Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·22 iunie 2006
Senatul · MO 99/2006 · 2006-06-22
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Dezbaterea ∫i adoptarea propunerii legislative — Legea propriet„˛ii comune 9–11; 35–37
Prezentarea, dezbaterea ∫i respingerea mo˛iunii simple îSistemul sanitar Ón viziunea Guvernului de dreapta — reforma sanitar„, marea p„c„leal„“, ini˛iat„ de 54 de senatori ai Grupurilor parlamentare P.S.D. ∫i P.R.M. 11–34
Aprobarea prelungirii programului de lucru p‚n„ la epuizarea ordinii de zi 34
Œntreb„ri ∫i interpel„ri adresate Guvernului de doamnele ∫i domnii senatori: Verginia Vedina∫, ™tefan Mihail Antonie, Ioan Chelaru, Doina Silistru, Nicolae Paul Anton P„curaru, Gheorghe Viorel Dumitrescu, Emil R„zvan Theodorescu, Valentin Dinescu, Aurel Ardelean, Ilie Petrescu, Gheorghe Funar, Petru Stan, Ioan Corodan. Din partea Guvernului au r„spuns: — Elena Doina Dasc„lu, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice (scris); — Kibedi Katalin Barbara, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei; — Köto˝ József, secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii; — Alexandru Mircea, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor; — Székely Ervin Zoltán, secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice 37–44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.
· procedural
6 discursuri
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„. V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului din 12 iunie anul curent, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori, secretari ai Senatului, Gheorghe Funar ∫i Valentin Zoltán Puskás.
Programul de lucru al zilei de ast„zi, lucr„ri Ón plen, p‚n„ la ora 19,30, cu urm„toarea ordine de zi:
— declara˛ii politice,
— dezbaterea mo˛iunii îSistemul sanitar, Ón viziunea Guvernului de dreapta — reforma sanitar„, marea p„c„leal„“, semnat„ de 54 de senatori P.S.D. ∫i P.R.M.;
— dezbaterea unei propuneri legislative, respectiv a — Legii propriet„˛ii comune, iar de la ora 18,00 la 19,30 Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, cu precizarea c„ ∫edin˛a de ast„zi nu este radiodifuzat„.
Dezbaterea mo˛iunii ar trebui s„ Ónceap„ la ora 16,30.
Voi supune votului dumneavoastr„ programul de lucru ∫i ordinea de zi, dup„ prezentarea declara˛iilor politice de c„tre colegii senatori.
Œnainte de a invita la cuv‚nt pe domnul senator Varujan Vosganian, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, Ón conformitate cu prevederile articolului 17 alineatele (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, au fost depuse la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2006 privind accelerarea procedurilor de utilizare a creditelor externe de stat ∫i garantate de stat, precum ∫i a fondurilor structurale ∫i a finan˛„rii na˛ionale aferente, pentru lucr„rile de infrastructur„;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2005 privind protec˛ia mediului;
— Lege pentru completarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de consilier juridic;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/2006 pentru completarea art. 16 din Legea nr. 137/2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2006 pentru completarea art. 23 din Ordonan˛a Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de c„l„tori;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 187/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea m„surilor speciale pentru reabilitarea termic„ a unor cl„diri de locuit multietajate;
— Lege pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Macedonia la Acordul Central European de Comer˛ Liber (C.E.F.T.A.) îCracovia, 21 decembrie 1992“, semnat la Skopje la 27 februarie 2006;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 24/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2000 privind protec˛ia patrimoniului
arheologic ∫i declararea unor situri arheologice ca zone de interes na˛ional;
— Lege pentru aderarea Rom‚niei la Conve˛ia asupra protec˛iei ∫i promov„rii diversit„˛ii expresiilor culturale, adoptat„ la Paris la 20 octombrie 2005;
— Lege privind modificarea limitelor teritoriale ale municipiului Gala˛i ∫i ale comunei Sm‚rdan, jude˛ul Gala˛i;
— Lege pentru modificarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor;
— Lege pentru Ónfiin˛area comunei B„rbule∫ti, jude˛ul Ialomi˛a, prin reorganizarea comunei Arm„∫e∫ti.
Œn situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ aceste legi con˛in prevederi neconstitu˛ionale, ave˛i posibilitatea de a sesiza Curtea Constitu˛ional„.
V„ propun s„ trecem la primul punct Ónscris la ordinea zi ∫i invit la tribuna Senatului pe domnul senator Varujan Vosganian.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.
Rog grupurile parlamentare s„-∫i desemneze colegii care doresc s„ fac„ interven˛ii.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Varujan Vosganian:**
V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte T„r„cil„.
Esen˛a tranzi˛iei const„ Ón principala redimensionare a rolului statului.
Œn opinia mea, statul trebuie s„ aib„ trei atribu˛ii principale.
Œn primul r‚nd, elaborarea legilor ∫i urm„rirea modului de aplicare a acestora; al doilea, administrarea bugetului ∫i, Ón al treilea r‚nd, siguran˛a na˛ional„, fie c„ e vorba de treburile dinl„untru, adic„ ordinea public„, fie c„ e vorba de treburile din afar„, adic„ diploma˛ia. ™i c‚nd vorbesc de diploma˛ie, am Ón vedere at‚t reprezentarea politic„, dar ∫i reprezentarea cultural„. Socotind c„ atribu˛iile statului trebuie s„ se Ómpu˛ineze, socotim, Ón acela∫i timp, c„ ele trebuie s„ fie ∫i mai eficiente.
Obiectul interven˛iei mele de ast„zi este legat de reprezentarea cultural„ a Rom‚niei Ón str„in„tate, reprezentare cultural„ Ómbinat„ cu cea diplomatic„.
Am avut Ónainta∫i de seam„ care s-au preocupat de dezvoltarea de perspectiv„ a diploma˛iei rom‚ne∫ti.
Nicolae Iorga, de exemplu, Nicolae Titulescu... ™i ast„zi avem sedii de ambasade, sedii de institute culturale pe care le dator„m for˛ei vizionare a acestor oameni.
Unul dintre obiectivele pentru care trebuie s„ fim recunosc„tori acestei for˛e pe care, f„r„ s„ gre∫esc, a∫ numi-o expansionist„ a diploma˛iei rom‚ne∫ti interbelice, este ∫i Hotelul îBéhague“, care este un edificiu splendid, aflat Ón centrul Parisului, ∫i care, Ón 1939, a fost achizi˛ionat de c„tre statul rom‚n care a transferat acolo ambasada sa.
Primul ambasador care a avut re∫edin˛a Ón acel loc a fost Gheorghe T„t„r„scu.
Acest edificiu este unul dintre cele mai ilustre ale capitalei Fran˛ei ∫i, pe l‚ng„ s„li excep˛ionale, s„li de primire, s„li de recep˛ie, s„li de bibliotec„, cuprinde ∫i o mare sal„ de spectacole, o sal„ de spectacole Ón care, de-a lungul vremurilor, s-au perindat Marcel Proust, Cosima Wagner, Gabriele D`Annunzio, Isadora Duncan, Ida Rubinstein, acolo, Gabriel Fauré ∫i-a dirijat îRequiem-ul“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 Aceast„ sal„ de o puternic„ voca˛ie cultural„, care se afl„ Ón imediata al„turare a ambasadei, f„c‚nd practic parte din sediul ambasadei, ast„zi, ∫i nu rostim cuvinte care nu sunt pe m„sura realit„˛ii, se afl„ Óntr-o stare deplorabil„. Poate fi comparat„, ca Ónf„˛i∫are, cu sediul unui c„min cultural p„r„sit, dintr-o comun„ din Rom‚nia, cu scaune rupte, cu pere˛ii cu tencuielile c„zute, cu scena impracticabil„. Repet, unul dintre foaierele culturale de excep˛ie ale Fran˛ei.
Dac„ aceast„ sal„ de spectacole, Ómpreun„ cu tot contextul arhitectonic al Hotelului îBéhague“ ar fi redate circuitului cultural, atunci, Ambasada Rom‚niei din Fran˛a ar deveni unul dintre locurile cele mai faimoase, ca dimensiune cultural„ a capitalei Fran˛ei. Este nevoie de patru milioane euro. Aceste patru milioane de euro, Ón situa˛ia Ón care Ministerul Culturii ∫i Cultelor din Rom‚niaai ∫i Ministerul Culturii din Fran˛a ar face o Ón˛elegere interguvernamental„, s-ar putea Ómp„r˛i Óntre cele dou„ Guverne.
Este nevoie Óns„ de un gest minimal din partea Guvernului Rom‚niei — pentru ca nu numai prin asta s„ se situeze pe c‚t se poate, nu la Ón„l˛imea, dar, m„car, Ón umbra Ónainta∫ilor no∫tri din perioada interbelic„ — care s„ redea acest loca∫ de cultur„ circuitului s„u firesc ∫i prin aceasta s„ sporeasc„ prestigiul Ambasadei Rom‚niei din Fran˛a.
Acest caz nu este unic. Institutele noastre culturale de la Roma, de la Vene˛ia, de la Viena, cel de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii ∫i altele sunt v„duvite de o politic„ cultural„ pe o perioad„ mai lung„.
Dac„ nu vom Ón˛elege c„ diploma˛ia nu are o dezvoltare statornic„ numai prin tratate interna˛ionale, ci ∫i prin promovarea culturii rom‚ne∫ti ∫i prin promovarea culturii universale, ne vom condamna singuri la o zon„ marginal„ Ón civiliza˛ia Europei ∫i a lumii, iar primirea noastr„ Ón Uniunea European„ va fi mai degrab„ o consolare, dec‚t o consacrare.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul Vasile D„nu˛ Ungureanu, Grupul parlamentar al P.S.D.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Vasile D„nu˛ Ungureanu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îPrivatizarea C.E.C.-ului, un moft gras al actualei guvern„ri“.
Pe l‚ng„ multe alte acte de spoliere a poporului rom‚n, actualii guvernan˛i au g„sit de cuviin˛„ îs„ m„rite“ C.E.C.-ul, una dintre pu˛inele institu˛ii care mai puteau veni Ón sprijinul cet„˛eanului simplu.
Fondat„ la 24 noiembrie 1864 drept Cas„ de depuneri ∫i consemna˛iuni, C.E.C.-ul a intrat Ón con∫tiin˛a rom‚nilor ca o institu˛ie de Óncredere a statului modern.
Fondarea sa a r„spuns ofensivei capitalurilor otomane, musc„le∫ti ∫i habsburgice ce f„ceau legea Ón finan˛ele publice ale statului rom‚n de-atunci.
Ast„zi, c‚nd este cu adev„rat nevoie de fiecare institu˛ie susceptibil„ de a servi regl„rii ∫i bunei func˛ion„ri a finan˛elor publice, s-a recurs la o privatizare care Ói va face ferici˛i doar pe c‚˛iva care vor avea parte de profituri oneroase din aceast„ opera˛iune.
Este simptomatic faptul c„ actualul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, domnul Bogdan Olteanu, a Óncasat sume neru∫inat de mari ca membru al Comisiei de privatizare, renun˛‚nd la aceast„ calitate abia dup„ ce a fost supus oprobiului public.
Œn acela∫i timp, pentru foarte mul˛i, privatizarea va fi o lovitur„ dureroas„. Nu ne referim doar la cei care Ónc„ mai sperau c„ vor reu∫i s„-∫i valorifice depunerile pentru autoturisme, ci la cei care doreau ca, prin intermediul C.E.C.-ului, s„-∫i pun„ pe picioare mici afaceri, mai ales Ón mediul rural.
Statul ar fi trebuit s„ r„m‚n„ actorul principal Ón dirijarea C.E.C.-ului Ón interesul cet„˛eanului, oferindu-i acestuia siguran˛a micilor economii f„cute cu mari sacrificii ∫i Ómprumuturi cu dob‚nzi decente. Œn loc s„ transform„m C.E.C.-ul Óntr-o adev„rat„ cas„ na˛ional„ puternic„, s-a preferat sl„birea ei, transformarea Óntr-o institu˛ie anonim„ ∫i debil„. Rom‚nii vor fi obliga˛i s„-∫i ˛in„ economiile Ón punga capitalului str„in, la b„nci cu denumiri greu de pronun˛at pentru omul obi∫nuit ∫i cu rezonan˛e care Ói aduc aminte unui cunosc„tor de trecut.
Mai mult, nu pu˛ini dintre cei care apelau la C.E.C. Ón virtutea convingerii c„ acesta nu va da niciodat„ faliment vor prefera s„-∫i ˛in„ banii la saltea dec‚t Ón b„nci care pot falimenta oric‚nd.
Nici comuni∫tii nu au desfiin˛at C.E.C.-ul. Dimpotriv„, aceast„ institu˛ie a tezaurizat Óncrederea ∫i libera ini˛iativ„. Œncrederea Ón C.E.C. nu a fost zdruncinat„ nici de loviturile ∫i piedicile de care a avut parte Ón perioada postdecembrist„, cum ar fi depunerile pentru achizi˛ionarea autoturismelor îDacia“ ∫i îScandalul F.N.I.“.
Noi, parlamentarii care am fost ale∫i inclusiv de c„tre posesorii acelor carnete, avem datoria s„ spunem r„spicat c„ nu suntem de acord cu retezarea brutal„ a speran˛elor lor, prin privatizarea C.E.C.-ului.
Ca senator social-democrat v„ asigur c„ acest partid, chiar dac„ nu va reu∫i s„ stopeze privatizarea C.E.C.ului, va face tot posibilul s„ se ˛in„ cont de interesele cet„˛eanului. Cei care vor prelua C.E.C.-ul ar trebui s„ fie obliga˛i, prin contract, s„ onoreze carnetele de depuneri pentru dob‚ndirea autoturismelor sau, dac„ acest lucru nu este posibil, privatizarea s„ nu se fac„ dec‚t dup„ ce acei cet„˛eni Óndrept„˛i˛i vor fi desp„gubi˛i.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe doamna senator Viorica Georgeta Moisuc, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Doamna senator, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œnainte de a trece la declara˛ia mea politic„ a∫ vrea s„ sus˛in declara˛ia f„cut„ de domnul senator Vosganian ∫i s„ amintesc faptul c„, Ón memoriile sale, Elena V„c„rescu vorbe∫te despre aceast„ sal„ de spectacole a Ambasadei Rom‚niei de la Paris care acum se afl„ Ón starea jalnic„ descris„ de colegul meu.
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la un eveniment care a avut loc s‚mb„t„, 10 iunie, Ón Palatul Senatului, Ón Salonul Alb, unde profesori din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, universitar, cercet„tori, speciali∫ti, membri ai societ„˛ii civile ∫i de diverse orient„ri politice s-au Óntrunit pentru a discuta, Ón cadrul unui seminar, problema locului Istoriei Rom‚nilor Ón Ónv„˛„m‚ntul de toate gradele.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 Organizatorii acestui seminar au fost Comisia Rom‚n„ de Istorie a celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, Funda˛ia Na˛ional„ pentru Rom‚nii de Pretutindeni, Societatea pentru limba ∫i cultura rom‚nilor din Bucovina, Asocia˛ia de Slavistic„ ∫i Balcanistic„ din Rom‚nia, Revista îDosarele Istoriei“, Revista îMagazin Istoric“, Funda˛ia european„ îNicolae Titulescu“.
A fost posibil„ aceast„ Óntrunire de s‚mb„t„, 10 iunie, datorit„ sprijinului pe care ni l-a acordat domnul pre∫edinte al Senatului, Nicolae V„c„roiu, care ne-a pus la dispozi˛ie Salonul Alb din aceast„ cl„dire, datorit„ sprijinului pe care ni l-a acordat domnul Radu Mircea Berceanu pentru sus˛inerea c„l„toriei istoricilor rom‚ni din T‚rgu-Mure∫, datorit„ sprijinului altor senatori ∫i deputa˛i ∫i, bineÓn˛eles, sprijinului Partidului Rom‚nia Mare.
La sf‚r∫itul dezbaterilor s-a adoptat o declara˛ieprogram al c„rei con˛inut vi-l relatez Ón continuare.
Aceast„ îDeclara˛ie-program“ are mai multe puncte:
1. Marginalizarea istoriei ca disciplin„ ce formeaz„ cultura general„ a tineretului ∫colar ∫i universitar se concretizeaz„ Ón:
a) existen˛a unei singure ore de istorie pe s„pt„m‚n„ Ón majoritatea ∫colilor;
b) eliminarea istoriei ca disciplin„ obligatorie la capacitate ∫i bacalaureat;
c) expunerea fenomenelor ∫i evenimentelor specifice istoriei rom‚nilor de o manier„ ne∫tiin˛ific„, dup„ o program„ deficitar„, tributar„ unei abord„ri care minimalizeaz„ p‚n„ la eliminare problemele fundamentale ale istoriei patriei;
d) eliminarea contribu˛iei rom‚ne∫ti la dezvoltarea civiliza˛iei europene.
2. Manualele zise îalternative“ — corect, îop˛ionale“ — nu servesc adev„rului istoric, pe care Ól distorsioneaz„ sau Ól omit pur ∫i simplu. Croite toate dup„ acela∫i calapod, cu un limbaj de lemn, cu pre˛iozit„˛i de formulare, cu a∫a-zise judec„˛i de valoare, goale de con˛inut, cu nenum„rate gre∫eli factologice, stufoase ∫i neechilibrate din punctul de vedere al economiei interne, manualele de istorie sunt neatractive ∫i resping interesul elevilor pentru cunoa∫terea istoriei.
3. Politizarea excesiv„ a Istoriei Rom‚nilor este tr„s„tura caracteristic„ a tuturor manualelor. Ele minimalizeaz„ sau denigreaz„ spiritul ∫i crea˛ia autohton„ ∫i exacerbeaz„ rolul factorului extern Ón ceea ce se nume∫te civilizarea rom‚nilor.
Œn consecin˛„, participan˛ii la dezbateri vor sus˛ine prin toate mijloacele:
1. Constituirea unei Comisii Na˛ionale alc„tuit„ din istorici, Ón primul r‚nd, profesori cu experien˛„ din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar care s„ analizeze programa pe baza c„reia au fost alc„tuite manualele de istorie, formul‚nd concluziile de rigoare. Aceste concluzii vor sta la baza alc„tuirii unei programe noi, corecte, cinstite ∫i nepolitizate.
2. Organizarea de c„tre Comisia Na˛ional„ a concursului pentru autorii de manuale de istorie, Ón care s„ nu fie implicate editurile.
3. Avizarea de c„tre Comisia Na˛ional„, din punct de vedere ∫tiin˛ific ∫i metodic, a fiec„rui manual de autor care a c‚∫tigat concursul.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#219854. Introducerea, Óncep‚nd cu anul ∫colar 2006—2007 a c‚te dou„ ore s„pt„m‚nal de istorie a rom‚nilor Ón ∫colile cu profil de matematic„-fizic„ ∫i a c‚te trei ore s„pt„m‚nal Ón ∫colile cu profil umanist.
· other
1 discurs
<chair narration>
#221895. Obligativitatea pred„rii istoriei rom‚nilor Óncep‚nd cu anul ∫colar 2006—2007 Ón clasele a VII-a ∫i a VIII-a, respectiv Ón clasele a XI-a ∫i a XII-a.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#223436. Introducerea, Óncep‚nd cu anul ∫colar 2006—2007 a Istoriei Rom‚nilor ca disciplin„ obligatorie la examenele de capacitate ∫i bacalaureat, indiferent de profilul liceului.
· other · respins
251 de discursuri
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Radu fiÓrle, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ invit la tribuna Senatului.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Vreau s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ un eveniment care a avut loc luna trecut„ la B„ile Herculane. Este vorba despre Ónt‚lnirea MISA, aceast„ sect„ care Ón traducere rom‚neasc„ Ónseamn„ Óndobitocire, pornografie ∫i prostitu˛ie.
Presa central„ ∫i presa din diferite jude˛e a semnalat groz„viile ∫i orgiile care s-au Ónt‚mplat acolo, de aceea, consider c„ este oportun s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ aceast„ sect„ care ne distruge tinerii ∫i care promoveaz„ tot felul de ac˛iuni ∫i de acte antisociale, antina˛ionale, anticre∫tine, antisemite, xenofobe ∫i lista poate s„ continue.
Vreau s„ apreciez faptul c„ at‚t Parchetul, c‚t ∫i Poli˛ia s-au sesizat ∫i se deruleaz„ la momentul de fa˛„ cercet„ri pentru a descoperi ∫i alte infrac˛iuni de care se face vinovat„ aceast„ sect„ ∫i cred c„ este momentul ca at‚t Legislativul, c‚t ∫i Guvernul s„ se aplece serios asupra a ce se Ónt‚mpl„ acolo ∫i cu ace∫ti oameni, pentru c„ se pare c„ sunt vinova˛i ∫i de alte infrac˛iuni: de terorism, sp„lare de bani, trafic de fiin˛e umane.
Cred c„ este cazul ∫i este momentul ca aceast„ mi∫care s„ fie scoas„ Ón afara legii, astfel Ónc‚t institu˛iile statului s„-∫i poat„ face ∫i mai bine treaba.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la tribun„ pe domnul senator Viorel Dumitrescu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Se preg„te∫te domnul senator Adrian P„unescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Zilele acestea s-au dezb„tut Ón Camera Deputa˛ilor dispozi˛iile cuprinse Ón noul Cod de procedur„ penal„.
Am sim˛it nevoia s„ fac c‚teva considera˛ii pe marginea noului Cod penal ∫i Codului de procedur„ penal„.
Modificarea legisla˛iei procesual penale trebuia s„ fie un pas Ónainte despre consolidarea bazelor societ„˛ii democratice, o armonizare a acesteia Ón Óndeplinirea concordan˛ei cu aspira˛iile politice na˛ionale ale Rom‚niei.
Mi-am desf„∫urat Óntreaga activitate Ón sfera aplic„rii Dreptului penal, de ambele p„r˛i ale baricadei, procuror ∫i avocat, peste 50 ani.
Analiz‚nd dispozi˛iile ce urmeaz„ s„ intre Ón vigoare, constat cu dezam„gire c„ acestea nu numai c„ nu contribuie la dezvoltarea unei legisla˛ii Ón deplin„ concordan˛„ cu respectarea drepturilor omului ∫i a separ„rii puterilor Ón stat, dar lezeaz„ grav aceste drepturi, precum ∫i principiul sus-amintit, reprezent‚nd un mare pas Ónapoi Ón materia Dreptului procesual penal.
A conferi procurorilor dreptul de a intercepta convorbiri private f„r„ acordul magistratului, Ón condi˛iile Ón care procurorii sunt numi˛i direct de Executiv, nu poate Ónsemna altceva dec‚t o grav„ v„t„mare a principiului separ„rii puterilor Ón stat ∫i o reducere a atribu˛iilor judec„torului, singurul care ar trebui s„ decid„ asupra modului Ón care drepturile ∫i libert„˛ile pot fi Óngr„dite.
Sunt ∫i alte modific„ri care vor avea grave repercusiuni Ón aplicarea lor, ∫i faptul c„ nu au fost consulta˛i practicienii se va sim˛i imediat dup„ intrarea lor Ón vigoare. Vom asista la un lung ∫ir de abuzuri ce Ó∫i au izvorul Ón aceste reglement„ri, iar Curtea European„ a Drepturilor Omului va condamna din nou statul rom‚n, cum ar fi, spre exemplu, interceptarea convorbirilor telefonice ale avoca˛ilor cu clien˛ii lor.
Sunt de acord c„ trebuie Óntreprinse m„suri concrete pentru combaterea corup˛iei ∫i a criminalit„˛ii organizate, dar acestea, f„r„ a impieta asupra garan˛iilor procesuale stabilite ∫i deja adoptate.
Œn calitate de senator, dar ∫i practician al dreptului, Ónchei prin aceea c„-mi manifest regretul c„, Ón Rom‚nia acestor ani ∫i realit„˛i politice, Guvernul propune ∫i majoritatea conjunctural„ aprob„ dispozi˛ii care ne dep„rteaz„ tot mai mult de dezideratele pe care le itereaz„ cu orice ocazie, dar le nesocotesc de cele mai multe ori c‚nd e vorba de m„suri concrete.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
M„ g‚ndeam, Ón timp ce colegul vorbea despre nout„˛ile acestea cu privire la Ónregistr„rile convorbirilor ∫i celelalte m„suri de protec˛ie a democra˛iei, care urmeaz„ s„ fie puse Ón discu˛ie ∫i eventual luate, m„ g‚ndeam ce bine ar fi dac„, pentru a se termina odat„ cu tot b‚lciul acesta, convorbirile dintre oameni, dintre oameni ∫i
avoca˛ii lor, dintre ∫efii de institu˛ii ar fi Ónt‚i Ónregistrate, v„zute de autorit„˛ile de resort ∫i, apoi, trimise casete la cet„˛eni. Ce se aprob„ s„ fie pus Ón circula˛ie, ce nu, s„ fie pus la arhiv„. Ar fi un pas important al democra˛iei c„tre propriul ei centru de iradiere.
