Rog liderii grupurilor parlamentare s„ desemneze colegii care vor lua cuv‚ntul Ón numele acestora.
Œl invit la tribuna Senatului pe domnul Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu mo˛iunea prezentat„ de colegii senatori.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.
**Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu —** _ministrul s„n„t„˛ii publice_ **:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am citit cu aten˛ie textul mo˛iunii depuse de P.S.D. ∫i de P.R.M.
Am sperat s„ g„sesc idei care s„ contribuie la accelerarea reformei sistemului sanitar din Rom‚nia. Am sperat ca autorii s„ prezinte m„car scuze, pentru c„ Ón perioada Ón care s-au aflat la guvernare nu au avut nici cea mai mic„ inten˛ie de a face reform„. Din p„cate, m-am Ón∫elat. A treia mo˛iune pe teme de s„n„tate, Ón numai c‚teva luni, este o nou„ dovad„ de demagogie ∫i tupeu nem„surat. Nu pot fi calificate astfel improviza˛iile de genul — ∫i citez: îPartidele semnatare ale prezentei mo˛iuni doresc s„ precizeze c„ au ac˛ionat constant, de-a lungul anilor, pentru o reform„ real„ Ón domeniul s„n„t„˛ii“.
Din nefericire pentru semnatari, de c‚te ori aud o astfel de afirma˛ie, Ómi vine, automat, Ón minte declara˛ia autorului spiritual al acestei mo˛iuni, pentru c„ pe aceasta nu a semnat-o, doctorul Sorin Oprescu.
Œn 2005, la scurt timp dup„ pierderea alegerilor de c„tre P.S.D., domnul doctor recuno∫tea la BBC c„ partidul s„u nu a avut reform„. Iat„ ce spunea dumnealui — ∫i citez — Ón februarie 2005: îS„n„tatea nu a fost o prioritate pentru nici unul dintre partidele care s-au aflat p‚n„ acum la guvernare. P.S.D., at‚t timp c‚t s-a aflat la guvernare, nu a fost capabil s„ fac„ dec‚t un proiect de lege pentru reforma Ón s„n„tate. Aceasta s-a am‚nat Ón Parlament, s-a am‚nat pentru o joi, Óns„ nu s-a spus Ón ce an ∫i nici p‚n„ Ón ziua de ast„zi proiectul de lege nu a fost discutat.“
Aceasta este declara˛ia domnului Sorin Oprescu.
Prezenta mo˛iune este imoral„, pentru c„ se sprijin„ pe starea de nemul˛umire a popula˛iei, nemul˛umire adunat„ Ón ani, iar oamenii au din ce Ón ce mai pu˛in„ r„bdare, ∫i dumneavoastr„ nu face˛i dec‚t s„ le anula˛i ∫i o ultim„ speran˛„. Cinism nem„surat din partea autorilor mo˛iunii, care doresc func˛ia unui ministru, Ón loc s„-i cear„ s„ aplice reforma ∫i, pe baza evalu„rii lor, s„ fac„ aprecieri.
Autorii mo˛iunii vorbesc despre ce au f„cut partidele pe care le reprezint„ pentru s„n„tate, dar, din c‚te ∫tiu,
P.R.M. nu a guvernat Ón ultimii 10 ani. Œntrebarea este dac„ Ó∫i asum„ erorile P.S.D.-ului.
Personal, a∫ fi v„zut P.R.M. Ón postura de a ini˛ia o mo˛iune Ómpotriva tuturor celor ce s-au aflat la guvernare Ón ultimii 10 ani.
La fel de tupeist„ mi se pare ∫i acuza˛ia care mi se aduce mie ∫i ministerului pentru Ónt‚rzierea public„rii ghidurilor de practic„ medical„.
Stima˛i domni de la P.S.D.,
V„ aduc aminte c„ aceste ghiduri trebuiau f„cute Ón 2002, conform unei hot„r‚ri a Guvernului N„stase.
