ∫i am luat leg„tura cu reprezentan˛ii agen˛iei, av‚nd Ón vedere personalul actual, ceea ce se poate face pe aceast„ structur„, respectiv pe centre zonale, de asemenea, reprezentan˛ii agen˛iei sunt disponibili ca, Ón cazuri speciale, s„ trimit„ delegat la fa˛a locului pentru persoanele care nu se pot deplasa, p‚n„ Ón data de 15 mai, termenul-limit„ de depunere sau de clarificare a acestei situa˛ii. Deci exist„ aceast„ disponibilitate.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Invit la cuv‚nt pe domnul senator Daea ∫i dup„ aceea dumneavoastr„...
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Domnule secretar de stat,
Ave˛i mai pu˛in„ vin„, pentru c„ ∫i acest act normativ, dup„ cum vede˛i ∫i dumneavoastr„, vine t‚rziu, din nefericire, pentru agricultorii rom‚ni. Cred c„ nici ministrul Motreanu nu are o vin„ Ón domeniu, pentru c„ v„d c„ acest act normativ, ca ∫i primul, tot Ón 21 decembrie a v„zut botezul îMonitorului Oficial“.
Œns„ dumneavoastr„ a˛i dat un r„spuns la o Óntrebare pe care eu am pus-o, ∫i r„spunsul dumneavoastr„ a fost sincer, exact, dar dezarmant pentru agricultorii ˛„rii rom‚ne∫ti.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 Stima˛i colegi,
Indiferent de profesie, indiferent de v‚rst„, indiferent de capacitatea de interpretare a fenomenului agricol, totu∫i, ca oameni care suntem trimi∫i Ón Senatul Rom‚niei ∫i auzim c„ 1 aprilie, poim‚ine, c‚nd campania agricol„ trebuia s„ se Óncheie Ón Rom‚nia Ón anumite zone, iar epoca Ónt‚i Ón toat„ ˛ara, agricultorul rom‚n nu prime∫te un leu!
Furnizorii de carne pe pia˛„ la 20 martie n-au primit un leu.
Se pune Óntrebarea: este cineva de vin„ pentru c„ agricultura ˛„rii rom‚ne∫ti este a∫a cum o vedem cu to˛ii? R„spunsul este categoric: da!
Ceea ce este trist Óns„ este c„ vedem Ón continuare o situa˛ie din ce Ón ce mai grea. Secretarul de stat spunea, ∫i eu cred c„ aici a gre∫it, c„ la 1 octombrie agricultorii ˛„rii rom‚ne∫ti vor primi primii bani. ™tim c„ acum sau poate mai t‚rziu, pe culoarul Uniunii Europene, dar Ón acest proiect de act normativ legifer„m pl„˛ile complementare direct, care-∫i au sorgintea Ón bugetul na˛ional, ∫i aici dac„ compatibiliz„m metodic, metodologic, procedural cu normele europene g„sesc de cuviin˛„ c„ ministerul, Guvernul poate s„ accelereze de aici Óncolo m„car sprijinul financiar pe care-l a∫teapt„ agricultorul.
Œn alt„ ordine de idei, a∫ vrea s„ v„ prezint o secven˛„ care va justifica ∫i justific„, dar spun va justifica gripajul mecanismului pe care noi l-am legiferat, ∫i anume am dezvoltat Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie Ón Agricultur„ ∫i bine am f„cut. Am realizat posturi numeroase, ∫i bine am f„cut. Am dat ∫i sume importante ca retribu˛ie, ∫i bine am f„cut, Óns„ le-am mobilat politic, stima˛i colegi, ∫i am introdus Ón aceste secven˛e, pe aceste locuri oameni care n-au contingen˛e cu domeniul ∫i, probabil, a∫a se explic„ faptul c„ Ón agricultur„ fenomenul este mai pu˛in Ón˛eles ∫i n-are rost s„ fie gestionat la timp. Œngrijorarea mea se m„re∫te de acum Óncolo, pentru c„, a∫a cum spuneau ∫i ceilal˛i colegi, ne-a venit n„stru∫nica idee s„ facem ∫i carduri la ˛„rani.
Mul˛umesc, domnule senator. Era excelent dac„ a˛i fi Ónceput cu concluzia, altfel am v„zut c„ domnul secretar de stat era plin de emo˛ie p‚n„ Ón final.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Pete ™tefan.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Eu, totu∫i, dou„ aspecte a∫ vrea s„ subliniez la aceast„ ordonan˛„, acest proiect de lege.
Desigur, Ón agricultur„ ar fi foarte bine dac„ am putea da sprijinul pentru culturile din prim„var„ Ón toamna anului anterior. Ar fi ideal. Nu ∫tiu care guvern din Europa sau din lume poate s„ fac„ acest lucru. P‚n„ acum, dup„ cuno∫tin˛ele mele, n-a f„cut niciunul. N-avea cum s„ fac„! N-avea cum s„ fac„ pentru c„ bugetul se aprob„, ∫tim, Ón toamn„ pentru anul viitor, iar Ón cazul nostru, Ón primul an c‚nd suntem Ón Uniunea European„ avem nevoie ∫i de o notificare de la Uniunea European„ vizavi de cuantumul na˛ional sau cuantumul sumelor care se acord„ din bugetul na˛ional vizavi de pl„˛i directe.
Deci vreau s„ subliniez faptul c„ aceast„ ordonan˛„ a ap„rut din timp, a ap„rut Ónc„ Ón decembrie, la sf‚r∫itul anului. Degeaba putea s„ scoat„ Guvernul ∫i Ón toamn„, nu putea s-o pun„ Ón func˛iune, tocmai din cauza acestor lucruri.
Al doilea aspect pe care vreau s„-l subliniez este faptul c„ acest sistem despre care tot vorbim, care s-a construit ∫i este Ón construc˛ie, vizavi de eviden˛a modului Ón care se acord„ ∫i de institu˛ia Ón care s-a constituit este un sistem care a pornit din trecut, pe care de ani de zile Ól construim ∫i urmeaz„ s„ fie perfec˛ionat, ∫i Ón acest an suntem Ón primul an Ón care trebuie ca sistemul respectiv s„ lucreze deplin.
Deci consider c„ nu este absolut nicio Ónt‚rziere. Este adev„rat c„ ne-am bucura foarte mult dac„ cel pu˛in Ón februarie sau la Ónceputul lui martie am putea da aceste sume agricultorilor, dar eu cred c„ Ón acest caz, acum, Guvernul nu a Ónt‚rziat. Noi vom sus˛ine aceast„ ordonan˛„.
V„ mul˛umesc. Procedur„, v„ rog, domnul senator Carol Dina.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Av‚nd Ón vedere c„ noi la ora 11,00 am avut programat„ o activitate bine cunoscut„, iar pe de alt„ parte Ónc„ sunt de luat Ón discu˛ie amendamentele admise ∫i respinse, mai cu seam„, v„ rug„m s„ supune˛i aprob„rii ca ∫i acest proiect de lege s„ fie trecut pe ordinea de zi de m‚ine.
V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Sigur c„, Ón principiu, putem s„ solicit„m orice, dar nu este corect s„ Óntrerupem dezbaterea, pentru c„ au fost... De aceea nici nu i-am Óntrerupt sau n-am limitat discu˛iile, punctele de vedere exprimate de colegii senatori, pentru c„ dezbaterile la acest proiect de lege au fost extrem de substan˛iale, motiv pentru care eu cred c„ putem s„ finaliz„m Ón c‚teva minute dezbaterile...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 Cele generale au fost terminate, au r„mas doar dezbaterile pe amendamente, ca s„ nu fragment„m dezbaterea acestui proiect de lege.
Eu am s„ supun plenului Senatului continuarea dezbaterilor p‚n„ la finalizarea acestei legi. Practic, nu mai avem dec‚t dezbaterile pe amendamente, dac„ vor fi sus˛inute.
Sunte˛i de acord s„ mergem Ónainte, da? Mul˛umesc. V„ rog, declar Ónchise dezbaterile generale.
Dac„ la dezbaterile pe amendamente admise sunt obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni.
Anexa nr. 2 — amendamente respinse.
La art. 7 alin. 2 lit. a), domnul senator Gheorghe Funar.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
La art. 7 alin. 1 am propus la lit. a) îpentru a beneficia de acordarea de pl„˛i Ón cadrul schemelor de plat„ unic„ pe suprafa˛„“ s„ se reduc„, la lit. a), suprafa˛a de teren agricol de la cel pu˛in un hectar la 0,5 hectare, iar suprafa˛a parcelei agricole, Ón loc de textul ini˛iatorului, 0,3 hectare, s„ se reduc„ la 0,1 hectare. Œn cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole ∫i viticole, arbu∫ti fructiferi, suprafa˛a minim„ a parcelei s„ fie de 0,05 hectare, fa˛„ de 0,1 hectare propuse de ini˛iator. Acest amendament al meu a fost avut Ón vedere ∫i de c„tre reprezentan˛ii P.S.D., Ón special domnul pre∫edinte Geoan„ a sus˛inut c„ se impune o redeschidere a discu˛iilor pe aceast„ tem„ a suprafe˛ei de teren pentru care agricultorii rom‚ni beneficiaz„ de aceste scheme de plat„ unic„, pe de o parte, iar, pe de alt„ parte, este necesar s„ fie intensificate ac˛iunile Guvernului viz‚nd concentrarea suprafe˛elor agricole, dar p‚n„ c‚nd ajungem Ón aceast„ faz„ spre a-i ajuta pe agricultorii rom‚ni s„ beneficieze de un sprijin financiar, Ón opinia mea, este necesar„ reducerea acestor suprafe˛e ∫i sper, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„-i sprijini˛i cu adev„rat, prin votul dumneavoastr„, pe aleg„torii care v-au trimis Ón Parlament, pentru a-i sus˛ine Ón acest caz.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Punctul de vedere al... Dori˛i s„ sus˛ine˛i amendamentul? Este regulamentar.
Domnul senator Petre Daea.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Domnule secretar de stat,
Amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Funar este un amendament care ˛ine seama de realitate. Realitate care, dac„ ne uit„m Ón datele statistice, putem vedea cu u∫urin˛„ c„ Ónainte de 1989 nici comunismul nu
a putut s„ adune la un loc 12 milioane hectare din cauza faptului c„ au fost suprafe˛e mici, r„zle˛e, Ón mod deosebit Ón zonele de deal, de munte, de terenuri fr„m‚ntate.
Aceast„ realitate era cunoscut„ de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Ón proiec˛ia din 2004 pentru construirea mecanismelor de sus˛inere financiar„ care s„ compatibilizeze cu cele din Uniunea European„. Pentru noi, ca fundamentare a fost pornirea de la 0,3 hectare suprafa˛„ care poate fi sus˛inut„ din punct de vedere financiar. Ministerul a modificat aceast„ strategie ∫i a ridicat suprafa˛a minim„ de atribuire de la 1 hectar, pornind de la ideea, par˛ial justificat„, c„ prin aceast„ m„sur„ se reu∫e∫te Ónchegarea exploata˛iilor agricole pe care cu to˛ii le dorim. Œns„ realitatea va demonstra c„ nu este a∫a.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
V„ rog... Nu am Óntrerupt eu, nu am posibilitatea!
Dac„ nu d„m drumul la un asemenea amendament Ónseamn„ s„ priv„m de drepturi, Ón Rom‚nia, 1,8 milioane de gospod„rii agricole. Da˛i-v„ seama de impact ∫i judeca˛i Ón consecin˛„.
V„ mul˛umesc.
Punctul de vedere al Guvernului?
Guvernul nu sus˛ine acest amendament, av‚nd Ón vedere faptul c„ Regulamentul C.E. nr.1782/2003 prevede aceste suprafe˛e prev„zute Ón reglementarea propus„. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
List„ pentru grupurile parlamentare.
La punctul 2 sus˛ine˛i amendamentul?
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
La cel de-al doilea amendament renun˛.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
V„ mul˛umesc. Punctul 3?
La punctul 3 men˛in amendamentul la art. 12 alin. 1.
Dori˛i s„ fie schimbat nu îprin Hot„r‚rea Guvernului“, ci îprin lege“.
Pentru a explica, domnule pre∫edinte...
V„ rog, domnule senator.
...este vorba de cuantumul anual al pl„˛ilor directe, al pl„˛ilor unice pe suprafa˛„, s„ nu se fac„ de c„tre Guvern prin hot„r‚re, ci de Parlament, prin lege, pentru c„ sunt convins c„ dac„ ajungea Ón Parlament proiectul de lege prin care Guvernul s„-i dea Ón acest an prin˛ului Duda 7,2 miliarde lei, 600 milioane lei pe lun„, de 8 ori mai mult dec‚t Pre∫edintele Rom‚niei, Parlamentul nu ar fi aprobat lucrul acesta.
Dac„ l„s„m prin hot„r‚re de Guvern exist„ riscul ca beneficiarii acestor pl„˛i s„ primeasc„ sume mai mici dec‚t ar acorda Parlamentul. V„ mul˛umesc.
™i v„ este team„ s„ nu ajungem un popor de prin˛i, nu?
Domnule secretar de stat.
Guvernul nu sus˛ine acest amendament, av‚nd Ón vedere c„, prin hot„r‚rea Guvernului, aceste pl„˛i pot fi pl„tite mult mai repede.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul existent Ón anexa nr. 2 art. 12 alin. 1.
V„ rog s„ vota˛i. Rog colegii senatori s„ participe la vot. Invit colegii senatori Ón sal„.
Cu 33 de voturi pentru, 29 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri...
Nu a trecut, dar nici nu a c„zut, c„ 29+2 fac 31, dup„ c‚te ∫tiu eu.
Rog colegii senatori s„ revoteze. Resupun votului dumneavoastr„ amendamentul de la art. 12 alin. 1. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 33 de voturi pentru, 27 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri...
O cre∫tere u∫oar„. B„nuiesc c„ a treia oar„ va avea o soart„.
Rog pe domnii secretari s„ verifice cvorumul. Invit colegii senatori Ón sal„.
Resupun votului, pentru a treia oar„, amendamentul domnului senator Funar. V„ rog s„ vota˛i, Óntr-un sens sau altul.
Cu 34 de voturi pentru, 23 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri... Invit colegii senatori Ón sal„.
Din sal„
#75075Nu avem cvorum.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Oricum, 3 senatori prezen˛i Ón sal„ nu au votat. Resupun votului, pentru a patra oar„, amendamentul sus˛inut la art. 12 alin. 1. V„ rog s„ vota˛i. Rog colegii senatori s„-∫i ocupe locurile. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 36 de voturi pentru, 27 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, amendamentul a trecut.
Liste pentru grupurile parlamentare.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Dificultatea vine din faptul c„ nu a˛i spus p‚n„ la cap„t: popor de prin˛i ∫i cer∫etori!
O s„ spunem la urm„toarea ac˛iune politic„. V„ rog, mai avem un amendament.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori, sunt Óncurajat de votul dat ∫i sus˛in ∫i amendamentul de la art. 13, cu ghinion.
Propun, spre deosebire de textul ini˛iatorului, care sus˛ine c„ îmodul de implementare, condi˛iile specifice ∫i criteriile de eligibilitate pentru aplicarea acestor scheme de pl„˛i“ s„-l fac„ ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale prin ordin, ˛in‚nd seama de actuala preg„tire a ministrului, paralel„ cu agricultura, dac„-i d„m ∫ansa s„ dea un asemenea ordin, s-ar putea ca tot ce a fost g‚ndit bine Ón aceast„ ordonan˛„ s„ se d„r‚me.
™i am propus ca îmodul de implementare s„ fie stabilit prin hot„r‚re a Guvernului“. S„-i d„m Guvernului aceast„ responsabilitate.
Punctul de vedere al Guvernului.
Guvernul nu sus˛ine amendamentul. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot asupra amendamentului sus˛inut de domnul Funar la art. 13 pct. 4 anexa nr. 3.
Amendamentul a fost respins, Óntrunind doar 24 de voturi pentru, 33 Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator Gheorghe Funar.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Permite˛i-mi s„ mul˛umesc doamnelor ∫i domnilor senatori pentru acceptarea amendamentelor de la art. 7 ∫i 12, care fac ferici˛i, acum, de s„rb„torile de Pa∫ti, cel pu˛in 4 milioane de rom‚ni.
V„ mul˛umesc.
Haide˛i s„ nu Óntindem a∫tept„rile, fiindc„ Senatul s-a pronun˛at Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„. S„ nu Ón˛eleag„ cineva c„ de s„pt„m‚na viitoare Óncep ni∫te pl„˛i.
Stima˛i colegi, la punctul 18 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ dezbaterea mo˛iunii cu tema: îFalimentul Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii rom‚ne∫ti“, mo˛iune semnat„ de 69 de senatori P.S.D., P.R.M. ∫i P.C.
Salut prezen˛a Ón sal„ a domnului ministru Mihail H„rd„u.
Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ cer scuze reprezentan˛ilor celorlalte ministere, Óntruc‚t nu putem continua Ón aceast„ ∫edin˛„ dezbaterea pe proiectele de lege Ónscrise. P‚n„ la finalizarea programului de ast„zi vom dezbate mo˛iunea simpl„ legat„ de Ónv„˛„m‚nt.
M‚ine, Ón ∫edin˛a de plen de la ora 9,00, vom Ónscrie actele normative care nu au fost luate Ón dezbatere ast„zi, la care vom ad„uga, sigur, proiectele de lege la care avem rapoarte.
Stima˛i colegi senatori, v„ rog s„-mi permite˛i s„ Óntreb dac„ dintre semnatari exist„ colegi care-∫i retrag semn„tura de pe mo˛iune.
Dac„ nu exist„ colegi semnatari care au semnat aceast„ mo˛iune care s„-∫i retrag„ sus˛inerea, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ reamintesc prevederile art. 156 alin. 1, Ón sensul c„ îdup„ Ónceperea dezbaterilor mo˛iunii simple, senatorii semnatari nu-∫i mai pot retrage adeziunea la mo˛iune“, de asemenea, potrivit alin. 2, îla mo˛iunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente“, ∫i, potrivit alin. 3, îDezbaterea se Óncheie prin supunerea la vot a mo˛iunii simple“ ∫i faptul c„ o mo˛iune nu poate fi supus„ votului Ónainte de dezbatere.
Potrivit art. 157 alin. 1 îDezbaterea mo˛iunii se face cu respectarea prevederilor privind dezbaterile
parlamentare, iar mo˛iunile se adopt„ cu votul secret al majorit„˛ii senatorilor“, urm‚nd s„ decidem la final pe care dintre cele dou„ modalit„˛i de vot secret — fie cu bile, fie electronic — le vom folosi.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ amintesc timpul pentru dezbatere stabilit la Ónt‚lnirea liderilor grupurilor parlamentare din Biroul permanent.
Punctul de vedere al Guvernului, 30 de minute.
Dezbateri pe grupuri parlamentare: Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., 27 de minute, urm‚nd s„ Ómp„r˛i˛i Óntre dumneavoastr„ timpul cum crede˛i; Grupul P.S.D., 25 de minute; P.R.M., 12 minute; P.C., 6 minute; U.D.M.R., 6 minute; senatorii independen˛i, 3 minute, rug‚ndu-i s„-∫i desemneze un vorbitor.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am citit cu mare aten˛ie acest text ∫i la penultima fraz„ ini˛iatorii solicit„ revocarea din func˛ie a ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii.
Avem precedentul discu˛iilor despre justi˛ie unde Curtea Constitu˛ional„ a hot„r‚t definitiv ∫i obligatoriu ∫i pentru noi c„, Ón aceast„ materie, Parlamentul nu poate revoca sau demite un ministru, atribut exclusiv al primului-ministru.
Ca atare, c‚nd ve˛i supune votului aceast„ mo˛iune, v„ rog, f„r„ aceast„ fraz„.
V„ mul˛umesc.
Alte interven˛ii Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune? Domnul senator ™erban Nicolae.
Œn leg„tur„ cu aceast„ chestiune, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor colegi, nu este vorba despre o demitere a ministrului Ónv„˛„m‚ntului ca urmare a adopt„rii acestei mo˛iuni. Este vorba despre o retragere politic„ a sprijinului acordat de Parlament, care Ónveste∫te Guvernul. Faptul c„ Parlamentul Ónveste∫te Guvernul nu Ónseamn„ c„ face ∫i numirile sau revoc„rile. De aceea, eu cred c„ fraza aceasta este corect„, poate s„ r„m‚n„ Ón mo˛iune, ∫i mo˛iunea adoptat„ trebuie s„ fie un semnal de aten˛ionare at‚t pentru primul-ministru, c‚t ∫i pentru Pre∫edintele Rom‚niei, adic„ cele dou„ autorit„˛i Ón m„sur„ s„ propun„ ∫i s„ dispun„ revocarea unui membru al Guvernului, dar ∫i pentru ministrul Ón cauz„ s„-∫i asume o r„spundere politic„, Ón cazul Ón care o Camer„ a Parlamentului se pronun˛„ Ón acest sens.
Nu este o problem„ de constitu˛ionalitate, iar din punctul nostru de vedere decizia Cur˛ii Constitu˛ionale este deosebit de clar„. Nu poate avea ca efect revocarea unui ministru, dar asta nu Ómpiedic„ o Camer„ a Parlamentului s„-∫i declare retragerea sprijinului, din punct de vedere politic, pentru un membru al Cabinetului. Mul˛umesc.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
Deci o interpret„m ca pe o solicitare venit„ din partea ini˛iatorilor c„tre primul-ministru.
V„ rog, domnul senator Ilie Petrescu.
Domnule pre∫edinte, pentru stenogram„, doresc s„ fac c‚teva complet„ri pentru colegii no∫tri, pentru c„ am fost Óntr-o delega˛ie condus„ de domnul pre∫edinte Nicolae V„c„roiu, cu domnii senatori Puskás Valentin Zoltán, Mario Ovidiu Oprea...
Rug„mintea este s„ v„ pronun˛a˛i pe chestiunea supus„ dezbaterii.
Domnule pre∫edinte, vreau, pentru stenogram„, s„ spun ce problem„ s-a ridicat de c„tre colegii no∫tri parlamentari din Suedia. Domnul V„c„roiu a ridicat problema legat„ de Óncrederea Ón fa˛a Parlamentului a unui ministru. Dac„ Parlamentul nu mai are Óncredere Óntr-un ministru, acel ministru pleac„ acas„.
Voiam s„ fie prins Ón stenogram„ ce ni s-a spus de c„tre colegii no∫tri parlamentari suedezi. ™i ei sunt tot mini∫tri pu∫i pe casa sc„rii!
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da. Stima˛i colegi...
Nu, v„ rog frumos! Pe chestiuni de procedur„ nu poate interveni dec‚t un singur reprezentant al grupului parlamentar.
Deci, la final, l„sa˛i Ón˛elepciunea plenului s„ decid„ Ón consecin˛„.
Da˛i-mi voie s„-l invit pe domnul senator Angel TÓlv„r, desemnat de semnatarii mo˛iunii s„ prezinte Ón plenul Senatului mo˛iunea simpl„ îFalimentul Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii rom‚ne∫ti“.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnule ministru,
Distin∫i reprezentan˛i ai presei,
Mo˛iunea este un demers constitu˛ional utilizat de partidele de opozi˛ie pentru a declan∫a o dezbatere parlamentar„ pe o tem„ considerat„ de mare importan˛„.
Educa˛ia este f„r„ Óndoial„ un domeniu de interes major ∫i cu mare responsabilitate fa˛„ de evolu˛ia societ„˛ii. O societate nu poate s„ fie performant„ f„r„ o educa˛ie performant„. De aceea, Ómbun„t„˛irea actului educa˛ional din fiecare sal„ de clas„, laborator, atelier ∫colar, sal„ de curs sau seminar este o prioritate pentru ca elevii ∫i studen˛ii s„ devin„ beneficiarii eforturilor umane ∫i financiare. Din p„cate, politica dus„ Ón educa˛ie ∫i cercetare, Ón ultimii doi ani, a nemul˛umit p„r˛i Ónsemnate din societatea rom‚neasc„.
Mai Ónt‚i, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, profesorul universitar Mircea Miclea, a demisionat Ón semn de protest fa˛„ de nerespectarea Legii Ónv„˛„m‚ntului, care prevedea un procent de 6% din P.I.B. pentru Ónv„˛„m‚nt. Protestele au continuat.
Œn toamna anului 2005 au avut loc cele mai ample greve din sistemul de Ónv„˛„m‚nt, ajung‚nd s„ protesteze at‚t cadrele didactice, personalul auxiliar, cercet„torii, c‚t ∫i studen˛ii (care au introdus ac˛iune Ón instan˛„ Ómpotriva ministrului educa˛iei). Examenele na˛ionale — at‚t testele na˛ionale, c‚t ∫i bacalaureatul — au fost fraudate. Nici p‚n„ la aceast„ dat„ nu se ∫tie cine a fost vinovat. Anul ∫colar 2006—2007 a Ónceput cu mai mult de 50% dintre unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt neavizate medico-sanitar, cu p„rin˛i st‚nd la cozi interminabile pentru Ónscrierea copiilor la gr„dini˛„ (numai Ón Bucure∫ti, peste 15.000 de copii de v‚rst„ pre∫colar„ au r„mas neÓncadra˛i Ón sistemul educa˛ional). Acestea sunt numai c‚teva dintre îreu∫itele“ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii Mihail H„rd„u.
La jum„tatea mandatului Alian˛ei D.A., tot mai multe voci din spectrul politic, din sindicate, dar ∫i din societatea civil„ constat„ c„ de promisiunile electorale privind educa˛ia, cercetarea ∫i formarea profesional„ s-a ales praful. De aceea, aceast„ mo˛iune simpl„ este o necesitate.
Adresez colegilor senatori rug„mintea s„ fac„ lini∫te Ón sal„.
Œn loc s„ pun„ Ón aplicare promisa dublare a salariilor cadrelor didactice, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ón˛elege s„ p„c„leasc„ profesorii cu orice ocazie. De∫i Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 decembrie 2006 salariile au fost majorate cu 5%, ca urmare a unei ini˛iative parlamentare, o sum„ important„ fiind trecut„ de la infrastructur„ la fondul de salarii, prin Legea bugetului, cre‚ndu-se, astfel, fondurile necesare pentru o majorare a salariilor Ón 2007 cu 7% de la 1 ianuarie ∫i cu 15% Óncep‚nd cu 1 octombrie, dasc„lii au fost din nou p„c„li˛i propun‚ndu-li-se o cre∫tere salarial„ dup„ schema: 5% de la 1 ianuarie, 2% de la 1 aprilie ∫i 15% de la 1 octombrie.