Am ˛inut s„ vorbesc ∫i data trecut„, dar, cu mult„ îgenerozitate“, domnul pre∫edinte de ∫edin˛„ Mele∫canu nu mi-a dat acest drept. Œi mul˛umesc foarte mult ∫i Ói promit o r„zbunare cumplit„. C‚nd va avea nevoie de un loc ∫i de un timp Ón care s„ vorbeasc„, eu m„ voi bate pentru acest loc ∫i pentru acest timp. Conta˛i pe aceast„ treab„, domnule Mele∫canu!
De altfel, ar fi multe de spus, dar urgente sunt cele c‚teva semne de nou„ derom‚nizare, care au loc, din p„cate, ∫i la Chi∫in„u, dar au loc, din p„cate, ∫i la Bucure∫ti, aceast„ derom‚nizare, care pentru unii pare un joc la mod„, iar pentru al˛ii este, pur ∫i simplu, un mod de a-∫i uita poverile de con∫tiin˛„.
Iat„, ave˛i cu to˛ii ∫tirea despre acei bravi elevi de la Chi∫in„u care, cu disperarea purit„˛ii lor, au protestat fa˛„ de schimbarea siglei ∫colii îGheorghe Asachi“ de la Chi∫in„u Ón îliceu moldo-francez“ ∫i au Óncercat s„ restabileasc„, pe cont propriu, cu inocen˛„ ∫i curaj, titlul adev„rat al ∫colii, acela de îliceu rom‚no-francez“.
Sigur c„ e curios cum, Óntr-o unitate teritorial„ condus„ de pre∫edintele Voronin, care face toat„ gesticula˛ia proeuropean„ pe care o cunoa∫tem, m„surile coercitive merg p‚n„ acolo Ónc‚t elevii sunt amenin˛a˛i cu Ónchisoarea pentru c„ au p„rerea — absurzii de ei — c„ Moldova este o parte a Rom‚niei ∫i c„ limba pe care o vorbesc ei, moldovenii, este limba rom‚n„, dar comportamentul conducerii Moldovei, comportamentul Guvernului moldovean vine Ón total„ contradic˛ie cu gesticula˛ia, din timpul s„pt„m‚nii, chiar al s„pt„m‚nii trecute, c‚nd, aici, pre∫edintele Voronin a dovedit ce voca˛ie pentru democra˛ie are, ce voca˛ie pentru a asculta ∫i opinia celorlal˛i.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribuna senatului pe domnul senator Puskás Valentin Zoltán, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
Am venit la acest microfon datorit„ unor lu„ri de cuv‚nt de c„tre colegii mei ∫i datorit„ unor articole care au ap„rut, Ón ultima perioad„, Ón presa din Rom‚nia.
Dac„ v„ aminti˛i, acum c‚teva s„pt„m‚ni, am atras aten˛ia — pe marginea unor articole ap„rute Ón leg„tur„ cu U.D.M.R., care ar fi fr‚na principal„ a reformelor Ón justi˛ie — asupra unor probleme care, la un moment dat, au fost numai ale U.D.M.R., a∫a s-a p„rut, cel pu˛in, iar acum mul˛umesc colegilor care au luat ∫i ast„zi cuv‚ntul, presei ∫i societ„˛ii civile, care au depistat acele probleme care, Óntr-adev„r, apar Ón anumite proiecte legislative ale Guvernului ∫i care vizeaz„ Óntocmai restr‚ngerea anumitor drepturi ale omului, anumite prevederi constitu˛ionale care sunt neglijate Ón aceste proiecte.
Mul˛umesc Ónc„ o dat„ ∫i atrag aten˛ia ∫i presei, ∫i societ„˛ii civile, ∫i colegilor c„ sunt periculoase Óncerc„rile de a diminua drepturile omului sub orice pretext.
A doua problem„ pe care vreau s„ o ridic ∫i care este o problem„ de aproape 10 ani este problema celor care au depus bani la C.E.C. pentru a cump„ra automobile îDacia“. Prima propunere legislativ„ a U.D.M.R. a fost depus„ Ón 1998. Atunci, guvernarea de dreapta, din care ∫i noi am f„cut parte, nu a agreat, dar au agreat colegii din opozi˛ie. Am revenit Ón 2001 cu aceea∫i propunere legislativ„, dar n-au agreat cei de la guvernare, care au fost de st‚nga, Óns„ au agreat colegii din opozi˛ie, care erau de dreapta. Acum, iar„∫i s-a inversat situa˛ia, Guvernul nu agreeaz„, iar colegii din opozi˛ie agreeaz„. Noi am fost consecven˛i ∫i vreau s„ v„ rog s„ facem un front comun politic pe aceast„ tem„.
Comisiile reunite, Comisia de buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, au aprobat o ini˛iativ„ legislativ„ depus„ de domnul senator Frunda György, pentru reglementarea acestei situa˛ii. Haide˛i odat„ ∫i odat„ s„ avem voin˛a politic„, care nu se schimb„ odat„ cu guvern„rile, ∫i s„ rezolv„m, Ón sf‚r∫it, aceast„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 problem„ a celor care au depus bani la C.E.C. pentru aceste automobile îDacia“. Dar, Ón acest caz, indiferent de Guvernul care se afl„ Ón momentul respectiv la putere, trebuie s„ avem noi, Parlamentul, voin˛a politic„ ∫i cred c„ putem avea. V„ rog, avem acum ocazia s„ punem pe ordinea de zi ∫i s„ rezolv„m aceast„ problem„, ca s„ nu mai vorbim Ónc„ 10 ani de-acum Ón acolo despre cei care sunt afecta˛i de aceast„ flagrant„ problem„ financiar„.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Angel TÓlv„r, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Angel TÓlv„r:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Anul ∫colar 2005—2006 a fost un an extrem de greu pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc. Œn acest an, Ónv„˛„m‚ntul a fost afectat de inunda˛iile catastrofale, dar ∫i de un Guvern care a pierdut pariul cu Ónv„˛„m‚ntul, Óndep„rt‚ndu-se tot mai mult de agenda real„ a cet„˛enilor. Reac˛ia cadrelor didactice nu s-a l„sat a∫teptat„, motiv pentru care, la sf‚r∫itul anului trecut, am asistat la cea mai important„ form„ de protest pe care au f„cut-o cadrele didactice, form„ de protest care, prin dramatismul ei, ar fi trebuit s„-i fac„ pe guvernan˛i s„ mediteze la ceea ce au de f„cut ∫i s„-i determine s„ aib„ o ac˛iune guvernamental„ coerent„, pozitiv„ ∫i Ón interesul Ónv„˛„m‚ntului. Nu a fost a∫a. Coeren˛a a fost Ónlocuit„ de o b‚lb‚ial„ permanent„, de un joc de-a demisia practicat de cel de-al doilea ministru al educa˛iei, de acuze de minciun„ Óntre Domnia sa ∫i primul-ministru.
Nu mai t‚rziu de ast„zi, primul-ministru a ie∫it ∫i a demonstrat, cu argumentele Domniei sale, c„ proiectele invocate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i de ministrul educa˛iei nu erau cele care meritau sprijinite, c„ sunt insuficient de bine formulate ∫i a∫a mai departe.
Iat„ de ce, stimate colege ∫i stima˛i colegi, putem spune c„ Ónv„˛„m‚ntul a fost folosit sau a fost utilizat Ón lupta pentru putere at‚t Ón interiorul Alian˛ei, Óntre P.N.L. ∫i P.D., dar ∫i Ón interiorul Guvernului, Óntre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i primul-ministru. Acest lucru nu ne bucur„, pentru c„ putem constata cu u∫urin˛„ c„, Ón aceast„ perioad„, elevii, p„rin˛ii lor, dasc„lii au devenit pierderi colaterale ale acestui r„zboi pentru putere din interiorul coali˛iei.
Un alt lucru pe care Ól putem trece la categoria nerealiz„rilor este nerespectarea angajamentelor pe care Guvernul le-a f„cut cadrelor didactice ∫i sindicatelor, nerespectare care, iat„, ne pune acum Ón situa˛ia de a a∫tepta, de a crede c„ este posibil„ o grev„ a cadrelor didactice, care ar avea efecte negative pentru procesul de Ónv„˛„m‚nt. Este momentul cel mai prost Ón care avem nevoie de o grev„. Œn acela∫i timp, ea trebuie v„zut„ ca o ac˛iune disperat„ a unor oameni a c„ror demnitate a fost c„lcat„ Ón picioare de un Guvern interesat mai mult de lupta pentru putere dec‚t de educa˛ie.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Vin, din nou, Ón fa˛a dumneavoastr„ cu situa˛ia extrem de grav„ Ón care se afl„ uzina îTractorul“ din Bra∫ov.
La Ónceputul anului 2005, imediat dup„ alegeri, to˛i parlamentarii bra∫oveni, to˛i 13, adic„ 4 senatori ∫i 9 deputa˛i, indiferent de culoarea politic„, am adresat un memoriu domnului prim-ministru Popescu-T„riceanu. Ulterior, ne-am ∫i Ónt‚lnit la Palatul Victoria cu Domnia sa, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii patronatului de la îTractorul“ ∫i cu liderii de sindicat. S-a promis atunci, iat„, este un an de zile, c„ se vor lua m„suri ∫i se vor g„si solu˛ii pentru Óndreptarea situa˛iei de la uzina îTractorul“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 Personal, refuz s„ cred c„ agricultura rom‚neasc„ nu are nevoie de tractorul rom‚nesc. Œn fa˛a acestei situa˛ii, ast„zi, am fost contactat — cred c„ ∫i restul colegilor mei, distinsul meu coleg, domnul senator Ivan Cismaru este Ón sal„ ∫i poate confirma — de c„tre liderii de sindicat de la uzina îTractorul“, care m-au rugat s„-i solicit primului-ministru s„ fie mai cooperant ∫i s„-i primeasc„ la Palatul Victoria pe reprezentan˛ii muncitorilor, s„ se a∫eze cu ei la masa negocierilor — pentru c„ nu le pot spune tratative —, ∫i s„ se Óncerce g„sirea unei solu˛ii viabile pentru ca îTractorul“ s„ nu moar„.
Toate ziarele bra∫ovene de azi sunt pline de titluri de genul — ∫i Ómi permit s„ citesc din memorie — îA.V.A.S. las„ «Tractorul» f„r„ ap„, f„r„ curent ∫i f„r„ salaria˛i!“. Nu cred c„ este o solu˛ie corect„ ∫i, de aceea, f„c‚ndu-mi o datorie de onoare fa˛„ de oamenii care m-au trimis Ón Senatul Rom‚niei, Ól rog respectuos, dar insistent pe domnul prim-ministru Popescu-T„riceanu s„ primeasc„ muncitorii, dac„ nu are timpul material necesar s„ se deplaseze Domnia sa la Bra∫ov.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Invit colegii senatori Ón sal„.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Avem de rezolvat dou„ chestiuni de procedur„. Pe de o parte, s„ aprob„m programul de lucru al Senatului, a∫a cum l-am prezentat la Ónceput: lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30, iar pe de alt„ parte, pentru a aproba ordinea de zi, respectiv, declara˛ii politice, rezolvarea chestiunilor procedurale legate de o propunere legislativ„ privind Legea propriet„˛ii comune, dezbaterea mo˛iunii simple ∫i, ultimul punct Ón ordinea de zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
V„ consult dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru ave˛i observa˛ii, respectiv, lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30.
Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra programului de lucru al Senatului — lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30.
Rog colegii senatori s„ voteze.
Invit colegii senatori Ón sal„.
Œi rog pe cei doi secretari s„ verifice dac„ Senatul este Ón cvorum de lucru.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit Ón sal„.
Da, stima˛i colegi, suntem prezen˛i Ón sal„ un num„r de 74 de senatori.
V„ rog s„ observa˛i c„ v-a˛i exprimat dreptul de vot doar 54, motiv pentru care supun din nou la vot programul de lucru al Senatului.
V„ rog s„ vota˛i.
Rog colegii senatori s„ voteze.
Programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului Ón unanimitate, cu 64 de voturi.
Sunt 74 de colegi Ón sal„. I-am num„rat, dar v„ adresez rug„mintea, stima˛i colegi care sunte˛i prezen˛i Ón sal„, s„ ∫i vota˛i, acesta fiind un drept, dar ∫i o obliga˛ie, fiind prezen˛i la dezbateri.
V„ consult dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ave˛i obiec˛iuni.
Dac„ nu sunt obiec˛iuni, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra ordinii de zi a Senatului.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 69 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, ordinea de zi a fost aprobat„ de plenul Senatului.
Stima˛i colegi,
V„ rog s„ observa˛i c„ la punctul 3 Ón ordinea de zi este Ónscris„ propunerea legislativ„ — Legea propriet„˛ii comune.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
M-am informat, dup„ ∫edin˛a Biroului permanent, ∫i am constatat c„ legea e deja la 60 de zile. Am vorbit ∫i cu pre∫edintele Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, cu domnul senator C‚rlan, ∫i au fost ni∫te neconcordan˛e Óntre modul Ón care a lucrat Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Deci ini˛ial Guvernul nu a acceptat. S-au f„cut ni∫te amendamente Ón cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. N-a∫ vrea s„ mai dezvolt. R„m‚ne s„ d„m vot pe lege ast„zi ∫i o s„ spun ∫i punctul de vedere pe care l-am avut, ∫i solu˛ia pentru cele dou„ rapoarte care sunt diferite.
Mul˛umesc.
Ca s„ nu re˛inem ∫i s„ trecem la ordinea de zi, voi reprezenta Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i-mi voi spune punctul de vedere legat de acest lucru.
Deci r„m‚ne a∫a, pentru c„ nu mai avem timp, Óntruc‚t m‚ine se Ómplinesc deja 60 de zile.
Da, mul˛umesc. Domnul senator C‚rlan Dan. Microfonul 2, v„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
Doream doar s„ spun ceea ce a spus domnul senator Vasilescu. Suntem deja la 60 de zile. Raportul are foarte multe amendamente, doar dou„ sunt respinse ∫i cred c„ nu va fi o problem„ major„ de timp s„ dezbatem ∫i s„ finaliz„m chestiunea ast„zi.
Este adev„rat, numai c„ v„ reamintesc, la ora 16,30 s-a propus dezbaterea mo˛iunii simple. Dup„ aceea, m„ Óndoiesc c„ Senatul va fi Ón cvorum, dar, sigur c„ vom Óncerca.
Putem Óncerca acum.
Dac„ nu propune nimeni, nu putem Óncerca.
V„ adresez propunerea din partea comisiei. Nu ∫tiu dac„ e regulamentar.
Nu ∫tiu de ce s„ nu fie.
Da, o alt„ chestiune de procedur„, domnul senator Dinescu.
V„ rog, microfonul 1.
## Domnule pre∫edinte,
Dup„ cum se poate constata, cele dou„ rapoarte sunt diferite, au puncte de vedere diferite. Œn consecin˛„, ca s„ debloc„m situa˛ia ∫i s„ vedem exact pe ce discut„m, eu v-a∫ propune s„ supune˛i discu˛iei varianta uneia dintre cele dou„ comisii, ∫i dac„ aceasta trece sau pic„, pe varianta care r„m‚ne valid„ putem s„ Óncepem dezbaterea ∫i, respectiv, dac„ sunt ∫i amendamente, s„ le punem Ón discu˛ie.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Ion Solcanu, liderul Grupului parlamentar al P.S.D.
V„ rog, microfonul 3.
Ion Solcanu
#51634## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Este interesant„ propunerea distinsului coleg antevorbitor, dar suntem Ón afara Regulamentului Senatului.
Este pentru prima dat„ Ón istoria acestei institu˛ii c‚nd avem dou„ rapoarte venite din partea comisiilor sesizate Ón fond. Œn mod normal ar trebui ca aceast„ propunere s„ mearg„ Ónapoi la comisii, cele dou„ comisii s„ se Óntruneasc„ ∫i s„ fac„ un raport suplimentar. E singura posibilitate. Cred c„ nu avem dreptul s„ lu„m Ón dezbatere o asemenea propunere de lege cu dou„ rapoarte ∫i rapoartele s„ fie divergente: unul de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i cel„lalt raport de la Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
## Da.
Mul˛umesc.
Dori˛i s„ mai interveni˛i o dat„, domnule senator? Haide˛i, s„ Óncerc„m s„ g„sim o solu˛ie, pentru c„, altfel, pierdem timpul la chestiuni de procedur„.
V„ rog, domnul senator Dinescu, microfonul 1.
Este vorba de un raport comun Ón divergen˛„. Lua˛i-o, dac„ vre˛i, ca pe o opinie separat„, cea a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i, Ón consecin˛„, pe argumenta˛iile ∫i de-o parte ∫i de cealalt„, una din forme trebuie dezb„tut„, cea care va decide plenul. Deci este, totu∫i, raport comun, nu sunt dou„ rapoarte. Este raport comun. C„ exist„ opinie separat„, care a fost numit„ îdivergen˛„“, e altceva.
## Da.
Domnul senator Gheorghe Funar, iar, apoi, Óncerc„m s„ rezolv„m aceast„ problem„, pentru c„, altfel, pierdem timpul pe chestiuni de procedur„.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Nu este prima dat„. M-a∫ bucura s„ fie ultima dat„ c‚nd pre∫edintele Comisiei juridice, distinsul nostru coleg Eckstein Kovács Péter, ne creeaz„ probleme datorit„ nerespect„rii Regulamentului Senatului.
V„ rog, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„-l invita˛i la microfon, s„ ne relateze de ce nu a respectat Regulamentul Senatului ∫i ne-a adus Ón aceast„ situa˛ie. S„-l invita˛i pe senatorul Eckstein Kovács Péter, pre∫edintele Comisiei juridice.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Arion Viorel. Microfonul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o propunere, ∫i anume s„ se retrag„ Comisia juridic„ pentru 20—30 de minute, s„ refac„ raportul, Ón func˛ie de nout„˛ile care au ap„rut ∫i ne-au fost prezentate de domnul senator Dan C‚rlan, ∫i, apoi, s„ d„m vot pe un singur raport.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Stima˛i colegi,
Eu nu cred c„ nu putem s„ rezolv„m, prin votul plenului Senatului, aceast„ chestiune care apare doar la prima vedere ca lipsit„ de solu˛ii. V„ rog s„ observa˛i c„, la nivelul Comisiei juridice, raportul a fost negativ, Ón sensul de respingere a propunerii legislative. Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a dat, Óns„, un aviz favorabil, cu foarte multe amendamente venite din partea colegilor senatori sau din partea Executivului.
Avem o singur„ chestiune: Ón condi˛iile Ón care plenul va agrea aceste amendamente existente Ón raportul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 favorabil Óntocmit de Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, atunci, sigur, votul dumneavoastr„ poate fi pozitiv. Œn condi˛iile Ón care ve˛i respinge aceste amendamente, sigur c„ ve˛i agrea pozi˛ia Comisiei juridice, care nu a agreat dezbaterea pe fond, ci, dimpotriv„, a propus respingerea propunerii legislative.
Ne vom g„si, Óns„, Óntr-o situa˛ie delicat„, Óntruc‚t la ora 16,30 trebuie s„ intr„m Ón dezbaterea mo˛iunii. Dezbaterea propunerii legislative este la punctul 3 Ón ordinea de zi ∫i, sigur, o vom lua Ón dezbatere dup„ ce vom acorda vot pe mo˛iunea simpl„.
Da˛i-mi voie, Ónainte de a-l invita pe reprezentantul grupului de senatori care au semnat mo˛iunea simpl„, s„ v„ prezint dispozi˛iile art. 153 din Regulamentul Senatului: îMo˛iunea simpl„ exprim„ pozi˛ia Senatului Óntr-o anumit„ problem„ de politic„ intern„ sau extern„, ori, dup„ caz, cu privire la o problem„ ce a f„cut obiectul unei interpel„ri. Mo˛iunea simpl„ poate fi ini˛iat„ de cel pu˛in o p„trime din num„rul senatorilor, respectiv 35 de colegi, ∫i ea trebuie s„ fie Óntocmit„ corespunz„tor actelor juridice ale Senatului“.
Domnul pre∫edinte Nicolae V„c„roiu, primind aceast„ mo˛iune simpl„, a dispus s„ fie adus„ la cuno∫tin˛a plenului, s„ fie afi∫at„ la avizierul Senatului, s„ fie Ónaintat„ Guvernului pentru r„spuns. Salut„m prezen˛a Ón sal„ a domnului ministru al s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu.
Pe procedur„?
Am Óntrebat, dar n-a˛i fost decis... Œmi cer scuze, domnule senator Sorin Oprescu. V„ rog, microfonul 2.
Da.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Numai pu˛in! V„ rog s„ nu Óncepe˛i prezentarea mo˛iunii.
S„ vedem care este chestiunea de procedur„. Domnul senator Mario Oprea, v„ rog.
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
C‚teva secunde v„ voi Óntrerupe. A∫ vrea s„ se ∫tie c„ domnul senator Sorin Oprescu nu este semnatar al mo˛iunii.
A˛i spus c„ da˛i cuv‚ntul reprezentan˛ilor semnatarilor mo˛iunii.
Mul˛umesc.
Nu! V„ rog frumos. Domnul senator m-a interpelat pe mine.
Deci cei care semneaz„ o mo˛iune, fie c„ este vorba de o mo˛iune simpl„ sau de o mo˛iune de cenzur„, pot desemna un coleg semnatar sau nesemnatar al mo˛iunii s„-i reprezinte, Ón sensul de a prezenta Ón plenul Senatului sau Ón plenul celor dou„ Camere mo˛iunea respectiv„.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Oprescu, pentru a prezenta textul mo˛iunii.
V„ mul˛umesc.
Œnainte de a Óncepe, v„ rog s„-mi permite˛i s„-i r„spund domnului senator Mario Oprea foarte scurt: am considerat c„ a∫a este moral, domnule senator.
V„ mul˛umesc.
Œn temeiul articolului 113 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i al articolelor 78—82 din Regulamentul ™edin˛elor Comune ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, 54 de senatori, apar˛in‚nd grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat ∫i ale Partidului Rom‚nia Mare, depun prezenta mo˛iune simpl„ Ón leg„tur„ cu reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii.
Partidele semnatare ale prezentei mo˛iuni doresc s„ precizeze de la bun Ónceput c„ s-au manifestat ∫i au ac˛ionat constant, de-a lungul anilor, pentru o reform„ real„, cu valori social-democrate ∫i mize profesionale, de substan˛„, Ón domeniul s„n„t„˛ii. Solicit„m senatorilor un vot realist fa˛„ de reforma sistemului sanitar din Rom‚nia, vot Ómpotriva haosului creat, vot Ómpotriva dispre˛ului fa˛„ de oameni, vot Ómpotriva distrugerii fondului biologic al poporului rom‚n.
Œnc„ de la mo˛iunea de cenzur„, din aprilie, pe legea antireformei din sistemul sanitar, Partidul Social Democrat ∫i Partidul Rom‚nia Mare au avertizat clasa politic„ ∫i societatea civil„ asupra dezastrului care va urma dac„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 acest pachet de legi va fi adoptat. Iat„ c„, din p„cate, previziunile noastre au fost dep„∫ite. Haosul din sistemul sanitar este greu de descris Óntr-un discurs, fie el chiar ∫i al unei mo˛iuni: legea a∫a-zisei reforme a s„n„t„˛ii, aceast„ mare cucerire a regimului aliat de dreapta, se contrazice cu alte legi, mai pu˛in cuceritoare ∫i str„lucitoare, ale aceluia∫i regim, promovate Ón aceea∫i perioad„. Reglement„rile subsecvente, adic„ legisla˛ia secundar„, care este mereu îurma care scap„ turma“ domnului ministru Nicol„escu, lipse∫te cu des„v‚r∫ire.