Aceast„ mo˛iune simpl„ reia toate frustr„rile, criticile ∫i minciunile de la mo˛iunea de cenzur„, ratat„ de P.S.D. prin respingerea de c„tre Parlament.
Œn aceast„ situa˛ie, partidele semnatare instig„ la nerespectarea unei legi adoptate de Parlament ∫i validat„ integral de Curtea Constitu˛ional„ a Rom‚niei. A∫a ceva nu este permis!
Œn concluzie, nu merit„ s„ comentez astfel de inep˛ii. Mi se pare mult mai important s„ informez Senatul Rom‚niei despre ceea ce am f„cut de la preluarea acestui mandat.
Pentru o imagine complet„ ∫i corect„, am s„ compar situa˛ia actual„ cu situa˛ia l„sat„ de P.S.D. la sf‚r∫itul guvern„rii. Cred c„ numai a∫a se poate vedea cine a fost demagog ∫i cine a fost interesat de starea de s„n„tate a cet„˛enilor.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ propun, mai Ónt‚i, s„ vedem radiografia bugetului s„n„t„˛ii pe 2005, a∫a cum a fost el l„sat de Partidul Social Democrat.
23.500 miliarde lei, ceea ce Ónseamn„ 25% din bugetul alocat s„n„t„˛ii pentru anul 2005, reprezentau arierate sau, dac„ vre˛i mai explicit, sume nepl„tite la Fondul na˛ional unic de s„n„tate de c„tre diferi˛i operatori economici, cei care erau sc„pa˛i de griji ∫i datorit„ faptului c„ multora li se permitea acest comportament. De aici, un sistem de s„n„tate care era, Ón primul r‚nd, privat de resursele necesare, nu mai pu˛in de un sfert din resursele de care avea nevoie.
La capitolul cheltuieli, 12.000 de miliarde lei, circa 12,5% din bugetul alocat s„n„t„˛ii Ón anul 2005, erau datorii la furnizori, ie∫ite din termenul de plat„ stabilit prin contract. Alte 7.000 de miliarde lei, influen˛e financiare neacoperite ca urmare a major„rilor salariale aprobate dup„ publicarea Legii bugetului de stat pe anul 2005.
V„ aduc aminte, se Ónt‚mpla Ón toamna lui 2004, c‚nd a fost dat„ decizia de majorare a salariilor, nefinan˛at„ de la buget.
Œn plus, 2.500 miliarde lei, necesar neacoperit la plafonul de credite externe pentru contracte ferme aflate Ón diferite faze de derulare. Iat„, a∫adar, modelul de gestionare a crizei din s„n„tate, pe care l-a˛i practicat, domnilor de la P.S.D.!
Œn loc s„ se rezolve problemele din sistem, peste 50% din bugetul alocat s„n„t„˛ii pe anul 2005 fusese arvunit electoral Ónainte de Ónceperea anului 2005.
Ast„zi, la jum„tatea anului 2006, am reu∫it s„ echilibr„m situa˛ia.
Din analiza evolu˛iei colect„rii banilor la Fondul de s„n„tate, Óncep‚nd cu 2004, cheltuielile realizate sunt cu mult mai mari dec‚t veniturile. Valoarea cea mai ridicat„ s-a Ónregistrat Ón 2005, c‚nd, pentru eliminarea blocajului existent, ca urmare a Ónregistr„rii de obliga˛ii de plat„, Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
special c„tre furnizorii de medicamente ∫i materiale sanitare, s-au promovat unele acte normative, prin care s-a asigurat plata acestora. Œn acest sens, s-au achitat datoriile la medicamente din anii 2003 ∫i 2004 la spitale, precum ∫i medicamentele eliberate Ón ambulatoriu, peste valoarea de contract.
Œn sintez„, evolu˛ia veniturilor ∫i cheltuielilor exprimate Ón milioane dolari se prezint„ astfel:
— Venituri totale: Ón 2004 — 2.107 milioane dolari; Ón 2006 — 3.364 milioane dolari. Un plus de 1.257,6 milioane dolari.