6. Guvernul Rom‚niei va acorda o aten˛ie deosebit„ sectorului de cercetare-inovare, pentru a ajuta economia rom‚neasc„ s„ ob˛in„ un avantaj competitiv durabil, precum ∫i pentru a mic∫ora decalajele de dezvoltare Óntre regiunile din Rom‚nia, precum ∫i Óntre acestea ∫i regiunile din alte ˛„ri ale Uniunii Europene.
Œn realitate:
Exist„ o lips„ de transparen˛„ Ón privin˛a aloc„rii ∫i cheltuirii fondurilor, a rezultatelor ∫tiin˛ifice ob˛inute Ón cadrul proiectelor. Tocmai de aceea, Ón data de 1 februarie a.c., opozi˛ia a depus o adres„ la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, prin care i-a solicitat domnului H„rd„u, Ón calitate de conduc„tor al unei institu˛ii publice, Ón baza prevederilor art. 1, 2, 6 ∫i 7 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public, s„ aduc„ la cuno∫tin˛a cet„˛enilor modul Ón care ministerul a cheltuit banii primi˛i de la bugetul de stat Ón anul 2006.
Œntruc‚t nu am primit niciun fel de r„spuns din partea ministrului educa˛iei Ón timpul prev„zut de lege, a fost depus„ cererea de ac˛ionare Ón instan˛„ a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
Totodat„, se men˛ine ∫i se perpetueaz„, Ón bun„ m„sur„, separarea ∫i izolarea dintre institutele de cercetare ∫i universit„˛i. Infrastructura din laboratoarele de cercetare nu este accesibil„ studen˛ilor, situa˛ie care afecteaz„ inclusiv studiile doctorale.
Capitolul II. Alte e∫ecuri ale Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc, domnule senator.
Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ consult Grupul parlamentar al P.R.M. pe cine a desemnat vorbitor.
De asemenea, s„ reamintesc colegilor senatori independen˛i c„, potrivit propunerii Biroului permanent, au dreptul la 3 minute, cu condi˛ia s„-∫i desemneze un singur vorbitor.
Conform Ón˛elegerii de la Ónceputul dezbaterii mo˛iunii, punctul de vedere al Guvernului urmeaz„ s„ fie prezentat de domnul Mihail H„rd„u, ministrul Ónv„˛„m‚ntului, care are posibilitatea ∫i timp la dispozi˛ie ca dup„ dezbateri s„ mai intervin„ o dat„ pe parcursul a 15 minute.
Acum ave˛i 30 minute. V„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.
## **Domnul Mihail H„rd„u** _**—** ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii_ **:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„ al Senatului Rom‚niei, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i participan˛i,
R„spunsul meu la mo˛iunea simpl„ depus„ de senatori ai Partidului Social Democrat, ai Partidului Rom‚nia Mare ∫i ai Partidului Conservator Ómi ofer„ posibilitatea de a clarifica unele opinii eronate, de a v„ informa Ón leg„tur„ cu rezultatele evidente ale activit„˛ii noastre, de a accentua faptul c„ Ón ultimii doi ani pentru infrastructura ∫i dotarea educa˛iei s-a f„cut mai mult dec‚t Ón toat„ perioada postdecembrist„.
Ini˛ierea acestei mo˛iuni este dovada unor schimb„ri asupra c„rora avem percep˛ii diferite. Œntr-o manier„ mai mult sau mai pu˛in profesionist„ sunt exprimate puncte de vedere ce con˛in neadev„ruri, interpret„ri r„u inten˛ionate, afirma˛ii nesustenabile, care au drept scop decredibilizarea conducerii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Œn fapt, percep mo˛iunea simpl„ ca pe o continuare a ac˛iunilor denigratoare la adresa Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, ac˛iuni subsumate unor interese politice.
Pentru mine perfec˛ionarea resursei umane ∫i Ómbun„t„˛irea infrastructurii educa˛ionale reprezint„ priorit„˛i luate Ón calcul Ón proiectarea tuturor ac˛iunilor ministerului. Am avut ∫ansa unui Guvern performant care a produs resursa financiar„ necesar„ aplic„rii Programului de guvernare. Œn felul acesta a fost posibil s„ dubl„m aloc„rile bugetare pentru fiecare elev, s„ asigur„m o cre∫tere de 2,7 ori a aloc„rii financiare pentru fiecare student. Am realizat Ón 2006 un buget de 4,8% din produsul intern brut ∫i avem Ón 2007 un buget de 5,2% numai pentru educa˛ie, cu o pondere important„ Ón finan˛area cheltuielilor de investi˛ii ∫i dot„ri. Acest fapt ne-a permis s„ aloc„m fiec„rei ∫coli din ˛ar„ sumele necesare achizi˛ion„rii de carte ∫colar„, echip„rii laboratoarelor de fizic„, chimie, biologie, a celor de logopedie, precum ∫i achizi˛ion„rii de materiale sportive.
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
V-a˛i Óncadrat Ón timpul propus de plenul Senatului. Nu a˛i prezentat r„spuns la mo˛iune dec‚t Ón 28 de minute. Mai avea˛i chiar dou„ minute la dispozi˛ie!
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Senatorii Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, P.N.L.-P.D. au la dispozi˛ie 27 de minute.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Petru Io˛cu, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei Dreptate ∫i Adev„r“, P.N.L.-P.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Domnule ministru,
Ne afl„m ast„zi Ón fa˛a unei noi mo˛iuni simple, depuse de coali˛ia P.S.D., P.R.M., P.C., de aceast„ dat„ Ómpotriva ministrului educa˛iei. Mo˛iunea este un nou demers demagogic, a∫a cum am fost obi∫nui˛i Ón ultimul timp.
Œn primul r‚nd, dorim s„ ne l„muri˛i, domnilor semnatari ai mo˛iunii, care este adev„rul, pentru c„, dac„ este s„ d„m crezare unui interviu acordat ziarului îEvenimentul zilei“ din 18 martie 2007 de c„tre o anumit„ doamn„ Ana Bircal, care declara c„ a depus Ón aceast„ s„pt„m‚n„, la Senat, o mo˛iune Ómpotriva ministrului educa˛iei Mihail H„rd„u, atunci ne afl„m Óntr-una din urm„toarele situa˛ii: ori avem o nou„ coleg„ Ón Senatul Rom‚niei ∫i nu am observat-o, ori P.S.D. confund„ departamentele interne cu o institu˛ie a statului, juc‚ndu-se cu legea fundamental„ ∫i cu Regulamentul Senatului. Œn acest ultim caz ne Óntreb„m dac„ sus˛in„torii mo˛iunii ∫tiu ce au semnat. Dac„ ar fi s-o
credem pe respectiva doamn„, atunci nu avem o mo˛iune care s„ corecteze eventuale deficien˛e ale sistemului educa˛ional, ci o mo˛iune Óndreptat„ Ómpotriva unei persoane, a∫a cum reiese din declara˛iile dumneaei.
Solicit„m semnatarilor mo˛iunii s„ clarifice acest aspect, pentru a ∫ti exact cui r„spundem, unui departament al unui partid sau unui num„r de 69 de senatori?! Nu este prima dat„ c‚nd P.S.D. sufer„ de amnezie, f„c‚ndu-se c„ a uitat c„ a fost la guvernare ∫i depune mo˛iuni Ón al c„ror con˛inut nu g„sim dec‚t neadev„ruri. Un exemplu elocvent pentru modul de abordare de c„tre P.S.D. a discursului politic de opozi˛ie este o declara˛ie a doamnei ministru Ecaterina Andronescu, care, Óntr-o vizit„ Ón jude˛ul Arad, declara public c„ a descoperit o ∫coal„ cu o vechime de 241 de ani ∫i proclama necesitatea construirii unei noi ∫coli. Da, Óntr-adev„r, a∫a este, ∫i construc˛ia unei noi ∫coli este inclus„ Ón programul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, dar m„ Óntreb dac„ Ón 2003, c‚nd doamna Andronescu era ministru, iar aceast„ ∫coal„ avea 237 de ani vechime, nu era la fel de necesar„ o ∫coal„ nou„.
Fiecare parlamentar semnatar al mo˛iunii, dac„ ar avea curiozitatea s„ verifice Ón propria circumscrip˛ie c‚˛i bani au fost aloca˛i Ónv„˛„m‚ntului Ón 2006, ar constata c„, atunci c‚nd a semnat mo˛iunea, ori nu a ∫tiut ce semneaz„, ori pur ∫i simplu particip„, prin sarcin„ de partid, la Óndeplinirea planului de mo˛iuni Ón Óntrecerea socialist„ declan∫at„ de coali˛ia P.S.D., P.R.M., P.C.
A˛i utilizat 7 minute din timpul pe care-l are grupul la dispozi˛ie.
Œl invit pe domnul senator Ion Solcanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Ion Solcanu
#145992## **Domnul Ion Solcanu:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Domnule ministru,
Mai Ónt‚i a∫ dori s„ pun la punct dou„ afirma˛ii f„cute de antevorbitor, care sunt minciuni mari.
Prima: am aflat cu stupoare c„ P.I.B.-ul s-a dublat Ón ultimii doi ani. Cred c„ trebuie s„ ia not„ ∫i Comisia Na˛ional„ de Statistic„ de a∫a ceva.
A doua mare minciun„ debitat„ de aici: Ón acest an cre∫terea de 20% e at‚t de mare Ónc‚t P.S.D. nu a m„rit niciodat„ salariile profesorilor cu un asemenea procent.
Stima˛i colegi,
Œn septembrie 2004, m„rirea de salarii Ón Ónv„˛„m‚nt a fost de 30% Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar. Deci i-a∫ ruga pe distin∫ii colegi s„ ia not„ de aceste lucruri absolut reale ∫i absolut adev„rate. Deci dac„ suntem min˛i˛i pe fa˛„ aici, de la microfon, cu at‚˛ia care ∫tiu foarte bine realit„˛ile, ce s„ mai vorbesc de un discurs pe care l-ar ˛ine distinsul coleg plecat acum din sal„, undeva, Óntr-o comun„ unde este senator?
Domnule ministru,
Recunosc de la bun Ónceput c„ pozi˛ia dumneavoastr„ este una incomod„, dup„ cum incomod„ ar fi pentru oricine ar ocupa acest portofoliu. Spun acest lucru pentru simplul motiv c„ la starea de subfinan˛are cronic„ a Ónv„˛„m‚ntului au contribuit toate guvernele Rom‚niei, inclusiv cel al Partidului Social Democrat ∫i trebuie s„ spun acest lucru, a∫a dup„ cum infrastructura deplorabil„ a cvasitotalit„˛ii ∫colilor de azi din mediul rural, f„r„ localuri ∫i mobilier corespunz„toare, f„r„ ap„ curent„, f„r„ grupuri sanitare civilizate, f„r„ laboratoare ∫i materiale didactice adecvate sunt o mo∫tenire istoric„, inclusiv a îepocii de aur“.
Din p„cate, nu a existat o strategie coerent„ de eliminare a acestor st„ri de lucruri printr-o finan˛are constant„ de la bugetul central ∫i de la cele locale Ón to˛i cei 17 ani postrevolu˛ionari. Altfel spus, domnule ministru, starea deplorabil„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc de ast„zi, la care a f„cut trimitere Ón mod frecvent ∫i domnul Pre∫edinte al Rom‚niei, are cauze ad‚nci ∫i nu se datoreaz„ exclusiv dumneavoastr„ ∫i Partidului Democrat. Totu∫i, partidul din care face˛i parte se face vinovat de majoritatea celor expuse Ón mo˛iune, pentru c„ el este acela care ∫i-a asumat responsabilitatea gestion„rii acestui minister Ón ultimii doi ani.
V„ mul˛umesc, domnule senator. A˛i epuizat 15 minute din timpul alocat grupului. Grupul mai are doar 10 minute.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului P.R.M. Grupul are 12 minute.
Domnule senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnilor mini∫tri, Domnilor secretari de stat,
Am s„ Óncep interven˛ia mea cu c„r˛ulia portocalie, cu cele Ónscrise Ón Programul de guvernare. Permite˛i-mi s„ fac referire la Capitolul V — îPolitica Ón domeniul educa˛iei“ ∫i la Capitolul VI — îPolitici Ón domeniul cercet„rii, dezvolt„rii ∫i inov„rii“.
La pagina 18 din capitolul V se precizeaz„ c„ îGuvernul Rom‚niei va aplica o nou„ filozofie Ón domeniul finan˛„rii educa˛iei. Prin m„rirea investi˛iei Ón Ónv„˛„m‚nt pentru educa˛ie ∫i cercetare, Guvernul va aloca de la bugetul de stat resurse financiare echivalent cu 6% din P.I.B.“ ™i aplicarea principiului: finan˛area Ól urmeaz„ pe cel ce studiaz„.
La pagina 19 Capitolul VI — îPolitici Ón domeniul cercet„rii, dezvolt„rii ∫i inov„rii“ — se precizeaz„ ca ˛int„ strategic„ a Guvernului majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetare-dezvoltare la 1% din P.I.B. p‚n„ Ón anul 2007.
Acest program de guvernare, a∫a cum ∫ti˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, a fost aprobat de plenul Camerelor reunite ∫i are caracter de lege pentru Guvern.
Domnul ministru Mihail H„rd„u a confirmat c„ Ón timpul mandatului d‚nsului nu au fost respectate prevederile din Programul de guvernare. Dac„ re˛in bine, pentru anul 2006 s-au alocat numai 4,6% din P.I.B. pentru educa˛ie ∫i cercetare, iar anul acesta numai 5,2%, deci mai pu˛in dec‚t 6%.
Ne amintim cu to˛ii, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„, Óntr-o situa˛ie oarecum similar„, predecesorul domnului ministru, tot un clujean, domnul ministru Miclea, ∫i-a dat demisia de onoare din Guvernul Rom‚niei care nu a asigurat fonduri la nivelul prevederilor din Programul de guvernare.
Pe l‚ng„ faptul c„ a confirmat domnul ministru c„ nu s-a realizat prevederea din Programul de guvernare cu privire la alocarea sumelor pentru educa˛ie ∫i cercetare, Ón pledoaria Domniei Sale ∫i a colegului nostru de la Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. s-a f„cut referire la sumele uria∫e care au fost acordate Ónv„˛„m‚ntului Ón ultimii 2 ani ∫i ceva.
...dar c‚nd a fost vorba de majorarea salariilor cadrelor didactice a fost Ómpotriv„!
O alt„ prevedere din Programul de guvernare, la pagina 15, la reconstruc˛ia sistemului de Ónv„˛„m‚nt din mediul rural se precizeaz„:
îAlocarea distinct„ de la bugetul de stat a 100 milioane euro anual pentru reabilitarea ∫colilor ∫i construc˛iilor ∫colare Ón mediul rural.“
Niciodat„, doamnelor ∫i domnilor senatori, nici Ón 2005, nici Ón 2006, nici pentru 2007 nu este prev„zut„ o asemenea sum„.
V„ amintesc faptul c„ Ómpreun„ cu mai mul˛i senatori ∫i deputa˛i ai P.R.M. am venit Ón fa˛a Parlamentului cu o propunere legislativ„ viz‚nd materializarea acestui punct din Programul de guvernare. Culmea a fost c„ Guvernul Rom‚niei ∫i domnul ministru au fost Ómpotriva aloc„rii distincte a acestei sume de 100 milioane euro pentru reabilitarea ∫colilor ∫i construc˛iilor ∫colare din mediul rural.
Tot Ón Programul de guvernare, la pagina 16, ∫i-a stabilit Guvernul ca obiectiv asigurarea de personal didactic calificat Ón mediul rural prin sporuri salariale stimulative.
Nu s-au asigurat, doamnelor ∫i domnilor senatori, a∫a cum cunoa∫te˛i din circumscrip˛iile dumneavoastr„ electorale, suficiente exemple, aceste sporuri salariale stimulative ∫i s-a ajuns Ón situa˛ia ca zeci de mii de cadre didactice, mai ales din mediul rural, s„ p„r„seasc„ Ónv„˛„m‚ntul ∫i s„-∫i caute de lucru. Dar Ón ∫edin˛ele de guvern am convingerea c„ domnul ministru a votat pentru acordarea unor sporuri de 75% pentru alte categorii de angaja˛i din cadrul altor ministere.
Œnchei cu referirea din Programul de guvernare de la finalul paginii 16 — îeliminarea ingerin˛elor politice Ón sistemul de apreciere ∫i promovare a cadrelor didactice, inclusiv Ón func˛ii de conducere administrativ„“.
Œn interven˛ia Domniei Sale, ast„zi, domnul ministru ne spunea, dac„ a˛i observat, z‚mbind: îvom ac˛iona pentru depolitizarea Ónv„˛„m‚ntului“. C‚nd? Pentru c„ p‚n„ acum era suficient timp, dar realitatea a confirmat c„ altfel s-au petrecut lucrurile Ón ceea ce prive∫te promovarea unor cadre Ón conducerea structurilor ministerului.
Permite˛i-mi s„ continui, doamnelor ∫i domnilor senatori, prezent‚ndu-v„ c‚teva fapte legate de corup˛ia de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i de modul Ón care domnul ministru H„rd„u acoper„ aceste acte de corup˛ie ∫i, chiar mai mult, le Óncurajeaz„ p‚n„ Ón ultimul moment Ón care m„surile pe care le ia sunt datorate unui sim˛ de conservare a propriei persoane, care, Ón caz contrar, ar fi implicat„ direct, merg‚nd p‚n„ la r„spunderea penal„ pentru t„inuirea unor afaceri.
Domnule senator, zece secunde, vreau s„ v„ spun c„ a˛i epuizat deja nou„ minute ∫i mai ave˛i un coleg care este Ónscris.
Dac„ dori˛i s„ le folosi˛i Ón totalitate...
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, am s„-i las timpul colegului meu.
Am s„ v„ ar„t doar, doamnelor ∫i domnilor senatori, acest raport privind controlul efectuat la Universitatea din Oradea de c„tre Corpul de control al primului-ministru ∫i-l rog pe colegul meu, distinsul senator Aurel Ardelean, s„ continue.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Eckstein Kovács Péter, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Grupul are ∫ase minute.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
## Domnule ministru,
Trebuie s„ recunosc c„ sunt m‚ndru c„ sunt clujean. Mie a∫a de mult Ómi place ora∫ul Cluj-Napoca, c„ p‚n„ ∫i armata am f„cut-o Ón Cluj. Mie Ómi place Cluj-Napoca ∫i iubesc Cluj-Napoca pentru c„ va fi ∫i va r„m‚ne un ora∫ mereu t‚n„r. Fostul ministru al Ónv„˛„m‚ntului, Andrei Marga, spune c„ Universitatea din Cluj este cel mai mare centru universitar Óntre Sankt Petersburg ∫i Berlin. ™i trebuie s„-l cred pe cuv‚nt.
La Cluj-Napoca s-au perindat genera˛ii de reg„˛eni, moldoveni, harghiteni care au fost ∫coli˛i Ón Cluj-Napoca Óntr-un asemenea fel c„ acum Ó∫i trimit ∫i copiii, ∫i nepo˛ii lor s„ Ónve˛e la Universitatea din Cluj-Napoca.
Eu ∫tiu c„ avem probleme. Eu ∫tiu c„ Ónv„˛„m‚ntul Ón mediul rural nu se ridic„ la calitatea celui urban. Eu ∫tiu c„ foarte mul˛i elevi Ónva˛„ Ón Italia, Ón Spania sau acas„ nu beneficiaz„ de ajutorul p„rin˛ilor. Eu ∫tiu c„ mul˛i profesori se Óndep„rteaz„ din sistem pentru c„ suntem Óntr-o economie de pia˛„ ∫i trebuie s„ tr„iasc„ din ceva. Œn acela∫i timp, toate materialele pe care le-am primit Ón materie de Ónv„˛„m‚nt rezult„ c„ Ón ultima perioad„ s-au f„cut multe lucruri bune ∫i chiar ∫i cifrele privind Ónv„˛„m‚ntul Ón mediul rural sunt mai bune, raportul de profesori pe elevi este mai bun Ón ultimii doi ani dec‚t Ónainte de aceast„ perioad„.
Eu ∫tiu, ∫i aici trebuie s„ fiu pu˛in r„u ∫i s„-l Óntreb pe domnul profesor Athanasiu sau pe domnul profesor Antonie Iorgovan dac„ ∫tiu ce aloca˛ii de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital s-au f„cut Ón 2002? 3.319 milioane RON. ™i c‚t anul acesta? 36.000 milioane, de zece ori mai mult! Eu trebuie s„-l Óntreb pe domnul profesor Sorin Oprescu sau pe domnul profesor Irinel Popescu dac„ ∫tiu de c‚te ori au crescut la Universitatea de Medicin„ ∫i Farmacie Bucure∫ti aceste aloca˛ii? De zece ori, domnilor profesori semnatari ai acestei mo˛iuni!
Singurul care este scuzat este domnul profesor D‚ncu, pentru c„ el, fiind mai european, nu a semnat aceast„ mo˛iune.
Ceea ce a spus aici domnul profesor Solcanu, de altfel, este corect. Problemele Ónv„˛„m‚ntului nu sunt de azi, de ieri, dar, eu, repet, sunt m‚ndru c„ sunt clujean ∫i datorit„ faptului c„ am avut doi mini∫tri foarte buni, clujeni, domnii profesori Marga ∫i Miclea, ∫i avem ∫i acum un ministru care a fost criticat Óntr-un cotidian de moravuri grele, Óntruc‚t a fost persoana care a verificat disciplina la un moment dat la Universitatea Politehnic„ din Cluj-Napoca.
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œmi cer scuze de la colegii conservatori, Óntruc‚t trebuia s„ le dau cuv‚ntul Ónaintea celor de la U.D.M.R. Œl invit la tribun„ pe domnul senator George Cuta∫. De asemenea, grupul parlamentar are ∫ase minute. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,
## Stima˛i colegi,
Œn cuv‚ntul meu am s„ m„ refer la c‚teva aspecte legate de calitatea Ón Ónv„˛„m‚nt ∫i Ón mod particular Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar. Cred c„ cea mai important„ lege referitoare la Ónv„˛„m‚nt care a fost votat„ Ón actuala legislatur„ este Legea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului, plec‚nd de la premise nu tocmai favorabile, Ón condi˛iile Ón care nicio universitate din Rom‚nia nu figureaz„ Óntre primele 500 universit„˛i ale lumii ∫i nici nu se Óntrevede ca acest lucru s„ se Ónt‚mple Ón urm„torii ani.
Or, pentru a recupera un decalaj at‚t de mare, Rom‚nia trebuie s„ ac˛ioneze rapid ∫i energic, altfel decalajul, Ón loc s„ scad„, se va m„ri.
Din p„cate aici mi se pare c„ se afl„ principala neÓndeplinire a conducerii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, care poate avea consecin˛e deosebit de serioase Ón urm„torii ani.
Se ∫tie c„ pentru evaluarea calit„˛ii Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar a fost Ónfiin˛at„ o agen˛ie specializat„ — A.R.A.C.I.S., menit„ s„ evalueze ∫i s„ clasifice universit„˛ile rom‚ne∫ti.
De la constituire ∫i p‚n„ acum activitatea agen˛iei las„ de dorit at‚t din punct de vedere organizatoric, c‚t ∫i din punct de vedere al sarcinii principale pe care o are, aceea de evaluare.
Consiliul de conducere al agen˛iei s-a schimbat Óntr-o manier„ nu tocmai adecvat„, iar schimb„rile, Ón opinia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 noastr„, nu au fost Ón bine. A∫ da un singur exemplu. Din conducerea agen˛iei a disp„rut academicianul profesor doctor Constantin Ionescu-T‚rgovi∫te, f„r„ ca Ón locul s„u s„ se reg„seasc„ o persoan„ cu o autoritate ∫tiin˛ific„ asem„n„toare, eventual un alt membru al Academiei Rom‚ne.
Din datele pe care le avem nu se Óntrev„d Ón viitorul apropiat rezultate concrete ale procesului de evaluare. Aceasta Ón condi˛iile Ón care criteriile de promovare Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar au fost relaxate de la varianta ini˛ial„ propus„ de fostul ministru al Ónv„˛„m‚ntului, domnul Mircea Miclea, pe motiv c„ sunt greu de Óndeplinit.
Œn consecin˛„, unele universit„˛i s-au gr„bit s„ sl„beasc„ exigen˛a Ón promovare, utiliz‚nd criterii care nu mai corespund cerin˛elor interna˛ionale actuale.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Tiberiu Prodan, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,
Onorat Senat,
Distin∫i invita˛i,
Ascult‚nd prezentarea mo˛iunii pe care a f„cut-o domnul senator TÓlv„r, vorbeam Ón g‚nd cu dumnealui ∫i Ói spuneam: îDomnule senator, dac„ a˛i fi prezentat aceast„ mo˛iune Ón anul 2002, primul an la care v-a˛i referit vorbind despre licita˛ia electronic„, v-a∫ spune c„ aceast„ mo˛iune era valabil„“. Aceast„ mo˛iune era valabil„ ∫i acum 4 ani. Aceast„ mo˛iune era valabil„ ∫i acum 3 ani. Aceast„ mo˛iune, Ón mare parte, este
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 valabil„ acum ∫i sper ca la anul s„ fie c‚t mai pu˛in valabil„, de∫i unele prevederi ∫i unele remarci din aceast„ mo˛iune vor fi acoperite abia Ón 2013, ∫i m„ refer la ceea ce Ónseamn„ cercetarea.
V-am ascultat mo˛iunea, am ascultat ∫i antevorbitorii ∫i, dac„ ar fi s„ dau un r„spuns diplomatic pentru ce s-a dezb„tut p‚n„ acum, ar fi unul singur, cel pe care-l d„ rabinul. Rabinii sunt oameni recunoscu˛i pentru inteligen˛„ ∫i pentru buna lor moderare, ∫i a∫ spune Ón felul urm„tor: ∫i dumneavoastr„, distin∫i colegi, care a˛i semnat aceast„ mo˛iune, ave˛i dreptate, ∫i dumneavoastr„, domnule ministru, ave˛i dreptate!
Nu putem s„ nu ascult„m ceea ce este corect ∫i ceea ce trebuie ascultat Ón aceast„ mo˛iune ∫i sunt convins c„ domnul ministru a re˛inut ceea ce trebuie s„ re˛in„. Dumneavoastr„ ave˛i dreptul s„ sus˛ine˛i mo˛iunea ∫i, c‚nd a˛i tras clopotul, cei care vor s„ asculte ∫i-∫i dau seama c„ este un semnal de alarm„, ascult„!