Sectorul serviciilor publice de s„n„tate a fost piatra de Óncercare pentru toate guvern„rile postdecembriste din Rom‚nia. Dificult„˛ile principale au fost Óntotdeauna o subfinan˛are, mai mic„ dec‚t nevoile sistemului, ∫i o utilizare a fondurilor nu Óntotdeauna judicioas„.
V„ rog s„ Óntrerupe˛i prezentarea mo˛iunii. Invit pe domnii senatori s„-∫i ocupe locurile. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile, stima˛i colegi. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Invit persoanele str„ine de Senat s„ p„r„seasc„ sala.
## **Domnul Sorin Mircea Oprescu:**
Sistemul sanitar rom‚nesc nu mai contribuie la cre∫terea calit„˛ii Óngrijirilor de s„n„tate, la l„rgirea accesului popula˛iei la aceste servicii ∫i la sc„derea indicatorilor de mortalitate ∫i morbiditate. O mare parte a popula˛iei r„m‚ne Ón afara accesului efectiv la serviciile sanitare din cauza dificult„˛ilor financiare. O serie de indicatori specifici s„n„t„˛ii ∫i demografiei ne plaseaz„ Ón continuare pe pozi˛ii inacceptabile Ón clasamentul european. Pe fondul subfinan˛„rii cronice, managementul sistemului ∫i unit„˛ilor sanitare este de slab„ calitate, cu efecte dramatice asupra eficien˛ei cu care contribu˛iile pentru s„n„tate ale popula˛iei sunt cheltuite.
Deficien˛ele punctuale ale sistemului de s„n„tate, resim˛ite de bolnavi ∫i semnalate frecvent de media, p„lesc Ón fa˛a crizei f„r„ precedent Ón care a intrat sistemul sanitar rom‚nesc, la aproape un an ∫i jum„tate de guvernare a Alian˛ei D.A. Cauzele sunt politica fiscal„ dus„ de Guvern, care diminueaz„ inacceptabil fondurile ∫i a∫a insuficiente ale s„n„t„˛ii, ∫i politica iresponsabil„, lipsit„ de orice coeren˛„ a Ministerului S„n„t„˛ii, condus de Eugen Nicol„escu. Consecin˛a dur„ este pr„bu∫irea sistemului sanitar rom‚nesc Ón toate domeniile de activitate: Óngrijiri spitalice∫ti, medicamente Ón ambulatoriu, investiga˛ii paraclinice, profilaxie, Óngrijiri la domiciliu, recuperare.
Avem obliga˛ia s„ atragem aten˛ia actualei guvern„ri, dar ∫i opiniei publice asupra urm„toarelor caren˛e:
1. Haosul ∫i minciuna din noul sistem de compensare al medicamentelor
Guvernarea actual„ a promis Ón campania electoral„ bani mai mul˛i pentru s„n„tate, dar prima preocupare a fost s„ taie banii pentru medicamente. A∫a s-a ajuns la noul sistem, elaborat Óntr-o total„ lips„ de transparen˛„ ∫i f„r„ consultarea partenerilor Ministerului S„n„t„˛ii, a∫a cum legea de altfel prevede (Colegiul Medicilor, asocia˛ii patronale, sindicale, cet„˛ene∫ti ∫i altele).
Reforma a fost prezentat„ ca fiind Ón beneficiul bolnavilor. Din p„cate, totul este o fars„, c„ci restric˛iile impuse sunt a∫a de multe (plafon valoric, plafon de
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Rog liderii grupurilor parlamentare s„ desemneze colegii care vor lua cuv‚ntul Ón numele acestora.
Œl invit la tribuna Senatului pe domnul Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu mo˛iunea prezentat„ de colegii senatori.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.
**Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu —** _ministrul s„n„t„˛ii publice_ **:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am citit cu aten˛ie textul mo˛iunii depuse de P.S.D. ∫i de P.R.M.
Am sperat s„ g„sesc idei care s„ contribuie la accelerarea reformei sistemului sanitar din Rom‚nia. Am sperat ca autorii s„ prezinte m„car scuze, pentru c„ Ón perioada Ón care s-au aflat la guvernare nu au avut nici cea mai mic„ inten˛ie de a face reform„. Din p„cate, m-am Ón∫elat. A treia mo˛iune pe teme de s„n„tate, Ón numai c‚teva luni, este o nou„ dovad„ de demagogie ∫i tupeu nem„surat. Nu pot fi calificate astfel improviza˛iile de genul — ∫i citez: îPartidele semnatare ale prezentei mo˛iuni doresc s„ precizeze c„ au ac˛ionat constant, de-a lungul anilor, pentru o reform„ real„ Ón domeniul s„n„t„˛ii“.
Din nefericire pentru semnatari, de c‚te ori aud o astfel de afirma˛ie, Ómi vine, automat, Ón minte declara˛ia autorului spiritual al acestei mo˛iuni, pentru c„ pe aceasta nu a semnat-o, doctorul Sorin Oprescu.
Œn 2005, la scurt timp dup„ pierderea alegerilor de c„tre P.S.D., domnul doctor recuno∫tea la BBC c„ partidul s„u nu a avut reform„. Iat„ ce spunea dumnealui — ∫i citez — Ón februarie 2005: îS„n„tatea nu a fost o prioritate pentru nici unul dintre partidele care s-au aflat p‚n„ acum la guvernare. P.S.D., at‚t timp c‚t s-a aflat la guvernare, nu a fost capabil s„ fac„ dec‚t un proiect de lege pentru reforma Ón s„n„tate. Aceasta s-a am‚nat Ón Parlament, s-a am‚nat pentru o joi, Óns„ nu s-a spus Ón ce an ∫i nici p‚n„ Ón ziua de ast„zi proiectul de lege nu a fost discutat.“
Aceasta este declara˛ia domnului Sorin Oprescu.
Prezenta mo˛iune este imoral„, pentru c„ se sprijin„ pe starea de nemul˛umire a popula˛iei, nemul˛umire adunat„ Ón ani, iar oamenii au din ce Ón ce mai pu˛in„ r„bdare, ∫i dumneavoastr„ nu face˛i dec‚t s„ le anula˛i ∫i o ultim„ speran˛„. Cinism nem„surat din partea autorilor mo˛iunii, care doresc func˛ia unui ministru, Ón loc s„-i cear„ s„ aplice reforma ∫i, pe baza evalu„rii lor, s„ fac„ aprecieri.
Reprezentan˛ii P.S.D., dumneavoastr„ care vocifera˛i, au recunoscut public c„ partidul lor nu a vrut s„ fac„ reform„ Ón s„n„tate, ci a min˛it doar, ani la r‚nd, ∫i a creat haos Ón sistem pentru a redistribui subfinan˛area Ón buzunarele propriilor demnitari ∫i clien˛i politici, iar acum face pe lupul moralist. P.S.D. s-a jucat cu s„n„tatea oamenilor ∫i a creat un popor care se teme de boal„ mai mult dec‚t orice.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Autorii mo˛iunii strig„ ca din gur„ de ∫arpe c„ reforma este Óndreptat„ Ómpotriva pacien˛ilor ∫i pune Ón pericol dreptul cet„˛enilor la s„n„tate ∫i Óngrijiri medicale. At‚t de tare au fost marca˛i de grija fa˛„ de pacient, Ónc‚t majoritatea amendamentelor depuse de reprezentan˛ii opozi˛iei au cerut scoaterea din lege numai a prevederilor referitoare la incompatibilit„˛ile ∫i conflictele de interese Ón acest domeniu, adic„, privilegiile pe care le aveau.
De 16 ani, toat„ lumea vorbe∫te de reforma sistemului sanitar, dar reforma s-a oprit de fiecare dat„ la poarta spitalului.
Sus˛in„torii corup˛iei din sistem au indus ideea c„ schimbarea directorilor Ónseamn„ prigonirea medicilor. Fals! Schimbarea unor directori, neperforman˛i din punct de vedere managerial, urm„re∫te dou„ scopuri tocmai contrare prigonirii medicilor.
Œn primul r‚nd, avem Ón vedere profesionalizarea managementului, care va fi efectuat numai de persoane calificate ∫i care vor desf„∫ura numai munc„ de management.
Œn egal„ m„sur„, reforma urm„re∫te aducerea medicilor la statutul meritat, acela de elit„ intelectual„ dedicat„ exclusiv nobilei meserii pe care o practic„.
Œn toat„ lumea, cu excep˛ia socialismului Ónt‚rziat, promovat de P.S.D., medicul este l‚ng„ patul bolnavului, iar managerul se ocup„ de administrarea ∫i gestionarea spitalului. Medicii sunt persoane speciale, deosebite, care merit„ tot respectul ∫i recunoa∫terile sociale pentru menirea pe care o au. Eu Ónsumi Ói respect Ón mod deosebit. Cu toate acestea, cred c„ nu trebuie plasa˛i deasupra legii, care, Ón cazul de fa˛„, este cea a conflictului de interese.
Medicii au marea ∫i unica ∫ans„ de a ob˛ine respectul pentru ceea ce fac ∫i nu cred c„ favorurile politice, vremelnice sunt adev„ratul lor pre˛.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da.
Mul˛umesc, domnule ministru.
Vreau s„ v„ spun c„ a˛i mai consumat cinci minute din timpul pe care Ól avea˛i la dispozi˛ie ca s„ prezenta˛i...
V„ rog, stima˛i colegi, Óntotdeauna ministrul ∫i-a gestionat singur timpul, noi am oferit doar un timp, la Ónceputul dezbaterilor, de 30 minute, ∫i de 15 minute la sf‚r∫itul dezbaterilor.
Voiam s„-i spun domnului ministru c„ mai are zece minute pentru r„spuns, la sf‚r∫itul mo˛iunii.
Stima˛i colegi, v„ reamintesc timpii.
Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. are 27 minute.
S-au Ónscris trei colegi la cuv‚nt: domnii senatori Popa Dan Gabriel, Sab„u Dan ∫i Paul P„curaru.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Popa Dan Gabriel.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Dan Gabriel Popa:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Domnule ministru al s„n„t„˛ii,
Am citit cu mult„ aten˛ie mo˛iunea simpl„ Ón leg„tur„ cu reforma din domeniul s„n„t„˛ii, ini˛iat„ ∫i depus„ spre dezbatere de 54 senatori reprezent‚nd opozi˛ia.
Am citit acest text Óncerc‚nd s„ cred c„ demersul dumneavoastr„, al celor care a˛i semnat mo˛iunea, porne∫te de la ceea ce chiar dumneavoastr„ afirma˛i, ∫i anume c„ sectorul serviciilor publice de s„n„tate a fost piatra de Óncercare pentru toate guvern„rile postdecembriste din Rom‚nia, afirma˛ie pe care o consider par˛ial adev„rat„, mai ales pentru c„, medic fiind, am sim˛it din plin, Ómpreun„ cu pacien˛ii mei stoparea reformei Ón perioada 2001—2004.
Reforma Óncepuse destul de bine la nivelul asisten˛ei medicale primare ∫i ambulatoriului de specialitate, fiind Óns„ oprit„ de guvernarea P.S.D. exact Ón locul unde era absolut necesar„, la nivelul spitalelor.
Au continuat astfel practicile care au f„cut ca serviciile de s„n„tate din Rom‚nia s„ creeze at‚tea nemul˛umiri din parte pacien˛ilor, dar s„ ofere mult prea multe satisfac˛ii financiare nemeritate ∫i ilegale unor ordonatori de credite, fapt recunoscut de rapoarte ale Cur˛ii de Conturi.
G„sesc Ón preambulul mo˛iunii dumneavoastr„ afirma˛ii cu care chiar suntem, probabil, cu to˛ii de acord, referitoare la scepticismul fa˛„ de cre∫terea calit„˛ii Óngrijirilor de s„n„tate, fa˛„ de l„rgirea accesului popula˛iei la aceste servicii sau fa˛„ de indicatorii specifici s„n„t„˛ii ∫i demografiei.
Oare toate aceste neajunsuri se Ónt‚mpl„ numai Ón ultimul an ∫i jum„tate, oare nu tocmai lipsa reformei ne-a dus la a∫a ceva?
Pentru c„ a∫a am preluat noi sistemul Ón decembrie 2004 ∫i ∫ti˛i foarte bine acest lucru, at‚t de bine Ónc‚t folosi˛i ca justificare, pentru aceast„ mo˛iune, fraze Óntregi din Programul nostru de guvernare, scrise la momentul respectiv pentru a caracteriza un sistem sanitar mult r„mas Ón urm„ din punctul de vedere al reform„rii sale.
De altfel, recunosc c„ Ón textul mo˛iunii sunt ∫i lucruri adev„rate, tocmai pentru c„ sunt caracteristice unui sistem care trebuie profund reformat.
Invit la tribun„ pe domnul senator Vasile Ion, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
Grupul parlamentar al P.S.D. are alocate 25 de minute.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
## **Domnul Vasile Ion:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Nu sunt m‚ndru ∫i Óncerc o profund„ frustrare, Óntruc‚t ast„zi, 12 iunie 2006, cu c‚teva luni Ónaintea integr„rii noaste Ón Comunitatea European„, Ón dubla mea calitate de medic ∫i senator, aduc Ón fa˛a dumneavoastr„, Ómpreun„ cu colegii mei, o crud„ ∫i trist„ realitate, ∫i anume aceea a unui sistem public sanitar Ón degringolad„, debusolat, a unei na˛iuni abandonate, din aceast„ perspectiv„, de c„tre propriul ei stat.
Este de neÓn˛eles cum Óntr-o ˛ar„ ca Rom‚nia, cu numeroasele ei probleme de ordin social, actualii guvernan˛i se str„duiesc s„ diminueze p‚n„ la absurd rolul statului, transform‚ndu-l Óntr-unul minimal, cu unic„ comand„, cu responsabilit„˛i minore Óntr-un domeniu at‚t de sensibil cum este s„n„tatea public„.
La fel de absurd„ ∫i f„r„ temei este ideea c„ problemele din s„n„tate au tot felul de motiva˛ii, cu excep˛ia subfinan˛„rii, argument care ar trebui s„ fie prioritatea actualului responsabil din Ministerul S„n„t„˛ii, ministrul Eugen Nicol„escu.
Dorin˛a de afirmare pe scena politic„ a domnului Nicol„escu, de a prelua un minister, indiferent care ar fi fost acela, doar pentru a se legitima posterit„˛ii, face ca acum cet„˛eanul s„ suporte incompeten˛a, indiferen˛a ∫i cinismul unui personaj care nu s-a deta∫at de condi˛ia sa de purt„tor de vorbe, continu‚ndu-∫i aceea∫i misiune a vorbelor goale f„r„ substan˛„, dar cu efecte devastatoare, dezastruoase Ón s„n„tatea public„.
## Stima˛i colegi,
Reforma sanitar„ propus„, comentat„ Óndelung _pro domo_ de Eugen Nicol„escu, acea reform„ care, din spusele sale, Ón c‚teva luni trebuia s„ produc„ o Ómbun„t„˛ire substan˛ial„, consistent„ Ón asisten˛a medical„, Ón via˛a celor care trec prin dificult„˛i fiziologice s-a dovedit a fi un fiasco, o grav„ eroare uman„ care, din p„cate, nu produce rebuturi, ca Ón industrie, ori pagube agricole, nici datorii, ca Ón finan˛e, ci produce suferin˛„ uman„, invaliditate fizic„ ∫i mental„, moarte Ón cele din urm„, st„ri care ar trebui s„-l fr„m‚nte ∫i s„-l tulbure profund pe domnul ministru despre care Ónc„ mai cred c„ este om, are suflet ∫i are ∫i onoare.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Colegii din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator nu ∫i-au desemnat vorbitor, Óns„ urmeaz„ la cuv‚nt domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Domnule ministru,
Oare trebuie s„ ne obi∫nuim cu g‚ndul c„ cei s„raci sau aproape de limita existen˛ei n-au altceva de f„cut dec‚t s„ Ónghit„ hapul Ón care troneaz„ boala sau chiar moartea? S„ fi ajuns ˛ara asta Ón pragul disper„rii popula˛iei ∫i al neputin˛ei guvernan˛ilor, care-∫i trateaz„ bete∫ugurile prin str„in„t„˛i? S„ fi ajuns chiar a∫a de r„u Ónc‚t un medicament s„ le par„ bolnavilor un miracol ce nu poate fi m„car atins? Se pare, din p„cate, c„ r„spunsul nu poate fi dec‚t da.
Reforma ministrului Nicol„escu a fost un balon de s„pun care s-a spart la prima atingere cu realitatea. Minciuna rostit„ de pe la tribune, promisiunile aruncate cu furca Ón c„r˛ulia cu coperte portocalii, Ón care Alian˛a D.A. d„dea, umfl‚ndu-se Ón pene, medicamente suferinzilor la orice col˛ de strad„, asisten˛„ modern„ Ón spitale, au fost, a∫adar, doar promisiuni.
Ministrul s„n„t„˛ii trebuia s„ acorde celor betegi — urmare, vezi Doamne, gestului de a numi contabili, avoca˛i ∫i al˛i diver∫i meseria∫i Ón fruntea spitalelor ∫i u∫uindu-i pe directorii medici — s„n„tate, dar, din p„cate, toat„ truda corpului medical a fost dus„ la un faliment total care a dep„∫it marginea pr„pastiei ∫i s-a pornit s„ alunece pe pov‚rni∫ul b„tut cu nenorociri.
Adio profilaxie, adio investiga˛ii clinice, la revedere medica˛ie non-ambulatoriu, bye-bye Óngrijire la domiciliu ∫i recuperare medical„! ™i toate acestea fiindc„ un contabil a venit s„ conduc„ breasla medical„, iar Guvernul s-a l„sat dus Ón les„ privind legile din prim„var„, trecute ∫i prin m‚inile celor care au votat doar politic, ni∫te gesturi ît„m„duitoare“, f„r„ s„-∫i dea seama c„ ele sunt ni∫te abera˛ii, ∫i nu legi.
Dac„ mai Ónainte cu c‚˛iva ani bolnavii n-ar fi beneficiat de o asisten˛„ aproape corespunz„toare, dac„ programele de tratare ∫i combatere a unor boli ca diabetul, cancerul, SIDA, tuberculoza nu s-ar fi desf„∫urat normal, acum, la ceasul acesta, Ón care totul este Ómpins Ón r‚p„ ∫i p‚ng„rit de guvernan˛i ∫i Óntreaga putere, n-am fi ∫tiut c„ a existat ∫i mai bine ∫i ne-am fi obi∫nuit precum fierarul cu sc‚nteia. Dar a∫a? Cum s„ te miri, cum s„ te mai miri c„ cei de la putere au vrut s„ v‚nd„ Spitalul Clinic Fundeni, cel mai mare ∫i mai dotat a∫ez„m‚nt medical din ˛ar„, distrug‚nd, prin Ónstr„inarea lui, ultimele speran˛e ale milioanelor de suferinzi ∫i chiar ale muribunzilor care privesc spre aceast„ ultim„ gar„ din via˛„ ca spre o m‚ntuire?
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Irinel Popescu, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, grup ce are alocate 6 minute pentru dezbateri.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ dori, mai Ónt‚i, s„ m„ refer la semnifica˛ia ini˛ierii unei noi mo˛iuni pe tema s„n„t„˛ii, la un interval de doar dou„ luni de la cea precedent„, ∫i a∫ spune c„ Partidul Conservator trateaz„ cu toat„ seriozitatea o tem„ at‚t de important„ precum s„n„tatea, dovad„ sunt ∫i recentele declara˛ii ale pre∫edintelui partidului, domnul senator Dan Voiculescu, pe tema s„n„t„˛ii.
Pe de alt„ parte, Óns„, Partidul Conservator nu ∫i-a schimbat pozi˛ia Ón aceste dou„ luni de zile, iar
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 argumentele aduse pentru respingerea precedentei mo˛iuni r„m‚n valabile ∫i Ón prezent. De aceea, nu le voi mai repeta, mai ales c„, Ón plus, domnul ministru al s„n„t„˛ii a r„spuns punctual con˛inutului mo˛iunii.
Eu a∫ dori, Ón schimb, s„ m„ refer la con˛inutul no˛iunii de s„n„tate Ón sens mai larg, pentru a sublinia faptul c„ nu Ónt‚mpl„tor este o problem„ at‚t de spinoas„ ∫i greu de rezolvat, a∫ Óndr„zni s„ spun chiar imposibil de rezolvat.
Œn editorialul ultimului num„r al prestigioasei reviste îScience“ se arat„ c„: un studiu publicat Ón nr. 3 din mai 2006 al Revistei îJournal of the American Association“ arat„ c„ americanii Óntre 55 ∫i 65 de ani au o s„n„tate semnificativ mai proast„ dec‚t britanicii de aceea∫i v‚rst„, Ón ciuda faptului c„ Ón Marea Britanie cheltuielile pentru s„n„tate sunt cu mult mai mici dec‚t Ón Statele Unite.
Dup„ cum se ∫tie — ∫i asta rezult„ ∫i din studiul de mai sus — s„n„tatea nu poate fi definit„ doar prin suma Óngrijirilor care se acord„ celor bolnavi, doar prin suma serviciilor de s„n„tate. S„n„tatea unui individ sau, prin extensie, a unei popula˛ii este rezultatul efectelor combinate a patru categorii de factori determinan˛i.
Primul este mediul ∫i, de∫i timpul nu-mi permite s„ fac o trecere Ón revist„ asupra tuturor problemelor pe care le ridic„ poluarea modern„ de toate tipurile, sunt convins c„ le cunoa∫te˛i cu to˛ii, ∫i Rom‚nia este unul dintre statele care mai au Ónc„ multe de f„cut la acest capitol.
Al doilea este terenul biologic. Sistemul de s„n„tate din Rom‚nia se confrunt„ cu o popula˛ie din ce Ón ce mai Ómb„tr‚nit„, din cauza sporului natural negativ ∫i emigra˛iei tinerilor. B„tr‚nii au un teren biologic fragil, Ónc„rcat de regul„ de o patologie cronic„: hipertensiune arterial„, cardiopatie ischemic„, diabet, afec˛iuni osteoarticulare ∫i reumatismale etc., peste care pot s„ apar„ cu mult„ u∫urin˛„ diverse complica˛ii severe sau afec˛iuni cu caracter acut.
V„ rog s„ Óncerca˛i s„ concluziona˛i.
## **Domnul Irinel Popescu:**
Da.
Aceasta Ónseamn„ ra˛ionalizarea re˛etelor medicale ∫i a investiga˛iilor, conform unor protocoale de specialitate de care avem, desigur, nevoie. ™i a∫ men˛iona faptul c„, practic, toate ˛„rile europene utilizeaz„ astfel de protocoale, utilizeaz„ liste de medicamente ∫i recurg la generice. Aceasta Ónseamn„, Ón sf‚r∫it, introducerea c„r˛ii de s„n„tate electronice. Cele mai multe dintre aceste obiective sunt Ónc„ Ón fa˛a noastr„.
Consider c„ trebuie s„ p„str„m o atitudine pozitiv„ fa˛„ de reforma Ón s„n„tate ∫i s„ Óncerc„m s„ construim, ∫i nu s„ distrugem.
Actualul ministru a avut la dispozi˛ie aproximativ un an de zile, interval insuficient pentru rezolvarea uria∫elor probleme pe care am Óncercat s„ le ar„t Ón aceast„ scurt„ alocu˛iune.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 De aceea, Partidul Conservator Ó∫i men˛ine sprijinul pentru procesul de reform„ ∫i va vota Ómpotriva mo˛iunii. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Németh Csaba. Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Németh Csaba:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Domnule ministru,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
îSectorul serviciilor publice de s„n„tate a fost piatra de Óncercare pentru toate guvern„rile postdecembriste din Rom‚nia“, se afirm„ Ón mo˛iunea simpl„ Ón leg„tur„ cu reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, depus„ de 54 de senatori.
Dac„ ar fi s„ ne lu„m numai dup„ num„rul de mini∫tri care au ocupat portofoliul Ministerului S„n„t„˛ii de-a lungul anilor de dup„ 1989, trebuie s„ tragem concluzia c„ toate guvern„rile au considerat domeniul s„n„t„˛ii extrem de dificil. Dificult„˛ile erau intrinseci organiz„rii ∫i func˛ion„rii sistemului de s„n„tate, a∫a cum a fost el preluat din sistemul ceau∫ist.