— Cheltuieli: Ón 2004 — 2.145 milioane dolari; Ón 2006 — 3.296 milioane dolari. Un plus de 1.150,9 milioane dolari.
— Servicii medicale ∫i medicamente: Ón 2004 se distribuiau 2.112 milioane dolari; Ón 2006 — 3.227 milioane dolari. Un plus de 1.224,5 milioane dolari.
Fa˛„ de 2004, Ón 2006 se constat„, Ón sf‚r∫it, o echilibrare a indicatorilor financiari, Ón condi˛iile foarte dificile preluate.
Atunci, afirma˛ia din mo˛iune nu este o minciun„?!
Fondurile aprobate pentru servicii medicale ∫i medicamente au crescut Ón anul 2006, fa˛„ de 2004, cu 47%. Pentru prima oar„, toate fondurile colectate Ón sistemul de asigur„ri de s„n„tate, men˛inute ca excedent bugetar Ón anii anteriori, au fost deblocate, Ómpreun„ cu fondul de rezerv„, ca urmare a rectific„rilor bugetare. Œn plus, au fost alocate de la buget peste 8.592 miliarde lei pentru medicamente cu ∫i f„r„ contribu˛ie personal„, cheltuielile cu acestea cresc‚nd cu 108,6%.
Unul dintre principalele obiective pentru 2005 a fost reglementarea datoriilor restante din sistemul de s„n„tate, prin g„sirea de mecanisme care, pe de o parte, s„ duc„ la stingerea datoriilor, iar, pe de alt„ parte, s„ reduc„ riscul Ónregistr„rii de noi arierate.
Subfinan˛area sistemului a devenit marea acuz„ adus„ actualei guvern„ri de c„tre P.S.D. Pe de alt„ parte, Óns„, aflat la guvernare, P.S.D. a dat mai pu˛ini bani s„n„t„˛ii dec‚t a f„cut-o Guvernul T„riceanu. Œn campania electoral„, actuala guvernare a promis bani mai mul˛i pentru s„n„tate ∫i iat„ c„ ne-am ˛inut de cuv‚nt. Datele de mai sus sunt concludente. Cre∫tere cu 47%.
Aceasta este realitatea. Œn rest, orice se spune este minciun„ ∫i demagogie.
Œn plus, Legea nr. 95/2006 con˛ine prevederi exprese — art. 256 alin. 3 titlul 8 — Ón sensul c„ sumele colectate Ón contul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate sunt Ón permanen˛„ la dispozi˛ia Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate ∫i se repartizeaz„ de ordonatorul principal de credite propor˛ional cu sumele stabilite prin legile bugetelor anuale, pe fiecare domeniu de asisten˛„ medical„.
Astfel, Ón trimestrul I 2006, peste 600 miliarde lei, colectate suplimentar, s-au alocat deja pentru suplimentarea cheltuielilor cu medicamentele compensate ∫i gratuite. La sf‚r∫itul lunii mai 2006, peste 30% din farmaciile din ˛ar„ mai dispuneau de plafoane neconsumate.
Pentru alocarea sumelor pe farmacii se utilizeaz„, din mai 2006, criterii unitare, supuse consult„rii cu reprezentan˛ii furnizorilor, care au la baz„ adresabilitatea ∫i propor˛ionalitatea Ón ceea ce prive∫te acoperirea morbidit„˛ii.
La modificarea par˛ial„ a criteriilor de alocare a fondurilor pe farmacii, a anun˛at c„ acestea se vor perfec˛iona, urm„toarea etap„ fiind prev„zut„ pentru 1 iulie 2006.
Apreciem c„ o repartizare judicioas„, care s„ ˛in„ cont de realit„˛i, poate contribui la ameliorarea aprovizion„rii cu medicamente.
Autorii mo˛iunii au o Ónclina˛ie patologic„ pentru acuza˛ii mincinoase. Una dintre acestea se refer„ la eliminarea medicamentelor gratuite pentru copii.