Desigur c„ nu toate remarcile sunt corecte ∫i a∫ vrea s„ m„ refer la c‚teva dintre ele, Ón mod deosebit la cele referitoare la cercetare ∫i la Strategia Lisabona, la care domnul senator TÓlv„r a f„cut referire ∫i, dup„ aceea, voi puncta ∫i alte aspecte.
Spunea˛i dumneavoastr„, referitor la Programul de guvernare, c„ are zero realiz„ri. Eu ∫tiu c„ Rom‚nia este un participant activ la Procesul Bologna ∫i s-a angajat, inclusiv prin guvernul anterior, s„ aduc„ din spa˛iul european ∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul superior cercetarea.
Ca s„ fie preg„tit„ s„ absoarb„ fondurile structurale europene — m„ refer la cele acordate prin Fondul Social-European — destinate diverselor ac˛iuni aferente educa˛iei ∫i form„rii profesionale, Rom‚nia avea nevoie s„-∫i creeze autorit„˛ile de management ∫i organismele intermediare care s„ preg„teasc„ structurile institu˛ionale aferente ∫i metodologiile, ∫i codurile procedurale, s„ instruiasc„ poten˛ialii aplican˛i, astfel Ónc‚t s„ avem un portofoliu de proiecte finan˛abile ∫i s„ ob˛inem, Ón cel mai scurt timp de la aderare, fondurile at‚t de necesare realiz„rii acestor deziderate.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Grupul parlamentar mai are 8 minute la dispozi˛ie.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Angel TÓlv„r. Grupul are 10 minute la dispozi˛ie, dar mai este un coleg vorbitor, domnul profesor Athanasiu.
Dac„ sunte˛i de acord, c‚nd ajunge˛i la jum„tate, s„ v„ aten˛ion„m.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Angel TÓlv„r:**
V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.
Voi avea o interven˛ie scurt„, dar nu Ónainte de a spune c„ apelul la mo∫tenire ∫i la guvernarea trecut„ cred c„ este un apel care a expirat, Ón timp. S„ nu uit„m c„ anumite critici la adresa activit„˛ii domnului ministru nu au fost f„cute numai de c„tre Partidul Social Democrat, ci ∫i de Ónsu∫i domnul prim-ministru.
Deci cred c„ sunt elemente care justific„ multe din criticile pe care d‚nsul le-a primit.
Voi vorbi despre politizarea excesiv„ a sistemului ∫i v„ voi spune c„ dup„ preluarea puterii, la nivelul Óntregii ˛„ri, au fost schimba˛i, pur ∫i simplu, to˛i inspectorii ∫colari generali ∫i generali adjunc˛i, Ón jur de 200 de inspectori ∫i peste 1.200 de directori de ∫coli ∫i de gr„dini˛e. Nici vorb„ de criterii de competen˛„ sau de Óncheierea unor mandate, Ón condi˛iile Ón care Ónsu∫i domnul ministru spunea: îFunc˛iile-cheie Óntr-un sistem deconcentrat sunt, prin defini˛ie, de natur„ politic„“.
Domnule ministru, eu cred c„ acest tip de mesaj nu Óncurajeaz„ depolitizarea Ón Ónv„˛„m‚nt ∫i sunt sigur c„ Ól vom evita pe viitor.
Totodat„, vreau s„ v„ spun c„ prezenta mo˛iune simpl„, la care, domnule ministru, a˛i r„spuns Óntr-un mod asem„n„tor cu cel de la Camera Deputa˛ilor, cred c„ mai are rolul de a ridica o Óntrebare important„, ∫i anume: este Guvernul, prin domeniul educa˛iei, preg„tit s„ r„spund„ schimb„rilor care au loc Ón societate?
Va fi primul-ministru solidar cu ceea ce noi am demonstrat ca fiind nerealiz„ri ale dumneavoastr„, vizavi de Programul de guvernare, Ón domeniul educa˛iei?
Vreau s„ v„ spun c„ evenimente ca agresiuni la adresa profesorilor, la adresa elevilor, consum de droguri, abandon ∫colar, cre∫terea discrimin„rii Ón ceea ce prive∫te accesul la educa˛ie, condi˛ii precare Ón c„mine au devenit ∫i sunt obi∫nuite zi de zi at‚t Ón pres„, c‚t ∫i Ón activitatea noastr„, Ón Parlament.
Din discu˛iile cu elevii sau p„rin˛ii, sau cu dasc„lii am desprins, Óns„, o concluzie care este, Ón opinia noastr„, cel pu˛in alarmant„: elevii, p„rin˛ii ∫i profesorii au un sentiment de nesiguran˛„, care s-a transformat Ón lips„ de Óncredere Ón sistemul rom‚nesc de Ónv„˛„m‚nt.
Mul˛umesc.
V-a˛i Óncadrat Ón cele 5 minute.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Rug„mintea este s„ se concentreze discursul pe parcursul a maximum 3 minute.
Se preg„te∫te domnul senator Arion Viorel, senator independent.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnule ministru,
Reglementarea problemelor actuale existente Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc este posibil„, Ón accep˛ia Partidului Rom‚nia Mare, cu Óndeplinirea unor condi˛ii exprimate de reprezentan˛ii dasc„lilor din Óntreaga Rom‚nie, ∫i anume: asigurarea unui buget corespunz„tor, dublarea salariilor personalului din Ónv„˛„m‚nt, acordarea fondului de carte de 200 euro pentru fiecare cadru didactic din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i de 400 euro pentru personalul didactic universitar, acordarea sumei necesare pl„˛ii unui abonament la internet pentru fiecare cadru didactic, reducerea din impozitul pe venit a contravalorii unui calculator, alocarea de fonduri pentru c„minele studen˛e∫ti, stimularea cercet„rii ∫tiin˛ifice, protejarea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar fa˛„ de orice ingerin˛„ politic„.
A∫ dori s„ punctez dou„ aspecte Ón timpul care mi-a r„mas, ∫i anume o problem„ legat„ de Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar din mediul rural, unde apreciem c„, cu excep˛ia unor m„suri specifice ca: reabilitarea unor ∫coli, facilitarea transportului pentru elevii din satele Óndep„rtate, comasarea unor ∫coli, racordarea ∫colilor rurale la sistemul RoEduNet, pe care Ól apreciem, nu exist„, Ón prezent, programe de dezvoltare, de ansamblu ∫i prioritare, pentru Ónv„˛„m‚ntul rural, cum ar fi: asigurarea unor locuin˛e cadrelor didactice, refacerea infrastructurii Ónvechite, reabilitarea igienico-sanitar„ a spa˛iilor de Ónv„˛„m‚nt, asigurarea mijloacelor de comunicare eficiente.
Toate acestea au dus la apari˛ia unor efecte secundare ale reformei, care au afectat echitatea ∫i au accentuat distan˛a care exist„ Óntre mediul rural ∫i mediul urban. S-au ad‚ncit discrepan˛ele Óntre elevii din mediul urban ∫i mediul rural, Óntre ratele particip„rii, ale absolvirii, ale urm„rii ciclurilor superioare de Ónv„˛„m‚nt, ca s„ nu mai vorbim despre discrepan˛e Ón ceea ce prive∫te condi˛iile materiale, Ón general, ∫i cele privind desf„∫urarea procesului didactic din Ónv„˛„m‚nt, Ón special.
Œn ceea ce prive∫te Ónv„˛„m‚ntul academic, superior, universitar, cred c„, la ora actual„, se impune o apropiere mult mai intens„ Óntre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii de organismele Comunit„˛ii Europene. Trebuie intensificat„ colaborarea cu Asocia˛ia Universit„˛ilor Europene ∫i Asocia˛ia Universit„˛ilor Danubiene, organisme europene care coordoneaz„ activitatea Ónv„˛„m‚ntului superior, Ón spiritul Declara˛iei ∫i Procesului de la Bologna.
V„ rog s„ concluziona˛i!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
Da. Politica Ón domeniul concuren˛ei, reorientarea ajutorului de stat spre sus˛inerea activit„˛ilor agen˛ilor economici, conform recomand„rilor recente la nivelul Uniunii Europene, procentul alocat pentru cercetaredezvoltare din totalul ajutorului de stat ar trebui s„ ating„ circa 20%, astfel Ónc‚t cheltuielile cercet„rii, dezvolt„rii ∫i inov„rii din fonduri private s„ ating„ ˛inta de minimum 2% din P.I.B.
Apreciez c„ o politic„ coerent„ Ón acest domeniu ar stimula activitatea de cercetare ∫tiin˛ific„, Ón general, din Rom‚nia.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Arion Viorel, senator independent.
Colegii independen˛i au la dispozi˛ie 3 minute. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ rog s„ concluziona˛i!
Se spune c„, dac„ vrei s„ tr„ie∫ti bine un an, cultivi gr‚u. Dac„ vrei s„ tr„ie∫ti bine 10 ani, cultivi pomi, iar dac„ vrei s„ tr„ie∫ti bine 100 de ani, cultivi tineri. Toate eforturile financiare ale Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii sunt destinate tinerilor ∫i, Ón consecin˛„, sunt investi˛ii Ón viitorul acestei ˛„ri.
Grupul senatorilor independen˛i din Senat va vota Ómpotriva acestei mo˛iuni.
O singur„ rectificare, senatorii independen˛i, ∫i nu grupul senatorilor independen˛i, v„ rog frumos.
Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ivan Cismaru, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Grupul parlamentar al Alian˛ei D.A. mai are 8 minute. Ave˛i cuv‚ntul.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn orice domeniu, deci ∫i Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului, ceea ce ar trebui ∫i trebuie s„ fie edificator atunci c‚nd se face o analiz„ a activit„˛ii sunt rezultatele. Am s„ enum„r, Ón ceea ce urmeaz„, c‚teva rezultate concrete ale Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii din ultima perioad„. Œn anul 2006, fa˛„ de anul 2005, a crescut suma alocat„ fiec„rui elev din Rom‚nia de dou„ ori, iar suma alocat„ fiec„rui student a crescut de 2,5 ori. Investi˛iile realizate Ón Ónv„˛„m‚nt, Ón ultimii doi ani, au fost mai mari dec‚t investi˛iile realizate Ón toat„ perioada posttranzi˛ie. Œn anul 2005, s-au alocat Ónv„˛„m‚ntului peste 4% din P.I.B. Œn anul 2006, s-au alocat Ónv„˛„m‚ntului 4,8% din P.I.B. Œn anul 2007, bugetul alocat Ónv„˛„m‚ntului este de peste 5% din P.I.B. Œn anul 2006 au fost achizi˛ionate 700 de microbuze ∫colare, adic„ tot at‚tea c‚te au fost achizi˛ionate Ón toat„ perioada 2000—2004. S-au alocat 100 de milioane euro pentru reabilitarea ∫colilor din mediul rural ∫i s-au finan˛at peste 3.500 de unit„˛i ∫colare. S-au dotat cu c„r˛i ∫colare peste 9.000 de biblioteci ∫colare, s-au dotat laboratoarele de biologie, fizic„ ∫i chimie de la 1.398 de licee ∫i 5.217 ∫coli. S-au dotat cu echipament sportiv 5.436 de ∫coli, 1.360 de licee ∫i 32 de sec˛ii sportive de la ∫coli ∫i palate ale copiilor. S-au finan˛at peste 1.000 de laboratoare de consiliere psihopedagogic„.
Acestea sunt doar c‚teva dintre realiz„rile Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc din ultimii doi ani.
Ani la r‚nd, Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc a fost subfinan˛at. Un vechi proverb asiatic spune: îC„l„toria de 1.000 de mile Óncepe cu un pas“. Dup„ ce timp de 16 ani Ónv„˛„m‚ntul a fost o adev„rat„ cenu∫„reas„ a guvernelor de p‚n„ acum, este pentru prima dat„ c‚nd s-au f„cut ∫i se fac pa∫i energici pentru recuperarea anilor pierdu˛i. Œnv„˛„m‚ntul este pe un drum bun. Tinerii din Rom‚nia au dreptul la un Ónv„˛„m‚nt finan˛at la nivelul nevoilor.
## **Domnul Ivan Cismaru:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Domnule ministru, domnilor secretari de stat, manageri ai Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii,
Suntem pu∫i, ast„zi, Ón fa˛a unei mo˛iuni simple, adresate Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, dup„ c‚te ∫tim, cel mai complex minister ∫i care, prin importan˛a sa, a∫a cum am acceptat cu to˛ii s„-l denumim Ón aceast„ legislatur„, Óncerc‚nd s„ l„s„m Ón uitare tot ce s-a Ónt‚mplat Ón acest minister timp de 14 ani. Se vine, prin aceast„ mo˛iune, s„ se ridice preten˛ia ca Ón doi ani ∫i jum„tate s„ se fi realizat Ón acest minister tot ce nu s-a realizat Ón cei 14 ani, preten˛iile venind — culmea! — tocmai de la cei care trebuiau s„ realizeze aceste programe, ∫i n-au f„cut-o din cauza unui dezinteres sau pentru c„ nu au fost Ón stare s„ creeze dec‚t consum de bani de la buget, Ón sistem clientelar, ∫tiind c„ ace∫ti bani consuma˛i nu au niciun efect.
Œn aceast„ mo˛iune se critic„, prin atribuirea direct„ a nerealiz„rilor, ministrul H„rd„u, ca fiind omul cel mai periculos al Rom‚niei, omul care gestioneaz„ fraudulos viitorul ˛„rii, via˛a tinerilor, a copiilor, banii din bugetul na˛ional, dezvoltarea ∫tiin˛ific„ ∫i, implicit, economic„ a ˛„rii. S„ Óncerc„m s„ prezent„m lucrurile Óntr-o scurt„ cronologie.
Œn anul 2004, final de alegeri, preia Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ministrul Miclea, care a g„sit un haos managerial at‚t Ón institu˛ie, c‚t ∫i la nivelul institu˛iilor ∫i unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt din teritoriu, un haos financiar la nivelul sistemului de distribu˛ie a fondurilor, criteriul de baz„ fiind îe∫ti al meu, prime∫ti bani, nu e∫ti al meu, a∫tep˛i p‚n„ la alegerile urm„toare“. Un sistem cu structuri constituite Ón direc˛ia fraud„rii modului de finan˛are institu˛ional„...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„. Invit colegii senatori s„-∫i ocupe locurile! V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„! V„ rog s„ continua˛i.
Un sistem cu structuri constituite Ón direc˛ia fraud„rii modului de finan˛are institu˛ional„, prin raport„ri fictive de cheltuieli — vezi Universitatea Oradea ∫i c‚te vor mai fi descoperite —, un sistem nefunc˛ional de realizare a evalu„rii performan˛elor sistemului de Ónv„˛„m‚nt superior, Ón vederea autoriz„rii ∫i acredit„rii; un sistem inexistent de realizare a evalu„rii performan˛elor sistemului de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar, dovad„ fiind faptul c„ liceele ∫i ∫colile generale nu au avut ∫i Ónc„ nu au autoriza˛ie de func˛ionare; un sistem Ón care disciplina ∫colar„ era sc„pat„ total de sub control, Ón care dasc„lii ∫i elevii func˛ionau dup„ bunul lor plac; un sistem Ón care abandonul ∫colar s-a materializat, Ón cei 14 ani, Ón aproximativ 60.000 de analfabe˛i; un sistem Ónchistat, Ón care specializ„rile nu aveau nimic cu cererea de pe pia˛a for˛ei de munc„; un sistem Ón care s-a acceptat Ónfiin˛area unui num„r foarte mare de universit„˛i de doi bani, at‚t de stat, c‚t ∫i private, care au dezorientat tinerii, arunc‚ndu-i pe pia˛a for˛ei de munc„ doar cu ∫ansa de a fi ∫omeri cu diplom„ universitar„; un sistem Ón care erau profesori cu 10—15 norme didactice la în“ universit„˛i, Ón timp ce tinerii erau pu∫i Óntr-un stand-by permanent; un sistem Ón care a fost distrus„ competi˛ia, angajarea realiz‚ndu-se prin cu totul alte criterii; un sistem Ón care s-a depopulat didactic Ónv„˛„m‚ntul rural; un sistem f„r„ program de dezvoltare a infrastructurii func˛ionale a unit„˛ilor ∫i institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt ∫i f„r„ proiecte de investi˛ii, a∫a cum spunea ∫i domnul profesor Ion Solcanu; un sistem Ón care programele de studiu erau stabilite Ón func˛ie de dasc„li, men˛in‚ndu-se discipline dep„∫ite, f„r„ implica˛ii Ón formarea real„ ∫i valoric„ a tinerilor; un sistem Ón care Ónv„˛„m‚ntul profesional a fost abandonat din lips„ de anticipare ∫i cunoa∫tere a rolului lui, ajung‚ndu-se ca pe pia˛a for˛ei de munc„ s„ apar„ goluri masive Ón domenii importante, cum sunt construc˛iile, domeniul sanitar, Ónv„˛„m‚ntul pre∫colar ∫i a∫a mai departe. Pot fi enumerate multe altele, ca fiind situa˛ii preluate Ón 2004 de c„tre actuala guvernare, care ar fi trebuit s„ rezolve, Ón doi ani ∫i jum„tate, toate aceste lucruri.
Venirea ministrului Miclea cu un program extrem de bun pentru reorientarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc ne-a convins pe to˛i atunci c‚nd l-am sus˛inut. Ca Ón orice program de mare anvergur„, s-a ajuns la evaluarea costurilor, c‚nd s-a demonstrat c„ finan˛area sub 6% din P.I.B. nu ar asigura punerea Ón aplicare a programului ∫i asigurarea performan˛elor lui. Acesta a fost motivul pentru care ministrul Miclea ∫i-a depus demisia care, dup„ p„rerea noastr„, i-a fost prea u∫or acceptat„. Œn aceste condi˛ii, a venit ministrul H„rd„u la conducerea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„ri, av‚nd un program ∫i neav‚nd banii necesari.
V„ rog s„ Óncerca˛i s„ concluziona˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
La fel sunt prezentate problemele ∫i Ón cadrul compartimentului de cercetare, unde, dup„ p„rerea noastr„, sunt abordate Ón necuno∫tin˛„ de cauz„.
O observa˛ie, autorii acestei mo˛iuni nu ∫tiu Ón mod sigur modul Ón care se ob˛ine accesul la bani ∫i se efectueaz„ decont„rile pentru proiecte de cercetare, unde trebuie justificat fiecare leu, Ón conformitate cu contractul de finan˛are care s-a semnat. Nu este posibil„ fraudarea acestei zone a cercet„rii, a∫a cum se discut„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Apreciem c„ este incorect s„-i asociem domnului ministru H„rd„u toate aceste situa˛ii ∫i nerealiz„ri ridicate de ini˛iatorii mo˛iunii, mai ales c„ nu i-am dat posibilitatea acestui om s„ demonstreze c„ poate impune ∫i realiza schimb„ri de fundament Ón educa˛ie ∫i cercetare, a∫a cum au Ónceput, de altfel, s„ se cuantifice rezultatele. Poate c„ Domnia Sa nu a reu∫it s„ conving„ prin vorbe, a∫a cum au f„cut-o al˛ii, ∫i vrea s„ conving„ prin fapte.
Apreciem c„ aceast„ mo˛iune simpl„ este lipsit„ de fundament, ea intr‚nd doar Ón domeniul exerci˛iilor parlamentare, motiv pentru care noi nu o sus˛inem. Œn schimb, sus˛inem ac˛iunile ministrului H„rd„u ∫i ale echipei sale manageriale pentru politica schimb„rilor pe care o preconizeaz„ at‚t pe termen scurt, c‚t ∫i pe termen lung. Apreciem ca bun„ toat„ contribu˛ia managerial„ ∫i-i vom acorda sus˛inerea at‚ta timp c‚t ac˛iunile monitorizate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii au la baz„ interesele reale ale ∫colii ∫i cercet„rii rom‚ne∫ti.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribuna Senatului ultimul coleg Ónscris la cuv‚nt, domnul senator Alexandru Athanasiu. Grupul parlamentar al P.S.D. mai are la dispozi˛ie 5 minute doar.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, Domnule ministru, Distins Senat,
Evident c„ fiind Ón postura celui care ia ultimul cuv‚ntul la aceast„ mo˛iune nu o s„ repet ∫i o s„ Óncerc s„ nu repet ceea ce s-a spus aici. Este o boal„ veche a politicii rom‚ne∫ti, de c‚nd Rom‚nia modern„ ∫i-a instituit un sistem democratic, de a invoca mo∫teniri cu mult pasiv, de a invoca tr„darea de c„tre nobilimea lui Decebal ∫i de acolo toate nenorocirile pe care prezentul nu le poate rezolva, iar viitorul, prin defini˛ie incert, nu le poate g„si solu˛ie. Voi ie∫i din aceast„ paradigm„, pe care cu oarecare nostalgie o constat prezent„ Ón discursurile unor colegi senatori care spun c„, dac„ am re˛inut eu exact, Ón decembrie 2004 sistemul de educa˛ie din Rom‚nia era Óntr-o situa˛ie extrem de proast„, Óntr-o criz„ de idei, Óntr-o fraud„ financiar„ ∫i a∫a mai departe.
Sigur, a∫ putea s„ combat aceste lucruri ∫i Ómi e ∫i foarte simplu. Mi-e simplu doar amintind vorbele altora, ∫i
nu Óncerc‚nd s„ v„ conving cu ale mele. Acel domn ministru, Mircea Miclea, care a p„r„sit c‚mpul b„t„liei ministeriale de frica impactului unui protest puternic, poate cel mai important din ultimii 17 ani, al cadrelor didactice, spunea, atunci c‚nd a fost audiat Ón comisie, c„ nu numai c„-∫i Ónsu∫e∫te toate programele Ón derulare ale ministerului, dar c„ le va continua ∫i le va dezvolta. Nu a min˛it. Tot ceea ce Óncepuse ministerul, de la aspectele de ordin legislativ, ∫i aici v„ spun, domnule ministru, c„ nu este frumos s„-˛i Ónsu∫e∫ti opera altora invoc‚nd-o drept a fi proprie. S-a vorbit Ón acea perioad„ c„ s-a deschis Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc standardelor europene, uit‚ndu-se c„ o lege din 2004 stabilise o alt„ organizare a ciclurilor de studii ∫i c„ a∫a-numitul Proces de la Bologna nu era crea˛ia nici a ministrului Miclea, nici a Guvernului Alian˛ei D.A. ∫i c„ proprietatea unei Óntreprinderi bune, a unui demers corect trebuie s„ fie p‚n„ la urm„ Ón folosul Ónv„˛„m‚ntului, f„r„ orgoliul unor paternit„˛i dubioase ∫i, mai grav, inexistente.
Œn al doilea r‚nd, acela∫i ministru spunea atunci: îVom continua informatizarea ∫colilor, vom continua descentralizarea deciziei manageriale la nivelul ∫colii“, legi care fiin˛au din vara lui 2004. Este ridicol, derizoriu ∫i ru∫inos ca unii oameni ast„zi Ón func˛ie de demnitate public„ s„-∫i Ónsu∫easc„ ceea ce Ón dreptul penal se nume∫te furt intelectual, s„-∫i Ónsu∫easc„ lucrurile bune, c‚te au fost ele, ∫i pe care, spre meritul lor, le-au continuat. Domnule ministru, cineva spunea, despre o tez„ de doctorat, doctorandului febril care Ó∫i tot Óntreba maestrul cum e teza, Ói spunea urm„toarele lucruri: îDragul meu, teza dumitale de doctorat are ∫i lucruri bune ∫i lucruri noi, numai c„ lucrurile bune nu sunt noi, iar lucrurile noi nu sunt bune“. ™i o s„ exemplific cu ce a˛i f„cut dumneavoastr„ Ón acest minister.
V„ adresez rug„mintea s„ concluziona˛i, domnule senator.
examenul de teste na˛ionale sau la bacalaureat. Acum, sigur, dumneavoastr„, la ad„postul deciziei Ón˛elepte a Cur˛ii Constitu˛ionale, ave˛i tot dreptul s„ r„m‚ne˛i Ón func˛ie. R„m‚ne, Óns„...
V„ rog s„ concluziona˛i.
Conchid imediat, domnule pre∫edinte. V-a∫ aminti o vorb„.
Timpul este nemilos cu toat„ lumea.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
™i, mai ales, omoar„, pentru c„ Cronos Ó∫i m‚nca copiii! Ceea ce vreau s„ v„ spun este urm„torul lucru. Atunci c‚nd a pierdut o b„t„lie celebr„ pe c‚mpiile Paviei, Francisc I, regele Fran˛ei, i-a scris so˛iei sale: îDoamn„, am pierdut. Am reu∫it s„-mi salvez onoarea.“ V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„-l invit pe domnul ministru Mihail H„rd„u la tribuna Senatului pentru a da r„spuns Óntreb„rilor, argumentelor prezentate de reprezentan˛ii grupurilor parlamentare care ∫i-au exprimat punctul de vedere Ón plen.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
...dar este jenant ca o asemenea ini˛iativ„, care n-a pornit ∫i era foarte bine s„ porneasc„ de la minister, s„ v-o Ónsu∫i˛i ca una din realiz„rile ministerului, e jenant. La c‚˛i bani spune˛i c„ a˛i investit Ón Ónv„˛„m‚nt, v„ bucura˛i s„ v„ Ónsu∫i˛i ∫i 500—600 miliarde de lei vechi, c‚t reprezint„ acest ajutor? E jenant!
™i, Ón al doilea r‚nd, avea˛i obliga˛ia s„ elabora˛i normele de aplicare a Legii nr. 315/2006. Nici acum ele nu sunt gata ∫i am‚n„m, sper, nu _ad Kalendas Graecas_ , ob˛inerea de c„tre profesori, Ón mod legitim, a acestui ajutor.
Voi Óncheia, domnule pre∫edinte, spun‚nd a∫a: domnule ministru, niciodat„, ∫i v-o spune un om care a trecut prin aceast„ pozi˛ie ∫i a fost supus multor mo˛iuni, niciodat„ o mo˛iune nu trebuie conceput„ Ómpotriva unui om. Ar fi derizoriu, jenant. O mo˛iune din partea unui corp legiuitor cum este Senatul Rom‚niei trebuie s„ ating„ dou„ obiective: Ón primul r‚nd s„ atrag„ aten˛ia asupra disfunc˛ionalit„˛ilor majore dintr-un sistem ∫i, pe de alt„ parte, s„ ofere prin sugestiile con˛inute perspective de dezvoltare sistemului.