Deficien˛ele ∫i neajunsurile sistemului, acumul„rile de datorii, rostogolirea arieratelor de la un an la altul, lipsa de transparen˛„, finan˛area unor unit„˛i Ón mod preferen˛ial, calcularea incorect„ a tarifului pe caz ponderat pentru unele spitale, lipsa autonomiei reale a Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, nestimularea corespunz„toare a personalului sanitar s-au acumulat de-a lungul celor 16 ani ∫i au devenit tot mai acute.
Ca unul dintre cele mai importante servicii sociale, sistemul de s„n„tate a avut ∫i are ∫i cel mai mare impact social, de unde ∫i cea mai vizibil„ reac˛ie a popula˛iei la toate modific„rile sale.
Transformarea unui sistem de urgen˛„ Óntr-un sistem de preven˛ie a fost ∫i este o Óntreprindere foarte costisitoare ∫i extrem de dificil„, mai ales Óntr-o perioad„ de tranzi˛ie ∫i reform„ Ón care peste un deceniu a fost un serios recul economic. Tocmai de aceea nici un reprezentant responsabil al diferitelor guvern„ri din anii de dup„ 1989 nu a negat continua subfinan˛are a sistemului. Desigur, este vorba de subfinan˛are fa˛„ de nivelul care ar asigura o bun„ calitate european„ sistemului, acolo unde am dori cu to˛ii s„ ajungem. Dar, dincolo de nivelul finan˛„rii, f„r„ Óndoial„, o importan˛„ la fel de mare o are modul Ón care sunt cheltui˛i banii dedica˛i sistemului.
De aceea, mai mult ca oriunde, situa˛ia real„ impunea o reform„ rapid„ ∫i profund„, de natur„ s„ cure˛e sistemul de deficien˛e ∫i neajunsuri, ceea ce s-a demarat prin adoptarea pachetului de legi privind domeniul s„n„t„˛ii. Prin aceste legi se dore∫te eficientizarea activit„˛ilor intraspitalice∫ti ∫i prespitalice∫ti, un accent deosebit pun‚ndu-se pe activitatea de prevenire a Ómboln„virilor.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc, domnule senator.
A˛i epuizat timpul rezervat Grupului parlamentar al U.D.M.R.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupurilor parlamentare ale Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. (D.A.), domnul senator Dan Sab„u.
Se preg„te∫te domnul senator ™erban Nicolae.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Sab„u.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Stima˛i invita˛i, Suntem Ón fa˛a unei Óntreb„ri...
Numai pu˛in, domnule senator!
Rog colegii senatori s„-∫i ocupe locurile Ón sal„. Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile.
V„ rog s„ p„stra˛i lini∫te Ón sal„! Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Dan Sab„u:**
Suntem Ón fa˛a unei Óntreb„ri: a fi sau a nu fi, a face reform„ sau a nu face reform„?
Suntem Ón fa˛a unei alte Óntreb„ri: dac„ reform„ Ónseamn„ p„c„leal„ sau dac„ Ónseamn„ o realitate, o necesitate stringent„, ∫i crede˛i-m„ c„ Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. (D.A.) este foarte ferm„, este nevoie de reform„, este nevoie de europenizare, este nevoie de a face pasul Ón fa˛„, pas pe care nu l-am f„cut timp de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 16 ani, pas care ne-a fost blocat 50 de ani, dar care — repet — de 16 ani este inexplicabil de ce ne autobloc„m.
Este vorba, de fapt, de o subfinan˛are cronic„ ∫i crede˛i-m„ c„ Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. (D.A.) o recunoa∫te, dar face ∫i efortul de a Óncerca s„ asigure o finan˛are mai bun„ dec‚t ieri, mai bun„ ast„zi dec‚t ieri, mai bun„ m‚ine dec‚t ast„zi. Din p„cate, suntem confrunta˛i cu o situa˛ie greu acceptabil„ din punct de vedere economic sau din toate punctele de vedere. Este vorba de 4.000.000 de oameni care lucreaz„ ∫i care trebuie s„ asigure ∫i s„n„tatea, ∫i dreptul la o via˛„ mai bun„, ∫i asigur„ri sociale Ón afara s„n„t„˛ii pentru 22.000.000 de consumatori. Consumatori Ónseamn„ tr„itori Ón Rom‚nia ∫i nu altceva.
Vreau s„ v„ spun c„ sistemele de asigur„ri de s„n„tate pe care le-am traversat au fost de tip Sema∫ko, Óncerc„m un Bismark, ne g‚ndim la Beverige ∫i, Ón tot acest periplu, de fapt, aplic„m un sistem nesigur, romantic, subiectiv, de regul„, care permite evaziune ∫i deturnare. ™i aceasta, p‚n„ c‚nd am zis c„ Óncepem s„ facem reform„. Œn momentul acesta, am s„ fac o referire la o etap„ extrem de interesant„, o etap„ care s-a repetat ∫i care Ónseamn„ interven˛iile chirurgicale ale unor personalit„˛i politice foarte cunoscute. Ultima, Ón mod evident, este cea a pre∫edintelui ˛„rii care, Ón mod informat, a fost decis s„ se opereze Ón alt„ parte. Œn urm„, m„ refer la opera˛ia pe care a suferit-o premierul Adrian N„stase ∫i care a fost iar„∫i Ón alt„ parte. V„ mai aduc aminte de periplul medical prin Bucure∫ti al pre∫edintelui Ion Iliescu, care trebuia rezolvat ∫i care a traversat trei spitale Ón dorin˛a unei clarific„ri c‚t mai aproape de certitudine.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator ™erban Nicolae.
Urmeaz„ domnul senator G„ucan Constantin, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Nicolae.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
## **Domnul ™erban Nicolae:**
Mul˛umesc.
Mai Ónt‚i, a∫ vrea s„ v„ supun aten˛iei o chestiune de procedur„.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Œn timpul interven˛iei domnului ministru, am fost apostrofa˛i noi, cei din P.S.D., c„ am vociferat.
Eu a∫ dori, totu∫i, s„ atrag aten˛ia c„ suntem Ón Senatul Rom‚niei, iar domnul ministru este invitat aici. De aceea, nu putem accepta puneri la punct de aceast„ manier„.
Eu am rug„mintea s„ interveni˛i ∫i s„ Óntrerupe˛i un astfel de vorbitor. Dup„ ce, s„pt„m‚na trecut„, ministrul Mihai R„zvan Ungureanu s-a r„stit la Senatul Rom‚niei, acum, ne vedem apostrofa˛i.
Eu a∫ face, Óns„, apel ∫i la colegii din arcul guvernamental s„ Ón˛eleag„ c„ un comportament ireveren˛ios fa˛„ de Senatul Rom‚niei este o jignire la adresa Óntregului for, ∫i nu numai la adresa adversarilor politici.
Asta este o chestiune de procedur„, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Domnule ministru, sau cum se spune Ón folclorul de dat„ recent„, domnule Eugen Nicol„escu Mengele,
Am asistat cu o oarecare surprindere ∫i cu o oarecare stupefac˛ie la modul Ón care dumneavoastr„ Ón˛elege˛i s„ r„spunde˛i la o mo˛iune simpl„ ∫i m„ v„d nevoit s„ v„ atrag aten˛ia, ca jurist, c„ o mo˛iune simpl„ este un exerci˛iu democratic prev„zut de Constitu˛ie. De aceea, afirma˛ii de genul îtupei∫ti“, îcomportament patologic“ ∫i a∫a mai departe sunt ni∫te jigniri cu totul gratuite ∫i antidemocratice. Totu∫i, accepta˛i c„, Ón aceast„ ˛ar„, exist„ ∫i opozi˛ie ∫i exist„ ∫i dreptul de a v„ contesta, pentru c„ ajungem la concluzia c„ dumneavoastr„ nu a˛i vrea s„ fi˛i criticat de nimeni, din moment ce noi nu ne putem permite s„ v„ critic„m actele, iar cei de la putere nici nu se mai pun Ón discu˛ie — am ascultat interven˛iile —, Ónseamn„ c„ nimeni nu are dreptul s„ v„ critice modul Ón care guverna˛i ∫i conduce˛i acest sistem, dar, dincolo de sevrajul logoreic al domnului Nicol„escu, sunt c‚teva chestiuni deosebit de importante, care necesit„ o aten˛ie deosebit„ ∫i fac apel la un exerci˛iu de demnitate spun‚ndu-v„ c„ dac„ aceast„ mo˛iune am fi dezb„tut-o Óntr-o pia˛„ public„ ar fi fost nevoie ca domnul ministru Blaga, aici, prezent, s„ aduc„ un batalion de jandarmi ca s„-l apere pe ministrul Nicol„escu de oameni, pentru c„, a∫a cum a spus Domnia sa, a b„tut ˛ara. Din p„cate, a f„cut-o la propriu, iar la Cluj ∫i la Timi∫oara cu greu au putut fi potoli˛i medicii, asisten˛ii, personalul auxiliar la Ónt‚lnirile cu ministrul Nicol„escu, atunci c‚nd cu bun„credin˛„, cu decen˛„ profesioni∫tii Ói cereau socoteal„. Probabil c„ ∫i d‚n∫ii erau la fel de tupei∫ti, a∫a cum sunt ∫i semnatarii mo˛iunii.
V„ mul˛umesc, domnule senator. V„ rog, domnule senator Popa. Microfonul 2.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
V„ rog s„ v„ sesiza˛i asupra unui fapt ie∫it din comun: acest domn senator a pronun˛at un nume de criminal de r„zboi, de doctor recunoscut al unui regim totalitarist fascist. Este de neconceput s„ se foloseasc„ Ón plenul Senatului, s„ se foloseasc„ de asemenea nume pentru a insulta. Eu v„ rog foarte mult s„ Ó∫i cear„ scuze de Óndat„, s„-∫i retrag„ acea afirma˛ie sau s„ v„ sesiza˛i dumneavoastr„ pentru o Ónc„lcare a disciplinei, a Regulamentului Senatului.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da.
Mul˛umesc.
Deci chestiunea de procedur„ observ c„ este, de fapt, de fond, domnule senator, dar b„nuiesc c„ fondul este privit altfel la Parlamentul European dec‚t Ón Parlamentul Rom‚niei.
Apoi, a fost o afirma˛ie f„cut„...
Œn˛eleg c„ dori˛i s„ comenta˛i, domnule senator. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Rug„mintea e s„ nu tension„m...
Domnul Popa a cerut s„-mi cer scuze. Chiar n-a˛i auzit? Bun.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Eu am folosit o expresie pe care am auzit-o la oameni ∫i de-aia am ∫i spus c„ e vorba de folclor de dat„ recent„. Interven˛ia antevorbitorului este absolut neavenit„ ∫i a∫ Ón˛elege efortul Domniei sale de a veni de la Parlamentul European s„ ne spun„ ni∫te lucruri pe care nu le-a Ón˛eles.
Eu Ómi cer scuze c„ n-am folosit toate poreclele care circul„ Ón folclorul recent la adresa domnului Nicol„escu.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
Nu, atunci, v-a∫ opri.
... ∫i s-ar putea s„ g„sim ni∫te porecle ∫i la C.N.S.A.S.
V„ mul˛umesc.
Da.
Mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Constantin G„ucan, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Grupul mai are 7 minute.
Mai sunt doi colegi vorbitori: domnul senator Paul P„curaru, din partea Alian˛ei, ∫i domnul senator Sorin Oprescu.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,
Rom‚nii au un proverb, îc„ nu vedem copacii din cauza p„durii“, ∫i o s„ Óncerc s„ explic Ón cadrul acestui pachet de legi. O s„ Óncerc s„ m„ explic Ón aceast„ afirma˛ie. Œn primul r‚nd, pachetul de legi, prin dimensiunea problemelor pe care le abordeaz„, restante Óns„, de peste 20 de ani, a f„cut imposibil„ o abordare sistemic„, a∫a cum s-ar fi dorit, Ón vederea angren„rii Óntr-un sistem func˛ional al Óntregului pachet.
De asemenea, am crezut c„ actuala administra˛ie a Ministerului S„n„t„˛ii va corecta na˛ionalizarea f„cut„ Ón legisla˛ia trecut„, Ón care Casa de Asigur„ri a fost trecut„ la Ministerul S„n„t„˛ii ∫i ∫i-a pierdut independen˛a ∫i a c„p„tat un ministru secretar de stat. Or, era urgent necesar din partea dumneavoastr„ s„ modifica˛i acest lucru ∫i s„ reda˛i independen˛a ∫i controlul Parlamentului asupra Casei de Asigur„ri.
De asemenea, nu a fost elaborat un alt îcopac“ pe care nu l-a˛i v„zut Ón dimensiunea problematicii acestui pachet de legi. Nu a˛i g„sit timp s„ v„ ocupa˛i de realizarea Ón timp util a ghidurilor de practic„, care v-ar fi permis ∫i ar fi permis Casei de Asigur„ri s„ stabileasc„ un pachet minim de servicii gratuite, s„ stabileasc„ costurile unor interven˛ii chirurgicale, c‚t poate suporta Casa din punct de vedere economic ∫i c‚t trebuie s„ fie contribu˛ia suplimentar„ a bolnavului, a∫a cum este Ón orice ˛ar„ european„. De asemenea, v-a∫ mai atrage aten˛ia asupra unui lucru, a unei lipse de preocupare a ministerului sau, poate, ∫i a Colegiului Medicilor asupra cre∫terii eficien˛ei actului medical, de la medicul de familie p‚n„ la medicul de spital, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ se ajung„ la... ∫i aceasta se putea face prin competen˛„ ∫i eficien˛„, prin competen˛„ Ón˛eleg‚ndu-se o dotare tehnic„, o continu„ preocupare pentru preg„tirea continu„ a medicului. Lucrurile acestea ar fi dus la sc„derea cheltuielilor, la sc„derea num„rului zilelor de internare Ón spital ∫i la o preluare eficient„ de c„tre medicul de familie.
De asemenea, a∫ mai vrea s„ atrag aten˛ia asupra unei lipse sau unui alt îcopac“ pe care nu l-a˛i v„zut din cauza p„durii, a problematicilor, Óntr-adev„r foarte grele, ale ministerului, lipsa aten˛iei fa˛„ de motivarea medicilor de a practica Ón zonele deficitare. Sigur, s-ar fi putut g„si
Rog colegii senatori s„ fac„ lini∫te Ón sal„.
De asemenea, un îalt copac“ de care s-a lovit acest pachet de legi ∫i care, evident, duce la perturb„ri este c„ nu s-a Óncercat din partea Ministerului S„n„t„˛ii o colaborare, a∫a cum a fost ∫i cum exist„ Ón toate ˛„rile, de a g„si o solu˛ie Óntre cerin˛a pie˛ei ∫i cei care furnizeaz„ produse, deci medici sau cadre medicale pentru aceast„ pia˛„. Noi avem o infla˛ie. Degeaba se vorbe∫te despre faptul c„ suntem pu˛ini medici. Op˛iunea sau g‚ndirea european„ este cu totul altfel. S-a trecut de la g‚ndirea aceea Ón care trebuia s„ avem c‚t mai pu˛ini medici, c‚t mai mul˛i medici sau c‚t mai pu˛ini bolnavi pe cap de locuitor. Viziunea european„ este aceea de cre∫tere a eficien˛ei, de cre∫tere a competen˛ei ∫i prin reducerea, de fapt, a num„rului de medici, care compenseaz„ prin competen˛„ ∫i eficien˛„ o infla˛ie de medici, care pun probleme din punctul de vedere al sus˛inerilor economice.
Vreau s„ v„ spun c„ la un moment dat, de-a lungul anilor, am fost implicat Ón activit„˛ile Ministerului S„n„t„˛ii, chiar din 1973, Ón diverse zone, p‚n„ Ón anul 1997. Am Óncercat, din experien˛a mea ca fost pre∫edinte al Asocia˛iei Medicilor Stomatologi, ∫i nu am avut alt„ preocupare Ón 7 ani de zile, Ón care am coordonat, am condus aceast„ asocia˛ie, dec‚t sistemul de asigur„ri din Hong Kong p‚n„ Ón America, trec‚nd prin Europa, sistemul de practic„ liberal„ a medicinii Ón toate ˛„rile Ón care am umblat ∫i s„ Óncerc experien˛a mea s-o dau mini∫trilor care au administrat Ón ultimii ani Ministerul S„n„t„˛ii. Nu s-a dorit acest lucru. Preg„tisem un sistem de asigur„ri care s„ fie adaptat la condi˛iile socio-economice ale Rom‚niei, trec‚nd prin filtrele altor ˛„ri, ∫i nu al Germaniei, care, a∫a cum am sus˛inut, este cel mai p„gubos.
V„ rog s„ concluziona˛i.
Un ultim cuv‚nt, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ v„ spun c„ aceast„ criz„ Ón sistemul de s„n„tate nu a Ónceput acum, nu a Ónceput Ón mandatul trecut, este veche, ∫i v-am spus c„ am lucrat Ón cadrul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 Ministerului S„n„t„˛ii, Ón diverse consultan˛e. Ea a Ónceput cel pu˛in din anul 1985, s-a rostogolit legislatur„ dup„ legislatur„, fiecare a Óncercat s„ rezolve Ón mod pompieristic o problem„ deosebit de complex„, a∫a cum am v„zut c„ a Óncercat domnul ministru acum, un pachet enorm de legi ∫i de probleme, s„ le rezolve dintr-odat„ Óntr-o viziune sistemic„, care nu a reu∫it, din p„cate.
Eu v„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru. Grupul parlamentar mai are 9 minute.
Da˛i-mi voie, de asemenea, s„ readuc Ón memorie colegilor din Biroul permanent — m‚ine, la ora 9,00 avem ∫edin˛a comun„ a Birourilor permanente reunite, la sala Camerei Deputa˛ilor, pentru a stabili ordinea de zi a ∫edin˛ei comune de miercuri, 14 iunie.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i invita˛i,
Cu siguran˛„ c„ avem Ón dezbatere, ast„zi, o tem„ extrem de important„...
Rog colegii senatori s„ fac„ lini∫te.
... ∫i poate c„ timpul consumat Ón aceast„ dup„amiaz„ nu este suficient, Ón raport cu importan˛a temei.
Din p„cate, Ón loc s„ discut„m despre problemele foarte serioase, foarte profunde, de problemele de fond, discut„m de un ping-pong politic care sigur nu serve∫te nim„nui la nimic. Din punctul meu de vedere, starea de s„n„tate a popula˛iei cu siguran˛„ c„ ar trebui s„ fie o dezbatere care s„ Ónceap„ cu spitalele, s„ se termine cu mediile academice, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ Ón˛elegem ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia, ce tendin˛e exist„ Ón Rom‚nia, ce m„suri avem de Óntreprins pentru ca lucrurile s„ se Ómbun„t„˛easc„ cu adev„rat. Probabil c„ o astfel de discu˛ie ar trebui s„ Ónceap„ cu criza demografic„, cu profunda criz„ demografic„ pe care o suport„m de un num„r de ani, ∫tiut fiind c„ avem o popula˛ie cu o natalitate din ce Ón ce mai mic„, cu o mortalitate, din p„cate, ridicat„, cu o problematic„ de s„n„tate destul de grav„ care, spunea ∫i domnul senator Irinel Popescu, vine pe un pachet de analize cauzale care, cu siguran˛„, acelea ar trebui s„ fac„ fondul discu˛iei, pentru c„ Rom‚nia parcurge, din p„cate, o inversare a piramidei v‚rstelor, o tendin˛„ de inversare a piramidei v‚rstelor, cu cre∫tere a ponderii popula˛iei Ón v‚rst„, cu reducerea bazei tinere de popula˛ie, ceea ce atrage dup„ sine un consum ridicat de s„n„tate, de servicii de s„n„tate, de medicamente ∫i o inciden˛„ mai mare a efectului bolii asupra st„rii sistemului.
Din p„cate, cu c‚t de mare este criza, cu at‚t de multe probleme avem, legate de finan˛are, ∫i este cunoscut faptul c„, Ón timp, spunea ∫i colegul nostru, venim cu o subfinan˛are cronic„, rostogolim problemele,
nu g„sim r„spuns la ele ∫i, Ón aceste condi˛ii, sigur ne acuz„m unii pe al˛ii.
M„ uitam, totu∫i, pe evolu˛ia Fondului unic de asigur„ri de s„n„tate ∫i sigur c„, dincolo de infla˛ie, dincolo de o serie Óntreag„ de al˛i factori de conjunctur„, prevederile anilor 2005, 2006 sunt — negru pe alb, ne place sau nu ne place — cele mai mari din ultimii 15, 16 ani. Avem 8.474 milioane Ón 2005 pe execu˛ie, fa˛„ de 6 milioane 877 Ón 2004, a∫a cum avem 9 milioane 185 mii RON Ón 2006, fa˛„ de 8.400 Ón 2005.
V„ rog s„ Óncerca˛i s„ concluziona˛i. V-am l„sat un minut peste termen.
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
Imediat, domnule pre∫edinte!
Deci iat„ c„ dincolo de ceea ce cred ini˛iatorii mo˛iunii c„ exist„ doar punctul lor de vedere, medici ∫i oameni
de specialitate cu care am stat de vorb„ mi-au pus Ón fa˛„ imediat celelalte puncte de vedere.
Œn final, pentru c„ m„ roag„ domnul pre∫edinte, vreau s„ v„ spun c„ am crezut c„ aceast„ mo˛iune este serioas„. Din p„cate, este, mai degrab„, o îlo˛iune“ ∫i mai pu˛in o mo˛iune. Este îlo˛iunea Oprescu“, a celui mai frustrat dintre persoanele care au fost Ón ˛inta aten˛iei publice.
Cauza real„ a mo˛iunii, dup„ p„rerea mea, o g„sim Ón alt„ parte. A fost Ón urm„ cu o lun„ pre∫edintele Interna˛ionalei Socialiste ∫i a sf„tuit P.S.D.-ul: îFace˛i g„l„gie! Face˛i zgomot! P‚n„ Ón toamn„ mai ave˛i timp. Dac„ p‚n„ Ón toamn„ nu face˛i nimic, sunte˛i un partid pierdut“. ™i iat„ c„ aici g„sim cauza mo˛iunii, ∫i nu dezbaterea pe fond a unor probleme adev„rate ∫i grave de s„n„tate a popula˛iei.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit pe ultimul coleg Ónscris la discu˛ii, domnul senator Sorin Oprescu.
Grupul parlamentar al P.S.D. mai are 10 minute. Apoi va urma la cuv‚nt domnul ministru, de asemenea, pentru 10 minute _. (Discu˛ii.)_
Rog colegii senatori s„-∫i ocupe locurile ∫i s„ fac„ lini∫te Ón sal„.
## **Domnul Sorin Mircea Oprescu:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnule ministru,
Œncerc s„ v„ traduc eu ce a vrut s„ spun„ domnul senator Ion Vasile, pentru c„ a folosit o serie Óntreag„ de termeni medicali ∫i citeam pe fa˛a dumneavoastr„ c„ nu a˛i Ón˛eles ce a vrut s„ spun„.
Adev„rul este c„, dup„ ce a prezentat acele simptome, mi-am adus ∫i eu aminte de un dicton pe care l-am primit de la profesorii mei, ∫i anume c„: îsingurul leac Ómpotriva bolilor mentale este s„ nu te na∫ti“.
Domnule ministru,
Vreau s„ v„ spun c„, dup„ p„rerea noastr„, dumneavoastr„ nu face˛i altceva dec‚t s„ Ónc„lca˛i grav Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial„.
Dumneavoastr„ sunte˛i preocupat mai mult de imagine dec‚t de Programul de guvernare. ™i, Ón c‚teva minute am s„ v„ demonstrez. Probabil c„ dumneavoastr„ a˛i uitat ce s-a scris Ón Programul de guvernare ∫i ce a˛i f„cut dumneavoastr„.
1. îGuvernul Rom‚niei va ac˛iona pentru consolidarea descentraliz„rii decizionale“. A˛i min˛it, domnule ministru, c‚nd a˛i spus c„ a˛i Óndeplinit acest punct.
2. îAutorit„˛ilor locale li se vor crea mecanisme legale pentru a putea ca, odat„ cu finan˛area adecvat„ a unit„˛ilor sanitare spitalice∫ti, s„ poat„ lua decizii pentru Óngrijirea popula˛iei din zon„“.
Minciun„, domnule ministru! Din contr„, dumneavoastr„ a˛i recentralizat la un singur pupitru de comand„, acela al ministrului.