Vreau s„ precizez foarte clar: copiii, gravidele, categoriile care beneficiaz„ de legi speciale au, Ón continuare, dreptul la medicamente gratuite. Compensarea medicamentelor la pre˛ de referin˛„ pentru aceste categorii de popula˛ie presupune decontarea 100% din Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate.
Totodat„, prin Legea nr. 95/2006, chiar s-a extins gratuitatea la medicamente pentru gravide ∫i l„uze, indiferent de veniturile ob˛inute, iar la persoanele prev„zute Ón legi speciale ∫i pentru persoanele cu handicap s-a eliminat condi˛ia referitoare la veniturile ob˛inute de c„tre ace∫tia. Ca urmare, noua legisla˛ie este mult mai aproape de cet„˛ean, dar cei de la P.S.D. nu vor s„ citeasc„ legea.
Œn cadrul programelor na˛ionale de tratament Ón diabet, cancer, SIDA, pentru pacien˛ii cu afec˛iuni specifice s-au asigurat medicamente ∫i materiale sanitare specifice. Fa˛„ de anii anteriori, au avut acces la tratament un num„r mai mare de bolnavi. Avem o cre∫tere de 10% Ón 2006, fa˛„ de 2004, av‚nd Ón vedere c„ sunt boli cronice, cu evolu˛ie Ón timp, dependent„ de momentul depist„rii afec˛iunii ∫i instituirii tratamentului.
Totodat„, sumele alocate tuturor subprogramelor na˛ionale au crescut de la 747.000 RON la finele lui 2004 la 1.123.000 RON pentru 2006, ceea ce reprezint„ — re˛ine˛i! — o cre∫tere de 50% fa˛„ de 2004.
Aceast„ cre∫tere permite, pe de o parte, tratarea unui num„r mai mare de bolnavi, precum ∫i accesul la terapii adecvate stadiului bolii, at‚t terapii standard, c‚t ∫i terapii performante, eficiente, ce cresc speran˛a de via˛„, Ómbun„t„˛irea calit„˛ii vie˛ii, precum ∫i posibilitatea reinser˛iei sociale a bolnavilor cu afec˛iuni cu consecin˛e foarte grave asupra climatului familial ∫i st„rii de s„n„tate a popula˛iei, Ón general.
Œn cadrul subprogramelor specificate, avem c‚˛iva indicatori care sunt concluden˛i. De exemplu, la subprogramul HIV-SIDA, num„r de 6.000 bolnavi trata˛i Ón 2004, 6.400 prev„zu˛i Ón 2006, cu o cre∫tere de 106,7%, iar bugetul cre∫te — re˛ine˛i! — cu 137,8%.
La patologia oncologic„, 60.000 bolnavi trata˛i Ón 2004, 67.000 prev„zu˛i Ón 2006, o cre∫tere cu 111,7%, buget alocat care cre∫te cu 144%.
La diabet, pentru c„ tot s-a vorbit Ón mo˛iune despre el, s-au tratat, Ón 2004, 309.257 persoane, se trateaz„, Ón 2006, 366.000 de persoane, cu o cre∫tere de 118,4%.
Œn vederea cre∫terii accesului la tratament specific al bolnavilor cu diabet zaharat, Ón special, antidiabetice orale, circa 70% din num„rul bolnavilor, se preconizeaz„ eliberarea acestora prin farmacii de circuit deschis, iar eliberarea re˛etelor se realizeaz„ pe o perioad„ de 60 de zile, Ón acest fel, evit‚ndu-se deplasarea inutil„ a bolnavilor, precum ∫i supraaglomerarea Ón cabinetele medicale ∫i la farmaciile spitalelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
Aceasta este politica pe care o facem, apropierea actului medical de cet„˛ean.
Finan˛area programului de diabet, Ón cursul acestui an, este adaptat„ at‚t nevoilor popula˛iei, c‚t ∫i noilor pre˛uri ale medicamentelor specifice, provenite din cele dou„ surse: Fondul de s„n„tate ∫i Ministerul S„n„t„˛ii.