Dumneavoastr„ nu trebuie s„ demisiona˛i, domnule ministru. ™i ∫ti˛i de ce? Pentru c„ trebuia s„ o face˛i pe data de 10 iulie 2006, atunci c‚nd un examen putea s„ fie anulat, pun‚nd 3 milioane de copii Ón situa˛ia de a spune c„ au fost la repeti˛ia cu costume, ∫i nu la
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn primul r‚nd, v„ asigur c„ voi ˛ine cont de sugestiile exprimate la aceast„ tribun„.
Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„ v„ informez c„ am un r„spuns detaliat pentru fiecare punct din mo˛iune, care va fi postat pe site-ul ministerului, dar Ól putem distribui ∫i fiec„rui grup parlamentar.
Am apreciat, Ón primul r‚nd, declara˛ia unui distins senator, exprimat„ aici, prin care interesul na˛ional trebuie s„ guverneze rela˛iile noastre Ón problemele educa˛iei.
Am apreciat ∫i faptul c„, tot de aici, s-au exprimat puncte de vedere care au marcat zonele slabe din activitatea Ministerului Educa˛iei, pe care Ól conduc vremelnic, dar am apreciat ∫i faptul c„ au fost punctate multe elemente pozitive.
™i noi v„ mul˛umim, domnule ministru.
Stima˛i colegi, practic, dezbaterea mo˛iuni a fost realizat„ Ón plenul Senatului. A˛i ascultat punctul de vedere ∫i argumentele prezentate Ón combaterea mo˛iunii de c„tre domnul ministru. Efectiv, trebuie s„ finaliz„m mo˛iunea prin vot.
Potrivit Regulamentului Senatului, votul la o mo˛iune este un vot secret. Votul secret poate fi un vot secret cu bile, fie vot secret electronic.
Œn func˛ie de votul pe care Ól ve˛i da dumneavoastr„, sigur c„ vom stabili ce este de f„cut. Pentru c„ Ón situa˛ia Ón care votul este electronic, totul se rezolv„ doar prin vot. Œn situa˛ia Ón care ve˛i aprecia c„ votul trebuie s„ fie cu bile, va trebui s„ stabilim procedura de vot, s„ Ónfiin˛„m o comisie care s„ numere bile ∫i a∫a mai departe.
V„ rog, punctul de vedere al grupurilor parlamentare. Domnul pre∫edinte Puiu Ha∫otti.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Nu numai pentru c„ exist„ ∫i exemplul precedent de mo˛iuni simple, nu numai pentru c„ ∫i la alte mo˛iuni simple, la toate mo˛iunile de p‚n„ acum, la marea lor majoritate, dac„ Ómi aduc bine aminte, s-a votat cu bile, am da ∫i o importan˛„ cuvenit„ unei mo˛iuni, motiv pentru care v„ propun votul secret cu bile. Este cel mai corect Ón cazul unei mo˛iuni.
V„ mul˛umesc.
Grupul P.S.D., domnul Otilian Neagoe.
Grupul P.S.D. sus˛ine, de asemenea, aceast„ variant„ a votului cu bile.
Grupul P.R.M.? V„ rog, domnule senator Nicolae Marian Iorga.
Grupul parlamentar al P.R.M. din Senat sus˛ine propunerea votului cu bile.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Œn aceast„ situa˛ie,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Œn aceast„ situa˛ie, stima˛i colegi, se impune s„ constituim o comisie care s„ numere voturile exprimate. Grupul P.S.D., o propunere. Domnul senator Otilian Neagoe.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Vrem ∫i noi un microfon aici, s„ nu mai îs„rim dealul“!
Grupul P.S.D. Ól propune pe Radu Cristian Georgescu.
V„ mul˛umesc.
Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Puiu Ha∫otti.
Œl propunem pe domnul senator Cristian Cucuian.
Grupul P.R.M.?
Domnul senator Gheorghe Viorel Dumitrescu.
42 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
Nu am re˛inut.
Domnul senator Gheorghe Viorel Dumitrescu.
V„ mul˛umesc. Grupul parlamentar al P.C.?
Grupul parlamentar al P.C. Ól propune pe domnul senator Gavril„ Vasilescu.
Grupul parlamentar al U.D.M.R.?
Domnul senator Sógor Csaba.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc. Sunt observa˛ii legate de cele 5 propuneri? Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot electronic Ón leg„tur„ cu constituirea acestei comisii.
Comisie aprobat„ de plenul Senatului cu 93 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
List„!
Dup„ aceea.
Care îaceea“?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Imediat, c„ nu se scoate imediat! Trebuie s„ mai a∫tept„m pu˛in, un bob z„bav„.
P‚n„ atunci, da˛i-mi voie s„ v„ reamintesc dou„ prevederi ale Regulamentului Senatului, Ón sensul c„ vot pentru mo˛iune Ónseamn„ bil„ alb„ Ón urn„ alb„, iar bila neagr„ Ón urna neagr„.
Vot Ómpotriva mo˛iunii Ónseamn„ bil„ alb„ Ón urn„ neagr„ ∫i bil„ neagr„ Ón urn„ alb„.
Sta˛i pu˛in, s„ rezolv„m chestiunile de regulament!
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul.
Œn situa˛ia Ón care colegii senatori se vor ridica de la locuri ∫i vor perturba procedura de vot vom opri votarea. Deci, rug„mintea este, stima˛i colegi, s„ r„m‚ne˛i pe locuri, pentru a nu reface situa˛ia delicat„ Ón care ne-am trezit la precedenta votare.
Voi invita doi chestori — unul de la putere, altul de la opozi˛ie — s„ distribuie bilele. V„ rog. Domnul Paul P„curaru, ave˛i mult„ experien˛„, motiv pentru care v„ invit„m s„ fi˛i prezent.
Cine? Domnul Gheorghe Funar? Domnul Mihai Ungheanu? Domnul Ioan Chelaru? Sau Funar?
V„ rog. Domnul senator Funar, domnul senator Chelaru.
Ceilal˛i doi chestori supravegheaz„ chestorii s„ nu dea dec‚t c‚te un singur r‚nd de bile.
V„ rog, domnul senator Mihai Ungheanu. Microfonul 2. Domnilor chestori, verifica˛i urnele, bilele, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, v„ rog s„ face˛i o precizare.
Avem o experien˛„. Comisia nu se nume∫te comisie de num„r„toare, ci comisie de num„r„toare ∫i de validare. S„ ˛in„ seam„ ∫i de apelul care se strig„. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Deci validarea apelului doar, c„ altfel... Da. Numai pu˛in. Œl rog pe domnul Puskás Valentin Zoltán, ca reprezentant al puterii, s„ fac„ apelul.
Œi rog pe colegii chestori s„ nu distribuie bile colegilor care vin la vot Ón situa˛ia Ón care se vor produce perturb„ri Ón sal„.
Deci rug„mintea este s„ nu Ónm‚na˛i bilele de acolo, ci din fa˛a pupitrului, pentru ca secretarul de ∫edin˛„ s„ vad„ colegii care vin la vot.
Merge˛i cu bilele Ón fa˛„ ∫i s„ le Ónm‚na˛i. Œn fa˛„! Exact unde sunt florile, unde este domnul senator Paul P„curaru. Nu acolo! Colegii senatori vor merge prin fa˛„, dumneavoastr„ le oferi˛i bilele, este foarte simplu.
A, vre˛i s„ filma˛i cum se voteaz„? Nu. Noi sper„m s„ nu se filmeze ∫i s„ vot„m Ón mod corect.
Œl rog pe domnul secretar Puskás Valentin Zoltán s„ fac„ apelul.
|Antonie ™tefan Mihail<br>Apostol Neculai|prezent<br>absent| |---|---| |Arca∫ Viorel|prezent| |Ardelean Aurel<br>Arion Viorel<br>Athanasiu Alexandru<br>Basgan Ion<br>Berceanu Radu Mircea<br>Blaga Vasile<br>Bobe∫ Marin<br>Cazacu Cornelia<br>C‚mpeanu Radu Anton<br>C‚rlan Dan<br>Chelaru Ioan<br>Cintez„ Mircea<br>Ciornei Silvia<br>Cioroianu Adrian Mihai<br>Cismaru Ivan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent„<br>europarlamentar<br>prezent| |Copos Gheorghe|absent| |Corodan Ioan|prezent| |Cozm‚nc„ Octav|prezent| |Cre˛u Corina|europarlamentar| |Cre˛u Ovidiu Teodor|absent| |Cucuian Cristian|prezent| |Cuta∫ George Sabin|prezent| |Daea Petre|prezent| MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
David Cristian prezent Popescu Dan Mircea prezent David Gheorghe prezent Popescu Ionel absent Diaconescu Cristian prezent Popescu Irinel absent Dina Carol prezent Popescu Mihail prezent Dinescu Valentin delega˛ie Prodan Tiberiu Aurelian prezent DÓncu Vasile europarlamentar Puskás Valentin Zoltán prezent Duca Viorel Senior prezent R„doi Ion prezent Dumitrescu Ion Mihai prezent R„doi Ovidiu prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent R„dulescu Cristache prezent Dumitru Constantin delega˛ie Roibu Aristide prezent Eckstein Kovács Péter prezent Sab„u Dan prezent Fekete Szabó Andras Levente delega˛ie S‚rbu Ilie prezent Filipescu Teodor prezent Silistru Doina prezent„ Florescu Ion prezent Simionescu Aurel Gabriel prezent Flutur Gheorghe prezent Frunda György absent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Funar Gheorghe prezent G„ucan Constantin prezent Stan Petru prezent Geoan„ Mircea Dan absent St„noiu Mihaela Rodica prezent„ Georgescu Radu Cristian prezent Stoica Ilie prezent Gheorghe Constantin prezent Str„til„ ™erban Cezar prezent Ha∫otti Puiu prezent Stroe Radu Guvern Ila∫cu Ilie prezent Szabó Károly Ferenc europarlamentar Iliescu Ion prezent ™erb„nescu Verginia prezent„ Ilu∫c„ Daniel prezent ™erbu Gheorghe Vergil europarlamentar Ion Vasile prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ prezent Iorga Nicolae prezent ™tefan Viorel prezent Iorgovan Antonie prezent ™ter Sever prezent Io˛cu Petru Nicolae prezent Talpe∫ Ioan prezent Iv„nescu Paula Maria prezent T„n„sescu Claudiu absent Jurcan Dorel prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Loghin Irina prezent Theodorescu R„zvan Emil prezent Lupoi Mihail prezent Terinte Radu prezent Mardare Radu C„t„lin prezent TÓlv„r Angel prezent Marinescu Marius prezent Toma Ion prezent Markó Béla prezent Tomoiag„ Liliana prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Tudor Corneliu Vadim absent Mereu˛„ Mircea prezent fi‚buleac Mihai prezent Mih„escu Eugen europarlamentar f c„u Silvia Adriana prezent„ Mih„ilescu Petru ™erban prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia europarlamentar fiÓrle Radu europarlamentar Moraru Ion prezent Ungheanu Mihai prezent Mor˛un Alexandru Ioan europarlamentar Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Neagoe Otilian prezent Vasilescu Gavril„ prezent Neagu Nicolae prezent V„c„roiu Nicolae delega˛ie Németh Csaba prezent V„rg„u Ion prezent Nicolae ™erban prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Nicolai Norica prezent„ Verestóy Attila prezent Novolan Traian prezent Voiculescu Dan prezent Onaca Dorel Constantin prezent Vosganian Varujan Guvern Oprea Mario Ovidiu prezent Vraciu Jan prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Pascu Corneliu absent V„ mul˛umesc. P„curaru Paul prezent **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:** P„unescu Adrian prezent Pere∫ Alexandru prezent Œi rog pe cei cinci colegi nominaliza˛i Ón comisia de Pete ™tefan prezent num„rare a voturilor, respectiv Radu Georgescu, Cucuian Petre Maria europarlamentar Dan, Dorel Dumitrescu, Gavril„ Vasilescu, Sógor Csaba, Petrescu Ilie prezent s„ vin„ s„ ridice urnele. Popa Aron Ioan prezent Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ retrage˛i Ón lateral, acolo Popa Dan Gabriel prezent unde nu v„ deranjeaz„ nimeni, pentru a num„ra. Popa Nicolae Vlad prezent Sunt prezen˛i to˛i cei cinci colegi?
Din sal„
#232310Da.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Œn lateral, v„ rog.
Reamintesc membrilor Biroului permanent ∫i pre∫edin˛ilor de comisii c„ imediat dup„ Óncheierea ∫edin˛ei de plen vom derula ∫edin˛a Biroului permanent al Senatului.
Stima˛i colegi,
Œl invit pe domnul senator Gavril„ Vasilescu s„ prezinte procesul-verbal privind rezultatul vot„rii.
Procesul-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile, exprimat asupra mo˛iunii simple îFalimentul Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii rom‚ne∫ti“.
Proced‚nd la num„rarea voturilor exprimate de c„tre senatori, prin vot secret cu bile, asupra mo˛iunii simple îFalimentul Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii rom‚ne∫ti“, comisia de num„rare ∫i validare a votului a constatat urm„toarele:
Num„rul total al senatorilor: 137;
Num„rul total de voturi exprimate: 110,
din care
- voturi pentru: 58,
- voturi Ómpotriv„: 52.
Ca urmare a faptului c„ Ón urma votului exprimat nu a fost Óntrunit votul majorit„˛ii senatorilor, potrivit art. 157 alin. (1) din Regulamentul Senatului, mo˛iunea simpl„ îFalimentul Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii rom‚ne∫ti“ nu a fost adoptat„ de Senat.
Este Óncheiat ast„zi, 20 martie 2007.
Semneaz„ comisia de num„rare ∫i validare a voturilor. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Stima˛i colegi,
De∫i Ón favoarea mo˛iunii au votat 58 de domni senatori, pentru ca o mo˛iune simpl„ s„ treac„ prin Senat trebuia s„ Óntruneasc„ vot de lege organic„, adic„ Ón favoarea acesteia trebuiau s„ voteze 69 de domni senatori.
Domnule ministru,
Noi suntem convin∫i c„ dezbaterile din Senat au fost importante pentru minister ∫i pentru dumneavoastr„, a∫a cum rezulta din ultimul cuv‚nt. Dac„ dori˛i, de∫i suntem foarte pu˛ini senatori prezen˛i, s„ exprima˛i c‚teva cuvinte. Ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Mihail H„rd„u:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Doresc s„ v„ mul˛umesc Ón mod sincer pentru votul exprimat.
Repet, am auzit multe lucruri spuse aici, sunt ∫i adev„rate, ∫i neadev„ruri, dar anumite sugestii sunt bine-venite ∫i vom Óncerca s„ cupl„m activitatea ministerului mai bine cu activitatea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport din Senat.
- V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Stima˛i colegi,
Declar Óncheiat„ ∫edin˛a Senatului.
Dup„-amiaz„ avem ∫edin˛e Ón comisiile permanente.
M‚ine-diminea˛„ avem ∫edin˛„ de plen de la ora 9,00. Mul˛umesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#234904îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|201477]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 34/30.III.2007 con˛ine 44 de pagini.**
Pre˛ul: 11,00 lei
Cadrul legislativ propus con˛ine prevederi referitoare la stocurile de zah„r, produse zaharoase ∫i alte produse agroalimentare.
Fa˛„ de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege anexat, Ón vederea aprob„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124/2006 privind stocurile excedentare de zah„r, produse zaharoase ∫i alte produse agroalimentare, pe care Ól supunem adopt„rii, cu amendamentele admise, cu care suntem de acord.
V„ mul˛umesc.
Este, dac„ vre˛i, proba de foc pe care au dat-o guvernan˛ii, spun‚ndu-ne de doi ani de zile c„ se ocup„ de integrarea Ón Uniunea European„.
P„i dac„ f„cea Guvernul N„stase un asemenea demers juridic, era imposibil ca Ón mai 2004 s„ se Óncheie negocierile la Capitolul îAgricultur„“! Spun imposibil ∫i vreau s„ v„ reamintesc c„ am fost singura ˛ar„ Ón proces de preaderare care am Óncheiat capitolul VII Ónainte de alte capitole care au de˛inut peste 60% din acquis-ul comunitar. Venim acum ∫i supunem aten˛iei Parlamentului Rom‚niei un act normativ care bulverseaz„, practic, sistemul, bulverseaz„ pia˛a produselor agroalimentare Ón Rom‚nia. V-a∫ ruga s„ v„ uita˛i Ón anexe la acest act normativ, la c‚te produse se introduce un mecanism tardiv, re˛ine˛i, tardiv, iar noi suntem obliga˛i, din cauza st„rii de fapt, s„ introducem amendamente ∫i prorog„ri de termen ca s„ aib„ m„car Ón˛eles acest act normativ.
Nu Ónt‚mpl„tor am adresat aceast„ Óntrebare, pentru c„ termenul pe care trebuia s„-l respecte prin actul normativ, pe care l-a ini˛iat Guvernul, ∫i a stabilit termen care este sub m„sur„ sanc˛ionatorie Ón actul normativ, a fost 15 martie. Iat„ c„ nu se cunoa∫te, iat„ c„ venim, prin actul normativ, s„ prorog„m acest termen, dat fiind faptul c„ Guvernul, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, nu a f„cut o reglementare la timp, Ón anul 2005 sau Ón 2006, Ón condi˛iile Ón care ∫tiam foarte bine c„ suntem Ón caruselul de interes al integr„rii Ón Uniunea European„, cu un termen scadent la 1 ianuarie 2007.
2. Nu Ónt‚mpl„tor am adresat a doua Óntrebare: care este taxa de stoc excedentar pentru produsele alimentare?
V-a∫ ruga s„ deschide˛i actul normativ ∫i s„ vede˛i c„ Ón 60 zile Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Ministerul Finan˛elor Publice trebuia s„ scoat„ un ordin comun care s„ stabileasc„ taxa, tax„ care Ónseamn„ o procedur„ de lucru Ón urma c„reia se fixa, printr-un act normativ cu putere de lege, aceast„ tax„.
Nu s-a f„cut! Motiv pentru care, iat„, venim Ón Senatul Rom‚niei ∫i introducem ∫i aici aceea∫i prorogare de termen pentru ce? Pentru a reglementa un domeniu extrem de important.
Stima˛i colegi,
Da˛i-v„ seama c„ un produc„tor agricol, un agent economic care stocheaz„, are stocuri excedentare la 1 ianuarie 2007, este pus Ón situa˛ia de a introduce garan˛ii pentru eliminarea stocurilor respective Óntr-o perioad„ anume, iar aceast„ garan˛ie, Ón cazul acelora care, Ónt‚mpl„tor sau nu, se ocup„ de produsul acesta, zah„r, izoglucoz„ ∫i fructoz„, este de 500 euro/ton„.
Este aceasta o m„sur„ coercitiv„ care trebuie s„-l determine pe agentul economic s„ aib„ un anumit comportament pe pia˛„? Este justificat? Este! Dar tot at‚t de justificat era ca aceast„ ordonan˛„ s„ nu fie dat„ cu c‚teva zile de 1 ianuarie 2007, ci s„ preg„teasc„ comportamentul agentului economic Ón timp, Ón a∫a fel Ónc‚t mecanismul s„ poat„ s„ func˛ioneze, iar agen˛ii economici s„ nu fie gripa˛i Ón mersul lor de patinajul ∫i de Ónt‚rzierea pe care Guvernul Rom‚niei o face Ón structura legislativ„, Ón˛eleg‚nd aici aceast„ ordonan˛„ pe care a lansat-o, evident, pe culoarul de validare al Parlamentului Rom‚niei, ordonan˛„ care ast„zi se discut„ Ón Senat.
Spun acest lucru ∫i am st„ruit pentru c„ nu este pentru prima dat„ c‚nd rog colegii care se ocup„ de domeniu s„ vin„ la timp cu actele normative. Au fost nenum„rate exemple care mi-au dat, din nefericire, posibilitatea s„ intervin asupra acestui aspect, oriunde, dar mai ales Ón agricultur„. Lupta cu timpul este, dac„ vre˛i, elementul de c„p„t‚i Ón comportamentul acelora care, Ónt‚mpl„tor sau nu, voit sau Ómpin∫i de altcineva, dirijeaz„ sau gestioneaz„ acest domeniu.
Fac aceast„ pledoarie Ón Senatul Rom‚niei pentru c„ de doi ani sunt s„tul, efectiv, de apari˛ii care mai de care mai spumoase Ón fa˛a televizoarelor, de oameni care nu au atingere cu domeniul ∫i se prezint„ ca Ónf„ptuitorii unor demersuri extraordinare Ón agricultura ˛„rii rom‚ne∫ti, iar aceasta este, pe zi ce trece, Óntr-o situa˛ie extrem de dificil„.
Stima˛i colegi, vot„m acest act normativ, Ól vot„m pentru c„ este necesar ∫i este util, dar am considerat c„ aceast„ interven˛ie a mea Ón domeniul Ón care, Ónt‚mpl„tor, am lucrat o perioad„ de timp, s„ poat„ fi luat„ Ón seam„ de colegii care Ó∫i continu„ ∫i, Ón acela∫i timp, Ó∫i asum„ r„spunderea conducerii unui sistem greu, dificil ∫i la care cu to˛ii trebuie s„ contribuim pentru ca mersul lui s„ fie c‚t mai facil ∫i c‚t mai bine Ón˛eles.
Cu regretul c„ a venit t‚rziu ∫i cu faptul c„ timpul ne va demonstra c„ ne va tulbura prin aceast„ Ónt‚rziere o zon„ de activitate ∫i a∫a sensibil„ ∫i dificil„, Ónchei spun‚nd ∫i rug‚nd ini˛iatorii s„ se uite Ón calendar ∫i s„ se uite pe c‚mpurile Rom‚niei ∫i Ón pie˛ele agroalimentare pentru a Ón˛elege c„ Óntre vorb„ ∫i fapt„ trebuie s„ fie semnul egal, iar timpul trebuie s„ le conecteze la prezent, ∫i nu la viitor, cu at‚t mai mult nu la trecut!
Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
neap„rat s„ renegociem cu Uniunea European„ pentru a primi m„car subven˛ii de 150—200 de euro pe hectar, cre∫terea pl„˛ilor na˛ionale complementare m„car la 100 de euro pe hectar. Œn aceste condi˛ii, sigur, am putea m„car s„ ne asigur„m necesarul de gr‚u. Altfel, vom ajunge Óntr-o criz„ alimentar„ ∫i vom m‚nca cel pu˛in 80% din produse numai din import.
Ce este de la Uniunea European„? Putem spune c„ este un ajutor social, dar care nici acesta nu se poate ob˛ine, fiindc„ pentru a cur„˛a, de exemplu, o p„∫une, s„ o p„strezi curat„ de buruieni, este o investi˛ie la ora actual„. Deci trebuie s„ cheltui 200 de euro pe hectar.
™i trebuie s„ lu„m m„suri, Ón sensul cre∫terii economice, cre∫terea productivit„˛ii muncii, Ónc‚t agricultura s„ beneficieze de c‚t mai mari fonduri de la buget pentru a ne putea dezvolta. Altfel suntem Óntr-un pericol mare Ón ceea ce prive∫te agricultura.
V„ mul˛umesc.
Œntrebarea e de unde iau banii cu aceste carduri, ∫tiind c„ este nevoie s„ ai ∫i infrastructura necesar„, m„car zonal, pentru a face acest lucru?! A∫a c„-i a∫tept„m pe agricultori p‚n„ la 1 aprilie s„ le d„m cardurile, la 1 octombrie s„ le introducem banii ∫i la anul viitor s„ nu g„seasc„ locul de unde s„ ia banii care li se cuvin pentru o am„r‚t„ de munc„ ∫i produc˛ie pe care o fac acolo unde fiecare Ó∫i are interesul ∫i suprafa˛a de teren! Este inadmisibil s„ nu atragem aten˛ia ∫i este inadmisibil s„ l„s„m ca lucrurile s„ se desf„∫oare a∫a cum din nefericire s-au desf„∫urat timp de doi ani de zile, cu o prezentare extrem de voluntar„, cu un con˛inut lipsit de temei ∫i cu un rezultat pe care-l vedem cu to˛ii.
Vot„m actul normativ av‚nd nevoia de reglementare ∫i dorin˛a de a participa la acest proces al reglement„rii Ón domeniu.
R„spunsurile Guvernului, la final, pe parcursul a 15 minute.
Œn leg„tur„ cu aceste propuneri exist„ interven˛ii? Domnul senator Eckstein Kovács Péter, microfonul 1.
Œn temeiul articolului 113 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i al articolelor 78—82 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, subsemna˛ii senatori depun prezenta mo˛iune simpl„: îFalimentul Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii rom‚ne∫ti“.
Capitolul I
Abandonarea Programului de guvernare
Obiectivele majore ale Programului de guvernare Ón domeniul educa˛iei, cercet„rii ∫i form„rii profesionale, cu care Guvernul a venit Ón fa˛a Parlamentului, au fost urm„toarele:
1. Acces egal ∫i sporit la educa˛ie Œn realitate:
1.1. A crescut abandonul ∫colar. Nu s-au realizat studii de analiz„ pentru a se stabili dac„ banii aloca˛i prin programe speciale ajung la cei care sunt Ón nevoie.
1.2. Elevii din mediul rural continu„ s„ nu aib„ acces la educa˛ie, s„ fie discrimina˛i Ón raport cu elevii din mediul urban. Doar 15—20% dintre elevii din mediul rural merg la liceu ∫i doar 2—5% urmeaz„ studii superioare, dup„ unele statistici.
1.3. Copiii ai c„ror p„rin˛i muncesc Ón ˛„ri europene p„r„sesc, Ón bun„ m„sur„, ∫coala.
1.4. Lipsa infrastructurii ∫i a cadrelor calificate Ón mediul rural accentueaz„ discrepan˛ele din educa˛ie Óntre sat ∫i ora∫. Decalajul dintre educa˛ia de la sat ∫i cea de la ora∫ se ad‚nce∫te.
Abia de cur‚nd, sub presiunea unei posibile mo˛iuni, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a anun˛at c„ promisiunea campusurilor ∫colare ar putea deveni realitate.