3. îManagementul spitalelor care nu fac parte din sistemul na˛ional de asigurare al urgen˛elor se va subordona exclusiv comunit„˛ii locale“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 Minciun„, domnule ministru! Toate spitalele Ómp„rt„∫esc aceea∫i situa˛ie de recentralizare.
îGuvernul Rom‚niei va asigura finan˛area adecvat„ pentru s„n„tate“.
Minciun„, domnule ministru! Spune˛i c„ este finan˛at sistemul?! Vorbi˛i de faptul c„ P.S.D.-ul a l„sat 12.000 miliarde vechi datorii de la spitale?! V„ spun eu ce sunt cu ace∫ti bani, domnule ministru, pentru c„ habar nu ave˛i.
Sunt banii care vin din 1999, datoriile rostogolite pe mecanismul financiar f„cut de un distins membru al P.N.L. ∫i ministru de finan˛e, domnul Reme∫.
Atunci c‚nd am folosit cuv‚ntul mai pu˛in ortodox îmangleal„“, la asta m-am referit, domnule ministru, la cum fura˛i dumneavoastr„.
Ave˛i o mare calitate. La facerea bugetului Ón 2005, pentru prima dat„ Ón istoria prezent„rii bugetului, a˛i scos limita de cheltuieli ∫i a˛i min˛it poporul rom‚n ∫i Parlamentul c„ se str‚ng 91.000 miliarde vechi.
Nu este adev„rat, domnule ministru! Se str‚ng 128.000 miliarde, cu regularitate. Reme∫ a ini˛iat acest mecanism, le-a pl„cut ∫i alor mei s„ o practice, v„ place ∫i dumneavoastr„. Acesta este adev„rul!
Citez din Programul de guvernare... al dumneavoastr„...
4. îGuvernul va achita integral, p‚n„ Ón 2006, toate datoriile existente Ón sistemul sanitar c„tre furnizori.“
Minciun„, domnule ministru! Nu a˛i achitat dec‚t o p„trime ∫i a˛i achitat bolnavii care au fost Ón plus. Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 154/2005, aprobat„ de Parlament, nu a f„cut dec‚t ca o p„trime din aceast„ sum„ s„ fie returnat„ spitalelor.
Merg mai departe? Merg, c„ v„d c„ v„ intereseaz„.
5. îSe va asigura transparen˛a utiliz„rii fondurilor pentru medicamente compensate ∫i gratuite Ón ambulatoriu, prin alocarea unei sume adecvate pentru astfel de cheltuieli pentru fiecare medic, conform principiului «banii urmeaz„ pacientul»“.
Nu, domnule ministru! Banii urmeaz„ guvernan˛ii, Ón accep˛iunea mentalit„˛ii dumneavoastr„.
6. îSe vor Ónl„tura barierele la accesul la medicamente prin introducerea unor cecuri medicale, completate de medici ∫i emise de C.N.A.S., care vor garanta plata pentru fiecare re˛et„ gratuit„.“
Abureal„, domnule ministru! Nu exist„ nici un fel de cec. Poate cecurile pe care, eventual, le Óncasa˛i dumneavoastr„ dup„ ce v„ depune˛i profitul din salariu.
7. îVor fi luate m„surile pentru diminuarea birocra˛iei excesive care greveaz„ at‚t accesul popula˛iei la medicamentele compensate, c‚t ∫i activitatea furnizorilor de servicii medicale ∫i farmaceutice.“
Am prezentat Ón mo˛iune situa˛ia celor aproape 2.000 de oameni din jude˛ul Gala˛i care a∫teapt„ cu mult„ r„bdare, cu sup„rare ∫i cu triste˛e s„-∫i poat„ face rost de protezele de care au nevoie. O s„ spune˛i: populism...
Domnule senator, dac„ populism Ónseamn„ grija fa˛„ de am„r‚˛ii „∫tia de cet„˛eni pe care Ói min˛i˛i, atunci, da, sunt m‚ndru c„ dumneavoastr„ cataloga˛i acest lucru drept populism.
Citez iar din Programul de guvernare.
8. îPentru persoanele neasigurate ∫i pentru cazurile sociale vor fi eviden˛iate sume distincte Ón bugetul Ministerul Muncii ∫i Protec˛iei Sociale“, cic„.
Minciun„, domnule ministru! P‚n„ ∫i concediile de boal„ au fost trecute Ón bugetul Fondului unic de asigur„ri de s„n„tate!
9. îC.N.A.S! C.N.A.S. va deveni o institu˛ie autonom„, controlat„ public asupra activit„˛ii ∫i folosirii fondurilor pentru s„n„tate.“
Minciun„, domnule ministru! Œmpreun„ cu tristul acela de pre∫edinte de la C.N.A.S., pe care nu-l intereseaz„ dec‚t ™coala Superioar„ Na˛ional„ de Management, pentru a crea al treilea pol de putere Ón s„n„tate — ei vor s„ fac„ totul, vor s„ preg„teasc„ manageri... Nu conteaz„ catedrele care preg„tesc managerii din universit„˛i — a˛i Óncercat s„-i da˛i afar„ pe profesorii universitari, a˛i Óncercat s„ face˛i disolu˛ia autorit„˛ii, domnule ministru. ™i vorbi˛i despre o dreapt„ ∫i just„ reform„?! Este minciun„, domnule ministru!
## Domnule ministru,
## Stima˛i colegi,
Nu doresc s„ v„ plictisesc. Acolo, Ón partea dreapt„, sunt sute de mii de semn„turi adunate de la popula˛ia acestei ˛„ri, pe care le vom trimite m‚ine primuluiministru, Ón leg„tur„ cu p„rerea despre domnul Nicol„escu, despre felul cum este gestionat„ s„n„tatea.
Sus, la balcon, sunt colegii mei medici, ∫i Ón dreapta, ∫i Ón st‚nga. Ei sunt polariza˛i Ón momentul de fa˛„. Unii s-au dus ∫i au pupat condurul ministrului — ∫i este bine c„ sunt aici —, al˛ii tr„iesc Ón via˛a real„, al˛ii opereaz„ ∫i trateaz„.
Dac„ dumneavoastr„, Ón acest ultim moment, mai ave˛i vreun dubiu c„ sistemul sanitar func˛ioneaz„ foarte bine prin reforma propus„ de domnul Nicol„escu, atunci ve˛i respinge aceast„ mo˛iune.
Dac„ nu, atunci, aceast„ mo˛iune va trece. Dac„ dumneavoastr„ v„ ve˛i face c‚teva secunde, nu minute, o introspec˛ie a ceea ce a Ónsemnat tratamentul rudelor, copiilor, mamelor, ta˛ilor dumneavoastr„ Ón spitale...
Domnule ministru, recent a˛i afirmat la Timi∫oara c„ v-ar pl„cea s„ fi˛i Dumnezeu. A∫tept„m cu to˛ii s„ v„ ridica˛i la ceruri.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
## Stima˛i colegi,
Practic, grupurile parlamentare, prin vorbitorii Ónscri∫i, ∫i-au epuizat timpii, ∫i-au exprimat punctul de vedere Ón leg„tur„ cu aceast„ mo˛iune.
Œl invit pe domnul ministru Eugen Nicol„escu, care mai are la dispozi˛ie 10 minute, s„ ofere r„spuns, s„ ofere argumente problemelor ridicate de colegii senatori din diverse grupuri parlamentare.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. M„ uitam la ultimul vorbitor...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Rog colegii senatori s„ fac„ lini∫te Ón sal„.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**
M„ uitam la ultimul vorbitor vorbind ∫i m„ g‚ndeam c„, dac„ nu mi-ar fi mil„ de el, a∫ r‚de.
Din p„cate, Óntr-un fel, cel care este prieten cu Vanghelie nu poate vorbi dec‚t Ón acest mod: utopic, cinic...
**Din sal„**
**:**
Bravo!... Bravo!...
Vorbeam de domnul senator prieten cu Vanghelie, pe care l-a sus˛inut, Ól sus˛ine, Ól are adjunct la partid ∫i a∫a mai departe.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Domnule ministru, v„ rog s„ v„ referi˛i, conform Regulamentului Senatului...
Da, domnule pre∫edinte, Ón˛eleg.
...la problema pus„ Ón discu˛ie.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**
Da, domnule pre∫edinte, Ón˛eleg, dar m„ refeream la cuvintele ultimului vorbitor.
Filozofia reform„rii sistemului sanitar, a∫a cum cred eu c„ am Óncercat s„ v„ spun ast„zi, a urm„rit ∫i urm„re∫te un singur lucru: Ómbun„t„˛irea serviciilor medicale, ∫i nu protejarea grupurilor de interese care ∫i ast„zi s-a v„zut cum au ie∫it Ón fa˛„, cum au ie∫it la iveal„ _. (Discu˛ii, rumoare, vocifer„ri.)_
Ast„zi am citit un interviu al celebrului ∫i extraordinarului academician care se nume∫te Constantin Popa. Spunea: îFunc˛ia de director de spital, de institut, nu-i totul. S„ fim serio∫i! Ca s„ nu spun, f„r„ s„-mi sup„r colegii, c„, Ón unele locuri, func˛ia de director este ocupat„ de medici care nu prea ∫tiu carte.
S„ nu se supere ace∫ti confra˛i ai mei, chiar dac„ sunt pu˛ini. Unii prefer„ s„ stea Ón birou. Eu prefer s„ lucrez Ón clinic„, Ón laborator sau Ón amfiteatru.“
Eu cred c„ domnul academician Popa a Ón˛eles care este mersul reformei ∫i a transmis acest mesaj. P„cat c„ cei care nu doresc s„-l Ón˛eleag„ r„m‚n a∫a ne∫tiutori.
Avem Óncepute mai multe programe ∫i sunt dator s„ spun c„ unele dintre ele sunt deja anun˛ate ∫i Óncep s„ func˛ioneze. M„ refer aici — ∫i toat„ lumea comp„time∫te sistemul sanitar din punct de vedere al infrastructurii. Am deschis licita˛ie interna˛ional„ pentru consultat..., ca s„ facem spitale regionale, jude˛ene ∫i...
... ∫i s„ reabilit„m spitale jude˛ene.
Am deschis licita˛ie pentru achizi˛ionarea de noi ambulan˛e. Am deschis licita˛ie pentru reabilitarea unor spitale locale care ∫ti˛i Ón ce hal se prezint„.
Avem un program multianual de dotare cu echipamente, aparatur„ ∫i instrumentar medical de Ónalt„ performan˛„.
Din sal„
#188278Pe h‚rtie!
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**
Am alocat sume suplimentare, pentru prima oar„, pentru Óngrijirile la domiciliu.
Dezvolt„m programe pentru combaterea unor boli cronice, Ónt„rind rolul profilactic ∫i, cu aceast„ ocazie, fac leg„tura cu urm„torul obiectiv, care se nume∫te medicina primar„, care trebuie s„ capete un rol important ∫i, din punctul meu de vedere — ∫i m„ bucur c„ domnul senator a citit Programul de guvernare —, medicina primar„ este un obiectiv important al Programului de guvernare.
Am observat c„ o parte dintre cei care au luat cuv‚ntul nu au f„cut dec‚t s„ sus˛in„ Ón continuare directorii de spitale schimba˛i. Din p„cate, aceasta este, Ón continuare, miza unora de la P.S.D.
Am ascultat mai devreme un senator care Óncerca s„ par„ elegant, dar care, din p„cate, a recurs numai la atacuri la persoan„, insulte ∫i Ói atrag aten˛ia c„ suntem Ón Senat, nu la Inchizi˛ie.
Am ascultat at‚tea expresii jignitoare Ónc‚t m„ Óntreb: îOare acesta este Senatul Rom‚niei?!“
Un alt senator... doctor... _(Discu˛ii.)..._ a vorbit cu ranchiun„, a vorbit cu ur„, a vorbit despre nefericirea lui, din p„cate, de faptul c„ este o reform„ care Ói stric„ socotelile ∫i Ói stric„ interesele, ∫i Ói stric„ aura pe care ∫i-a f„cut-o, din p„cate, pentru el.
L-am auzit vorbind de cifre, f„r„ s„ le cunoasc„ semnifica˛ia. Nu ∫tie, din p„cate, ce spune.
Dac„ ar citi pu˛in mai mult„ economie, ∫i-ar da seama c„ este pe un drum paralel cu ceea ce spune.
De fapt, vreau s„ v„ spun un ultim mesaj: noi acum Óncepem reforma.
Œn˛eleg c„ aplauda˛i pentru c„ Óncepem reforma. Asta spun.
P‚n„ acum ne-am str„duit s„ facem un pachet de legi, l-a˛i blocat luni de zile, Ón sf‚r∫it, pachetul de legi func˛ioneaz„ ∫i acum, cu adev„rat, pe acest pachet de legi facem reform„.
Dar trebuie s„ mai spunem c„ oamenii trebuie s„ fie corect informa˛i, nu min˛i˛i, cum au f„cut o parte din senatorii puterii... opozi˛iei ast„zi, pentru c„...
... pentru c„ senatorii opozi˛iei nu au f„cut dec‚t s„ reia o parte din temele pe care, de cele mai multe ori, le aduc Ón via˛a public„, ∫i anume ∫tiu s„ critice, at‚t ∫i nimic mai mult. Din p„cate, argumentele pe care am Óncercat s„ le aducem ∫i Ón r„spunsul la mo˛iune, ∫i Ón cuvintele colegilor mei nu au ˛inut cont dec‚t de realit„˛i, dar senatorii opozi˛iei nu au vrut s„ Ón˛eleag„ acest lucru.
Spuneam la Ónceput c„ speram s„ citi˛i ∫i s„ Ón˛elege˛i Ón ce const„ reforma. Iar„∫i este un vis. N-o s„ face˛i acest lucru niciodat„, pentru c„ nu v„ intereseaz„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 Cred c„ ve˛i respinge, stima˛i colegi, aceast„ mo˛iune, pentru c„ ea este f„cut„ numai pentru imaginea unui om, a unui fost director de multe spitale. Am Ón˛eles c„, Ón sf‚r∫it, acest senator se opune, cu adev„rat, reformei Ón s„n„tate. Ca s„ nu se opun„ reformei Ón s„n„tate, v„ rog s„ vota˛i Ómpotriva acestei mo˛iuni.
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
Doamna senator Rodica St„noiu.
A solicitat cuv‚ntul pe o chestiune de procedur„. S„ vedem ce-o s„ spun„. De unde s„ ∫tiu eu despre ce e vorba?
## **Doamna Mihaela Rodica St„noiu:**
Chestiune de procedur„. Domnule pre∫edinte,
Pentru c„ nu este prima dat„...
V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„.
## **Doamna Mihaela Rodica St„noiu:**
Pentru c„ nu este prima dat„, a∫ vrea s„ reamintesc un lucru.
Domnul ministru,
Sigur, reglementarea o permite, a intrat, Óntr-un fel, pe u∫a din dos Ón Guvern, pentru c„ nu a trecut prin votul comisiilor parlamentare. A∫ reaminti, Óns„, pentru c„ nu este prima oar„ c‚nd mini∫trii veni˛i aici folosesc un anumit ton, c„ dumnealor sunt Ón Guvern pentru c„ i-au votat comisiile parlamentare din Senat ∫i din Camera Deputa˛ilor. Œn aceste condi˛ii, tonul trebuie s„ fie altul. Aceasta era chestiunea de procedur„.
Mul˛umesc, doamna senator. V„ rog, domnul senator Nicolae Iorga. O chestiune de procedur„. V„ rog s„ nu relua˛i probleme de fond.
Da, domnule pre∫edinte.
E o adev„rat„ chestiune de procedur„, e real„, pentru c„, foarte sincer s„ fiu, nu e prima dat„ c‚nd un reprezentant al Guvernului vine aici ∫i se comport„ ca pe feuda lui.
Domnul Nicol„escu — sper s„ nu-i mai pot spune îdomnule ministru“ peste vreo 20 de minute — se Óntreab„ dac„ este Ón Senatul Rom‚niei. D‚nsul este Ón Senatul Rom‚niei, dar Ól trateaz„ cu impertinen˛„ ∫i cu neobr„zare, a∫ spune eu. Altfel, nu ∫i-ar fi permis ca, Ón timp ce vorbea colegul Domniei sale de partid, senatorul Paul P„curaru, s„ ias„ din sal„, s„ nu asculte punctul de vedere al unui senator, pentru a da c‚teva telefoane, probabil, iar apoi s„ vin„, cu non∫alan˛„ ∫i s„ ne jigneasc„ pe to˛i.
Domnule ministru, sper s„ fi˛i un fost ministru!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Stima˛i colegi,
Haide˛i s„ Óncet„m s„ge˛ile dintr-o parte Ón alta! Efectiv, grupurile parlamentare ∫i-au adus criticile pe fond, Ón cadrul dezbaterii mo˛iunii simple, ∫i nu sunt pu˛ine lucruri de discutat Ón leg„tur„ cu starea din sistemul sanitar.
V„ rog s„-mi permite˛i doar s„ v„ reamintesc dispozi˛iile art. 157 alin. (1) din Regulamentul Senatului...
Œnt‚i v„ rog s„ m„ l„sa˛i s„ v„ reamintesc, c„, poate, nu a˛i fost Ón sal„ ∫i nu a˛i citit acest articol 157 alin. (1). Dup„ dezbaterea mo˛iunii simple, care se face cu respectarea dispozi˛iilor art. 116—129 din Regulamentul Senatului, Ón mod obligatoriu, ea trebuie s„ fie supus„ votului secret al majorit„˛ii senatorilor.
Alin. (2): îMo˛iunile simple adoptate de Senat se public„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei ∫i sunt obligatorii pentru Guvern ∫i membrii s„i, precum ∫i pentru celelalte persoane vizate.“
Mul˛umesc.
Mai dori˛i o chestiune de procedur„, domnule senator Verestóy? Microfonul 2.
## **Domnul Verestóy Attila:**
Domnule pre∫edinte,
Dac„ nu v„ sup„ra˛i ∫i Óntruc‚t m-am consultat ∫i cu colegii vicelideri ai Alian˛ei, a∫ dori patru minute de consultare Óntre liderii grupurilor parlamentare.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.
Deci
Vot · Amânat
Œntreb„ri ∫i interpel„ri adresate Guvernului de doamnele ∫i domnii senatori: Verginia Vedina∫, ™tefan Mihail Antonie, Ioan Chelaru, Doina Silistru, Nicolae Paul Anton P„curaru, Gheorghe Viorel Dumitrescu, Emil R„zvan Theodorescu, Valentin Dinescu, Aurel Ardelean, Ilie Petrescu, Gheorghe Funar, Petru Stan, Ioan Corodan. Din partea Guvernului au r„spuns: — Elena Doina Dasc„lu, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice (scris); — Kibedi Katalin Barbara, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei; — Köto˝ József, secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii; — Alexandru Mircea, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor; — Székely Ervin Zoltán, secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice 37–44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.
Œn leg„tur„ cu regulamentul, ce dori˛i s„ discut„m?
Se pare c„ deja... V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„.
Stima˛i colegi, se pare c„ deja Ói crea˛i destule probleme domnului ministru Nicol„escu.
Din sal„
#195290La vot! La vot!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Œn momentul Ón care Domnia sa vede c„ solicita˛i pauz„...
Da, v„ rog!
Domnule pre∫edinte, a˛i fost sesizat cu o cerere procedural„ ∫i regulamentar„ a unui grup parlamentar.
Nu cred c„ are leg„tur„ cererea cu dezbaterile care au avut loc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
O fac ∫i eu, Ón numele Alian˛ei. Dorim ∫i noi o pauz„ de consult„ri.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Cererea de consult„ri putea˛i s„ o face˛i Ónainte. Œn momentul de fa˛„, suntem Ón procedura de vot.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile. At‚ta timp c‚t dezbaterile au fost finalizate, nu mai avem ce discuta Óntre liderii grupurilor parlamentare.
Dac„ era vorba despre un vot deschis, care s„ poat„ fi explicat de grupurile parlamentare, era altceva. Nu fi˛i nervos, c„ ave˛i probleme cu inima, dup„ aceea. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul, domnule secretar.
## **Domnul Puskás Valentin Zoltán**
**:**
Domnule pre∫edinte, orice solicitare trebuie acordat„, f„r„ alte comentarii din partea pre∫edintelui de ∫edin˛„.
V„ rog s„ lua˛i loc.
Nu iau loc.
Sunte˛i Ón protest.
Nu este regulamentar ceea ce face˛i.
Da. Se pare c„...
Nu ave˛i dreptate s„ nu acorda˛i...
Voiam s„-i scap pe colegii din Alian˛„ de presiunea f„cut„... verbal„, sigur, ∫i doar de la microfonul Senatului, de colegii din U.D.M.R. Œn situa˛ia Ón care v„d c„ Domniile lor accept„ s„ aib„ o consultare de cinci minute sau mai multe, mi se pare fireasc„.
V„ rog, vom vota la ora 19,20.
PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
Deci v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu prelungirea programului de lucru al Senatului pentru ziua de ast„zi, p‚n„ la epuizarea ordinii de zi.
V„ rog s„ vota˛i.
Solicitare aprobat„ de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 18 voturi Ómpotriv„ ∫i 12 ab˛ineri. Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Verestóy, care a solicitat pauz„ de consult„ri, pentru a explica plenului Senatului rezultatul acestor consult„ri _. (Hohote de r‚s, rumoare.)_
Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Verestóy Attila:**
## Domnule pre∫edinte, Onora˛i colegi,
Sigur c„ fiecare grup parlamentar are acest drept ∫i eu cred c„ e bine c„, p‚n„ la urm„, chiar ∫i domnul pre∫edinte care conduce aceast„ ∫edin˛„ a Ón˛eles, e drept, dup„ o consultare, pe care ∫i d‚nsul a avut-o — nu Ón secret, c„ am v„zut cu to˛ii — cu un eminent jurist, care l-a sf„tuit de bine ∫i, pe aceast„ cale, ˛in s„ mul˛umesc domnului senator Iorgovan, pentru c„ l-a aten˛ionat pe domnul pre∫edinte c„ e bine s„ respecte regulamentul chiar ∫i Ón asemenea situa˛ii aparent critice.
Œn ceea ce prive∫te consultarea, a avut loc, a fost fructuoas„ ∫i grupul nostru a ajuns la un consens cum vom vota. Nu putem...
Dac„ vre˛i, afla˛i.
Nu putem sus˛ine aceast„ mo˛iune.
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Mul˛umesc.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Nu pot s„-mi permit, dup„ doi ani de Parlament, s„ explic votul. Puteam s„-l explic Ón prima s„pt„m‚n„. Acum a∫ jigni colegii senatori, v„ da˛i seama.
Votul este stabilit foarte clar Ón prevederile regulamentului. Votul este secret, am citit de dou„ ori prevederea respectiv„.
Vot · Amânat
Œntreb„ri ∫i interpel„ri adresate Guvernului de doamnele ∫i domnii senatori: Verginia Vedina∫, ™tefan Mihail Antonie, Ioan Chelaru, Doina Silistru, Nicolae Paul Anton P„curaru, Gheorghe Viorel Dumitrescu, Emil R„zvan Theodorescu, Valentin Dinescu, Aurel Ardelean, Ilie Petrescu, Gheorghe Funar, Petru Stan, Ioan Corodan. Din partea Guvernului au r„spuns: — Elena Doina Dasc„lu, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice (scris); — Kibedi Katalin Barbara, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei; — Köto˝ József, secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii; — Alexandru Mircea, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor; — Székely Ervin Zoltán, secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice 37–44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.
Deci, stima˛i colegi, s„ l„s„m...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.
Rog colegii senatori s„-∫i ocupe locurile. V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„. Œn primul r‚nd, doresc s„ rezolv„m o chestiune de procedur„, Óntruc‚t suntem Óntr-un num„r foarte mare. Mai avem dou„ puncte Ónscrise Ón ordinea de zi.
Vot · Amânat
Œntreb„ri ∫i interpel„ri adresate Guvernului de doamnele ∫i domnii senatori: Verginia Vedina∫, ™tefan Mihail Antonie, Ioan Chelaru, Doina Silistru, Nicolae Paul Anton P„curaru, Gheorghe Viorel Dumitrescu, Emil R„zvan Theodorescu, Valentin Dinescu, Aurel Ardelean, Ilie Petrescu, Gheorghe Funar, Petru Stan, Ioan Corodan. Din partea Guvernului au r„spuns: — Elena Doina Dasc„lu, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice (scris); — Kibedi Katalin Barbara, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei; — Köto˝ József, secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii; — Alexandru Mircea, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor; — Székely Ervin Zoltán, secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice 37–44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.