Men˛ion„m, totodat„, c„, fa˛„ de 2004, pre˛urile medicamentelor, inclusiv ale celor pentru programe na˛ionale, s-au diminuat progresiv prin sc„derea marjelor de import ∫i distribu˛ie, precum ∫i plafonarea adaosului comercial la farmacii.
Remarcabil este faptul c„ pentru alte subprograme, sumele alocate s-au m„rit substan˛ial — ∫i d„m c‚teva exemple:
Combaterea bolilor cardiovasculare, de la 23.181 pacien˛i Ón 2004, ajungem la 40.240 de pacien˛i Ón 2006, o cre∫tere de 173,6%.
La bolile neurologice, de la 34.200 pacien˛i, vom trata 55.589, cu o cre∫tere de 162,6%.
La hemofilie ∫i talasemie, de la 5.003 la 9.853 de oameni, 197% cre∫tere, iar la transplantul de organe, de la 383 de persoane, sper„m s„ avem anul acesta 22.000 de persoane, o cre∫tere de 57 de ori.
Œn cazul transplantului, Óncep‚nd din acest an, prin finan˛area provenit„ din subprogramul de transplant, se vor realiza un num„r de 350 de transplanturi de organe ∫i ˛esuturi, din care 77 sunt transplanturi de m„duv„.
Œn cazul bolilor cardiovasculare, suma s-a dublat, av‚nd Ón vedere c„ Ón Rom‚nia reprezint„ cauza num„rul unu de deces.
Ca atare, doamnelor ∫i domnilor senatori, aloc„m banii pentru ceea ce Rom‚nia are nevoie. Referitor la favorizarea laboratoarelor private de analize medicale preciz„m c„ legisla˛ia care reglementeaz„ materia asigur„rilor sociale de s„n„tate nu face distinc˛ie Óntre furnizori din punct de vedere al propriet„˛ii, public ∫i privat.
Laboratoarele spitalelor pot participa la procesul de contractare cu casele de asigur„ri de s„n„tate, fiindu-le aplicabile acelea∫i criterii stabilite pentru to˛i furnizorii.
Cu privire la numirea pre∫edintelui Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate de c„tre primul-ministru, la propunerea ministrului s„n„t„˛ii, aceast„ reglementare nu constituie o noutate, fiind prev„zut„ Ónc„ din 1999, prin Legea nr. 145/1997, ∫i continuat„ de P.S.D.
C‚t despre consiliul de administra˛ie al C.N.A.S., dac„ citea˛i legea, vedea˛i c„ acesta, C.N.A.S. are 11 noi atribu˛ii, consecin˛a promov„rii Legii nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii ∫i a noului statut-cadru al C.N.A.S., ceea ce denot„ Ónt„rirea rolului acestui organism de conducere.
Cu privire la aprobarea Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate, preciz„m c„ acesta a fost ∫i este aprobat de Parlament, prin legi bugetare anuale, Ónc„ din anul 1999. Aprobarea bugetului acestui fond de c„tre Parlament are la baz„ prerogativele parlamentarilor de reprezentare a intereselor cet„˛enilor.
Dac„ vre˛i ca dumneavoastr„ s„ nu mai ave˛i aceast„ prerogativ„, trebuie s„ vota˛i un amendament la lege. Vreau s„ v„ mai spun c„ s„pt„m‚na trecut„ am Óncheiat evaluarea spitalelor din Óntreaga ˛ar„. Am b„tut ˛ara, am stat de vorb„ cu medicii, cu reprezentan˛ii administra˛iei locale, au fost prezen˛i ∫i colegi
parlamentari la aceste discu˛ii ∫i evalu„ri, ∫i le mul˛umesc. O opera˛iune dificil„ care implic„, eventual, Ónchiderea unor loca˛ii, eventual, desfiin˛area unor sec˛ii ∫i Ónfiin˛area altora, externalizarea unor servicii, uneori reducerea num„rului de paturi. Reforma real„ Ónseamn„ Óns„ eficientizarea spitalelor, zon„ Ón care se cheltuiesc cei mai mul˛i bani din s„n„tate, peste 70%.