2. Calitatea ridicat„ a educa˛iei Œn realitate:
La un an ∫i opt luni de la apari˛ia Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2005 privind calitatea Ón educa˛ie, A.R.A.C.I.P. este nefunc˛ional, prevederile legii neput‚nd fi aplicate. Num„rul de evaluatori este Ónc„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 insuficient. Pentru Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar nu exist„ standarde de calitate necesare evalu„rii externe a calit„˛ii educa˛iei. Œn aceste condi˛ii, o ini˛iativ„ bun„ ∫i oportun„, gre∫it aplicat„, poate arunca activitatea de evaluare extern„ a calit„˛ii educa˛iei Ón corup˛ie, func˛ionare clientelar„ ∫i trafic de influen˛„.
3. Descentralizarea ∫i depolitizarea sistemului educativ Œn realitate:
3.1. Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii refuz„ cu Ónc„p„˛‚nare s„ promoveze descentralizarea, pentru ca func˛ionarii din minister ∫i inspectorate s„ nu-∫i piard„ privilegiile. Œn consecin˛„, sunt ignorate Ón mod grav interesele de dezvoltare local„ ∫i regional„, cerin˛ele elevilor ∫i p„rin˛ilor. La Ónt‚lnirea de la Covasna cu inspectorii ∫colari generali, domnul H„rd„u a recunoscut c„ nu are nicio strategie de descentralizare.
3.2. Recenta organigram„ a ministerului, promovat„ prin hot„r‚re de guvern, p„streaz„ num„rul total al salaria˛ilor, dar aduce 11 direc˛ii Ón directa subordonare a ministrului, direc˛ii importante, prin care se deruleaz„ majoritatea fondurilor destinate infrastructurii. Scopul? Un control politic str‚ns al aloc„rii fondurilor, Ón interesul grup„rilor de interese din jurul ministrului, iar nu Ón cel al sistemului educa˛ional.
3.3. Prin aceea∫i organigram„ se readuce Oficiul de Acordare a Burselor Ón Str„in„tate Ón directa coordonare a ministrului, Ónc„lc‚nd, cu bun„ ∫tiin˛„, reglement„rile europene Ón materie. Scopul? Satisfacerea cerin˛elor aceleia∫i clientele a Partidului Democrat.
3.4. Proiectul legii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar demonstreaz„ c„ nu se are Ón vedere o real„ descentralizare Ón educa˛ie. Proiectul de lege prevede ca inspectoratele ∫colare jude˛ene s„ devin„ direc˛ii jude˛ene de Ónv„˛„m‚nt, dar tot Ón subordinea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ∫i nu a consiliilor jude˛ene, a∫a cum cer principiile descentraliz„rii.
3.5. Un tip de politizare subtil„ Ól ofer„ ∫i alc„tuirea manualelor, un exemplu fiind manualele de Istoria rom‚nilor, care sunt golite de evenimente ∫i personalit„˛i consacrate, g„zduind, Ón schimb, figuri f„r„ semnifica˛ie istoric„ ∫i simbolic„ din spectrul politic, guvernamental sau media al actualit„˛ii.
O abordare ∫tiin˛ific„, deasupra oric„rei politiz„ri, se impune Ón mod deosebit pentru perioada postbelic„, unde afirma˛iile bine fundamentate trebuie s„ ia locul aser˛iunilor emo˛ionale.
3.6. Politizarea structurilor administra˛iei Ón Ónv„˛„m‚nt este cvasitotal„; sunt numi˛i ∫i men˛inu˛i Ón func˛ii de conducere de la toate nivelurile clien˛ii politici ai actualei puteri, prin Ónc„lcarea flagrant„ a legii. Un exemplu relevant este situa˛ia din Bucure∫ti, unde, de∫i legea prevede c„ orice post se ocup„ prin concurs, la sf‚r∫itul anului 2006 lucrurile st„teau Ón felul urm„tor:
— din totalul de 450 de directori ∫i 244 de directori adjunc˛i, sunt numi˛i prin deta∫are 257 de directori ∫i 182 de directori adjunc˛i; prin delega˛ie, 2 directori ∫i un director adjunct;
— sunt titulari Ón alte unit„˛i dec‚t Ón cele Ón care au fost numi˛i pe aceste func˛ii 80 directori ∫i 15 directori adjunc˛i;
— 15 directori ∫i 8 directori adjunc˛i sunt Ón situa˛ia prelungirii de activitate peste v‚rsta maxim„ de pensionare.
4. Transformarea educa˛iei Ón resursa de baz„ a moderniz„rii Rom‚niei Œn realitate:
Pentru realizarea acestui obiectiv ar fi trebuit ca Ónv„˛„m‚ntul s„ fie adecvat cerin˛elor de pe pia˛a muncii, lucru ce nu se Ónt‚mpl„.
Argumentele sunt urm„toarele:
4.1. 30% dintre elevi se preg„tesc Ón filiera teoretic„, de∫i exis„ doar 10—15% locuri de munc„ Ón pia˛a muncii;
4.2. Doar 47% dintre elevi se preg„tesc Ón licee tehnologice ∫i ∫coli de arte ∫i meserii, Ón condi˛iile Ón care peste 80% din locurile de munc„ din pia˛„ solicit„ o asemenea preg„tire;
4.3. Doar 30% dintre absolven˛ii de Ónv„˛„m‚nt profesional ∫i tehnic se angajeaz„ Ón primul an Ón specializarea Ón care s-au preg„tit Ón ∫coal„;
4.4. Exist„ un deficit enorm de for˛„ de munc„ calificat„ Ón construc˛ii, de circa 500.000 de persoane, Ón ciuda faptului c„ salariile sunt mai mari dec‚t Ón alte domenii de activitate;
4.5. Nu exist„ un cadru legal stimulativ, care s„ motiveze angajatorii s„ Óncheie contracte de ∫colarizare cu viitori absolven˛i;
4.6. Curriculumul este Ón continuare sufocat de informa˛ii, Ón loc s„ genereze creativitate, g‚ndire critic„, abilit„˛i de comunicare, autoformare continu„ ∫i intrare Ón pia˛a muncii;
4.7. Grupurile ∫colare nu au baz„ material„ de instruire practic„ ∫i nici cadre calificate.
5. Fixarea investi˛iei Ón capitalul uman — cea mai profitabil„ investi˛ie pe termen lung Œn realitate:
Educa˛ia nu este considerat„ nici prioritate ∫i nici îinvesti˛ia cea mai profitabil„“; infrastructur„ nu are, cadrele didactice calificate sunt din ce Ón ce mai pu˛ine ∫i p„r„sesc sistemul educa˛ional, inclusiv prin migrarea spre alte domenii mai bine pl„tite.
Cum se poate vorbi de educa˛ie ca resurs„ de baz„ a moderniz„rii Rom‚niei, c‚nd din Ónv„˛„m‚nt se pleac„ masiv? Numai Ón 2006 peste 9.000 de profesori au renun˛at la catedr„ ∫i s-au Óndreptat spre slujbe mai bine pl„tite. Œn nicio unitate de Ónv„˛„m‚nt din mediul rural ∫i Ón multe unit„˛i din ora∫e nu exist„ personal didactic 100% calificat. Œn acest moment peste 30% dintre profesorii din ∫colile rom‚ne∫ti sunt suplinitori, iar majoritatea Ó∫i schimb„ anual locul de munc„, l„s‚nd Ón urma lor elevi dezorienta˛i.
1. Lipsa unei strategii coerente, Óntr-un orizont de timp mediu ∫i lung, pentru evolu˛ia educa˛iei ∫i cercet„rii face ca toate proiectele ∫i programele s„ nu poat„ beneficia de predictibilitate, de studii de fezabilitate ∫i de impact, de investi˛ii interne ∫i externe.
2. Œn vara anului 2006 au ap„rut, pentru prima oar„ Ón istoria examenelor na˛ionale rom‚ne∫ti, dovezi clare despre v‚nzarea subiectelor de examen, la tarab„, Ón pia˛a public„. Nici p‚n„ Ón prezent nu au fost descoperi˛i vinova˛ii, afacerea fiind mu∫amalizat„. Œn aceste condi˛ii credibilitatea examenelor na˛ionale este Ón continuare compromis„.
3. Sute de ∫coli cu mii de elevi s-au trezit Ón frig ∫i iarna aceasta, Óntrerup‚nd, par˛ial, cursurile. Sumele alocate de Guvern pentru infrastructur„ sunt cheltuite f„r„ nicio planificare ∫i f„r„ respectarea priorit„˛ilor (Exemplu: cele c‚teva mii de miliarde alocate materialelor didactice pentru ∫coli ∫i licee ∫i care, aruncate dintr-o dat„ pe pia˛„, au blocat furnizorii de materiale didactice, care nu pot face fa˛„ cererii).
4. Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a promovat pripit trei proiecte de lege: Legea Ónv„˛„m‚ntului universitar,
cea a Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar ∫i Statutul personalului didactic.
Observa˛ia fundamental„ este aceea c„ respectivele proiecte de lege au fost supuse dezbaterii publice f„r„ ca Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ elaboreze, Ón prealabil, o strategie de dezvoltare a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc Ón urm„toarele decenii. A∫a se ∫i explic„ de ce partenerii sociali, cadrele didactice, reprezentan˛ii O.N.G.-urilor sunt profund nemul˛umi˛i de proiectele propuse.
5. Indecizia ministerului se manifest„ Ón varii domenii, cele mai recente exemple fiind sportul, ca materie de bacalaureat, ∫i tezele unice de la clasa a VII-a, care ba sunt eliminate, ba reintroduse, fapt de natur„ s„ afecteze milioane de elevi ∫i familiile acestora.
6. Mii de catedre sunt neocupate pentru c„ nu exist„ un sistem atractiv de salarizare Ón care s„ opereze drept principale criterii performan˛a ∫i rezultatele muncii. Tinerii nu mai vin Ón Ónv„˛„m‚nt, profesorii performan˛i pleac„ spre alte domenii mai bine pl„tite. Cei vinova˛i de acest fapt amaneteaz„ viitorul poporului rom‚n, inclusiv performan˛a sa Ón plan economic, Ón competi˛ia cu alte ˛„ri din U.E.
7. Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii neglijeaz„ cercetarea rom‚neasc„. Obiective din Agenda Lisabona sunt imposibil de realizat f„r„ investi˛ii masive Ón cercetare. Œn momentul de fa˛„, Rom‚nia este pe ultimul loc Ón ceea ce prive∫te respectarea criteriilor impuse de Agenda Lisabona.
Salariile cercet„torilor rom‚ni sunt extrem de mici Ón raport cu munca depus„. Œn loc s„ poat„ s„ se dedice muncii de cercetare, cercet„torii rom‚ni sunt de mult prea multe ori nevoi˛i s„ alerge Óntre mai multe locuri de munc„, pentru a c‚∫tiga un ban Ón plus necesar traiului zilnic.
Slaba dotare din domeniu scoate, practic, din curs„ cercetarea rom‚neasc„ ∫i o aduce de la un nivel al rezultatelor la un nivel teoretic. Œn acest caz, nici nu se mai poate vorbi de o concuren˛„ corect„ cu alte centre de cercetare din lume.
De asemenea, nu sunt evaluate ∫i nici publicate rezultatele fondurilor acordate pentru cercetare. Contribuabilii nu ∫tiu pe ce sunt cheltui˛i banii publici.
La toate aceste lucruri mai pot fi ad„ugate multe exemple. Conducerea ministerului a reu∫it s„ compromit„ definitiv rela˛ia cu principalii parteneri sociali, ∫i anume sindicatele.
Numai dup„ ce sindicali∫tii au amenin˛at cu boicotarea anului ∫colar, s-a putut ajunge la un dialog legitim pe marginea unui proiect legislativ foarte important, acela al Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar.
Un alt element care ar trebui s„ capteze Óntreaga aten˛ie a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ól constituie cre∫terea Óngrijor„toare a fenomenului de violen˛„ Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt. Violen˛ele fizice, traficul ∫i consumul de droguri, injuriile ∫i agresiunile asupra profesorilor, au devenit subiecte obi∫nuite ale jurnalelor de ∫tiri. Despre inciden˛a consumului ∫i traficului de droguri Ón unit„˛ile ∫colare vorbesc rapoartele anuale ale institu˛iilor abilitate. Acestea infirm„ optimismul ministrului
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 educa˛iei ∫i cercet„rii, care consider„ c„ a f„cut tot ceea ce ∫i-a propus.
## Capitolul III
Lipsa de transparen˛„ Ón cheltuirea banului public Afacerea microbuzelor ∫colare
Poate cea mai scandaloas„ dovad„ de incompeten˛„ combinat„ cu cinism este îAfacerea microbuzelor ∫colare“. Cele 500 de microbuze au fost achizi˛ionate de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, a∫a cum rezult„, de altfel, ∫i din documentele f„cute publice ∫i prezentate pe larg de c„tre mass-media, la un pre˛ ce se dovede∫te a fi cu mult peste valoarea de pia˛„ a acestora. Microbuzele au fost cump„rate din banii proveni˛i din bugetul statului.
Prin urmare, cheltuirea fondurilor trebuie s„ se fac„ Ón mod ra˛ional ∫i fiecare cheltuial„ s„ fie legal„, oportun„, justificat„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, transparent„.
Pentru a dovedi dispre˛ul fa˛„ de banul public ∫i reaua-voin˛„ a ministrului Mihail H„rd„u Ón leg„tur„ cu achizi˛iile de microbuze ∫colare, prezent„m costurile reale ale ma∫inilor achizi˛ionate, Ón num„r de 500: Fiat Doblo, Fiat Panorama ∫i Volkswagen Transporter.
Astfel, pe site-ul firmei Fiat se poate observa c„ pre˛ul celui mai performant ∫i dotat Fiat Panorama este de 17.000 de euro. Pre˛ul la care Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a achizi˛ionat o astfel de ma∫in„ este cuprins, conform datelor publicate de minister, Óntre 23—26 mii de euro. Rezult„ o diferen˛„ cuprins„ Óntre 5.000 ∫i 8.000 de euro per bucat„.
Œn cazul unui Fiat Ducato, pre˛ul maxim, f„r„ taxe, al unui astfel de microbuz, cu toate dot„rile, este de maximum 23.446 euro. Cu toate taxele pl„tite, suma ajunge la aproximativ 28.500 de euro.
Cel de-al treilea model de ma∫in„ achizi˛ionat de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii este Volkswagen Transporter. Pre˛ul unui astfel de autobuz este, f„r„ taxe, de 25.957,35 euro, pre˛ul dup„ achitarea acestora ajung‚nd la aproximativ 30.000 de euro.
Astfel, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a pl„tit pentru o ma∫in„ Fiat Ducato ∫i un VW Transporter o sum„ cuprins„ Óntre 31 ∫i 34 de mii de euro. Rezult„ o diferen˛„ Óntre 2.500 ∫i 5.500 de euro pentru Ducato ∫i Óntre 1.000 ∫i 4.000 Ón cazul unui VW.
Un calcul simplu ne probeaz„ îdispari˛ia“ din buzunarele contribuabililor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, ale elevilor, a unei sume de 2.000.000 de euro, adic„ 500 de microbuze ori media de 4.000 de euro, sum„ care nu poate fi justificat„.
Modelele auto alese sunt conforme ∫i pot r„spunde necesit„˛ilor de transport al elevilor la unit„˛ile ∫colare de Ónv„˛„m‚nt, inclusiv Ón mediul rural?
Œn cele mai multe cazuri, aceste autobuze stau mai mult pe marginea drumului dec‚t s„ transporte copiii la ∫coal„, fie din cauz„ c„ nu fac fa˛„ noroiului din localit„˛i, fie c„ nu sunt ∫oferi sau c„ au garda prea jos, a∫a cum, de altfel, a relatat pe larg mass-media.
De∫i domnul ministru H„rd„u a fost rugat s„ dea explica˛ii, nici p‚n„ Ón ziua de ast„zi n-a f„cut-o.
Solicit„m Ónc„ o dat„ prezentarea public„ a concluziilor anchetei realizate la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii de c„tre Corpul de Control al Primului-Ministru
∫i de c„tre D.N.A. Ón leg„tur„ cu îAfacerea microbuzelor ∫colare“, patronat„ de domnul ministru H„rd„u.
Cheltuielile prezentate pe site-ul Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ón data de 20.02.2007, ca urmare a soma˛iei adresate de c„tre opozi˛ie, nu r„spund solicit„rii legale de a face public con˛inutul contractelor Óncheiate Ón anul 2006 din bani publici.
Practic, Ón spatele statisticilor, al cifrelor generale ∫i al anexelor, ministerul Óncearc„ s„ evite s„ ofere informa˛ii clare la probleme punctuale, cum ar fi: modul de contractare a lucr„rilor, criteriile ∫i persoanele responsabile de repartizare, firmele care au c‚∫tigat licita˛iile, pre˛ul stabilit pentru fiecare tip de serviciu etc.
Toate aceste informa˛ii trebuie s„ fie prezentate public Ón baza Legii nr. 544/2001 privind accesul la informa˛ii de interes public, pentru c„ asupra contractelor Óncheiate de ministrul educa˛iei planeaz„ suspiciuni de ilegalitate.
îAfacerea microbuzul“ nu este dec‚t un exemplu de astfel de contract asupra c„ruia a∫tept„m Ón continuare rezultatele anchetei Corpului de Control al PrimuluiMinistru ∫i a D.N.A.-ului.
## Capitolul IV
Œntreb„ri la care conducerea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii trebuie s„ ofere r„spunsuri:
1. Care au fost argumentele pentru care Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a renun˛at la sistemul de licita˛ii electronice pentru achizi˛ia de carte ∫colar„ ∫i materiale didactice pus Ón aplicare de Guvernul P.S.D. Ón anul 2002?
Reamintim c„ prin aplicarea sistemului de evaluare informatizat„ s-au realizat economii la buget de 1 milion dolari numai pentru manuale de clasele I—III.
2. Av‚nd Ón vedere planul de investi˛ii Ón infrastructur„ de 1,3 miliarde euro, s-a consultat conducerea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii cu Comisia European„ (DG REGIO) pentru avizarea acestor proiecte de investi˛ii, astfel Ónc‚t s„ nu existe suprapuneri ∫i raport„ri multiple pe acelea∫i obiective ∫i din fondurile structurale?
Dac„ da, care este dovada acestui aviz consultativ dat de exper˛ii Comisiei Europene?
3. Care au fost firmele care au c‚∫tigat licita˛iile de preg„tire Ón domeniul resurselor umane ∫i care a fost experien˛a anterioar„ Ón practicile europene Ón domeniu a firmelor c‚∫tig„toare?
4. Cum explic„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii lipsa ∫colilor rom‚ne∫ti din Programele de _twinning_ ale Uniunii Europene?
5. Uniunea Europeana acord„ Ón contextul Strategiei Lisabona o importan˛a prioritar„ resurselor umane ∫i preg„tirii continue.
Care este strategia Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ón acest domeniu? Reamintim c„ Ón lipsa unei strategii na˛ionale Rom‚nia nu va putea primi, Ón perioada 2007—2013, fonduri europene a c„ror valoare dep„∫e∫te 1 miliard de euro;
6. Care a fost ultima evaluare f„cut„ de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii Unit„˛ii Executive pentru Finan˛area Œnv„˛„m‚ntului Superior ∫i a Cercet„rii ™tiin˛ifice Universitare (U.E.F.I.S.C.S.U.).
Unde se afl„ acest raport?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 7. Care sunt raporturile institu˛ionale dintre agen˛iile finan˛ate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii?
Unde se afl„ rapoartele anuale de evaluare? Concret, cazul U.E.F.I.S.C.S.U., A.P.A.R.T. ∫i C.N.C.S.I.S. (r„spunz„tori de politici ∫i programe de cercetare universitar„, Ón raport cu efectele, rata de absorb˛ie de 18% fonduri europene)?
Œn acest caz, cine se face r„spunz„tor, conform legii, de managementul defectuos? Ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii sau executivul C.N.C.S.I.S.?
8. Care sunt, concret, programele care finan˛eaz„ cercetarea aplicat„ cu destina˛ie I.M.M.-urile?
9. Care sunt firmele rom‚ne∫ti beneficiare ale cercet„rii din ultimii 5 ani ∫i care este dinamica lor de pia˛„?
10. Rom‚nia a deschis Ón anul 2005 un oficiu de reprezentare pe l‚ng„ Uniunea European„ — cu un buget anual de 500.000 euro.
Care sunt reprezentan˛ii no∫tri ∫i cum au fost ei selec˛iona˛i?
Exist„ un raport de evaluare a rezultatelor dup„ 2 ani de activitate?
Exist„ vreun raport public asupra evalu„rii reprezentantului Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ón Reprezentan˛a Permanent„ a Rom‚niei la Uniunea European„?
Av‚nd Ón vedere cele ar„tate, solicit„m conducerii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii:
1. Prezentarea unei strategii coerente de reformare a sistemului educa˛ional.
2. Pe temeiul acestei strategii supuse dezbaterii publice, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii va elabora un pachet legislativ coerent ∫i armonizat viz‚nd: Legea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, Legea Ónv„˛„m‚ntului superior, Legea privind Statutul personalului didactic, o nou„ Lege a salariz„rii.
3. Continuarea procesului de descentralizare ∫i cre∫terea autonomiei unit„˛ilor ∫i institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt.
4. Propuneri pentru restructurarea examenelor, Ón vederea recredibiliz„rii sistemului, astfel Ónc‚t s„ ias„ de sub amenin˛area permanent„ a fraudei.
5. Prezentarea public„ a rezultatelor anchetei interne privind fraudarea testelor na˛ionale ∫i a examenelor de absolvire din vara anului 2006.
6. Depolitizarea total„ a sistemului de Ónv„˛„m‚nt.
7. Conceperea ∫i prezentarea unui curriculum pentru Istoria rom‚nilor, care s„ elimine tratamentul politic din expunerea datelor ∫i faptelor istoriei na˛ionale.
8. Œnt„rirea capacit„˛ii administrative din sistemul de Ónv„˛„m‚nt, prin profesionalizarea tuturor structurilor Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
Cerem primului-ministru al Guvernului Rom‚niei s„ se implice Ón cre∫terea performan˛elor Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, pentru a nu compromite viitorul european al unei Óntregi genera˛ii.
De asemenea, solicit„m revocarea din func˛ie a ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii.
Aceast„ mo˛iune simpl„ se Ónainteaz„ Senatului Rom‚niei Ón virtutea dreptului acestuia de control asupra Executivului, stipulat Ón Constitu˛ia Rom‚niei, capitolul IV,
art. 112, ∫i Ón Regulamentul Senatului, capitolul III, sec˛iunea I.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 ™colile voca˛ionale au primit fonduri pentru dot„ri specifice. C‚t despre universit„˛i, toate Ó∫i modernizeaz„ laboratoarele, toate Ó∫i reabiliteaz„ spa˛iile de Ónv„˛„m‚nt. Prioritate s-a acordat ∫i c„minelor studen˛e∫ti: au fost reabilitate Óntr-un singur an 183 de c„mine din 303 existente. Toate acestea oglindesc, Ón fapt, interesul real ∫i responsabil pentru educa˛ie.
M„ Óntreb dac„ cei care au semnat mo˛iunea cunosc aceste modific„ri de atitudine fa˛„ de educa˛ie. Pot exemplifica Suceava, jude˛ Ón care, Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar Ón 2006 s-au alocat de 3,5 ori mai multe fonduri pentru investi˛ii ∫i dot„ri dec‚t suma aloc„rilor Ón perioada 2001—2004. Œn acela∫i jude˛, Ón Ónv„˛„m‚ntul superior s-au alocat fonduri pentru investi˛ii ∫i dot„ri Ón 2006 de cinci ori mai mult dec‚t s-a alocat Ón aceea∫i perioad„ a anilor 2001—2004.
Pute˛i s„ analiza˛i fiecare jude˛, fiecare universitate, Ónv„˛„m‚nt sau cercetare, ∫i ve˛i constata c„ afirma˛iile dumneavoastr„ din preambulul mo˛iunii nu se sus˛in, dimpotriv„, promisiunile electorale ale Alian˛ei D.A. sunt puse Ón practic„.
Dup„ cum se precizeaz„ chiar Ón preambulul mo˛iunii educa˛ia este, f„r„ Óndoial„, un domeniu de interes major ∫i cu mare responsabilitate fa˛„ de evolu˛ia societ„˛ii.
Iat„ de ce a∫ dori, chiar de la Ónceput, s„ precizez faptul c„ to˛i, indiferent de pozi˛ia pe care ne situ„m, de perioada la care ne referim ∫i de contribu˛iile pe care le avem sau credem c„ le-am avut, trebuie s„ dovedim responsabilitate fa˛„ de educa˛ie ∫i s„ nu antren„m Ón jocul politic acest sector esen˛ial al societ„˛ii rom‚ne∫ti, care ar trebui s„ r„m‚n„ deoparte.
Ni se repro∫eaz„ c„ nu am f„cut minuni, Ónl„tur‚nd peste noapte deficien˛ele care vin din timp ∫i apar˛in, indiscutabil, mai ales unora dintre cei care ne critic„ acum. Realitatea este ocolit„ cu rea-credin˛„, se extrag cu st‚ng„cie din economia tabloului educa˛ional numai anumite secven˛e, zugr„vite doar Ón culori sumbre, Ón timp ce nerealiz„rile sunt imputate unui singur minister ∫i, a∫ putea afirma, unei singure persoane. Se face abstrac˛ie de faptul c„ noi gestion„m un cadru reglementar ∫i institu˛ional construit Ón timp, c„ ar trebui s„ corect„m erori grave de strategie pe care le-au f„cut al˛ii, c„ o mare parte din demersurile noastre de modernizare au Ónt‚mpinat constant o rezisten˛„ puternic„ din partea celor care ne critic„ ast„zi, c„ suntem for˛a˛i s„ lucr„m Ón baza unor acte normative pe alocuri dep„∫ite, incongruente ∫i care nu stimuleaz„ aplicarea unei strategii moderne de dezvoltare a Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii.
Am rev„zut etapele guvern„rii anilor 2001—2004, c‚nd s-a apreciat exact c„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc a parcurs cea mai grav„ criz„ de dup„ 1989: criz„ de idei, criz„ financiar„, c‚nd nu s-a lansat niciun program de reform„ a Ónv„˛„m‚ntului, dar s-au pus Ón aplicare programele lansate Óntre anii 1998—1999 de c„tre ministrul Andrei Marga.