Din sal„
#199943## **Din sal„:**
Demisia! Demisia! Demisia!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog s„ face˛i lini∫te ∫i s„-mi permite˛i s„ anun˛ rezultatul votului.
Pentru mo˛iune au votat 57 de senatori, un coleg s-a ab˛inut ∫i 57 au votat Ómpotriv„.
Mo˛iunea a c„zut.
Din sal„
#200231Demisia! Demisia! Demisia!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Conform votului dat de dumneavoastr„ pentru prelungirea programului, Ól invit pe domnul pre∫edinte al Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, Ól invit pe ini˛iator, invit pre∫edintele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri la tribun„.
Domnul deputat Cezar Preda.
Microfonul 8.
Rog colegii senatori s„-∫i ocupe locurile.
Œl invit pe domnul deputat Cezar Preda s„ prezinte expunerea de motive a propunerii legislative.
## **Domnul Cezar Florin Preda —** _deputat_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn primul r‚nd, a∫ dori s„ v„ prezint c‚teva din argumentele care au condus la necesitatea propunerii spre adoptare a acestei legi.
Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ are ca obiect de reglementare aspectele juridice, economice ∫i tehnice privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea asocia˛iilor de proprietari, precum ∫i modul de administrare ∫i exploatare a cl„dirilor de locuin˛e aflate Ón proprietatea a cel pu˛in trei persoane fizice sau juridice, inclusiv Ón cazul celor care au Ón structura lor ∫i spa˛ii cu alt„ destina˛ie dec‚t cea de locuin˛„.
Acest demers a fost conceput ca urmare a numeroaselor discu˛ii, sesiz„ri ∫i a multiplelor probleme ridicate de c„tre asocia˛iile de proprietari.
Av‚nd Ón vedere cadrul legal Ón vigoare care reglementeaz„ aceste situa˛ii, s-a impus nevoia reglement„rii unitare a acestor aspecte.
Œn acest sens, Ón vederea realiz„rii obiectivelor propuse, propunerea legislativ„ ofer„ cadrul legal pentru asigurarea unui control eficient asupra celor angaja˛i s„ gestioneze fondurile asocia˛iilor de proprietari, cu respectarea principiilor propor˛ionalit„˛ii, a celerit„˛ii, acoperirii prejudiciilor, a prevalen˛ei interesului general al proprietarilor...
Domnule deputat, v„ mul˛umesc, cel pu˛in pentru stenogram„...
Stima˛i colegi, v„ rog s„ ne permite˛i s„ continu„m lucr„rile Senatului.
Av‚nd Ón vedere cele prezentate, doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ vota˛i Ón favoarea raportului de admitere a acestui act normativ.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Dan C‚rlan s„ prezinte raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Pentru dezbaterea Ón fond ∫i Óntocmirea raportului comun al acestei propuneri legislative au fost desemnate dou„ comisii: Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Fiind
comisiile cu cea mai grea Ónc„rc„tur„, ca num„r de proiecte pe ordinea de zi, am decis s„ lucr„m separat ∫i s„ ne Ónt‚lnim, Ón final, pentru o concluzie comun„.
Punctul de vedere ini˛ial al Guvernului a fost unul negativ, cu un set de observa˛ii ∫i propuneri.
Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a lucrat prin amendamente pe Ómbun„t„˛irea textului de lege ∫i aducerea lui Ón concordan˛„ cu recomand„rile Guvernului.
Am Óntocmit un num„r de 45 de amendamente pe care le-am Ónaintat c„tre Guvern pentru un nou punct de vedere.
Punctul de vedere al Guvernului, Ón aceast„ nou„ form„, a fost unul favorabil, drept pentru care comisia noastr„ a Óntocmit un raport de admitere, cu 45 de amendamente admise, av‚nd ∫i dou„ amendamente respinse.
Da.
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„-i permite˛i ∫i domnului pre∫edinte Eckstein Kovács s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
De mai multe ori am luat Ón discu˛ie acest proiect de lege care a avut multe neclarit„˛i de formulare. Ini˛ial, prin avizul s„u, Guvernul nu a sus˛inut adoptarea propunerii. Ca atare, am hot„r‚t Ón unanimitate un raport de respingere.
Ulterior, Ón Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului s-au operat o serie de amendamente, spun eu, benefice, iar Guvernul ∫i-a schimbat punctul de vedere, dar, noi, d‚nd deja un raport negativ, nu am avut cum s„ d„m Ónapoi.
Ca atare, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri v„ propune s„ adopta˛i un raport negativ, dar, fa˛„ de evenimentele intervenite ulterior, cum s„ spun, pozi˛ia noastr„ este una mai pu˛in drastic„ dec‚t Ón momentul semn„rii raportului.
Da.
Mul˛umesc.
Desigur, votul pe care Ól vor da colegii la amendamente va da dreptate uneia sau alteia dintre comisii.
Œn situa˛ia Ón care ve˛i vota amendamentele existente Ón raport, sigur, ve˛i vota ∫i punctul de vedere exprimat de Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
V„ rog, doamna senator Vedina∫. Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Grupul nostru parlamentar va sus˛ine raportul de admitere f„cut de Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
M-a∫ bucura dac„ a∫ g„si aceea∫i disponibilitate Ón a lucra o ini˛iativ„ legislativ„ ∫i a contribui la Ómbog„˛irea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 con˛inutului ei, atunci c‚nd ini˛iativa vine din partea noastr„. Sper„m c„ lucrurile se vor schimba Ón bine Ón viitor.
Eu v„ propun s„ sus˛ine˛i ini˛iativa Ón forma Ón care ea a fost modificat„ ∫i completat„, cu amendamentele comisiei.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnul senator Gavril„ Vasilescu.
Am propus, spre deosebire de ini˛iator, Ón leg„tur„ cu stabilirea condi˛iilor ∫i procedurilor pentru consolidarea, reabilitarea ∫i modernizarea cl„dirilor de locuin˛e, Ón spiritul textului ini˛iatorului, completarea acestui text de la art. 52 îasigur‚nd finan˛area a 33% din costul lucr„rilor“. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Reprezentantul Guvernului, punctul de vedere pe acest amendament ∫i pe Óntreaga propunere legislativ„. V„ rog, domnul secretar Mircea Alexandru. Microfonul 9.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am Óncercat ∫i la Ónceputul ∫edin˛ei s„ explic ceva Ón leg„tur„ cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Œn forma Ón care ea a fost prezentat„, nu era de acceptat.
Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului trebuie s„ recunosc c„ a lucrat, ∫i ceea ce a lucrat Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului nu a ajuns la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Eu am v„zut modific„rile f„cute, inclusiv modificarea la titlu era una dintre problemele la care ˛ineam foarte mult, pentru c„ Óncurca foarte mult no˛iunea... No˛iunea de proprietate comun„ este cu totul altceva dec‚t se reglementa Ón acel proiect de act normativ. C‚nd vorbe∫ti de proprietate comun„, trebuie s„ modifici Codul civil, ∫i nu printr-o lege care nu f„cea altceva dec‚t s„ reglementeze modul de organizare, de func˛ionare a asocia˛iilor de proprietari...
Deci a∫a cum a fost Óntocmit raportul de c„tre Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, dac„ el ar fi ajuns la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ garantez c„ la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s-ar fi dat un vot de admitere.
Deci, aici, s-a produs scurtcircuitarea, ca s„ spun a∫a, Óntre cele dou„ comisii. Nu a mai fost timpul necesar.
Œndemn colegii senatori s„ dea un vot favorabil acestei ini˛iative legislative, cu amendamentele admise la Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Alte interven˛ii? Nu sunt.
Declar Ónchise dezbaterile generale.
Dac„ Ón leg„tur„ cu amendamentele respinse, existente Ón anexa nr. 2, sunt interven˛ii?
Domnul senator Gheorghe Funar.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,
La aceast„ propunere legislativ„, bine venit„, am avut patru amendamente, dou„ admise ∫i dou„ respinse.
Nu a∫ vrea s„ r„m‚nem Ón dilem„, ca ∫i la mo˛iunea de la s„n„tate, ∫i v„ supun aten˛iei ca, din cele dou„ amendamente respinse, unul singur sper s„ fie votat de dumneavoastr„, ca s„ fie scorul limpede.
**Domnul Alexandru Mircea —** _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Amendamentul s-a discutat ∫i la comisie. Nu am fost de acord cu stabilirea Ón mod concret a unui cuantum, a unui procent, av‚nd Ón vedere c„ autorit„˛ile locale pot avea dreptul s„ stabileasc„, Ón func˛ie de bugetul pe care Ól au ∫i, din aceast„ cauz„, l-am respins.
Rog ∫i punctul de vedere pe propunerea legislativ„ Ón ansamblu.
## Da.
Ini˛ial, Guvernul a avut un punct de vedere negativ. Ulterior, au fost discutate 45 de amendamente...
Ast„zi, v„ rog, care este punctul de vedere, ca s„ ∫tie colegii cum voteaz„.
Guvernul, ast„zi, sus˛ine propunerea legislativ„, cu amendamentele care au fost admise la comisie.
Domnul pre∫edinte Dan C‚rlan, Ón leg„tur„ cu amendamentele.
Œn leg„tur„ cu amendamentul propus ∫i sus˛inut de domnul senator Funar, comisia a respins acest amendament, lu‚nd de fapt decizia ca la amendamentul admis, num„rul 11, s„ elimine Óntru totul acest text al articolului 52, consider‚nd c„ el se reg„se∫te ca reglementare Ón alte acte normative.
Da.
Mul˛umesc.
Ini˛iatorul, domnul deputat Cezar Preda.
Eu cred c„ trebuie l„sat a∫a cum a stabilit Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, pentru c„ este prev„zut Ón lege ceea ce se poate face ∫i ce drepturi au cei care... autoritatea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 local„... ∫i nu trebuie s„ fix„m un cuantum, a∫a cum domnul Funar l-a prev„zut Ón amendamentul Domniei sale.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul formulat de domnul senator la art. 52 din propunerea legislativ„.
Rog colegii senatori s„ voteze.
V„ rog s„ vota˛i.
Amendamentul, Óntrunind doar 17 voturi pentru, a fost respins.
Nu mai sunt alte amendamente, deci, stima˛i colegi, Ón primul r‚nd, voi supune votului dumneavoastr„, Ón bloc, anexa nr. 1 care con˛ine 45 de amendamente.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra anexei nr. 1, anexa cu amendamentele agreate la Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
V„ rog s„ vota˛i.
Amendamentele au fost adoptate de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
Œn aceast„ situa˛ie,
Vot · approved
Œntreb„ri ∫i interpel„ri adresate Guvernului de doamnele ∫i domnii senatori: Verginia Vedina∫, ™tefan Mihail Antonie, Ioan Chelaru, Doina Silistru, Nicolae Paul Anton P„curaru, Gheorghe Viorel Dumitrescu, Emil R„zvan Theodorescu, Valentin Dinescu, Aurel Ardelean, Ilie Petrescu, Gheorghe Funar, Petru Stan, Ioan Corodan. Din partea Guvernului au r„spuns: — Elena Doina Dasc„lu, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice (scris); — Kibedi Katalin Barbara, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei; — Köto˝ József, secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii; — Alexandru Mircea, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor; — Székely Ervin Zoltán, secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice 37–44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.
O
Vot · approved
Œntreb„ri ∫i interpel„ri adresate Guvernului de doamnele ∫i domnii senatori: Verginia Vedina∫, ™tefan Mihail Antonie, Ioan Chelaru, Doina Silistru, Nicolae Paul Anton P„curaru, Gheorghe Viorel Dumitrescu, Emil R„zvan Theodorescu, Valentin Dinescu, Aurel Ardelean, Ilie Petrescu, Gheorghe Funar, Petru Stan, Ioan Corodan. Din partea Guvernului au r„spuns: — Elena Doina Dasc„lu, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice (scris); — Kibedi Katalin Barbara, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei; — Köto˝ József, secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii; — Alexandru Mircea, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor; — Székely Ervin Zoltán, secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice 37–44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.
V„ mul˛umesc.
Trecem la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Rog colegii care nu doresc s„ mai participe la ∫edin˛a Senatului s„ p„r„seasc„ Ón lini∫te sala.
Invit la tribun„ pe domnul senator Ion V„rg„u.
Dac„ nu este prezent, domnul senator R„zvan Teodorescu. Nu este prezent.
Domnul senator Ilie S‚rbu.
Domnul senator Adrian P„unescu. Renun˛a˛i?
V„ rog.
Doamna senator Verginia Vedina∫. Microfonul 2.
Am o Óntrebare adresat„ domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga, ∫i Ól sesizez cu privire la — v„ mul˛umesc, domnule ministru, c„ v-a˛i oprit — anumite acte de vandalism care s-au realizat la sediul biroului nostru parlamentar din ora∫ul Ale∫d, jude˛ul Bihor.
Œn con˛inutul Óntreb„rii am dat mai multe elemente de detaliu, au fost l„sate ∫i veritabile amenin˛„ri cu privire la reprezentan˛ii Partidului Rom‚nia Mare.
Œl rog pe domnul ministru s„ dispun„ s„ se fac„ cercet„rile, iar cei responsabili s„ r„spund„ pentru faptele lor.
V„ mul˛umesc.
Da.
Mul˛umesc.
Domnul senator ™tefan Mihail Antonie, v„ rog s„ prezenta˛i Óntrebarea adresat„ domnului ministru Codru˛ ™ere∫.
Microfonul 2.
Da.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.
Conform specificului activit„˛ii de investi˛ii din domeniul transportului de gaze naturale prin care se execut„ at‚t lucr„ri de construc˛ii-montaj, c‚t ∫i montaj de echipamente tehnologice ∫i, Ón scopul Óncadr„rii corecte Ón prevederile legislative ale acestor lucr„ri, conductele de transport gaze naturale, a∫a cum sunt ele definite de Legea gazelor nr. 351/2004, sunt asimilate elementelor de construc˛ii ∫i se supun Legii nr. 10/1995 sau sunt asimilate ca echipamente ∫i instala˛ii tehnologice industriale ∫i se supun Legii nr. 440/2002.
Dat„ fiind confuzia care a rezultat din aplicarea acestor dou„ legi, v„ rog, domnule ministru, s„ analiza˛i situa˛ia ∫i s„ ne prezenta˛i punctul de vedere al Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului asupra acestei situa˛ii.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Ioan Chelaru, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 3, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Eu am o interpelare, a∫a c„ v„ rog s„ m„ trece˛i la categoria interpel„ri.
La interpel„ri, v„ rog.
O adresez domnului ministru al finan˛elor publice, Sebastian Vl„descu, ∫i vizeaz„ dispozi˛ii neclare ∫i contradictorii privind modul de calcul al termenului de plat„ a obliga˛iilor fiscale, prev„zut Ón art. 3 din Legea nr. 244/2005.
Punctul de vedere exprimat de Agen˛ia de Administrare Fiscal„, comunicat sec˛iilor financiare la 31.08.2005, este c„ ultimul termen de plat„ a unor asemenea obliga˛ii fiscale este 3 august 2005.
Prin adresa mai sus men˛ionat„ se face referire la punctul de vedere al A.N.A.F., prin care se adreseaz„ o opinie gre∫it„, consider„m noi, Ón ceea ce prive∫te modul de calcul al termenului de plat„, cit„m din art. 3 din Legea nr. 244/2005: îtermenul de plat„ al obliga˛iilor la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 plata bugetului de stat, bugetului asigur„rilor de stat, bugetului asigur„rilor pentru ∫omaj, acordate Ón baza reglement„rilor Ón materie ∫i care, p‚n„ cel t‚rziu Ón a 15-a zi de la data public„rii Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonan˛e de urgen˛„, fac dovada stingerii sumelor cuprinse Ón rate“.
Astfel calculat, termenul contravine calculului Ón materie a termenului de plat„ al obliga˛iilor fiscale, potrivit art. 66 din Codul de procedur„ fiscal„.
Prin Ordonan˛a Guvernului nr. 26/2005, art. 1 se refer„ la termenul de plat„ al unor obliga˛ii fiscale, a∫a cum sunt ele definite ∫i Ón art. 22 din Codul de procedur„ fiscal„.
Din acest motiv, urmeaz„ s„ fie aplicabil, spunem noi, Ón materia calculului, termenul de plat„ stabilit de art. 3 din Legea nr. 244/2005 ∫i prevederile art. 66.
A∫a fiind, rezult„ c„ Legea nr. 244/2005, care a fost publicat„ Ón îMonitorul Oficial“ la 20.07.2005, spune c„ termenul se Ómpline∫te pe 4 august.
Œn raport cu cele ar„tate, care este, domnule ministru, ultima zi Ón care aprecia˛i c„ se pot efectua pl„˛i ale obliga˛iilor fiscale?
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Doamna senator Doina Silistru, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.
Domnule ministru,
Potrivit Legii nr. 268/2001, A.D.S.-ul exercit„, Ón numele statului, prerogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destina˛ie agricol„ apar˛in‚nd domeniului statului.
Œn acest sens, pentru stabilirea regimului juridic, respectiv a propriet„˛ii de stat, public„ sau privat„, A.D.S. trebuia s„ depun„ o cerere de Ónscriere a dreptului de proprietate a statului Ón cartea funciar„ la biroul de carte funciar„, potrivit prevederilor alin. 4 art. 7 din Legea nr. 268/2001.
Fa˛„ de cele prezentate, v„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i:
1. Ce suprafa˛„ administreaz„, gestioneaz„ ∫i exploateaz„ Ón prezent A.D.S., direct prin concesiune, arendare sau Ónchiriere.
2. Ce suprafa˛„ este Ónscris„ Ón cartea funciar„ ca proprietate public„ ∫i proprietate privat„ a statului ∫i pentru ce suprafa˛„ s-au depus cereri pentru a fi Ónscrise Ón cartea funciar„.
Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris. Mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnul senator Paul P„curaru, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare. La ambele solicit r„spuns scris ∫i electronic.
Le voi rezuma.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Barbu.
M„surile speciale pe care ministerul le are Ón vedere, av‚nd Ón vedere disponibiliz„rile foarte, foarte mari de la MITAL STEEL.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Dobre, ministrul transporturilor, privind Regia Autonom„ îMetrorex“.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ s-a redus timpul de odihn„ la cap de linie de la 10 la dou„ minute, ce Óntreprinde Ón acest sens?
™i, Ón fine, interpelarea, o voi rezuma ∫i pe ea, este adresat„ domnului ministru H„rd„u ∫i are Ón vedere strategia Ministerului Educa˛iei pentru pre∫colari, adic„ cre∫e ∫i gr„dini˛e, av‚nd Ón vedere c„ num„rul acestora pare a se reduce Ón condi˛iile Ón care cererile sunt Ón cre∫tere.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Viorel Dumitrescu, v„ rog s„ prezenta˛i at‚t interpelarea, c‚t ∫i Óntrebarea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ Ministerului Transportului, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón fiecare an sau cel mult la doi ani, a fost modernizat„ ∫i reabilitat„ autostrada Bucure∫ti—Pite∫ti. Cu toate acestea, va fi reparat„ din nou.
V„ solicit, domnule ministru, dac„ este adev„rat sau nu c„ repara˛iile Ón acest an pe autostrada Bucure∫ti— Pite∫ti vor costa pe kilometru mai mult dec‚t se cheltuie∫te pentru construc˛ia unei autostr„zi noi.
Dac„ da, de ce?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.
V„ solicit s„-mi comunica˛i care este num„rul persoanelor r„mase f„r„ ad„post, pe jude˛e, Ón urma inunda˛iilor ∫i alunec„rilor de teren din perioada ianuarie—mai 2006 ∫i c‚te locuin˛e provizorii au fost asigurate Ón containere, de asemenea, pe jude˛e.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
O interpelare, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte.
V„ rog.
Este adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii, domnului Gheorghe Eugen Nicol„escu.
Odat„ cu aplicarea noilor legi ale reformei Ón domeniul s„n„t„˛ii au fost schimbate conducerile la toate spitalele.
Pe cale de consecin˛„, v„ rog s„-mi comunica˛i:
1. C‚t a fost indemniza˛ia minim„ ∫i cea maxim„ pentru fo∫tii directori de spitale, Ón luna aprilie anul curent.
2. C‚t este c‚∫tigul brut lunar, limita minim„ ∫i cea maxim„ a noilor directori de spitale, din care indemniza˛iile de conducere, la fel, limita minim„ ∫i maxim„.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
Mul˛umesc.
Invit la microfonul 3 pe domnul academician Emil R„zvan Theodorescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Mihai R„zvan Ungureanu.
Œn ziarul îGardianul“, din 7 iunie, sunt semnalate posibile grave disfunc˛ii Ón organizarea Adun„rii Parlamentare a Francofoniei din luna septembrie.
V„ rog a avea amabilitatea de a-mi l„muri situa˛ia, delega˛ia permanent„ rom‚n„ la Adunarea Parlamentar„ a Francofoniei fiind deja sesizat„ de colegii no∫tri parlamentari str„ini francofoni Ón acest sens.
™i, dac„-mi permite˛i, ∫i o interpelare, domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii ∫i cultelor.
Dup„ cum ∫ti˛i, desigur, Óncep‚nd cu anul 2001, s-a pornit la cercetarea sitului arheologic de la Frumu∫eni, jude˛ul Arad, unde au fost date la iveal„ urmele unui amplu ansamblu monastic medieval, cele ale M„n„stirii Benedictine de la Bizere, men˛ionat„ Ón documente cu peste 800 de ani Ón urm„.
Mozaicuri pavimentare de o valoare excep˛ional„, primele dat‚nd din Evul Mediu Rom‚nesc, elemente decorative sculptate, resturile unui palat aba˛ial ∫i ale unor f‚nt‚ni, un sistem de aduc˛iune a apei cu caracter de unicat, reprezint„ o descoperire de valoare european„, indic‚nd rolul de prim plan al Banatului Ón procesul de cultur„ Orient—Occident.
Œntre 2001—2005 a fost cercetat„ o suprafa˛„ de circa 450 m[2] ∫i s-a pus cu fermitate problema unui proiect de conservare a urmelor acestui ansamblu foarte gr„itor.
Toate cercet„rile s-au f„cut cu sprijinul financiar al Consiliului Jude˛ean Arad, la propunerile Complexului Muzeal Arad ∫i cu participarea Ministerului Culturii ∫i Cultelor.
Œn anul 2003, moment culminant al cercet„rii prin descoperirea mozaicurilor, s-a Óntocmit un _aide-mémoire_ referitor la solu˛ia de conservare.
Din tot ce s-a prev„zut atunci, aproape nimic nu s-a realizat, nici Ómprejmuirea ∫i paza sitului, nici drumul de acces de circa doi kilometri, nici spa˛iul pentru depozitarea temporar„ a valoroaselor descoperiri, nici Ónregistrarea ca marc„ proprie a muzeului, a numelui de Bizere nu a fost realizat.
Œn acest context, participarea financiar„ a Ministerului Culturii ∫i Cultelor pare tot mai redus„, Ón timp ce ∫ansele de Óndeplinire a propunerilor de acum 3 ani sunt infime.
Mul˛umesc.
Domnul senator Valentin Dinescu, microfonul central, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru. Œn baza principiului transparen˛ei Ónscris Ón Programul de guvernare, v„ solicit s„-mi comunica˛i care au fost c‚∫tigurile brute ∫i din ce se compun ele Ón lunile martie ∫i aprilie anul curent pentru to˛i membrii permanen˛i ∫i membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii, Óncep‚nd cu pre∫edintele C.S.M. ∫i Óncheind cu reprezentan˛ii societ„˛ii civile.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Domnule pre∫edinte,
Cu Óng„duin˛a dumneavoastr„, din cauza decal„rii programului, eu am o problem„ de rezolvat ∫i renun˛ la r„spunsurile orale care Ómi sunt adresate ast„zi.
V„ rog s„ le solicita˛i din partea domnilor secretari de stat, pentru a fi nota˛i dac„ le-au prezentat.
- Mul˛umesc.
Domnul senator Aurel Ardelean, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 1, v„ rog.
Œntreb„rile sunt adresate domnului prim-ministru al Guvernului.