Sunt spitale cu sute de paturi, f„r„ medici, cu sal„ de opera˛ie f„r„ anestezist sau, dimpotriv„, sunt sec˛ii, ca acelea de obstetric„ ∫i ginecologie, supradimensionate ∫i ca num„r de paturi, ∫i ca num„r de personal. Sunt spitale Ón care profesioni∫ti de valoare nu-∫i pot face meseria cum trebuie din cauza lipsei de aparatur„ performant„. ™i pe vremea P.S.D. aparatura performant„ z„cea prin spitale, nedesf„cut„.
Aceasta este starea real„ a spitalelor din Rom‚nia, starea pe care ne-a˛i l„sat-o, stima˛i colegi de la P.S.D., ∫i pe care ave˛i tupeul s„ o critica˛i. Normal ar fi s„ da˛i explica˛ii, pentru c„ idei ∫i solu˛ii este evident c„ nu a˛i avut. Eficientizarea spitalelor este un punct strategic al reformei pe care Guvernul T„riceanu a g‚ndit-o. Œn context, vrem s„ dot„m spitalele cu astfel de aparatur„, Ónc‚t s„ fie performante ∫i Ón urm„torii zece ani.
O piatr„ de Óncercare a reformei este pachetul de servicii medicale gratuite. Cu toate c„ ast„zi P.S.D. critic„ aceast„ inten˛ie, pachetul de baz„ nu este inven˛ia Guvernului T„riceanu. ™i Guvernul N„stase a ajuns la concluzia c„ nu se poate asigura asisten˛„ medical„ integral gratuit„ pentru to˛i cei 22 milioane de cet„˛eni ai Rom‚niei. Astfel, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2003, primul-ministru de atunci, N„stase, ∫i ministrul s„n„t„˛ii, Daniela Barto∫, au introdus Ón via˛a rom‚nilor pachetul bazal de servicii ∫i coplata. Re˛ine˛i, aceste lucruri nu se uit„, sunt Ónscrise Ón legi, domnilor de la P.S.D.!
Sistemul de s„n„tate nu s-a Ómbun„t„˛it, Óns„, tocmai pentru c„ nu a˛i respectat propria lege ∫i ne cere˛i nou„ s„ facem Ón c‚teva luni ceea ce P.S.D. nu a avut voin˛a politic„ ∫i capacitatea s„ fac„ Ón ani.
Realitatea rece a cifrelor demonstreaz„ c„ se cheltuiesc bani cu nemiluita pentru medicamente compensate, prin tratarea Ón spitale, dar starea de s„n„tate nu s-a ameliorat.
Cum v„ explica˛i faptul c„ de trei ani bugetul este mai mare — practic, de trei ori mai mare —, iar calitatea serviciilor nu s-a Ómbun„t„˛it?! Foarte simplu. Pentru c„ ace∫tia, Ón loc s„ ajung„ la bolnavi, se scurg c„tre diferite zone. Sistemul de s„n„tate Ón Rom‚nia, Ón momentul de fa˛„, este una dintre cele mai bune îvaci de muls“.
Œn loc s„ aib„ grij„ de cet„˛ean, Ón loc ca sistemul de s„n„tate s„-i poat„ da omului care are nevoie de Óngrijire un serviciu minim, Ón condi˛ii de standarde de calitate, sistemul de s„n„tate este o surs„ de Ómbog„˛ire pentru diverse categorii.
De altfel, chiar domnul Oprescu preciza, Óntr-un interviu, zilele trecute, c„ îÓn fiecare an, se manglesc din sistem un milion de euro“.
Dou„ mesaje ne-a transmis domnul senator Oprescu ∫i ˛inem seama de ele.
Structura de sistem sanitar g‚ndit„ ∫i l„sat„ de P.S.D. nu permite controlul resurselor financiare care intr„ ∫i ies din sistem ∫i nici nu func˛ioneaz„ Ón interesul cet„˛eanului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
De aceea, prin noua lege am Óncercat s„ Ómbun„t„˛im legisla˛ia referitoare la pachetul minim de servicii gratuite, astfel Ónc‚t el s„ corespund„ nevoilor pacientului, dar s„ fie ∫i Ón acord cu resursele de care dispune sistemul.