Œn luna octombrie 2005 a fost prezentat Parlamentului, pentru prima dat„, conform Legii Ónv„˛„m‚ntului, îRaportul asupra st„rii sistemului na˛ional de Ónv„˛„m‚nt 2005“, care a f„cut, pe baza unui sistem na˛ional de indicatori ai educa˛iei elaborat Ón conformitate cu sistemele
interna˛ionale de referin˛„, o analiz„ detaliat„ a Ónv„˛„m‚ntului ∫i a prezentat problemele principale la acea dat„: subfinan˛area cronic„, calitatea educa˛iei, necesitatea descentraliz„rii sistemului de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar. Evolu˛ia aspectelor din sistemul de Ónv„˛„m‚nt se reg„se∫te Ón noul raport 2006, de asemenea, prezentat Parlamentului.
Ambele rapoarte, care, Ón fapt, reprezint„ analize complexe asupra situa˛iei din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, au ca finalitate stabilirea priorit„˛ilor ∫i a direc˛iilor de dezvoltare pentru anii 2006—2008. A fost elaborat„ strategia 2006—2013 pentru educa˛ie ∫i formare profesional„, iar Ón prezent este finalizat„ strategia postaderare 2007—2013.
Avem avantajul de a fi Óncheiat Ón 2006 perioada de subfinan˛are cronic„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc ∫i de a beneficia de oportunit„˛ile oferite, pe de-o parte, de alocarea unui procent rezonabil din produsul intern brut, iar, pe de alt„ parte, de finan˛„rile complementare posibile Ón anii urm„tori. M„ refer aici la accesarea fondurilor structurale europene, la implementarea Programului Comunitar European de Educa˛ie Permanent„, la programele PHARE derulate cu sprijinul B„ncii Mondiale, al B„ncii Europene de Investi˛ii, dar ∫i la sprijinul financiar, material, informa˛ional ∫i logistic al comunit„˛ilor locale, al mediului economic ∫i al altor ministere. Apreciem c„ aten˛ia deosebit„, pe care o vom acorda resursei umane va constitui premisa cea mai sigur„ a cre∫terii Óncrederii Ón sistemul educa˛ional ∫i Ón serviciile sale.
Politicile noastre vizeaz„ deopotriv„ dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar — educa˛ia de baz„, Ónv„˛„m‚ntul profesional ∫i cel secundar superior, modernizarea Ón form„ ∫i con˛inut a Ónv„˛„m‚ntului superior ∫i compatibilizarea nivelurilor na˛ionale de calificare cu cele europene, exprimate Ón termeni de competen˛e.
Vom urm„ri, de asemenea, cre∫terea cercet„rii Ón sus˛inerea competitivit„˛ii economice, prin stimularea dezvolt„rii domeniilor ∫tiin˛ifice ∫i tehnice stabilite la nivel european, precum ∫i a tehnologiilor de v‚rf. Priorit„˛ile ∫i direc˛iile de dezvoltare sunt Ón acord direct cu programul de guvernare, cu politica Ón domeniul educa˛iei ∫i cu planurile na˛ionale de dezvoltare 2004—2006, respectiv 2007—2013.
Acestora li se adaug„ principalele documente europene de politic„ Ón domeniul educa˛iei al c„rui semnatar este ∫i Rom‚nia: Agenda Lisabona, Declara˛ia de la Copenhaga, Procesul de la Bologna.
Pentru perioada 2006—2008 ne-am stabilit urm„toarele priorit„˛i: asigurarea calit„˛ii educa˛iei, promovarea descentraliz„rii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, optimizarea finan˛„rii Ónv„˛„m‚ntului, dezvoltarea form„rii profesionale a personalului din Ónv„˛„m‚nt, asigurarea egalit„˛ii de ∫anse ∫i cre∫terea particip„rii la educa˛ie, construc˛ia de campusuri ∫colare, informatizarea ∫colilor din mediul rural, reforma educa˛iei timpurii, elaborarea Cadrului Na˛ional al Calific„rilor pentru Ónv„˛„m‚ntul superior, dezvoltarea educa˛iei permanente ∫i a form„rii profesionale.
Œn mo˛iune se vorbe∫te despre cre∫terea abandonului ∫colar, afirma˛ie total nefondat„. Este adev„rat c„, Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 perioada 2000—2005, conform statisticilor, acesta a crescut de la 0,6% la 1,7%, cu o sc„dere doar Ón anul 2005—2006 la 1,4%. Men˛ion„m c„ la nivelul Ónv„˛„m‚ntului liceal sc„derea este semnificativ„, de la 2,3%, la 0,6%.
Se vorbe∫te despre acces inegal la educa˛ie pentru elevii din mediul rural. Oferta educa˛ional„ o ∫tie oricine, este aceea∫i pentru to˛i elevii, iar Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a aplicat un set de m„suri printre care amintim: finan˛area investi˛iilor Ón infrastructur„ pentru asigurarea utilit„˛ilor din mediul rural, reabilitare termic„ ∫i dotarea acestor ∫coli, asigurarea mijloacelor de transport pentru elevi. Se enun˛„, f„r„ acoperire, date statistice privind accesul Ón Ónv„˛„m‚ntul superior al absolven˛ilor de liceu din mediul rural, procentul vehiculat este de 2—5%. Nu este real! Œn dou„ jude˛e aleatoriu alese, Gala˛i ∫i Giurgiu, procentul absolven˛ilor din mediul rural integra˛i Ón Ónv„˛„m‚ntul superior este de peste 30% din totalul absolven˛ilor Ónv„˛„m‚ntului secundar superior cu diplom„ de bacalaureat. Ni se imput„ lipsa infrastructurii educa˛ionale, spa˛ii de Ónv„˛„m‚nt, spa˛ii de cazare, laboratoare.
Domnilor semnatari ai mo˛iunii, v„ invit Ón ∫colile ∫i universit„˛ile rom‚ne∫ti. Vizita˛i-le! Vizita˛i-v„ ∫coala ∫i universitatea unde a˛i urmat studiile, privi˛i ∫i Óntreba˛i c‚nd s-au f„cut moderniz„rile, cine a alocat aceste resurse ∫i pe ce criterii. Ve˛i avea surpriza s„ constata˛i c„ noi am finan˛at ∫coala rom‚neasc„ nu pe criterii politice sau clientelare, ci pe baza unor priorit„˛i ale sistemului. Continu„ procesul de modernizare cu mai mult„ for˛„, proiectele cuprinse Ón strategiile noastre, asumate de Guvern, vor fi Óndeplinite.
Se vorbe∫te Ón mo˛iune despre descentralizare, cu acuze pe c‚t de incorecte, pe-at‚t de tenden˛ioase.
Descentralizarea a debutat, cu adev„rat, Ón martie 2005 ∫i inform„m pe to˛i semnatarii mo˛iunii c„ acest proces urmeaz„ un calendar bine stabilit. Œn prezent, se deruleaz„ faza-pilot îManagementul administrativ ∫i financiar Óntr-un mediu descentralizat“ Ón 50 unit„˛i ∫colare din trei jude˛e, proiect care se va Óncheia Ón 31 decembrie Ón acest an. Cea mai mare parte din fondurile alocate ∫colii rom‚ne∫ti au fost gestionate la nivelul Consiliilor locale, la nivelul unit„˛ilor ∫colare ∫i, Ón mic„ m„sur„, la nivelul inspectoratelor, respectiv la nivelul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ceea ce Ónseamn„ c„ descentralizarea Ón domeniul financiar se aplic„ deja.
Œn mo˛iune suntem culpabiliza˛i pentru lipsa autoriza˛iilor sanitare, uit‚ndu-se, Ón mod deliberat, c„ a∫a am preluat ∫colile de la guvernarea trecut„.
Prin programul investi˛ional, Ón urm„torii ani cre„m premisele elimin„rii acestui neajuns.
La finalul anului 2007 cre∫terea salariilor Ón Ónv„˛„m‚nt va fi de 57,2%, astfel procentul de cre∫tere a salariilor cu 60%, din Programul de guvernare, este Ón cea mai mare parte atins.
Suntem acuza˛i de lips„ de transparen˛„ Ón privin˛a cheltuirii fondurilor alocate cercet„rii. Œntre anii 2004—2007 bugetul cercet„rii a crescut de 3 ori, ajung‚nd la 0,5% din produsul intern brut. Finan˛area cercet„rii, prin acordarea de granturi, urmeaz„ un mecanism transparent, bazat pe competi˛ie autentic„ ∫i
ea este oglindit„ Ón rapoartele anuale de cercetaredezvoltare-inovare.
La aceast„ etap„ apreciez ca fiind un real succes, cu implica˛ii majore Ón evolu˛iile viitoare ale Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, achizi˛ionarea celor 679 microbuze ∫colare, precum ∫i publicarea pe site-ul ministerului a subiectelor destinate testelor na˛ionale ∫i examenelor de bacalaureat.
Œn mo˛iune Ómi sunt adresate Óntreb„ri la care voi r„spunde Ón continuare, nu o s„ mai repet Óntrebarea, dac„ sunte˛i de acord, dau numai r„spunsurile, pentru c„ dumneavoastr„ ave˛i mo˛iunea.
La prima Óntrebare, Ón conformitate cu legisla˛ia Ón vigoare, Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt se utilizeaz„ numai manualele ∫colare aprobate de minister, Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt se pot utiliza manuale alternative. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, pe baza criteriilor stabilite de c„tre minister. Selectarea manualelor s-a f„cut prin organizarea de licita˛ii publice Ón strict„ conformitate cu prevederile legale Ón vigoare, Óntruc‚t achizi˛ia de manuale ∫colare este un proces complex care are la baz„ proceduri adecvate bazate pe numeroase criterii. Apreciem c„ aceasta s-a desf„∫urat Óntr-o manier„ transparent„, a urm„rit calitatea procesului educa˛ional ∫i a avut la baz„ exclusiv criterii de calitate.
2. Av‚nd Ón vedere planul de investi˛ii Ón infrastructur„ de 1,3 miliarde euro — s-a consultat conducerea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii cu Comisia European„ (DG REGIO) pentru avizarea acestor proiecte de investi˛ii, astfel Ónc‚t s„ nu existe suprapuneri ∫i raport„ri multiple pe acelea∫i obiective ∫i din fondurile structurale? Dac„ da, care este dovada acestui aviz consultativ dat de exper˛ii Comisiei Europene?
Programul de modernizare a infrastructurii educa˛ionale, de∫i are o component„ regional„, este un pachet de m„suri destinate exclusiv educa˛iei, domeniu Ón care nu exist„ acquis comunitar. Fondurile alocate au o important„ component„ strategic„, sunt investi˛ii Ón resurse umane, ∫i nu ajutoare de stat.
Asigur„m plenul Senatului c„ am urm„rit cu rigurozitate complementaritatea dintre diferitele proiecte de investi˛ii Ón infrastructur„ finan˛ate din aloca˛ii bugetare, din diverse Ómprumuturi externe de care au beneficiat unit„˛ile ∫colare. Dovada necesit„˛ii investi˛iilor ∫i a corectitudinii Ón derularea fondurilor se reg„se∫te Ón rapoartele rezultate Ón urma controalelor diferitelor institu˛ii specializate ale statului.
3. Care au fost firmele care au c‚∫tigat licita˛iile de preg„tire Ón domeniul resurselor umane ∫i care a fost experien˛a anterioar„ Ón practicile europene Ón domeniu a firmelor c‚∫tig„toare?
Œn ceea ce prive∫te licita˛iile, Programul Opera˛ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (OI-POSDRU) pentru resurse umane, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, prin Organismul Intermediar POSDRU, nu a organizat nicio licita˛ie de acest gen ∫i nicio licita˛ie de preg„tire a proiectelor POSDRU. Œn acest context, preg„tirea beneficiarilor POSDRU s-a realizat prin intermediul ac˛iunilor de informare ∫i instruire Ón domeniul managementului de proiect desf„∫urate la nivelul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 Organismului Intermediar ∫i al unit„˛ilor sale regionale. Preg„tirea beneficiarilor de proiecte ∫i preg„tirea de proiecte POSDRU fac obiectul unui program PHARE de asisten˛„ tehnic„ contractat de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei. Œn ceea ce prive∫te preg„tirea resurselor umane din cadrul Organismului Intermediar POSDRU, aceasta s-a realizat Ón cadrul cursurilor organizate de Institutul Na˛ional de Administra˛ie ∫i Ón cadrul mai multor proiecte PHARE de asisten˛„ tehnic„ gestionate de c„tre Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice.
Obiectul de activitate al Consiliului Na˛ional de Formare a Profesorilor din Œnv„˛„m‚ntul Preuniversitar (C.N.F.P.I.P.) Ól constituie asigurarea calit„˛ii programelor de formare a personalului didactic, didactic auxiliar ∫i a cadrelor de conducere, Óndrumare ∫i control din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, pe baza standardelor ∫i a politicilor na˛ionale de formare stabilite de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ∫i nu organizarea de îlicita˛ii pentru programele de preg„tire Ón domeniul resurselor umane“.
Œn ceea ce prive∫te perfec˛ionarea, Ón conformitate cu priorit„˛ile na˛ionale ale Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, contractele pentru serviciile de formare a cadrelor didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar s-au Óncheiat de c„tre inspectoratele ∫colare jude˛ene cu institu˛iile sistemului na˛ional de Ónv„˛„m‚nt (universit„˛i, Casa Corpului Didactic) — furnizori de programe acreditate de C.N.F.P.I.P.
4. Cum explic„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii lipsa ∫colilor rom‚ne∫ti din programele de _twinning_ ale Uniunii Europene?
Dac„ avem aceea∫i percep˛ie ca ∫i ini˛iatorii mo˛iunii despre accep˛iunea conceptului de _twinning_ , acesta reprezint„ îÓnfr„˛ire institu˛ional„“, a fost o component„ de baz„ a procesului de preg„tire pentru aderarea la Uniunea European„, a fost finan˛at printr-o serie de programe Ón cadrul PHARE ∫i a produs efectele pozitive avute Ón vedere c‚nd s-a decis aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„.
™colile rom‚ne∫ti, Ón sensul larg de institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt ∫colar ∫i universitar, deruleaz„ parteneriate, programe de colaborare.
5. Uniunea European„ acord„, Ón contextul Strategiei Lisabona, o importan˛„ prioritar„ resurselor umane ∫i preg„tirii continue. Care este strategia Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ón acest domeniu? Reamintim c„, Ón lipsa unei strategii na˛ionale, Rom‚nia nu va putea primi, Ón perioada 2007—2013, fonduri europene a c„ror valoare dep„∫e∫te 1 miliard euro.
Œn ceea ce prive∫te resursele umane, Rom‚nia va investi 2,018 miliarde euro (48,69% din totalul fondurilor alocate POSDRU) — din care 1.709,6 miliarde euro alocate din Fondul Social European — pentru educa˛ie ∫i formare continu„ (axele prioritare 1 ∫i 2 ale POSDRU). Aceast„ abordare este Ón conformitate cu Strategia Lisabona, care define∫te educa˛ia ∫i formarea profesional„ continu„ ca elemente centrale ale investi˛iei Ón dezvoltarea resurselor umane. De asemenea, trebuie precizat c„, Ón conformitate cu estim„rile Ministerului
Finan˛elor Publice (reuniunea bilateral„ cu Comisia European„ din 16 februarie 2007 pentru analiza Programului na˛ional de reform„), peste 93% din fondurile alocate pentru POSDRU sunt direc˛ionate c„tre realizarea ˛intelor Lisabona.
Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii se va ocupa de implementarea primei axe prioritare îEduca˛ie ∫i formare profesional„ Ón sprijinul cre∫terii economice ∫i societ„˛ii bazate pe cunoa∫tere“ ∫i din cadrul domeniului de interven˛ie 2, axa prioritar„ 2, îPrevenirea ∫i combaterea p„r„sirii timpurii a ∫colii“.
Pentru realizarea obiectivelor specifice, precum ∫i pentru absorb˛ia fondurilor structurale alocate acestui program, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ómpreun„ cu Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, au definit o strategie ∫i se ac˛ioneaz„ pentru punerea sa Ón aplicare.
6. Care a fost ultima evaluare f„cut„ de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii Unit„˛ii Executive pentru Finan˛area Œnv„˛„m‚ntului Superior ∫i a Cercet„rii ™tiin˛ifice Universitare (U.E.F.I.S.C.S.U.), Unde se afl„ acest raport?
Referitor la evaluarea Unit„˛ii Executive pentru Finan˛area Œnv„˛„m‚ntului Superior ∫i a Cercet„rii ™tiin˛ifice Universitare (U.E.F.I.S.C.S.U.) trebuie precizat c„, Ón fiecare an, la Conferin˛a Na˛ional„ a C.N.C.S.I.S., la care particip„ reprezentan˛i ai comunit„˛ii ∫tiin˛ifice din Rom‚nia, precum ∫i reprezentan˛i ai organelor publice centrale de specialitate, se prezint„ un raport de activitate, care apoi este publicat pe site-ul C.N.C.S.I.S. ∫i care con˛ine toate informa˛iile referitoare la activitatea U.E.F.I.S.C.S.U. Afirma˛ia din mo˛iune c„ rata de absorb˛ie a fondurilor europene este de numai 18% nu se sus˛ine, Óntruc‚t aceast„ rat„ este de 48%, cu premise certe de cre∫tere Ón urm„torii ani.
7. Care sunt, concret, programele care finan˛eaz„ cercetarea aplicat„ cu destina˛ie I.M.M.-urile?
Programele care finan˛eaz„ cercetarea aplicativ„ cu destina˛ia I.M.M.-uri sunt cuprinse Ón: Planul na˛ional de cercetare-dezvoltare ∫i inovare, elaborat Ón anul 2006, cu finan˛are p‚n„ Ón anul 2008. Dintre cele 15 programe ale planului amintim: Programele îRelansin“ ∫i îInvent“, care se adreseaz„ Ón mod direct I.M.M.-urilor, Programul îCercetare de Excelen˛„“, Planul na˛ional de cercetaredezvoltare ∫i inovare pentru perioada 2007—2013, Ón special prin Programele îCapacit„˛i“, îParteneriate“ ∫i îInovare“, Programul opera˛ional sectorial îCre∫terea competitivit„˛ii economice“, cofinan˛at din fondurile structurale.
8. Care sunt firmele rom‚ne∫ti beneficiare ale cercet„rii din ultimii 5 ani ∫i care este dinamica lor Ón pia˛„?
Toate firmele care desf„∫oar„ activitate de cercetare ∫i care sunt Ónscrise Ón Registrul poten˛ialilor contractori pot fi beneficiare ale cercet„rii. Precizez c„, dintre to˛i participan˛ii la Programele na˛ionale de cercetaredezvoltare, circa 30% sunt societ„˛i comerciale. Œn acest sens, men˛ionez ca exemplu faptul c„ Ón anul 2005 s-a Ónregistrat o participare semnificativ„ a comunit„˛ii ∫tiin˛ifice la cele dou„ competi˛ii ale Programului îCercetare de excelen˛„“, participare care se prezint„ astfel: 38 de institute na˛ionale din 41 acreditate, 68 de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 universit„˛i din 74 acreditate, 19 institute ale Academiei Rom‚ne, 19 S.R.L.-uri, 60 de societ„˛i comerciale cu activitate de cercetare-dezvoltare, 11 institute publice ∫i altele.
Lista complet„ a firmelor Ónscrise Ón Registrul poten˛ialilor contractori poate fi accesat„ la adresa: _www.mct.ro/rpc._
9. Rom‚nia a deschis, Ón anul 2005, un oficiu de reprezentare pe l‚ng„ U.E. — cu un buget anual de 500.000 de euro. Cine sunt reprezentan˛ii no∫tri ∫i cum au fost ei selec˛iona˛i? Exist„ un raport de evaluare a rezultatelor dup„ 2 ani de activitate? Exist„ vreun raport public asupra evalu„rii reprezentantului Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ón Reprezentan˛a Permanent„ a Rom‚niei la Uniunea European„?
Oficiului Rom‚n pentru ™tiin˛„ ∫i Tehnologie de pe l‚ng„ Uniunea European„ (ROST) s-a Ónfiin˛at ∫i este deschis din 21 martie 2006, Ón conformitate cu prevederile Hot„r‚rii Guvernului nr. 787/2005. Num„rul maxim de posturi aprobat este de 10, din care 4 sunt personal al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Cercetare ™tiin˛ific„ (A.N.C.S.).
Œn prezent, Óncadrarea cu personal a oficiului este urm„toarea:
— domnul Dumitru Dorin Prunariu, director — angajat permanent al Agen˛iei Spa˛iale Rom‚ne, institu˛ie care se afl„ Ón subordinea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Óndepline∫te aceast„ func˛ie printr-un acord Óntre A.S.R. ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S.;
— doamna Leti˛ia Clara St„nil„, director adjunct — personal al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S.;
— domni∫oara Antoaneta Popescu, responsabil grup activit„˛i 1 ∫i administrator de re˛ea — personal al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S.;
— doamna Cristina Dumitrescu, secretar„ — personal al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S.
Cele trei persoane desemnate de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S. au fost selectate, conform procedurilor interne, dintre func˛ionarii publici din cadrul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S. cu experien˛„ Ón activitatea de cooperare interna˛ional„ ∫i de participare la programele europene de cercetare ∫i care Óndeplineau cerin˛ele stabilite prin fi∫a postului. Restul de 6 angaja˛i sunt desemna˛i de institu˛iile interesate, care suport„ cheltuielile aferente, Ón condi˛iile stabilite prin protocolul de parteneriat. Raportul de activitate al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii — A.N.C.S. pentru anul 2006 prezint„ rezultatele ROST Ón primul an de func˛ionare.
Œn continuare, r„spund solicit„rilor dumneavoastr„ adresate conducerii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. 1. Prezentarea unei strategii coerente de reformare a sistemului educa˛ional.
1. Œn ianuarie 2006 a fost aprobat Memorandumul privind direc˛iile strategice ale Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii pentru perioada 2006—2008. Œn aprilie 2006, am prezentat la Bruxelles comisarului european pentru educa˛ie, Jan Figel, îStrategia 2006—2013“. Œn aceast„ perioad„ am elaborat îStrategia postaderare“, documentul fiind Ón analiz„ pentru a fi prezentat Ón Guvern.
2. Pe temeiul acestei strategii supuse dezbaterii publice, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii va elabora un pachet legislativ coerent ∫i armonizat, viz‚nd: Legea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, Legea Ónv„˛„m‚ntului superior, Legea privind Statutul personalului didactic, o nou„ lege a salariz„rii.
2. La aceast„ etap„ am elaborat cea mai mare parte a unui pachet de legi: Legea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, Legea Ónv„˛„m‚ntului superior, Statutul personalului didactic. Va urma componenta noastr„ din Legea salariz„rii personalului bugetar. Legile vor fi Ón dezbatere cu partenerii no∫tri sociali ∫i cont„m pe sprijinul parlamentarilor pentru corecturi ∫i aprobare.
3. Continuarea procesului de descentralizare ∫i cre∫terea autonomiei unit„˛ilor ∫i institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt.
3. V„ asigur„m c„ vom continua procesul de descentralizare, cu implica˛ii directe Ón cre∫terea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului prin responsabilizarea comunit„˛ilor locale Ón acest proces.
4. Propuneri pentru restructurarea examenelor, Ón vederea recredibiliz„rii sistemului, astfel Ónc‚t s„ ias„ de sub amenin˛area permanent„ a fraudei.
4. V„ sunt cunoscute m„surile pe care le-am luat privind desf„∫urarea Ón cele mai bune condi˛ii a examenelor na˛ionale. Conform calendarului, subiectele de la toate disciplinele de examen sunt postate pe site-ul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
5. Prezentarea public„ a rezultatelor anchetei interne privind fraudarea testelor na˛ionale ∫i a examenelor de absolvire din vara anului 2006.
5. Nu ne putem substitui organelor prev„zute de lege. Noi suntem cei care am sesizat prompt Poli˛ia ∫i Procuratura, iar m„surile Ón competen˛a noastr„ au fost deja luate.
6. Depolitizarea total„ a sistemului de Ónv„˛„m‚nt.
6. Dorim sincer ∫i ac˛ion„m Ómpotriva politiz„rii sistemului de Ónv„˛„m‚nt. De aceea, v-am rugat Ónc„ de la Ónceput s„ nu atragem educa˛ia Ón jocul politic.
7. Conceperea ∫i prezentarea unui curriculum pentru Istoria rom‚nilor, care s„ elimine tratamentul politic din expunerea datelor ∫i faptelor istoriei na˛ionale.
7. Œn prezent, o comisie consultativ„ format„ din profesori de istorie din Óntreaga ˛ar„ a prezentat raportul manualelor de istorie incriminate ∫i suntem hot„r‚˛i s„ elimin„m orice imixtiune politic„ din aceste manuale.
8. Œnt„rirea capacit„˛ii administrative din sistemul de Ónv„˛„m‚nt, prin profesionalizarea tuturor structurilor Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
8. Profesionalizarea Ónv„˛„m‚ntului la toate nivelurile sale reprezint„ un deziderat pe care Ól urm„rim Ón continuare.
Œn Óncheiere, doresc s„ remarc faptul c„ 2006 a fost anul marilor schimb„ri Ón bine Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, c„ Ón anul 2007 vom continua cu ∫i mai mult„ for˛„ aceste schimb„ri. Lipsa de rezultate Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, Ón cei 16 ani de la revolu˛ie, resim˛it„ de fiecare dintre noi, nu este imputabil„ actualei echipe a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Noi culegem rezultatele unei subfinan˛„ri cronice, coroborate cu Óncerc„ri de reform„ par˛ial realizat„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 Orice dezbatere parlamentar„ pe subiecte care privesc probleme de interes na˛ional precum educa˛ia este binevenit„, dar este total nefiresc ca, dup„ un Ónceput at‚t de promi˛„tor, cu rezultate evidente, s„ analiz„m con˛inutul unei mo˛iuni simple despre un ipotetic îfaliment al Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii rom‚ne∫ti“.
Œnv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii le sunt alocate 5,7% din P.I.B. Derul„m programe na˛ionale de mare anvergur„, cu finan˛are intern„ ∫i extern„. Concluziile rapoartelor organismelor interna˛ionale, a c„ror impar˛ialitate este notorie — Banca Mondial„, Banca European„ de Investi˛ii, Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare —, apreciaz„ ca pozitive rezultatele de etap„. Œncerc„m s„ recuper„m ceea ce nu s-a f„cut sau s-a f„cut gre∫it, neinten˛ionat sau, uneori, chiar inten˛ionat. Urm„rim ˛inte definite pe termen mediu ∫i lung, toate aceste ac˛iuni r„spund Programului de guvernare ∫i priorit„˛ilor din Programul na˛ional de dezvoltare ∫i de reform„.