Œn Programul de guvernare 2005—2008, la Capitolul 23 — îPolitic„ Ón domeniul cultelor“ sunt men˛ionate obiective ce determin„ cre∫terea rolului bisericii Ón societate ∫i Ómplinirea unor Ómpliniri majore, cum sunt: Óncheierea retroced„rii imobilelor cultelor religioase ∫i extinderea ariei de aplicare a Legii nr. 501/2002 ∫i pentru terenurile intravilane ∫i construc˛ii demolate.
Œncurajarea construirii ∫i finaliz„rii unor noi l„ca∫uri de cult, cum este Catedrala îSf‚nta Treime“ din Arad...
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i, la nivelul jude˛ului Arad, cum au fost aplicate aceste prevederi din cadrul Programului de guvernare.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Urm„toarea Óntrebare.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i num„rul total de angaja˛i de la cabinetele mini∫trilor ∫i totalul c‚∫tigurilor brute ∫i al c‚∫tigurilor nete care au fost achitate acestora Ón luna mai anul curent.
- V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul Ilie Petrescu, senator P.R.M. de Gorj.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii, domnului ministru Eugen Nicol„escu.
V„ solicit s„ m„ informa˛i referitor la reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii Ón urm„toarele:
1. Dac„ au loc Ón spitale restructur„ri ∫i desfiin˛„ri de paturi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 2. Care sunt criteriile dup„ care au fost numi˛i directorii de spitale.
3. Dac„ este Ón inten˛ia ministerului pe care Ól conduce˛i p„strarea Ón fruntea Direc˛iei de S„n„tate a Jude˛ului Gorj a domnului director Aristic„ Moro∫anu, ˛in‚nd cont de faptul c„ foarte mul˛i cet„˛eni ai jude˛ului au adus numeroase pl‚ngeri referitoare la activitatea ∫i comportamentul domnului director.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare o am adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.
Domnule ministru, pentru a putea informa corect cet„˛enii, v„ solicit s„ m„ informa˛i de ce programe beneficiaz„ comuna St„ne∫ti, din jude˛ul Gorj.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
V„ sunt cunoscute c‚∫tigurile lunare de mizerie ale cadrelor didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, comparativ cu cele pe care le-a˛i aprobat judec„torilor ∫i procurorilor prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2006, care sunt de 30 p‚n„ la 40 de ori mai mari dec‚t ale dasc„lilor.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i de ce a˛i acceptat ca ministrul de stat Markó Béla s„ nu-∫i fac„ datoria ∫i s„ nu rezolve obiectivele Ónscrise Ón protocolul Óncheiat Ón luna noiembrie 2005 cu sindicatele din Ónv„˛„m‚nt, ajung‚ndu-se astfel la o nou„ criz„ la sf‚r∫it de an ∫colar.
Solicit r„spunsuri Ón scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Permite˛i-mi s„ prezint cele dou„ Óntreb„ri.
Prima este adresat„ ministrului culturii ∫i cultelor, domnului ministru Adrian Iorgulescu.
Œn baza principiului transparen˛ei, v„ solicit s„-mi comunica˛i care este strategia de privatizare a cinematografelor din Rom‚nia, pe fiecare Ón parte, cu referire special„ la Cinematograful îRepublica“, din municipiul Cluj-Napoca, despre care sunt convins c„ ∫ti˛i c„ este cel mai rentabil din cadrul Regiei Autonome îRom‚nia Film“, care dispune de cea mai mare sal„ din Rom‚nia, care are cel mai mare num„r de spectatori din ˛ar„ ∫i care de cinci ani g„zduie∫te Festivalul Interna˛ional Transilv„nean, pe care am aflat c„ dori˛i s„-l Ónchide˛i, ∫i pe acesta, pe l‚ng„ celelalte ∫apte, opt, c‚te cinematografe mai exist„ Ón Rom‚nia, ast„zi.
Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul senator Vasile Blaga.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, nu Ón Statele Unite ale Americii, unde tr„ie∫te cea mai mare comunitate de etnici maghiari din afara Ungariei, ∫i nici Ón Germania, Fran˛a, Belgia, Olanda, Austria, Italia ∫i Danemarca au avut loc adun„ri comemorative cu arborarea steagului Ungariei la 80 de ani de la Tratatul de la Trianon.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i Ón care localit„˛i din Rom‚nia au avut loc manifesta˛ii la 80 de ani de la Tratatul de la Trianon, prin participarea etnicilor maghiari ∫i prin arborarea steagului Ungariei, cu stema Ungariei Mari ∫i cu intonarea imnului Ungariei.
De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i cine le-a organizat, cine le-a aprobat ∫i ce amenzi au fost aplicate pentru Ónc„lcarea prevederilor legale rom‚ne∫ti.
Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ m„ refer ∫i la interpelarea scurt„ pe care o am.
V„ rog.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Petru Stan.
Prima Óntrebare este adresat„ primului-ministru al Guvernului Rom‚niei, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru, dup„ cum cunoa∫te˛i, ∫i anul trecut, ∫i Ón acest an, mai ales Ón lunile mai ∫i iunie, Ón multe jude˛e ∫i numeroase localit„˛i au fost declarate focare de grip„ aviar„, pe baza testelor rapide ∫i, ulterior, s-a trecut la aplicarea prevederilor legale.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i, pentru anul 2005 ∫i pentru anul 2006, p‚n„ la data de 6 iunie anul curent, c‚te dintre focarele de grip„ aviar„ au fost confirmate de laboratoarele specializate din Belgia, Danemarca, Germania, Fran˛a, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Austria, Finlanda, Suedia, Cehia, Estonia, Cipru, Letonia ∫i Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia.
De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i de ce, Ón condi˛iile Ón care laboratorul de la Londra este suprasolicitat, nu a˛i trimis probe pentru analiz„ la unul dintre celelalte 24 de laboratoare din Europa.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
O a doua Óntrebare este adresat„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Domnule ministru, pentru a-i ajuta c‚t de c‚t pe produc„torii agricoli, a˛i sus˛inut, ∫i Guvernul a aprobat, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006 ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2006.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, la nivel na˛ional ∫i pe fiecare jude˛, care a fost num„rul de produc„tori agricoli care au beneficiat de sprijinul direct al statului pentru suprafe˛e de teren cultivate ∫i Ón vederea achizi˛ion„rii de motorin„, precum ∫i sumele cheltuite pentru aplicarea celor dou„ ordonan˛e at‚t la nivel na˛ional, c‚t ∫i pe fiecare jude˛ Ón parte.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Am o interpelare adresat„ doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor. Œn ultimele 7 zile, Ón pres„, s-a semnalat c„ o treime din teritoriul Rom‚niei, aproximativ 7 milioane de hectare
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 ∫i 40% din suprafa˛a agricol„, se afl„ Ón zone cu risc de de∫ertificare. Regiunile cele mai expuse sunt sudul C‚mpiei Rom‚ne, Dobrogea ∫i sudul Moldovei.
Mul˛umesc.
Domnul senator Ioan Corodan.
Solicit r„spuns scris ∫i oral, at‚t la Óntreb„ri, c‚t ∫i la interpel„ri.
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
La r„spunsuri...
**Domnul Ilie Petrescu**
**:**
Am o interpelare.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
P„i, v-am oferit cuv‚ntul o dat„. Dumneavoastr„ vre˛i s„ vorbi˛i Ón fiecare lun„ de c‚te 3 ori?
**Domnul Ilie Petrescu**
**:**
De c‚te ori este nevoie.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o Óntrebare adresat„ primului-ministru al Rom‚niei, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, ministrului finan˛elor publice, domnul Sebastian Vl„descu.
Av‚nd Ón vedere prevederile legii fundamentale, pe cele ale Codului fiscal nemodificat, dar ∫i informa˛iile care circul„ privind modificarea Codului fiscal cu privire la modific„rile substan˛iale ale taxelor pe care inten˛iona˛i s„ le impune˛i rom‚nilor, v„ rog s„-mi comunica˛i conform c„rui principiu constitu˛ional v-a˛i propus s„ impozita˛i propriet„˛ile cet„˛enilor rom‚ni care, dup„ cum ∫tiu, conform Constitu˛iei Rom‚niei, sunt garantate, ocrotite, inviolabile, Ón condi˛iile legii.
A doua Óntrebare este adresat„ primului-ministru al Rom‚niei C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Œn urma informa˛iilor ap„rute Ón pres„ privind privatizarea S.C. îElectrica Muntenia Sud“ — S.A., v„ rog s„-mi pune˛i la dispozi˛ie o copie a titlului de proprietate asupra ac˛iunilor de˛inute de statul rom‚n la aceast„ societate. Conform c„rui principiu constitu˛ional Ónstr„ina˛i patrimoniul public, inalienabil al Rom‚niei care, prin a∫a-zisul proces de privatizare, valorile s„ apar˛in„, ca ∫i Ón cazul S.C. îElectrica Muntenia Sud“ — S.A., unor firme str„ine?
Am o interpelare adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga.
Conform documentelor depuse la biroul senatorial de mai multe asocia˛ii de proprietari de p„duri ∫i p„∫uni cu suprafe˛e dob‚ndite prin reforma agrar„ din 1921, reform„ care a atribuit terenuri comunit„˛ilor s„te∫ti situate fie pe teritoriul aceleia∫i unit„˛i administrative, fie pe teritoriul unit„˛ilor Ónvecinate, contra unor sume stabilite de stat, la ora actual„, nu reu∫esc s„ intre Ón posesia acestor suprafe˛e. Aceste propriet„˛i ob∫te∫ti au fost trecute Ón proprietatea statului Ón urma na˛ionaliz„rii din 1948. La aplicarea Legii nr. 247/2005, unele comisii locale ∫i chiar consiliul jude˛ean de aplicare a legii fondului funciar refuz„ sau tergiverseaz„ solu˛ionarea cererilor asocia˛iilor constituite, l„s‚nd aceste suprafe˛e Ón administrarea consiliilor locale, care, Ómpreun„ cu ocoalele silvice, le exploateaz„ dup„ bunul lor plac.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am o interpelare adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Sebastian Vl„descu.
Domnule ministru, S.C. REUT — S.A. Craiova este unul dintre cei mai mari debitori la bugetul statului, av‚nd datorii de peste 100 miliarde lei. Pentru recuperarea debitului, D.G.F.P. Dolj ∫i A.F.P. al Municipiului Craiova au emis sechestre, nr. 2213/14.03.2002 ∫i nr. 2380/22.03.2003, asupra bunurilor mobile, urm‚nd ca, dup„ estimarea valorii, acestea s„ fie v‚ndute prin licita˛ie public„, conform Ordonan˛ei Guvernului nr. 61/2002 art. 72. S-au efectuat mai multe expertize de evaluare Ón perioada 2002—2004. Œn noiembrie 2004 s-a efectuat o ultim„ evaluare a bunurilor prin îRaportul de constatare tehnic„ ∫i de evaluare“, Óntocmit de S.C. îLi Expert Evaluator“ — S.R.L., Ón baza contractului nr. 1/22.10.2004, ∫i depus la Direc˛ia General„ a Finan˛elor Publice la data de 8.12.2004. Valoarea total„ a bunurilor imobile s-a stabilit la suma de 29.889.288.952 lei ∫i urma s„ se organizeze licita˛ia la data de 7.01.2005.
La data de 7.01.2005, obiectivul mai sus men˛ionat a fost scos de pe lista de licita˛ii. Dup„ reevaluarea bunurilor imobile, s-a ajuns la suma de 78.811.921.053 lei, valoare reajustat„ la valoarea final„ de circa 64 miliarde lei sau 6,4 milioane RON.
La cererile repetate de scoatere la licita˛ie Ón perioada martie 2005—octombrie 2005 s-a r„spuns c„ debitorul S.C. REUT — S.A. ∫i-a manifestat op˛iunea de plat„ a tuturor datoriilor, care, Ón data de 25.05.2005, erau Ón sum„ de 116 miliarde lei. Ulterior, D.G.F.P. Dolj comunic„ faptul c„ îbunurile sechestrate au fost valorificate de debitorul Ónsu∫i cu suma de 62.485.120 lei“.
V„ rug„m s„ dispune˛i o anchet„ fa˛„ de licita˛ia sus-men˛ionat„ pentru a ne comunica termenii legali Ón care a fost efectuat„, dat fiind c„ Ónsu∫i debitorul a fost cel care a beneficiat de licita˛ie, prin Ónl„turarea celorlalte societ„˛i.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
42 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
Da.
Mul˛umesc. Doamna secretar de stat Doina Dasc„lu. Microfonul 9 sau 10, Ón func˛ie de nota preferat„. 8.
Sunte˛i modest„, atunci.
## **Doamna Elena Doina Dasc„lu —** _secretar de stat_
_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Dar cred c„ n-am cui s„ r„spund, domnule pre∫edinte.
Important este dac„ domnii senatori sunt prezen˛i Ón sal„.
Cui trebuie s„ r„spunde˛i?
Domnului senator Petru Stan ∫i domnului senator Claudiu T„n„sescu.
V„ rog s„ le depune˛i Ón scris. Vom lua m„suri s„ fie Ónaintate domnilor senatori. V„ mul˛umesc.
V„ doresc o sear„ bun„!
V„ mul˛umesc. La fel ∫i dumneavoastr„!
Invit la microfon pe doamna secretar de stat Katalin Kibedi.
Microfonul nr. 8, v„ rog.
## **Doamna Kibedi Katalin Barbara —** _secretar de stat_
_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Trebuie s„-i r„spund domnului senator Gheorghe Funar la Óntrebarea adresat„ Ministerului Justi˛iei.
Stimate domnule senator,
Am Óncercat, punctual, s„ v„ r„spundem ∫i v-am transmis ∫i Ón scris r„spunsul.
Œntruc‚t acesta se Óntinde pe mai multe pagini, dac„-mi Óng„dui˛i s„ fac un rezumat al comunic„rii noastre.
Œntrebarea se adreseaz„ Ón leg„tur„ cu modalitatea de salarizare Ón baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2006, respectiv salariul concret care este la nivel de pre∫edinte de Œnalt„ Curte, vicepre∫edinte ∫i a∫a mai departe, ierarhic.
Ceea ce v-am transmis noi este modalitatea de calcul, respectiv Ónmul˛irea coeficientului de salarizare cu ceea ce Ónseamn„ valoarea de referin˛„ sectorial„, dat fiind faptul c„ Œnalta Curte, fiind ordonator distinct de credite, posed„ toate acele date la care Ministerul Justi˛iei nu are acces, respectiv care este procentajul sporului de fidelitate care este Ón raport de vechimea pe care o are Ón func˛ia de judec„tor judec„torul de Œnalt„ Curte, respectiv, concret, pre∫edintele, a∫a Ónc‚t, dac„
dumneavoastr„ dori˛i totu∫i un r„spuns punctual, va trebui s„ ne Óng„dui˛i timpul necesar s„ ne adres„m Œnaltei Cur˛i pentru a cere, punctual, toate aceste date salariale de care noi nu am dispus.
Œn continuare, pentru ceea ce Ónseamn„ salarizarea la nivel de cur˛i de apel, tribunale, judec„torii, situa˛ia este identic„. Putem s„ v„ facem un calcul ipotetic, pentru c„ fiecare persoan„ are alt sistem de salarizare, identice put‚nd fi doar acele persoane care au aceea∫i vechime Ón func˛ia de judec„tor ∫i procuror.
De asemenea, nu de˛inem datele cu privire la persoanele care au spor de doctorat, Óntruc‚t, dup„ modific„rile intervenite Ón 2004, tot ceea ce ˛ine de cariera profesional„ a judec„torilor ∫i procurorilor, dosarele sunt de˛inute acum de Consiliul Superior al Magistraturii.
Mul˛umesc, doamna secretar de stat.
Domnul senator Funar, a∫a cum Ól cunoa∫tem din interpel„rile precedente, dore∫te, de regul„, cifre ∫i sunt convins c„ va g„si critici r„spunsului oferit.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Nu caut critici.
Am o deforma˛ie profesional„. Sunt economist ∫i nu mi-am...
Aoleu! Nu mai spune˛i, c„ am mai avut parte de un economist, ast„zi.
Nu mi-am permis ∫i niciodat„ n-o s„-mi permit s„ candidez pentru o func˛ie de ministru al s„n„t„˛ii.
M„ bucur c„ Bunul Dumnezeu m„ ajut„ ∫i am s„n„tate.
Sunt de acord cu propunerile pe care le-a f„cut doamna secretar de stat, ideea de a a∫tepta o s„pt„m‚n„ pentru a se veni cu cazuri concrete.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 Nu este nevoie de nici un fel de calcule, stimat„ doamn„ secretar de stat. Toate aceste informa˛ii pe care le-am solicitat se refer„ la luna aprilie ∫i exist„ Óntocmite state de func˛ii Ón care sunt trecute absolut toate elementele respective. Dumneavoastr„ pute˛i s„ lua˛i cazuri concrete, a∫a cum a˛i spus: pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie din Rom‚nia, pre∫edintele Cur˛ii de Apel, pe care dori˛i dumneavoastr„ din ˛ar„, pre∫edintele tribunalului, pe care dori˛i din ˛ar„, pentru mine nu conteaz„ nivelul instan˛ei la care v„ referi˛i, ci m„ intereseaz„ problema de fond, iar cealalt„, cu calculul premiului la economie, la fondul de salarii este o alt„ chestiune mai interesant„, dar mai pu˛in semnificativ„ Ón raport cu fondul problemei.
Deci a∫tept o s„pt„m‚n„.
Solicita˛i aceste date ∫i de la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a Rom‚niei, ∫i de la celelalte instan˛e. Ele sunt calculate. Nu mai este necesar nici un efort dec‚t de a se copia ∫i, de data aceasta, nu va fi nimeni sanc˛ionat dac„ copiaz„.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul secretar de stat, József Köto˝, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, cui trebuia s„ r„spunde˛i?
Din sal„
#243703S-a prezentat r„spunsul Ón scris.
S-a Ónaintat r„spunsul Ón scris? Pofti˛i?
Din sal„
#243834S-a prezentat Ón scris r„spunsul pentru domnul senator Aurel Ardelean.
Deci a prezentat r„spunsul Ón scris pentru domnul senator Aurel Ardelean.
Este foarte important, pentru c„, dac„ noi nu consemn„m Ón procesul-verbal de ∫edin˛„, nu se descarc„.
Domnul secretar de stat Mircea Alexandru.
Din sal„
#244181Nu este Ón sal„.
Este prezent, st„ ascuns, acolo, Ón r‚ndul doi. V„ rog.
Stimate domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
R„spund unei interpel„ri chiar a dumneavoastr„, prin care solicita˛i informa˛ii referitoare la cererile de restituire a unor bunuri imobile depuse Ón baza Legii nr. 10/2001 ∫i a Legii nr. 247/2005 la autorit„˛ile competente din jude˛ul C„l„ra∫i, precum ∫i cu privire la m„surile pe care ministrul administra˛iei ∫i internelor le va Óntreprinde pentru rezolvarea situa˛iei domnului Nicolescu Constantin din municipiul C„l„ra∫i.
1. La nivelul jude˛ului C„l„ra∫i au fost depuse, spre solu˛ionare, Ón temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, 2.040 de notific„ri, din care: 305 au fost respinse pentru neÓndeplinirea condi˛iilor procedurale stabilite de art. 22 din Legea nr. 10/2001, 200 nu au fost solu˛ionate, deoarece nu fuseser„ completate cu actele doveditoare prev„zute de lege ∫i 1.535 au fost solu˛ionate favorabil.
De asemenea, Ón temeiul art. 16 alin. 1 Titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, 1.056 de dosare, cuprinz‚nd deciziile, dispozi˛iile emise de entit„˛ile Ónvestite cu solu˛ionarea notific„rilor, ordinele conduc„torilor administra˛iei publice centrale Ónvestite cu solu˛ionarea notific„rilor, Ón care s-au consemnat sume care urmeaz„ a fi acordate ca desp„gubire, precum ∫i Óntreaga documenta˛ie aferent„ acestor acte, au fost predate, Ón lunile noiembrie, decembrie 2005 ∫i Ón luna ianuarie 2006, de c„tre autorit„˛ile competente din jude˛ul C„l„ra∫i Secretariatului Comisiei centrale pentru stabilirea desp„gubirilor.
Notific„rile aflate la prim„rii, care nu au fost solu˛ionate p‚n„ la 25 iulie 2005, data intr„rii Ón vigoare a Legii nr. 247/2005, au fost predate, potrivit legii, pe baz„ de proces-verbal, direct c„tre Secretariatul Comisiei centrale pentru stabilirea desp„gubirilor;
2. Œn ceea ce prive∫te notificarea depus„ de domnul Nicolescu Constantin, men˛ion„m c„ litigiul existent Ón cauz„ Óntre notificator ∫i primarul municipiului C„l„ra∫i a fost solu˛ionat definitiv ∫i irevocabil de c„tre Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a Rom‚niei, la sf‚r∫itul lunii martie 2006.
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„-mi Ónainta˛i r„spunsul Ón scris. Mai ave˛i alte r„spunsuri?
Nu.
Mul˛umesc.
Domnul secretar de stat Székely Ervin Zoltán.
44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006
## **Domnul Székely Ervin Zoltán —** _secretar de stat_
_Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Primul r„spuns este adresat domnului senator Funar Gheorghe.
Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ privind preg„tirea profesional„ a directorilor interimari din unit„˛ile subordonate Ministerului S„n„t„˛ii Publice, v„ comunic„m urm„toarele:
Numirea managerilor a avut Ón vedere profesionalizarea managementului ∫i cre∫terea rolului acestuia prin obligativitatea ca managerul s„ desf„∫oare numai activitate managerial„. Managerii numi˛i sunt interimari ∫i nu au fost propu∫i pe criterii politice. Managerii — Ón ˛„ri cu performan˛e Ón actul medical, cum ar fi Fran˛a, Germania, Anglia sau Austria — nu sunt dec‚t rareori medici ∫i, atunci, nu mai desf„∫oar„ activitate medical„.
Referitor la preg„tirea profesional„ a directorilor interimari din unit„˛ile subordonate Ministerului S„n„t„˛ii Publice ∫i a celor din comitetele interimare, Ón c‚teva zile v„ vom transmite at‚t pe suport de h‚rtie, c‚t ∫i pe CD materialul solicitat. Œn prezent, se lucreaz„ la centralizarea acestuia.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Gheorghe Funar precizeaz„ c„ este mul˛umit de r„spuns.
Mai ave˛i ∫i alte r„spunsuri?
Da. Am un r„spuns pentru domnul senator Ion V„rg„u.
V„ rog s„-l l„sa˛i Ón scris, pentru a fi Ónm‚nat.
Pentru domnul senator Ioan Corondan.
De asemenea, Ón scris.
™i pentru domnul senator Vasile Dan Ungureanu.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Deci v„ rog s„ l„sa˛i r„spunsurile departamentului ministerului dumneavoastr„ pentru rela˛ia cu Parlamentul pentru a fi Ónm‚nate colegilor senatori.
Dac„ nu mai sunt alte r„spunsuri, declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi.
Mul˛umesc domnilor secretari de stat.
## **Domnul Alexandru Mircea:**
Mul˛umim ∫i noi, domnule pre∫edinte.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#249953Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|124080]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 99/22.VI.2006 con˛ine 44 de pagini.**
Pre˛ul: 9,24 lei noi/92.400 lei vechi
Adev„rul este c„, Ón lips„ de sprijin dinspre cel„lalt punct cardinal, estul, liderii Moldovei a∫teapt„ de la Bucure∫ti mai degrab„ un sprijin ∫i, Ón orice caz, uitarea fa˛„ de problemele grave de con∫tiin˛„ ale tinerei genera˛ii din Moldova.
Cred c„ este semnificativ faptul c„ ∫i ni∫te tineri bucure∫teni s-au angrenat Ón aceast„ b„t„lie pentru dreptate ∫i pentru restabilirea ∫tiin˛ific„ a termenilor acestei sentin˛e istorice.
Trebuie spus Óns„ c„ ∫i ace∫ti tineri trebuie trimi∫i la ∫coal„, Ón perioadele Ón care nu fac revolu˛ie sau Ón care nu protesteaz„, pentru a fi informa˛i, pentru a se educa ∫i instrui, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ ∫tie p‚n„ la cap„t ceea ce sus˛in. ™coala Ói va ajuta s„ fie nu numai inocen˛i, ci ∫i puternici ∫i s„ aib„ tot timpul argumente.