Vrem ca, p‚n„ Ón septembrie, s„ ∫tie clar tot rom‚nul de ce servicii medicale gratuite poate beneficia ∫i, implicit, ce medicamente gratuite ∫i compensate sunt ata∫ate pachetului de baz„.
Anii 2005 ∫i 2006 au consumat resurse umane, materiale ∫i financiare pentru Ónl„turarea efectelor inunda˛iilor ∫i a gripei aviare. Nu am avut epidemii, nu am avut, din fericire, cazuri de grip„ aviar„ la om, dar aceste efecte s-au ob˛inut cu eforturi deosebite, precum ∫i cu o colaborare fructuoas„ cu Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii ∫i cu Uniunea European„.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn 2005, Guvernul T„riceanu a f„cut ceva ce nu a f„cut nici un alt guvern p‚n„ acum: a alocat o sum„ uria∫„, peste 10.000 de miliarde, pentru a redresa sistemul sanitar. Am pl„tit datoriile acumulate Ón sistem pentru a preveni intrarea Ón colaps. Astfel, am Ónceput anul 2006 f„r„ datorii pentru medicamente. Dar, dac„ nu colect„m rapid deficien˛ele majore din sistemul de s„n„tate, datoriile vor reap„rea, iar banii vor fi gestiona˛i prost Ón continuare.
A∫a cum ∫ti˛i, reforma s„n„t„˛ii este o prioritate strategic„. Prin tot ce am f„cut de la elaborarea proiectului de Lege pentru reforma s„n„t„˛ii ∫i p‚n„ la asumarea r„spunderii Guvernului, fiecare gest, fiecare decizie luat„ a fost Ón conformitate cu aceast„ op˛iune politic„ major„, op˛iune care s-a n„scut Ón timpul campaniei electorale, din discu˛iile cu oamenii.
Ne-am asumat sarcina de a reforma sistemul sanitar. Este poate cea mai dificil„ reform„ pe care Guvernul ∫i-a propus s„ o pun„ Ón practic„. Nu vreau s„ Ónlocuiesc demagogia P.S.D. cu alt„ demagogie, dar v„ asigur c„ reforma pe care acest Guvern a g‚ndit-o are Ón centrul s„u omul, fie c„ este medic, fie c„ este pacient. Esen˛a liberalismului este tocmai grija pentru via˛a individului, cu tot ce implic„ ea. Reforma sistemului sanitar vrea s„ pun„ cap„t exodului de medici tineri, vrea s„ dea medicului ce este al medicului din punct de vedere financiar ∫i profesional.
Implicit, aceste m„suri vor duce la cre∫terea calit„˛ii actului medical care se exercit„ asupra pacientului.
Nu putem face noi, Ón c‚teva luni, ceea ce nu au f„cut patru guvern„ri, dintre care trei P.S.D.
Urmeaz„ o perioad„ dificil„, cu multe schimb„ri. Poate constat„m c„ mai trebuie s„ mai ajust„m c‚te ceva ∫i, dac„ va fi nevoie, o vom face. Ca ∫i p‚n„ acum, r„m‚nem aten˛i la semnalele din via˛a real„ ∫i lu„m decizii Ón func˛ie de acestea. Principalul este s„ declan∫„m mecanismul reformei care s„ repun„ s„n„tatea pe picioare. De dumneavoastr„, senatorii, depinde dac„ reforma se va face sau nu. Ave˛i butonul ro∫u, iar decizia dumneavoastr„ se va materializa prin felul Ón care ve˛i vota aceast„ mo˛iune. Fiecare vot pentru mo˛iune va fi un vot Ómpotriva reformei Ón s„n„tate ∫i Ómpotriva oamenilor care doresc s„ aib„ acces la servicii medicale de calitate
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.