Doresc s„ apreciez ca nesustenabil con˛inutul mo˛iunii simple ∫i sper ca dezbaterea parlamentar„, corect„ ∫i argumentat„, s„ v„ orienteze decizia final„ de a vota Ómpotriva acesteia.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Ar trebui s„ v„ mul˛umim pentru c„ ne da˛i prilejul de a eviden˛ia realiz„rile Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, care sunt remarcabile ∫i, Ón acela∫i timp, sunt puse Ón valoare de inconsisten˛a realiz„rilor din perioada guvern„rii dumneavoastr„. Nici nu m„ surprinde faptul c„ nu aduce˛i Ón discu˛ie investi˛iile. Investi˛iile exist„, iar o simpl„ consultare a hot„r‚rilor de guvern confirm„ faptul c„ alocarea banilor s-a f„cut Ón mod echitabil, ∫i nu dup„ eventuale criterii politice, banii ajung‚nd la administra˛iile publice locale, indiferent de culoarea politic„. Dac„ facem referire numai la num„rul unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt avizate sanitar, trebuie men˛ionat c„ acesta este Ón continu„ cre∫tere, ajung‚nd Ón 2006 la peste 70%, astfel Ónc‚t la finele anului 2008 nu se va mai Ónregistra nicio unitate ∫colar„ lipsit„ de elementarele facilit„˛i de igien„, ap„ potabil„ ∫i amenaj„ri sanitare. Trebuie s„ spunem c„ Ón 2006, Guvernul, prin transpunerea real„ a Programului de guvernare, a dublat aloc„rile bugetare pentru fiecare elev din ˛ar„ ∫i a asigurat cre∫terea finan˛„rii de 2,7 ori pentru fiecare student.
Mo˛iunea demonstreaz„ c„ pentru P.S.D. educa˛ia nu a constituit niciodat„ o problem„ de importan˛„ na˛ional„ ∫i acest lucru este demonstrat de aloc„rile din perioada 2000—2004, c‚nd patru ani la r‚nd pentru Ónv„˛„m‚nt nu s-a alocat mai mult de 3,5%, 3,6% din P.I.B. Pentru actualul Guvern ∫i pentru Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ónv„˛„m‚ntul este prioritate na˛ional„ ∫i acest lucru este sus˛inut de aloc„rile de 4,86 ∫i 5,2% din P.I.B. Ón 2006 ∫i Ón 2007, cu men˛iunea c„ P.I.B.-ul la care ne raport„m este dublu fa˛„ de cel din perioada guvern„rii P.S.D.
Œn 2006 nu a existat ∫coal„ f„r„ investi˛ie pentru carte ∫colar„, pentru laboratoare ∫i pentru material didactic ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 sportiv. Constat„m, de asemenea, c„ Ón textul mo˛iunii folosi˛i date ∫i cifre f„r„ leg„tur„ cu realitatea, care s„ ascund„ e∫ecul guvern„rii P.S.D. ∫i s„ minimalizeze realiz„rile ministerului domnului H„rd„u. Un exemplu Ón acest sens Ól constituie cel referitor la rata abandonului Ón Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i gimnazial, care Ón perioada 2000—2005 a avut o evolu˛ie ascendent„, de la 0,6 la 1,7%, sc„z‚nd Ón anul ∫colar 2005—2006 la 1,4%. De o relevan˛„ deosebit„ Ón a demonstra lipsa de substan˛„ a prezentei mo˛iuni ∫i lipsa de substan˛„ a modului Ón care P.S.D. aborda sectorul educa˛ional Ón perioada c‚t a fost la guvernare este situa˛ia privind anumite drepturi salariale acordate personalului din Ónv„˛„m‚nt Ón perioada 2000—2004.
Banii au fost aloca˛i doar pe h‚rtie, dar ei n-au ajuns vreodat„ la cei c„rora le erau destina˛i. A fost nevoie ca profesorii s„ ac˛ioneze Ón instan˛„ ministerul pentru a li se face dreptate. Œn 2006, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a pl„tit celor care au c‚∫tigat Ón instan˛„ peste 3.600 miliarde lei vechi, angaj‚ndu-se s„ pl„teasc„ Ón acest an ∫i Ón anul urm„tor diferen˛a p‚n„ la 6.300 miliarde lei vechi.
Men˛ion„m c„ ace∫ti bani se acord„ ∫i celor care nu au ajuns Ón instan˛„.
6.300 miliarde lei vechi este valoarea total„ a banilor pe care P.S.D. i-a luat timp de 4 ani de la profesori. Ace∫ti bani ar fi putut fi folosi˛i de actualul Guvern Ón investi˛ii. Œn acela∫i timp cu investi˛iile, Ón acest an, personalul din Ónv„˛„m‚nt va beneficia de o cre∫tere salarial„ de 22%, cre∫tere pe care P.S.D. nu a acordat-o niciodat„.
O alt„ obsesie o reprezint„ achizi˛ia de microbuze, problem„ c„reia Ói este alocat„ o mare parte din textul mo˛iunii. De aici deducem c„ doamna Bircal ori prin ceea ce scrie Ón mo˛iune are cuno∫tin˛e vaste Ón ceea ce prive∫te pre˛urile de pe pia˛a auto, situa˛ie Ón care propun ministrului educa˛iei s„-i ofere posibilitatea s„ achizi˛ioneze la pre˛urile anun˛ate Ón mo˛iune cele 800 de microbuze pe care ministerul le are prev„zute Ón buget pentru acest an, ori poate aceast„ problem„ o au al˛i membri P.S.D., care Ón perioada c‚t au fost la guvernare au achizi˛ionat, sub justificarea produc˛iei autohtone, a∫a-zise microbuze care seam„n„ mai mult cu ni∫te cutii de tabl„ ∫i care ast„zi zac defecte Ón cur˛ile prim„riilor din ˛ar„.
Toate aspectele prezentate, asociate cu faptul c„ Ón 2006 ∫i Ón 2007 s-au alocat ∫i se vor aloca mai mul˛i bani de investi˛ii Ón Ónv„˛„m‚nt dec‚t Ón perioada 1990—2005, m„ fac s„ constat c„ P.S.D. este rupt de realitate ∫i c„ mo˛iunea este un simplu act politic ∫i demagogic ∫i de aceea eu v„ Óndemn s„ vota˛i Ómpotriva mo˛iunii.
Mul˛umesc.
La conducerea lui s-au perindat doi titulari de la acela∫i partid, c‚te unul pentru fiecare an. M„car domnul Miclea a avut decen˛a s„ recunoasc„ dificult„˛ile de gestionare a gravelor probleme din Ónv„˛„m‚nt ∫i a demisionat. Dumneavoastr„ nu pute˛i invoca necunoa∫terea situa˛iei Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc Ón momentul prelu„rii portofoliului, de vreme ce ∫eful Partidului Democrat, din 2004, domnul B„sescu, candidat atunci la Pre∫edin˛ia Rom‚niei, trimitea dasc„lilor celebra sa scrisoare plin„ de critici ∫i, mai ales, de promisiuni.
îCa pre∫edinte, afirma Domnia Sa, voi avea o rela˛ie de parteneriat institu˛ional cu primul-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu. Voi avea grij„ ca problemele dumneavoastr„ s„ se reg„seasc„ pe agenda institu˛iilor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 guvernamentale. Voi cere rezolvarea lor ∫i Ómpreun„ vom g„si solu˛ii“, spunea domnul B„sescu.
Ce Ónseamn„ azi pentru domnul pre∫edinte rela˛ie de parteneriat institu˛ional cu primul-ministru aude ∫i vede o ˛ar„ Óntreag„ zi de zi: acuze reciproce de sprijinire a cercurilor de interese, la televiziune, la radio sau Ón pres„, lips„ total„ de comunicare, prezen˛„ nedorit„ la ∫edin˛ele Guvernului, suspend„ri ale mini∫trilor liberali, finalizate cu debarc„ri, prelungirea nepermis„ a vacan˛ei de portofoliu ministerial dintre cele mai importante, precum cel de la externe, consult„ri pentru realizarea unui Guvern de uniune na˛ional„, care se desf„∫oar„ ast„zi, at‚ta vreme c‚t avem un Guvern ∫i un prim-ministru votat de Parlament etc., etc.
™i dac„ acesta este parteneriatul institu˛ional dintre pre∫edinte ∫i prim-ministru, promis de domnul B„sescu, Ón 2004, este de la sine Ón˛eles c„ la fel de constant„ ∫i eficient„ a devenit ∫i grija fa˛„ de problemele profesorilor, promis„ Ón campania electoral„ tot de domnul B„sescu.
Din p„cate, Ón ultimii doi ani problemele profesorilor ∫i, totodat„, ale Ónv„˛„m‚ntului au devenit tot mai numeroase ∫i cople∫itoare. Mo˛iunea celor 69 de senatori semnatari le evoc„: una este mai grav„ dec‚t alta. S-a afirmat ∫i de c„tre un coleg al dumneavoastr„ de la putere, domnule ministru, ∫i ast„zi Radioul na˛ional a reluat aceast„ idee, c„ mo˛iunea pe care o discut„m ast„zi este rupt„ de realitate. Or, nu realit„˛i sunt abandonul ∫colar ∫i analfabetismul, haosul pe durata examenelor na˛ionale ∫i fraudarea acestora, func˛ionarea unit„˛ilor ∫colare neavizate medico-sanitar, spa˛iile insuficiente din gr„dini˛e ∫i din ∫coli, cre∫terea alarmant„ a ponderii profesorilor necalifica˛i Ón mediul rural, sc„derea dramatic„ a num„rului elevilor de la ˛ar„ care au acces Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar, num„rul mare, Ón cre∫tere, al profesorilor care p„r„sesc sistemul ∫i salariile ridicole, de natur„ s„ demotiveze Óntregul corp profesoral?
## Domnule ministru,
Tot rupt„ de realitate este ∫i aceast„ anex„ pe care o am aici Ón m‚n„? Ordinul ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii nr. 329 din 13.02.2007 la Normele privind modul de decontare a facilit„˛ilor de transport pentru elevii care beneficiaz„ de decontarea cheltuielilor de transport ca urmare a faptului c„ nu pot fi ∫colariza˛i Ón localitatea de domiciliu. La art. 1 alin. 1 se precizeaz„ c„ acestor elevi li se deconteaz„ cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii prin unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt la care sunt ∫colariza˛i, pe baz„ de abonament, re˛ine˛i, Ón limita a 50 de kilometri. La alin. 2 se face iar vorbire de abonamentul lunar al acestor elevi.
Dar, domnule ministru, v„ Óntreb pe c‚te trasee din ˛ar„ mai func˛ioneaz„ acum autobuze care s„ elibereze abonamente lunare? Cunoa∫te˛i a∫a ceva? Œn jude˛ul Ia∫i, de unde sunt, nu exist„ asemenea trasee de autobuze care s„ elibereze abonamente. Elibereaz„ bilete. Deci prevederea din aceste norme face inoperant ordinul dumneavoastr„ ∫i dreptul elevilor de a-∫i recupera cheltuielile. Œn consecin˛„, nici elevii nu pot frecventa ∫coala, domnule ministru. Deci nu e rea-voin˛„ ∫i nu acuze gratuite!
M„ririle salariale promise au r„mas vorbe Ón v‚nt, de∫i domnul B„sescu Ón aceea∫i celebr„ scrisoare afirmase senten˛ios c„: îun Guvern dac„ dore∫te cu adev„rat poate g„si resursele necesare pentru a aloca Ónv„˛„m‚ntului ceea ce i se cuvine de drept“. Ori nu a˛i dorit, ori nu a˛i ∫tiut cum! Recunoa∫tem, Óns„, c„ investi˛iile f„cute anul trecut Ón Ónv„˛„m‚nt au fost ca niciodat„, dar semnal„m lipsurile care sunt Ón Ónv„˛„m‚nt. Nu vrem s„ facem din ceea ce nu este îcal negru“!
V-am amintit, domnule ministru, c‚teva din actualele probleme grave ale Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, Óndeosebi dintre acelea care s-au accentuat ∫i multiplicat Ón ultimii ani de c‚nd P.D. gestioneaz„ politica din Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare.
™i pentru a nu crede cumva c„ altele nu mai exist„, am s„ v„ re˛in aten˛ia cu Ónc„ una la care, de∫i semnalat„, f„c‚nd subiectul unei largi dezbateri Ón cadrul Comisiei de Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport din Camera Deputa˛ilor, conducerea ministerului a r„mas insensibil„.
Programele ∫colare din ultimii ani au con˛inuturile foarte sumar enun˛ate. Din acest motiv, manualele op˛ionale, nu alternative, cum incorect se spune adeseori, elaborate pe baza lor, sunt foarte diferite prin con˛inut, situa˛ie care face aproape imposibil„ realizarea unei preg„tiri unitare la nivel na˛ional.
Spre exemplu, programa de istorie pentru clasa a XI-a a provocat un scandal justificat Ón Parlament, reflectat corect de pres„. Scandalul a trecut, iar programa ∫i situa˛ia au r„mas acelea∫i ∫i s-ar putea repeta ∫i Ón anul urm„tor, cu aceea∫i eficien˛„.
Œn anul ∫colar viitor, 2007—2008, se schimb„ programa de istorie ∫i la clasa a XII-a, programa este redactat„ Ón acela∫i stil ca ∫i cea incriminat„, de la clasa a XI-a. Pe baza ei, se lucreaz„ deja la manualele care vor fi la fel de str„ine de titlul enun˛at pe copert„.
Domnule ministru, sindicatele acuz„ lipsa de comunicare a conducerii ministerului cu acestea. Rela˛ia institu˛iei pe care o conduce˛i cu principalii parteneri sociali, sindicatele, este definitiv compromis„. Nu Ón˛elegem Óns„ dispre˛ul ar„tat fa˛„ de Comisia de Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a Senatului.
A˛i declinat orice invita˛ie a comisiei pentru a dialoga pe proiecte ∫i propuneri legislative majore. Ne-a˛i ignorat, trimi˛‚ndu-ne, de regul„, directorii ∫i, Ón cazuri fericite, secretarii de stat cu care s-a angajat un dialog pozitiv. Suferi˛i, domnule ministru, de sindromul îMonica“, un alt ministru care a ignorat ∫i ignor„ Ón mod constant Senatul Rom‚niei!
Domnule ministru, Óng„dui˛i-mi, Ón final, o ultim„ chestiune. A˛i promis prin programul de guvernare o serie de proiecte legislative care s„ reformeze Ónv„˛„m‚ntul. Au ap„rut ∫i se g„sesc Ón discu˛ie public„ trei dintre acestea: dou„ proiecte privesc Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i universitar, un alt proiect prive∫te Statutul corpului didactic. Trebuie s„ v„ m„rturisesc Óns„, domnule ministru, c„ toate cele trei proiecte nemul˛umesc profund sindicatele ∫i slujitorii Ónv„˛„m‚ntului.
Motivele sunt numeroase ∫i temeinice. Pentru fiecare proiect de lege v-a∫ putea evoca c‚teva zeci de motive, dar toate pot constitui simple puncte de vedere, e drept,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 ale unui slujitor al sistemului de peste 40 de ani, dublat ∫i de o experien˛„ semnificativ„ Ón Legislativ.
C‚nd Ón 1993—1994 discutam proiectul Legii Ónv„˛„m‚ntului Ón calitatea mea de atunci de pre∫edinte al Comisiei de Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport credeam sincer c„ legea va rezista. M-am Ón∫elat, Ómpreun„ cu to˛i cei care au nutrit aceast„ speran˛„ de∫art„.
Asemenea legi precum cele aflate acum Ón dezbatere public„ sunt de importan˛„ cov‚r∫itoare pentru evolu˛ia Rom‚niei Ón urm„torii 20—30 de ani. V„ pute˛i asuma o asemenea r„spundere de unul singur?
Dar, mai Ónainte de toate, unde este strategia de dezvoltare a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, care trebuie s„ fac„ predictibil„ evolu˛ia acestuia Ón urm„toarele decenii, care s„ indice comandamentele majore la care trebuie s„ r„spund„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc Óntr-o pia˛„ comunitar„ a for˛ei de munc„ de peste 500 de milioane de cet„˛eni?
Aceste proiecte de lege elaborate de minister trebuiau precedate de o strategie bine articulat„, pe con˛inut ∫i structur„, pe descentralizare real„, pe autonomie financiar„ ∫i decizional„ cobor‚t„ p‚n„ la nivelul fiec„rei unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, fie preuniversitar, fie universitar. O atare strategie trebuie asumat„ de partidele parlamentare, pentru coeren˛„ ∫i stabilitate, dincolo de ciclurile electorale. O guvernare de 4 ani nu poate realiza Ón practic„ o at‚t de complex„ ∫i important„ construc˛ie educa˛ional„.
Spiru Haret, care a reformat Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc acum 100 de ani, a fost 11 ani ministrul Ónv„˛„m‚ntului ∫i a avut deci nu numai for˛a intelectual„ a cre„rii sistemului, dar ∫i timpul necesar.
Abia dup„ o asemenea strategie, care este asumat„ de toate partidele parlamentare ∫i dezb„tut„ public, se pot elabora proiectele de lege at‚t de necesare care, cu adev„rat, s„ reformeze sistemul Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, preg„tindu-l pentru concuren˛a cu Uniunea European„.
Iat„ de ce, domnule ministru, Grupul social-democrat v„ solicit„ retragerea acestor proiecte ∫i Ónaintarea spre dezbatere public„ a unei strategii privind Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc care s„ Óntruneasc„ consensul tuturor partidelor parlamentare.
™i aici Ói dau dreptate pe de-a-ntregul domnului pre∫edinte B„sescu c‚nd afirma: îO na˛iune f„r„ educa˛ie puternic„ are viitorul pus sub semnul Óntreb„rii.“
Domnule ministru,
Œn discu˛ia politic„ de zi cu zi suntem adversari politici, dar Ón problemele de Ónv„˛„m‚nt suntem colegi ∫i trebuie s„ primeze interesul na˛ional. Despre a∫a ceva a fost vorba Ón interven˛ia mea ∫i sper c„ m-am f„cut Ón˛eles. V„ mul˛umesc.
Este adev„rat c„ s-au acordat acele cifre, dar ele sunt mult sub prevederile stabilite de Parlament prin adoptarea legii referitoare la Programul de guvernare.
Œn plus, domnul ministru nu a dat ace∫ti bani din buzunarul personal. Fondurile pentru M.E.C. au fost adoptate prin Legea bugetului de stat ∫i Ón anul 2005, ∫i Ón anul 2006, ∫i Ón anul 2007 de c„tre dumneavoastr„, de c„tre parlamentari. Ministerul avea obliga˛ia s„ cheltuiasc„, cu respectarea legii, aceste fonduri.
Spunea domnul ministru c„ Guvernul a produs fonduri pentru educa˛ie. Nu le-a produs Guvernul, ci Parlamentul, prin Legea bugetului.
De asemenea, spunea domnul ministru c„ promisiunile electorale ale Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. sunt puse Ón practic„. Este adev„rat, dar numai par˛ial.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 ™i am s„ fac trimitere din nou la prevederile din Programul de guvernare. La pagina 17 se precizeaz„:
îGuvernul Rom‚niei va asigura o cre∫tere substan˛ial„ a salariilor personalului din educa˛ie peste cre∫terea medie a salariului din economie, lu‚nd Ón considera˛ie necesit„˛ile legitime ale slujitorilor ∫colii, statutul ∫i respectul de care ace∫tia trebuie s„ se bucure Ón societate.“
V„ aminti˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ de nenum„rate ori cadrele didactice, organizate Ón sindicate, din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i cel universitar au fost nevoite s„ organizeze ∫i s„ desf„∫oare greve pentru a for˛a pe domnul ministru s„ accepte cre∫terea drepturilor salariale ale cadrelor didactice.
S-a ajuns Óntr-o situa˛ie delicat„ ca Ón Parlament s„ se convin„ de c„tre senatori ∫i deputa˛i, Ómpreun„ cu sindicatele, s„ se aloce Ón acest an, de la investi˛ii spre cheltuieli de personal, o anumit„ sum„ care s„ permit„ cre∫terea salariilor cadrelor didactice, iar domnul ministru, care este cadru didactic, a fost Ómpotriva cre∫terii acestor salarii.
De asemenea, ˛in s„ v„ amintesc c„ Ón ∫edin˛a de guvern din 17 ianuarie a.c., c‚nd s-a adoptat celebra Hot„r‚re cu nr. 33, prin care unui singur cet„˛ean, care nu este nici dasc„l, nici cercet„tor, este vorba de celebrul prin˛ Radu Duda, domnul ministru a fost de acord ca acestuia s„ i se dea 600 milioane lei pe lun„ s„ cheltuiasc„, c‚t la 100 de profesori...
Iat„ c‚teva dintre faptele care dovedesc afirma˛ia de mai sus.
1. Ilegala acoperire timp de aproape ∫ase luni a diplomelor false eliberate Ón specialit„˛i medicale la Universitatea Oradea. Printr-un prim control dispus de Domnia Sa la sf‚r∫itul lunii septembrie 2006 a rezultat cu claritate din raportul domnului director general Vasile N„st„tescu c„ diplomele false Ón specialit„˛ile medicale chiropraxie, osteopatie, naturopatie ∫i posturologie exist„ Ón num„r de 22. Printre aceste diplome se afl„ ∫i diploma domnului Adrian Maghiar, fratele rectorului Traian Maghiar, diplom„ Ón chiropraxie. Acest raport este schimbat ∫i urmeaz„ alte adrese Ónaintate Parlamentului Rom‚niei Ón care se spune c„ exist„ doar patru diplome completate gre∫it, iar totul este motivat legal.
Œn acest mod, Ón loc s„ se dispun„ imediat, dup„ primul control, suspendarea rectorului care a semnat aceste diplome, suspendarea fratelui rectorului care a uzat de fals cu asemenea diplome, anularea acestor diplome, care reprezint„ un atentat la s„n„tatea celor trata˛i de asemenea impostori diploma˛i, domnul ministru H„rd„u a acoperit aceste fapte p‚n„ Ón momentul Ón care ele devin mult prea evidente Ón urma cercet„rii Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie, a Corpului de control al primuluiministru ∫i a unei subcomisii parlamentare constituite Ón acest scop.
2. Acoperirea fraudei de la bugetul de stat de peste 50 milioane euro pentru terenurile din Cluj-Napoca, de la ™apca Verde, 35 de hectare, ∫i pentru raport„rile fictive de studen˛i ∫i posturi la Universitatea din Oradea.
De∫i sesizat Ónc„ din octombrie 2006, m„surile administrative nu au fost dispuse ∫i, de asemenea, a intervenit Direc˛ia Na˛ional„ Anticorup˛ie ∫i Corpul de control al primului-ministru pentru ca, Ón sf‚r∫it, domnul ministru s„ se constituie Ón parte v„t„mat„ pentru recuperarea sumelor fraudate de la bugetul de stat, dar numai pentru Universitatea din Oradea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
Da, acest ministru are calit„˛i specifice, zic eu, unui clujean, c„-i place disciplina, c„ este un om serios ∫i Óncearc„ s„ fac„ lucruri predictibile.
Pentru acest motiv, avem sup„r„rile noastre ∫i noi cu Universitatea din Cluj-Napoca, cu Ónv„˛„m‚ntul confesional, cu unificarea unor ∫coli din jude˛ul Cluj, dar cu toate acestea noi vom vota pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc ∫i Ómpotriva acestei mo˛iuni simple.
V„ mul˛umesc.
Clam‚nd faimoasa autonomie universitar„, anumite universit„˛i de Ónv„˛„m‚nt superior fac promov„ri pe criterii care nu numai c„ nu ne vor apropia de primele 500 universit„˛i ale lumii, dar ne vor Óndep„rta ∫i mai mult. Ministerul nu poate ∫i personal cred c„ nici nu trebuie s„ Óncalce autonomia universitar„, dar, tocmai de aceea, avea datoria s„ fac„ foarte rapid o clasificare obiectiv„ a universit„˛ilor ∫i s„ propun„ o finan˛are diferen˛iat„ Ón func˛ie de aceasta.
Men˛ionez aici exemplul Germaniei, care a hot„r‚t recent s„ finan˛eze Ón mod preferen˛ial doar primele trei universit„˛i din aceast„ ˛ar„, pornind de la premisa c„ acesta este singurul model care s-a dovedit de succes la nivel interna˛ional.
O astfel de decizie, deloc u∫oar„ din punct de vedere politic, m„ ∫i Óntreb dac„ la noi Ón ˛ar„ cineva va avea curajul s„ o ia vreodat„, a putut fi pus„ Ón aplicare ∫i pentru c„ Ón momentul Ón care a fost luat„ exista un clasament riguros al universit„˛ilor germane.
At‚ta timp c‚t la noi nu exist„ o clasificare a universit„˛ilor care s„ atrag„ dup„ sine ∫i finan˛area diferen˛iat„, nu se poate vorbi despre o lupt„ pentru calitate. Mai mult chiar, se poate ajunge la situa˛ia Ón care eforturile l„udabile ale Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Cercetare s„ nu poat„ fi valorificate a∫a cum ar trebui. Pentru c„, dac„ A.N.C. a demarat Ón ultimii ani un program foarte ambi˛ios de cercetare la nivel na˛ional, al c„rui rezultat sunt convins c„ se va vedea Ón urm„torii ani, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii nu a profitat de ocazie pentru a promova Ón paralel, rapid ∫i eficient, criteriul cercet„rii at‚t Ón promovarea universitar„ la nivel individual, c‚t mai ales Ón evaluarea de ansamblu a unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt.
Este p„cat de efortul care s-a f„cut pentru cre∫terea finan˛„rii cercet„rii, dac„ aceasta nu este folosit„ ∫i pentru ierarhizarea unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt superior. Se apropie cu pa∫i destul de repezi alegerile pentru un nou mandat Ón universit„˛i. Œn aceste condi˛ii, ministerul lanseaz„ spre dezbatere un proiect destul de controversat, cu numeroase lacune ∫i multe prevederi discutabile, dar nu reu∫e∫te s„ ofere membrilor comunit„˛ii academice criterii dup„ care s„-∫i aleag„ viitori conduc„tori.
Ar fi fost de a∫teptat ca ministerul s„ acorde o maxim„ importan˛„ acestei activit„˛i de care depinde soarta ∫i viitorul Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.
P‚n„ Ón prezent, Agen˛ia Rom‚n„ de Asigurare a Calit„˛ii Ón Œnv„˛„m‚ntul Superior ar fi trebuit s„ comunice deja rezultate, nu s„ organizeze alegeri interminabile. Mai mult dec‚t at‚t, pentru a risipi orice suspiciuni ∫i ca o dovad„ de maxim„ responsabilitate, ministerul ar fi putut s„ dubleze evalu„rile A.R.A.C.I.S. cu acelea ale unei agen˛ii de evaluare externe.
Toate aceste date ar fi trebuit s„ fie f„cute publice c‚t mai cur‚nd ∫i c‚t mai rapid, pentru a ∫ti unde ne afl„m ∫i Ón ce direc˛ie trebuie s„ mergem acum c‚nd Rom‚nia a devenit ˛ar„ a Uniunii Europene.
Œn loc de aceasta, se profileaz„, din p„cate, situa˛ia Ón care vom dezbate interminabil o lege al c„rei proiect invit„ parc„ la o astfel de dezbatere. Œntre timp, vom avea alegeri la nivelul universit„˛ilor f„r„ nici cea mai vag„ idee despre performan˛a actualilor manageri ∫i despre adev„ratele criterii dup„ care trebuie ale∫i urm„torii, a∫a Ónc‚t urm„torii vor fi ale∫i, probabil, tot dup„ micile cercuri de interese din interiorul comunit„˛ilor universitare.
Ministerul va continua s„ se pl‚ng„ de lipsa de performan˛„ a universit„˛ilor rom‚ne∫ti, acuz‚nd autonomia universitar„ care nu i-ar permite, chipurile, s„ se amestece Ón sistemul de promov„ri, uit‚nd s„ men˛ioneze c„ nu ∫i-a Óndeplinit menirea principal„, aceea de evaluare corect„ ∫i serioas„ a acestor unit„˛i autonome.
Œn aceste condi˛ii, nu este de mirare c„ o parte dintre profesori, Ómpreun„ cu o ∫i mai mare parte dintre studen˛i vor migra Ónspre ˛„ri cu A.R.A.C.I.S.-uri mai rapide ∫i mai eficiente, l„s‚ndu-ne pe noi, aici, tot acolo unde suntem, adic„ Ón afara oric„rui clasament interna˛ional, de parc„ am fi Ón afara timpului ∫i a spa˛iului.
Iat„ de ce, Partidul Conservator va vota mo˛iunea simpl„ pe care o dezbatem ast„zi.
Spunea ∫i despre ministrul educa˛iei c„ are realiz„ri zero, mai ales la capitolul: fixarea investi˛iei Ón capitalul uman, ∫i mai punea˛i ∫i o Óntrebare Ón care spunea˛i care este raportul dintre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i Comisia European„ privind avizarea proiectelor de investi˛ii.
Œntrebarea dovede∫te ∫i o necunoa∫tere a acquis-ului comunitar, Óntruc‚t programul de modernizare a infrastructurii educa˛ionale are doar implicit ∫i indirect o component„ regional„ ∫i este un pachet de m„suri destinate educa˛iei.
Dovada fezabilit„˛ii investi˛iilor ∫i a corectitudinii Ón derulare se g„se∫te pe teren, Ón numeroasele rapoarte f„cute Ón urma controalelor diferitelor institu˛ii specializate ale statului, pe care pute˛i ∫i dumneavoastr„ s„ le lectura˛i.
A∫ mai aminti faptul c„ toate ˛„rile candidate, ca ∫i Rom‚nia, au adoptat, Ónainte de aderare, strategii complexe de dezvoltare a cercet„rii ∫tiin˛ifice, dezvolt„rii tehnologice ∫i inov„rii.
Aceste strategii le-au permis s„-∫i redeseneze rapid, modern ∫i func˛ional, parteneriatele.
Spunea˛i c„ s-a reu∫it o recuperare de doar 18% din contribu˛ia noastr„ la aceste fonduri. Cifra este valabil„ pentru 2004, dar nu este valabil„ pentru 2006, c‚nd procentul este de peste 48%.
Guvernul anterior s-a angajat, prin diferite documente, c„ va deschide la Bruxelles un oficiu pentru ∫tiin˛„ ∫i tehnologie, care s„ contribuie la promovarea valorilor ∫tiin˛ei rom‚ne∫ti.
Trebuie s„ recunoa∫tem ∫i s-o recunoa∫te˛i ∫i dumneavoastr„ c„, Ón momentul prelu„rii guvern„rii, acest lucru nu era realizat.
Men˛iona˛i despre strategia din Agenda Lisabona. A∫ vrea s„ v„ men˛ionez c‚teva lucruri. Rom‚nia s-a angajat ferm Ón direc˛ia cre∫terii cheltuielilor pentru cercetare, Ón acord cu orientarea european„ privind apropierea p‚n„ Ón anul 2010 de un nivel mediu al cheltuielilor totale pentru cercetare de 3% din produsul intern brut, din care 1% din fonduri publice.
Œn anul 2006 s-a crescut cu 80%, ating‚nd 0,4% din produsul intern brut. Œn anul 2007, cu 50%, iar p‚n„ Ón 2010, se sper„ s„ avem 1%.
Spunea˛i dumneavoastr„ despre strategii ∫i faptul c„ nu avem strategii privind cercetarea, dar vreau s„ v„ spun c„ avem strategii Ón dezvoltarea capitalului uman, a bazei materiale pentru cercetare, Ón cre∫terea num„rului ∫i Ómbun„t„˛irea structurii calitative a personalului de cercetare.
Sigur, v„ mai Óntreba˛i care a fost modalitatea de alegere a celor care fac parte din Oficiul Rom‚n pentru ™tiin˛„ ∫i Tehnologie. M„ rog, o parte dintre ei au fost nominaliza˛i de dumneavoastr„, o parte sunt din ceea ce Ónseamn„ organisme colaterale, dar eu vreau s„ vorbesc ∫i s„ m„ refer ∫i la un aspect corect men˛ionat ∫i ridicat de distinsul nostru coleg senator, domnul profesor Solcanu.
Noi ar trebui s„ facem o disjunc˛ie. S„ analiz„m separat responsabilitatea unui partid politic care ∫i-a asumat r„spunderea pentru Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i nu vreau s„ fac acest lucru acum, dar vreau s„ iau ap„rarea domnului ministru Mihail H„rd„u.
Am mai intervenit la o mo˛iune de cenzur„, acum doi ani de zile, Ón Senat, prima mo˛iune adresat„ Guvernului, ∫i se referea la Ministerul Agriculturii. Punctual, am vorbit despre Capitolul îInunda˛ii“ ∫i despre Capitolul îIriga˛ii“ ∫i am spus c„ nu este corect s„ se adreseze o mo˛iune unui ministru care are dou„ luni de guvernare, Óntruc‚t Ón spate sunt 14 ani de nerealiz„ri.
Eu vin acum ∫i — a∫a sunt eu — vreau s„ iau ap„rarea cuiva, sim˛ind c„ acea persoan„ merit„. Domnul ministru Mihail H„rd„u, prin modestie, inteligen˛„, d‚nd dovad„ de mult„ flexibilitate, a reu∫it lucruri foarte bune. Sigur, nu le-a reu∫it pe toate ∫i nimeni, fiind Ón locul dumnealui, nu putea s„ fac„ acest lucru. R„m‚n lucruri de f„cut ∫i pe viitor, dar dac„ este s„ punem Ón balan˛„ ce s-a f„cut bun ∫i ce nu s-a f„cut, mult mai greu apas„ balan˛a pentru ceea ce s-a f„cut bun.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 De aceea, eu zic ∫i v„ rog, tot Ón spiritul Ón˛elepciunii rabinului, c„ dac„ ar fi s„ vot„m prin votul electronic, nu v-a∫ cere s„ vota˛i Ómpotriva mo˛iunii, dar v-a∫ ruga s„ nu vota˛i pentru ea ∫i s„ v„ ab˛ine˛i.
Dac„ votul va fi cu bile, va fi dreptul dumneavoastr„ s„ alege˛i, Óns„, Ónc„ o dat„ men˛ionez c„ este foarte greu s„ atragi aten˛ia unui singur ministru pentru o r„spundere care revine ∫i guvernului anterior ∫i va reveni ∫i guvernului ce va urma.
Mai vreau s„ fac o precizare. Am sus˛inut Ón Senat o mo˛iune adresat„ unui alt ministru, pe care dumneavoastr„ l-a˛i nominalizat, ∫i merita acea mo˛iune.
Domnul ministru Mihail H„rd„u nu o merit„, pentru c„ eu sunt convins c„ dumnealui va re˛ine observa˛iile dumneavoastr„, va ˛ine cont de ele ∫i va face Ón a∫a fel Ónc‚t s„ Ómbun„t„˛easc„ c‚t mai repede ceea ce-i lipse∫te ministerului ∫i s„ aplice, Ón programul care urmeaz„, ceea ce trebuie s„ aplice. Mul˛umesc.
Dac„ vedem r„spunsurile pe care le dau p„rin˛ii ∫i elevii la Óntrebarea: îCrede˛i c„ examenele na˛ionale vor fi fraudate?“, vom observa c„ exist„ un procent foarte mare al celor care r„spund înu“, dar ast„zi m„ v„d nevoit s„ v„ rog s„ d„m un mesaj prin care s„ Óncerc„m s„ red„m Óncrederea oamenilor Ón sistemul rom‚nesc de Ónv„˛„m‚nt.
Un alt lucru care reiese clar ∫i din interven˛ia domnului ministru, dar ∫i din pozi˛iile publice fa˛„ de diferitele lucruri, este c„ domnul ministru caut„ vina oriunde Ón alt„ parte, cu excep˛ia propriei sale persoane.
Am f„cut de la aceast„ tribun„ o declara˛ie politic„ av‚nd ca subiect violen˛a Ón ∫coli. Am considerat ∫i consider c„ este un subiect care merit„ ∫i va merita aten˛ie, Óntruc‚t fenomenul nu scade Ón intensitate, ci, dimpotriv„.
Œn finalul declara˛iei, solicitam ministerului s„ trateze cu mai mult„ responsabilitate fenomenul, at‚t ∫i nimic mai mult!
Am primit un r„spuns care se voia ironic, dar care demonstra c„ domnul ministru dorea s„-i pun„ la punct pe senatori, pe care-i dojenea, Ói punea la col˛ ∫i-i tr„gea la r„spundere.
Am s„ dau c‚teva exemple din reac˛ia pe care domnul ministru a avut-o la demersul pe care eu l-am ini˛iat. Citez: îSubliniez ∫i faptul c„, dintr-o minim„ decen˛„, nu voi enumera cazurile de violen˛„ din cadrul Senatului, vizualizate de c„tre elevi ∫i familiile lor. Nu voi aminti nici numeroasele situa˛ii Ón care, convoca˛i fiind la Senat, ministrul educa˛iei sau secretarii de stat au a∫teptat Óndelungat„ vreme dup„ ora planificat„ spre a r„spunde interpel„rilor sau, ∫i mai grav, au fost am‚na˛i pentru o dat„ ulterioar„, Óntruc‚t senatorii obosiser„ Óntre timp. Consider c„ ∫i timpul nostru este la fel de pre˛ios, cu at‚t mai mult cu c‚t noi muncim ∫i vinerea ∫i s‚mb„ta“.
Observa˛ia vine de la un domn ministru care nu a venit niciodat„ la comisia de specialitate ∫i pe care personal nu l-am v„zut s„-∫i sus˛in„ vreodat„ un proiect legislativ Ón Senatul Rom‚niei.
Mai departe, domnul ministru spune, citez: îSunt, de asemenea, convins c„ mai mult„ decen˛„ financiar„ Ón Senat ar fi permis plata salariilor pentru necesarii pedagogi ∫i psihologi Ón fiecare ∫coal„, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón ˛„rile civilizate Ón care, din prea multa grij„ a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 ale∫ilor, emigreaz„ floarea tineretului“. Cred c„ la decen˛„ financiar„ Ón Senat se g‚nde∫te domnul ministru atunci c‚nd beneficiaz„ de confortul ∫i luxul unei limuzine de 60.000 euro!
Œntr-un post-scriptum menit s„ m„ dea gata, domnul H„rd„u m„ roag„ s„-i reamintesc suma donat„ de c„tre membrii Senatului, Ón vara anului 2005, Ón contul solidarit„˛ii cu elevii din zonele inundate. Fiecare dintre colegii senatori ∫tie dac„ s-a implicat sau nu Ón timpul inunda˛iilor, a∫a cum fiecare dintre colegi poate hot„rÓ dac„ aceasta este maniera Ón care un membru al Guvernului se poate raporta la forul legislativ.
Am dat acest exemplu, ∫i nu o fac pentru prima dat„, pentru c„ eu cred cu t„rie, domnule ministru, Ón for˛a colabor„rii institu˛ionale, Ón lucrul comun pentru rezolvarea unor probleme de interes general. Œn opinia mea, rela˛ia domnului ministru cu Senatul Rom‚niei nu a fost una pe care o a∫teptam. Din punctul acesta de vedere, ar fi avut de Ónv„˛at de la predecesorul s„u. Dac„ ar fi venit mai des la Senat ∫i ar fi comunicat mai mult cu noi, probabil c„ nu ar fi postat pe site-ul ministerului, la sf‚r∫itul anului trecut, un mesaj care ar fi putut fi titlul ironic al mo˛iunii de ast„zi, îAm reu∫it tot ce ne-am propus“.
Pentru aceste lucruri, v„ invit, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ vota˛i mo˛iunea simpl„, care, prin urm„rile pe care le-ar putea avea, ar putea reprezenta o nou„ ∫ans„ dat„ Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Apreciez c„ trebuie stimulat„ ∫i orientat„ integral practica studen˛ilor din mediul universitar. Œntruc‚t 40% din num„rul de studen˛i Ónva˛„ Ón Ónv„˛„m‚ntul privat, trebuie ca membrii comunit„˛ilor acestui tip de Ónv„˛„m‚nt s„ aib„ acces mai frecvent Ón cadrul structurilor Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
La fel, trebuie realizat un program special pentru c„minele studen˛e∫ti, dat„ fiind starea actual„ a acestora.
Œn ceea ce prive∫te a doua problem„, cercetarea ∫tiin˛ific„, de∫i s-au f„cut eforturi pentru alocarea unor sume de la bugetul cercet„rii, ajung‚ndu-se la 0,5%, nu este Ónc„ atins„ prevederea de 1% pentru 2007.
Cred c„ se impune ca, Ón domeniul politicilor fiscale, s„ fie necesar„ introducerea unor pachete de stimulente fiscale specifice pentru sus˛inerea activit„˛ilor de cercetare, dezvoltare, inovare ale agen˛ilor economici, prin crearea de universit„˛i antreprenoriale, asupra politicii Ón domeniul financiar, s„ promov„m instrumentele ∫i serviciile financiare adecvate pentru sus˛inerea activit„˛ilor de cercetare, dezvoltare, inovare ale agen˛ilor economici, Ón special ale celor bazate pe un capital de risc, unde Agen˛ia Na˛ional„ de Cercetare ™tiin˛ific„, Ón colaborare cu Agen˛ia pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Ministerul Finan˛elor Publice, s„ ini˛ieze demersul de stimulare a cercet„rii ∫tiin˛ifice la nivelul Óntreprinderilor private Ón colaborare cu universit„˛ile.
Domnilor senatori, ∫ti˛i foarte bine c„ la rectific„rile de buget din anul 2006, unele destul de t‚rziu realizate, am alocat acestui minister sume importante, cu direc˛ionare expres„ spre capitolul îInvesti˛ii“. Toate aceste sume au fost distribuite prioritar spre unit„˛ile ∫i inspectoratele ∫colare care au avut proiecte Óntocmite pentru acest tip de lucr„ri.
Œn anul 2006 s-a v„zut o adev„rat„ schimbare Ón infrastructura ∫colilor din Rom‚nia, at‚t a celor din ora∫e, c‚t ∫i a celor din sate, Ón special acolo unde ∫coala a colaborat cu prim„ria ∫i unde managementul a fost cumulativ ∫i cu sus˛inere de la comunitate.
Din punct de vedere al componentei educative, actuala echip„ managerial„ ∫i, implicit, domnul ministru H„rd„u, sunt critica˛i mai mult pentru ce a f„cut, nu pentru ce nu a f„cut.
La componenta educa˛iei, a∫a cum era normal, s-au pus bazele Ónfiin˛„rii institu˛iilor de evaluare a calit„˛ii, A.R.A.C.I.P. ∫i A.R.A.C.I.S., ∫i unde noi, Parlamentul Rom‚niei, avem o importan˛„ deosebit„ pentru Ónv„˛„m‚ntul de toate gradele, cele dou„ agen˛ii Ónfiin˛ate prin lege func˛ioneaz„ cu adev„rat dup„ criterii ∫i standarde de evaluare ale Uniunii Europene.
Œn momentul de fa˛„, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a lansat Ón evaluare zeci de universit„˛i de stat ∫i private, la care se afl„ comisiile de evaluatori. A.R.A.C.I.S.-ul are Ónregistra˛i peste 1.200 de evaluatori, organiza˛i Ón 13 comisii de specialitate, care urmeaz„, desigur, Ón func˛ie de sumele disponibile, s„-∫i extind„ evaluarea ∫i la alte unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt.
La nivelul Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar se deruleaz„ ac˛iunea de autoevalu„ri, dup„ care A.R.A.C.I.P. va interveni pentru evaluarea extern„ a cel pu˛in 50 de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt unde, probabil, vor fi multe surprize.
Dar, domnule ministru, aceast„ evaluare trebuie s„ fie corect„ ∫i unitar„ la nivel na˛ional, altfel ac˛iunile A.R.A.C.I.P.-ului vor fi lipsite de sens.
Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a v„zut Ón aceast„ ac˛iune cea mai important„ pedal„ de asigurare a calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului ∫i de redeschidere a competi˛iei. Programul de investi˛ii, dublat Ón anul 2007 ca sum„, vizeaz„, Ón primul r‚nd, asigurarea condi˛iilor de studiu care au fost criticate, dar toate aceste sume vor avea la baz„ finan˛area pe proiecte evaluate Ón sistem competi˛ional.
La acest capitol sunt aduse importante critici, anume: c„ sunt ∫coli, Ón special Ón mediul rural, care nu au fost racordate la canalizare ∫i c„ W.C.-urile sunt Ón curtea ∫colii. F„r„ s„ aducem critici ini˛iatorilor mo˛iunii, trebuie s„ v„ spunem c„ nu poate fi amplasat un astfel de W.C. Óntr-o cl„dire, dac„ nu are deversare la sistemul de ap„. Or, acele localit„˛i despre care vorbi˛i nu au fost echipate Ón 14 ani cu canalizare ∫i a˛i l„sat aceast„ mo∫tenire domnului H„rd„u pentru a-l critica! De altfel, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii nu se poate ocupa ∫i de introducerea canaliz„rii Ón local.
Œn primul r‚nd, eu nu v„ acuz, dimpotriv„, v„ aplaud pentru faptul c„ a˛i avut tenacitatea, norocul, Ón˛elegerea, disponibilitatea premierului p‚n„ la urm„ de a vi se pune la dispozi˛ie fonduri Ón plus. E foarte bine ∫i acest lucru nu poate fi contestat. Ar fi ridicol s„ o fac eu, pentru c„ ∫tiu ce b„t„lie a˛i dat, ∫tiu ce ingrat„ e pozi˛ia acestui minister ∫i mai ales a ministrului care Óntotdeauna este suspectat de o coniven˛„, dac„ nu frauduloas„, Ón orice caz, interesat„, cu corpul profesional pe care-l reprezint„, deci nu aici este repro∫ul meu. Repro∫ul meu, ∫i cred c„ ∫i al celor care au conceput Ón prim„ faz„ mo˛iunea, pe care o sus˛in, a fost Ón direc˛ia a dou„ chestiuni. Œn primul r‚nd, ce v„ repro∫ez este lipsa de viziune concret„ asupra dezvolt„rii Ónv„˛„m‚ntului.
Este adev„rat, a˛i investit Ón infrastructur„. E nedreapt„ afirma˛ia unor colegi, ∫i o regret totodat„, care spun c„ Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc 17 ani nu s-a investit nimic. Vreau s„ v„ spun c„ Ón mandatul 2000— 2004, ∫i lucrul acesta Ól ∫ti˛i foarte bine, s-au f„cut ∫i reabilitat 200 de c„mine. Œntr-adev„r, p‚n„ Ón anul 2000 niciun c„min nu a fost inaugurat. V„ pot spune c„ pe 16 ianuarie 2004 a fost inaugurat un c„min foarte modern pentru Conservatorul de muzic„ îGeorge Enescu“. Dar eu nu vreau s„ fac apologia Ón sensul grecesc al ap„r„rii, eu n-am ce s„ ap„r. Faptele bune sau rele ne acuz„ sau ne ap„r„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 Dar, v„ atrag aten˛ia c„ Ón cadrul acestei probleme a lipsei dumneavoastr„ de viziune asupra dezvolt„rii Ónv„˛„m‚ntului sunt dou„ probleme concrete: ave˛i obliga˛ia, potrivit Legii nr. 288/2004, s„ elabora˛i Ómpreun„ cu Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale o lege prin care s„ corela˛i specializ„rile universitare cu calific„rile profesionale de pe pia˛a muncii, pentru c„, altfel, tot ceea ce noi am Óncercat, adic„ s„ deschidem Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc la standarde de calitate, de organizare ∫i de recunoa∫tere a diplomelor la nivel european, r„m‚ne f„r„ sens. Cu alte cuvinte, trebuie s„ ave˛i o lege, Óntr-un timp foarte scurt, care s„ spun„ c„ celor care au absolvit cu licen˛„ li se recunoa∫te Ón profesia lor un anumit nivel de exercitare a unei func˛ii, care s„ spun„ celor care au f„cut masterul c„ pot s„ exercite niveluri mai ridicate la acea profesie ∫i a∫a mai departe.
Œn al doilea r‚nd, ceea ce vreau s„ v„ spun ∫i v„ repro∫ez direct ∫i privindu-v„ Ón ochi, domnule ministru, chiar dac„ privirea dumneavoastr„ zboar„ ca un apeiron, a∫a survoleaz„ lumea, este c„ P.S.D.-ul a ini˛iat un proiect de lege prin care s-a acordat dreptul la o sum„ de 100 euro pentru achizi˛ionarea de c„tre profesorii din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar a materialului didactic necesar Ómbun„t„˛irii calit„˛ii lor profesionale ∫i Ómbun„t„˛irii calit„˛ii actului de educa˛ie la catedr„.
Œn primul r‚nd, ∫i intr„ Ón acela∫i context al prelu„rii f„r„ citare a acelor care au f„cut acest proiect, Senatul, Parlamentul, Ón ansamblul s„u.
Œn primul r‚nd, legat de Legea Ónv„˛„m‚ntului, cred c„ este o percep˛ie diferit„.
Am postat Legea Ónv„˛„m‚ntului sub forma unui _draft_ . Suntem Ón continuare receptivi la toate observa˛iile pe care le primim din sistem. Vom realiza acel pachet legislativ. La momentul respectiv vom Óncepe negocierile cu fiecare dintre partenerii sociali, cu fiecare actor din spa˛iul educa˛ional rom‚nesc.
Deci cred c„ suntem critica˛i Ónainte de a realiza ceva. Œn mod sigur, am afirmat ∫i Ón expunerea anterioar„, avem strategiile pe termen mediu ∫i lung. Am f„cut pentru prima dat„ raport„rile, starea educa˛iei, Ón 2005
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007 toamna, Ón 2006 toamna, care sunt ∫i la Comisiile de Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor. Aceste rapoarte se finalizeaz„ cu direc˛iile de ac˛iune ale ministerului, cu strategia care rezult„ din analiza rezultatelor.
Legea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului este bine-venit„, a fost Ónt‚rziat„... ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ pentru ce. Œnt‚rzierea activit„˛ii Agen˛iei pentru Evaluarea Calit„˛ii Ón Œnv„˛„m‚ntul Superior a condus ca numai Ón acest an s„ se fac„, a∫a cum spunea domnul senator, evalu„ri a 10 universit„˛i, din care dou„ ale Ónv„˛„m‚ntului privat. Se pun bazele metodologiei care deja este promovat„, va fi perfectat„ ∫i, Ón mod sigur, va produce efecte.
Œn ceea ce prive∫te modificarea criteriilor care ar ar„ta c„ nivelul calitativ de selec˛ie Ón Ónv„˛„m‚ntul superior a sc„zut datorit„ deciziei mele, doresc doar s„ reamintesc c„ aceast„ decizie este rezultatul finaliz„rii grevei cadrelor didactice care au impus un punct Ón cadrul protocolului, prin care se cerea revizuirea, diferen˛ierea acestor criterii. Ceea ce s-a ∫i f„cut.
Nu a∫ dori s„ v„ mai re˛in. A∫ vrea s„ spun c„ mi-a f„cut pl„cere s„ reg„sesc, ast„zi, aici, Ón Senatul Rom‚niei, mul˛i prieteni ai Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, chiar ∫i prieteni personali. Dac„ m-a∫ l„sa influen˛at de cuvintele academicianului Moisil: îprietenul adev„rat este cel care Ó˛i arat„ sl„biciunile“, atunci am senza˛ia c„ majoritatea membrilor Senatului pot fi considera˛i prieteni.
Folosesc aceste c‚teva minute pentru a mul˛umi comisiilor de specialitate cu care ministerul nostru a colaborat bine. Pot s„ v„ spun c„ noi am g„sit deschidere ∫i disponibilitate ∫i apreciez dorin˛a concret„ de a Ómbun„t„˛i modul de colaborare.
Sistemul rom‚nesc de educa˛ie ∫i cercetare este deosebit de complex, dar nu are numai puncte slabe. Suntem Óntr-un proces de reform„, suntem la Ónceput de drum, cu proiecte noi legislative, avem Óncredere Ón implicarea dumneavoastr„, a membrilor Senatului, Senatul av‚nd un ultim cuv‚nt.
Legat de mo˛iunea simpl„ de ast„zi, am Óncredere Ón decizia dumneavoastr„, pe care o voi respecta.
V„ mul˛umesc.
Œi rog pe cei cinci colegi nominaliza˛i Ón comisia de num„rare a voturilor, respectiv Radu Georgescu, Cucuian Dan, Dorel Dumitrescu, Gavril„ Vasilescu, Sógor Csaba, s„ vin„ s„ ridice urnele.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ retrage˛i Ón lateral, acolo unde nu v„ deranjeaz„ nimeni, pentru a num„ra. Sunt prezen˛i to˛i cei cinci colegi?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007