Dar hai s„ zicem c„ e posibil ca la Chi∫in„u s„ se petreac„ evenimente, Ón fond, stupide, cum este acesta, de a pedepsi ni∫te copii pentru c„ vor s„ restabileasc„ pe liceul lor numele adev„rat al acelui liceu.
Cum se explic„ faptul c„, Ón manualul de clasa a IV-a din cuprinsul Rom‚niei sunt absen˛i, Óncep‚nd cu perioada urm„toare, Burebista, Cantemir, Alexandru cel Bun, Tudor Vladimirescu, Iancu de Hunedoara ∫i, Ón schimb, apar, ca o insinuare a ceea ce ar Ónsemna globalismul, Carol cel Mare, Alexandru Macedon ∫i Napoleon. Aceasta s„ fie perspectiva copiilor de rom‚ni? S„ li se ia dreptul de a ∫ti ce fac, ce au f„cut Ón istorie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 p„rin˛ii lor, p„rin˛ii p„rin˛ilor lor ∫i s„ se prezinte Ón paginile de istorie apropiat„, unele din acele pagini fiind singurele pe care copiii ace∫tia le vor parcurge Ón Óntreaga lor via˛„, ei, dup„ aceea, umbl‚nd dup„ o p‚ine, neav‚nd timp s„ mai citeasc„? S„ li se prezinte drept p„rin˛i naturali liderii politici, liderii istorici ai altor popoare?
Nimic Ómpotriva unei perspective c‚t mai bogate Ón fapte ∫i Ón personalit„˛i, a unui unghi de perspectiv„ c‚t mai bogat, dar nu Ón detrimentul a ceea ce este al nostru.
Ceea ce spun eu acum nu Ónseamn„, Ón nici un caz, pledoarie pentru Ónchiderea grani˛elor, ci pledoarie pentru schimb de valori ∫i pentru p„strarea identit„˛ii.
Œn cadrul globalismului care-∫i poate avea efectele discutabile, probabil, uneori pozitive, nu Óncape Óndoial„ c„ istoria ∫i cultura nu pot fi globalizate, a∫a cum istoria ∫i cultura nu pot fi nici privatizate.
Aceste ac˛iuni de derom‚nizare sunt grav Óntre˛inute la focul antirom‚nismului de tot felul de ac˛iuni care se preg„tesc Ón Ardeal. Iat„, pentru 18 iunie, la Ditr„u, Ón jude˛ul Harghita, este convocat„ Adunarea Na˛ional„ a Secuilor, o replic„ la Adunarea Na˛ional„ de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.
Jocul acesta cu focul nu poate s„ ne lase indiferen˛i. Eu ∫tiu, eu Ón˛eleg c„ singura ∫ans„ real„ a unor provocatori este s„ fie lua˛i Ón serios, dar nici nu putem, de dragul ideii c„ nu trebuie s„-i lu„m Ón serios, s„ permitem ca ace∫ti bulg„ri mici s„ se transforme Ón avalan∫a de peste timp. ™i, apoi, noi vorbim din perspectiva cet„˛enilor unui Bucure∫ti care are protec˛ia sa fa˛„ de acestea toate. Œnchipui˛i-v„ c„, Ón zonele Ón care se petrec asemenea fenomene, oamenii tr„iesc l‚ng„ incendiu, l‚ng„ foc.
™i cred c„ autorit„˛ile trebuie s„ fie mai ferme, Óncep‚nd cu Ónceputul, ∫i s„ aplice legea Óncep‚nd cu capii acestei mi∫c„ri potrivnice Rom‚niei. Dac„ nu exist„ lege, e momentul s-o c„ut„m ∫i s-o punem Ón oper„.
Ultima chestiune ∫i cea mai pl„cut„ este c„, anual, suntem Ón situa˛ia de a ne aminti de Mihai Eminescu. Sunt c‚teva zile p‚n„ la ziua mor˛ii lui Eminescu, 15 iunie, ∫i cred c„ problema identit„˛ii redevine la fel de important„ ca ∫i problema dezvolt„rii. Nu ne putem dezvolta orbe∫te ∫i, e adev„rat, nu exist„ nici m„car vreun pericol de dezvoltare, necum dezvoltare orbeasc„.
Iat„, m-am g‚ndit s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ o poezie extraordinar„ a lui Eminescu, una, din p„cate, foarte pu˛in cunoscut„, dar pe care a∫ dedica-o ideii de democra˛ie. Adev„rul este c„, Ón toat„ aceast„ poezie bogat„ ∫i exponen˛ial„, Eminescu aduce un elogiu democra˛iei.
îNoi, am‚ndoi, avem acela∫i dasc„l, / ™colari suntem, acelea∫i p„reri... / Unitul g‚nd oricine recunoasc„-l. / Ce ∫tii tu azi, eu am ∫tiut de ieri. / De-acelea∫i lucruri pl‚ngem noi ∫i r‚dem... / _Non idem est si duo dicunt idem._ / Tu zici c„ patria este Ón dec„dere, / De r‚s ∫i de ocar„ c„ au ajuns / C‚nd cineva opinia mi-ar cere, / El ar primi tot astfel de r„spuns. / Ca de ru∫ine, ochii s„-i Ónchidem: / _Non idem est si duo dicunt idem._ / C„ci din ad‚ncul g‚ndurilor tale / R„sare ur„ din al meu amor. / Tu ai vrea to˛i s„ mearg„ pe a sa cale, / Eu celui slab Ói sunt Ón ajutor. / Cu acela∫i g‚nd, noi totu∫i ne desfidem: / _Non idem est si duo dicunt idem. /_ Pe mine r„ul, de∫i r‚d, m„ doare, / M„ ˛ine lini∫tea vie˛ii Óntregi, /
Iar tu ui˛i tot la raza de splendoare / Ce o vars„ asupra ta a lumii regi... / ™i ai vrea cu proprii m‚ini s„ ne ucidem... / _Non idem est si duo dicunt idem. /_ E greu a spune ce deosebire / Ne-a desp„r˛it, de nu mergem de-a valma / ™i s-ar vedea atunci, f„r„ Óndoial„. / C‚nd noi ne-am scoate sufletele Ón palm„, / Ca Óntregul lor cuprins noi s„-l deschidem: / _Non idem est si duo dicunt idem._ “
Este elogiul lui Eminescu pentru dreptul la opinie, pentru dreptul la nuan˛e ∫i cred c„, din c‚nd Ón c‚nd, trebuie s„ ne amintim c„, dincolo de toate fenomenele economice, sociale ∫i politice, se afl„ ∫i geniul unui popor care trebuie ajutat s„-∫i pun„ Ón lumin„ revela˛iile ∫i construc˛iile durabile.
A ne aduce, ast„zi, aminte de Mihai Eminescu Ónseamn„ a pune pu˛in fr‚u patimilor oarbe ∫i a deschide o cale c„tre eminescianismul de m‚ine, care este construc˛ia Rom‚niei eterne.
V„ mul˛umesc.
Al„turi de politizare ∫i de subfinan˛are, am asistat, Ón acest an ∫colar, la lipsa capacit„˛ii de a folosi Ón mod
eficient resursele existente, de o cre∫tere a fenomenului violen˛ei Ón ∫coli, ∫tirile legate de violen˛„ au devenit obi∫nuite Ón jurnalele televiziunilor ∫i Ón paginile ziarelor. De asemenea, nu este greu de verificat faptul c„ exist„ un abandon ∫colar Ón cre∫tere, un abandon ∫colar care ne Óngrijoreaz„.
Œn Ónv„˛„m‚nt, a∫a cum am spus de multe ori, nu se cheltuiesc bani, ci Ón Ónv„˛„m‚nt se investesc bani. De aceea, aceste efecte credem c„ ar fi putut fi evitate printr-o politic„ coerent„, printr-o politic„ menit„ s„ Ómbun„t„˛easc„ situa˛ia at‚t a vie˛ii cadrelor didactice — ∫i aici fac trimitere la o nerespectare a angajamentului Guvernului Ón rela˛ia cu sindicatele, vizavi de o lege a salariz„rii persoanelor bugetare, dar, nu Ón ultimul r‚nd, a∫ vrea s„ invoc aici faptul c„ acuzele reciproce dintre primul-ministru ∫i ministrul educa˛iei au creat o atmosfer„ de incertitudine ∫i de improviza˛ie permanent„, motiv pentru care acest Guvern, fiind caracterizat ca un Guvern al crizelor, iat„ c„ ∫i-a ales educa˛ia ca fiind domeniul Ón care crizele se manifest„ ad‚nc, pregnant ∫i cu efecte negative.
De aceea, a∫ vrea ca, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, s„ cerem o abordare serioas„ a rela˛iei cu sindicatele din partea Guvernului, s„ invit„m Guvernul s„ se a∫eze cu responsabilitate la masa negocierilor, pentru a evita o mi∫care sindical„ care, Ón acest sf‚r∫it de an ∫colar, ar avea rezultate dintre cele mai negative, cu at‚t mai mult cu c‚t sindicatele au anun˛at deja c„, Ón cazul Ón care nu le vor fi satisf„cute cererile, exist„ posibilitatea ca, pe l‚ng„ examene, s„ fie blocat ∫i Ónceputul noului an ∫colar viitor.
Iat„ de ce facem apel la Guvern ca s„-∫i respecte angajamentele, s„ nu mai manifeste arogan˛„ ∫i agresivitate Ón rela˛iile cu cadrele didactice ∫i cu sindicatele ∫i s„-∫i asume at‚t realiz„rile, dar mai ales faptul c„ nu au fost buni parteneri de negociere.
Iar nu Ón ultimul r‚nd, sunt sigur c„, al„turi de dumneavoastr„, putem s„ ur„m tuturor celor care vor avea examene de dat Ón aceast„ perioad„, Ón numele nostru, al tuturor senatorilor, mult succes!
V„ mul˛umesc foarte mult.
Œn leg„tur„ cu dezbaterea acestui proiect de lege, Senatul se g„se∫te... — v„ ofer cuv‚ntul imediat, domnule senator —,... Óntr-o situa˛ie inedit„, Óntruc‚t cele dou„ comisii care au fost sesizate Ón fond, respectiv Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri au Óntocmit, prima, raport de admitere, cea de a doua, raport de respingere a propunerii legislative. La cele 65 de articole exist„ ∫i un num„r semnificativ de amendamente agreate de c„tre Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
O a doua chestiune pe care doream s„ v-o aduc la cuno∫tin˛„ este legat„ de faptul c„ pe data de 13 iunie 2006 risc„m ca aceast„ lege s„ fie adoptat„ tacit, Ón situa˛ia Ón care nu este dezb„tut„ ast„zi Ón plenul Senatului.
Œn Biroul permanent ce a avut loc ast„zi s-a Óncercat analizarea situa˛iei Ón care ne g„sim. La solicitarea colegului Gavril„ Vasilescu, formulat„ Ón Biroul permanent, de a Óncerca s„ g„sim rezolvarea acestei situa˛ii Ón conformitate cu prevederile regulamentului, Ón Biroul permanent s-a hot„r‚t retrimiterea la comisie pentru Óntocmirea unui singur raport de c„tre cele dou„ comisii.
Domnul senator Gavril„ Vasilescu, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locul, o s„ v„ ofer cuv‚ntul. Microfonul 3, v„ rog.
Data dezbaterilor este stabilit„ de domnul pre∫edinte V„c„roiu.
V„ reamintesc, stima˛i colegi, ∫i v„ ∫i Óntreb dac„ dintre cei care a˛i semnat mo˛iunea simpl„, Ón acest moment, dori˛i s„ v„ retrage˛i semn„tura depus„ pe mo˛iune. Deci nu exist„ nici un coleg care dore∫te s„-∫i retrag„ semn„tura, c„, dup„ dezbateri, sigur, pot s„ existe colegi care doresc s„ o sus˛in„. Pot s-o fac„ prin semn„tur„ sau prin interven˛ii.
îDezbaterea mo˛iunii simple se face cu respectarea dispozi˛iilor art. 116—129, ∫i mo˛iunea, stima˛i colegi, potrivit art. 157 alin. (1) se adopt„ cu votul secret al majorit„˛ii senatorilor“. Deci pentru a trece mo˛iunea are nevoie de 69 de voturi pentru.
Biroul permanent al Senatului, Ón ∫edin˛a de ast„zi, a stabilit ca, dup„ prezentarea mo˛iunii de c„tre ini˛iatori, Guvernul s„-∫i exprime punctul de vedere, Óntr-un interval de timp de 30 de minute, iar, apoi, grupurile parlamentare prezente Ón Senat au urm„torii timpi: Alian˛a D.A. — 27 minute; Grupul parlamentar P.S.D. — 25 minute; Grupul P.R.M. — 12 minute; Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator ∫i U.D.M.R. — c‚te 6 minute; colegii independen˛i — 3 minute. Dup„ epuizarea timpilor aloca˛i grupurilor parlamentare, Guvernul poate prezenta r„spunsuri, Ón func˛ie de interven˛iile colegilor senatori, pe parcursul a 15 minute. Apoi mo˛iunea va fi supus„ votului dumneavoastr„.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu modul Ón care Biroul permanent a ordonat dezbaterile la aceast„ mo˛iune simpl„.
Dac„ nu sunt interven˛ii, Ól invit pe reprezentantul ini˛iatorilor, domnul senator Sorin Oprescu, s„ prezinte mo˛iunea cu tema: îSistemul sanitar Ón viziunea Guvernului de dreapta — reforma sanitar„, marea p„c„leal„“, semnat de cei 54 de senatori P.S.D. ∫i P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
num„r de medicamente ∫i altele), Ónc‚t un om bolnav ar trebui s„ fie foarte s„n„tos pentru a se putea trata f„r„ s„ scoat„ bani mul˛i din buzunar. Mai mult, medicamentele gratuite au acum un pre˛ de referin˛„ care Ói oblig„ pe majoritatea bolnavilor s„ pl„teasc„ pentru un medicament a∫a-zis îgratuit“.
Oricum, sistemul este inaplicabil, deoarece Ói transform„ pe doctori Ón contabili, care-i trateaz„ pe bolnavi nu pe baza principiilor medicale, ci pe baza principiilor fiscale ale Guvernului. Doctorii, Óns„, nu sunt birocra˛ii Guvernului.
Acest sistem a reu∫it, pentru prima oar„ Ón Rom‚nia, s„ trezeasc„ decep˛ia ∫i protestul Óntregii popula˛ii, precum ∫i al corpului medical. Colegiul Medicilor, asocia˛iile patronale din s„n„tate, asocia˛iile asigura˛ilor, asocia˛iile sindicale, toate ∫i-au exprimat nemul˛umirea ∫i Óngrijorarea pentru starea actual„ a finan˛„rii sistemului sanitar. Ministerul S„n„t„˛ii a r„mas orb ∫i surd la suferin˛ele oamenilor bolnavi ∫i la revolta profesional„ a medicilor, for˛a˛i s„ Óncalce jur„m‚ntul lui Hipocrat atunci c‚nd sunt obliga˛i s„ aleag„ ce boal„ ∫i ce pacient s„ trateze pentru a nu dep„∫i bugetul per bolnav stabilit complet arbitrar.
Ministerul S„n„t„˛ii a mai dat o lovitur„ grea celor bolnavi ∫i f„r„ resurse. Printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ s-a stabilit ca acele categorii speciale de popula˛ie care p‚n„ acum beneficiau de toate medicamentele gratuite (copii, studen˛i, gravide, veterani de r„zboi, persoane cu handicap ∫i al˛ii) s„ beneficieze doar de compensarea la pre˛ de referin˛„, elimin‚nd gratuitatea. Este abuziv ∫i imoral ca nici m„car cei mai vulnerabili pacien˛i s„ nu mai beneficieze de gratuitate.
Banii pacien˛ilor nu ajung ∫i, Ón consecin˛„, oamenii se calc„ Ón picioare Ón fa˛a farmaciilor Ón primele trei zile din lun„, c‚nd Ónc„ se mai g„sesc medicamente gratuite ∫i compensate. Cei mai pu˛in viguro∫i sau înenoroco∫i“ r„m‚n f„r„ medicamente ∫i trebuie s„ mai a∫tepte o lun„, poate vor reu∫i s„ prind„ un loc mai Ón fa˛„ la farmacie.
Mass-media nu face fa˛„ s„ transmit„ drama na˛ional„ de la Ónceputul fiec„rei luni din fa˛a farmaciilor, dram„ care concureaz„ cu inunda˛iile sau gripa aviar„.
Œn orice ˛ar„ din lume, ∫eful guvernului ar fi demis pe cel responsabil de aceast„ dram„, dar nu ∫i C„lin Popescu-T„riceanu. Ca ∫i Ón cazul propriei sale demisii, din vara anului trecut, nimic nu conteaz„ pentru acesta ∫i proteja˛ii lui. Nu conteaz„ imaginea propriului lui partid, nu conteaz„ protestele ∫i sfaturile colegilor, nu conteaz„ pre∫edintele ˛„rii, nu conteaz„ opozi˛ia, dar, cel mai grav, nu conteaz„ sacrificiul uman al rom‚nilor, semenii no∫tri: b„tr‚ni chinui˛i ∫i s„raci, bolnavi cronici purta˛i pe drumuri ∫i netrata˛i, adic„ oamenii de l‚ng„ noi.
Dup„ ce, p‚n„ Ón aprilie, contrar legii, sistemul sanitar a func˛ionat Ón baza unor acte adi˛ionale pe sume tot mai mici fa˛„ de cele de anul trecut, Guvernul a mai adoptat o mare hot„r‚re, pe genunchi, Óntr-o zi de s‚mb„t„, prin care, Ón sf‚r∫it, a f„cut reforma s„n„t„˛ii: a modificat textul introductiv al contractului-cadru ∫i, Ón loc de îÓn temeiul Ordonan˛ei Guvernului nr. 152“, a scris îÓn temeiul Legii nr. 95“. Œn rest, nimic!
Aceasta este reforma, stima˛i colegi! O mare p„c„leal„ ∫i o mare bulib„∫eal„, ca s„ citez un clasic Ón via˛„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 2. Nefasta gestionare a programelor na˛ionale de tratament Ón diabet, cancer, SIDA
Aceste programe, al„turi de altele mai pu˛in cunoscute, au asigurat Ón ultimii ani tratamente gratuite pentru to˛i bolnavii cu aceste afec˛iuni grave. Am asistat cu to˛ii la calvarul bolnavilor de diabet din ultimele luni, umili˛i ∫i l„sa˛i f„r„ medicamentele care Ónseamn„ pentru ei dreptul la via˛„. Dac„ o asemenea criz„ s-a produs la Ónceputul anului din cauza proastei gestion„ri a unor fonduri oricum insuficiente, anticip„m, cu maxim„ Óngrijorare, ce se va Ónt‚mpla Ón a doua parte a anului c‚nd banii se vor termina.
O situa˛ie exploziv„ s-a extins ∫i la programele pentru bolnavii de cancer sau de SIDA, care a∫teapt„ de pe o zi pe alta s„ r„m‚n„ f„r„ medicamente.
Singura explica˛ie a faptului c„ aceste programe, care alt„dat„ au func˛ionat bine, acum nu mai func˛ioneaz„, cu toate c„ banii nu sunt mai pu˛ini ca anul trecut, este tendin˛a de a se introduce medicamente mult mai scumpe. Firmele furnizoare sunt probabil fericite, dar noi, senatorii semnatari ai prezentei mo˛iuni, nu putem accepta ca zecile de mii de oameni s„ fie lipsi˛i de tratamentul de care depinde via˛a lor.
3. H„r˛uirea f„r„ precedent a medicilor
Dup„ ce i-a transformat pe medici Ón con˛opi∫ti, Ministerul S„n„t„˛ii a g„sit ∫i cauza marii corup˛ii din Rom‚nia — medicii. Ei sunt considera˛i poten˛iali infractori ∫i vor fi demasca˛i prin Ónscen„ri periodice, coordonate de Ministerul de Justi˛ie. Nu func˛ioneaz„ biata prezum˛ie de nevinov„˛ie, fundamentul unei politici democratice, dar func˛ioneaz„ din plin dela˛iunea ∫i visceralitatea Ómpotriva lor.
De asemenea, dac„ medicii se vor g‚ndi la binele bolnavului, prescriind medicamentele necesare, ∫i nu se vor g‚ndi la socotelile fiscale ale Guvernului Rom‚niei ∫i ale contabilului portocaliu, vor fi amenda˛i ∫i apoi arunca˛i îpeste bord“.
O asemenea culpabilizare Ón bloc a Óntregului corp medical nu a existat niciodat„. Noi, semnatarii acestei mo˛iuni, o consider„m nu numai inacceptabil„, dar ∫i periculoas„ pentru actul medical, care se bazeaz„ dintotdeauna pe o rela˛ie de Óncredere Óntre bolnav ∫i medicul s„u curant. Dar de unde s„ ∫tie contabilul Nicol„escu, ajuns ministru la s„n„tate, de jur„m‚ntul pe care medicii Ól depun la Ónceputul carierei lor profesionale? Conteaz„ ceva pentru el?
Nu putem fi de acord cu aruncarea anatemei asupra Óntregului corp medical, doar fiindc„ e nevoie de un î˛ap isp„∫itor“ pentru incapacitatea evident„ a Guvernului ∫i a ministrului s„n„t„˛ii Ón gestionarea problemelor sociale.
Pentru a masca managementul defectuos din sistemul sanitar, Ministerul S„n„t„˛ii inventeaz„ vinova˛i, Óncerc‚nd s„-i scoat„ ˛api isp„∫itori pe directorii de spitale, ascunz‚nd faptul c„ incompeten˛a si iresponsabilitatea Ministerului S„n„t„˛ii ∫i a Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate sunt cele care au aruncat s„n„tatea Ón haos.
4. Favorizarea laboratoarelor private de analize medicale
Œn condi˛iile Ón care finan˛area este oricum precar„, Ministerul S„n„t„˛ii a stabilit, prin Norme de contractcadru pe anul 2005, Ón vigoare, de altfel, ∫i Ón 2006, c„ laboratoarele de spitale nu mai pot face investiga˛ii dec‚t pentru bolnavii interna˛i. Aceasta Ónseamn„ c„ zeci de laboratoare din marile spitale jude˛ene ∫i municipale, dotate Ón ultimii ani cu aparatur„ ultraperformant„ din
bugetul Ministerului S„n„t„˛ii, Ó∫i vor restr‚nge activitatea, concediind o mare parte din personal. To˛i banii vor fi direc˛iona˛i c„tre aceste laboratoare private pentru a satisface o clientel„ politic„, cu pre˛ul sacrific„rii sistemului public de s„n„tate care are obliga˛ia s„ asigure servicii pentru to˛i cet„˛enii, un mod liberal de a g‚ndi care d„uneaz„ grav societ„˛ii.
5. Stoparea reformei Ón s„n„tate prin pachetul de legi ale antireformei
Reforma sistemului sanitar Ón Rom‚nia presupune preocuparea pentru prevenirea Ómboln„virii (profilaxie), Ónt„rirea re˛elei medicilor de familie prin dotarea cu aparatur„ ∫i instruire continu„, prin dezvoltarea centrelor medico-sociale pentru a prelua oamenii f„r„ ad„post, g„zdui˛i p‚n„ acum Ón spitale. De asemenea, o reform„ real„ mai presupune ∫i eficientizarea spitalelor, inclusiv prin Ónchiderea unor loca˛ii, prin externalizare ∫i parteneriat public-privat, prin Ómbun„t„˛irea medicinei de urgen˛„ (ambulan˛e, elicoptere, AVIASAN, servicii medicale de urgen˛„ prespitaliceasc„), dezvoltarea Óngrijirilor la domiciliu ∫i a serviciilor de recuperare ∫i reabilitare. Nimic din toate acestea!
De toate proiectele anun˛ate Ón ultimii ani — a se vedea m„car Proiectul de reabilitare a maternit„˛ilor sau a centrelor multifunc˛ionale — nu s-a ales nimic.
Œn noua strategie a Ministerului S„n„t„˛ii este vizibil„ dorin˛a ca ministerul s„ aib„ c‚t mai pu˛in„ r„spundere Ón ceea ce prive∫te s„n„tatea cet„˛enilor, privatiz‚nd, Ón schimb, c‚t mai mult ∫i c‚t mai repede, pentru lacoma clientel„ politic„ a actualei guvern„ri.
Noile legi ale pachetului de antireform„ promovat de ministrul Eugen Nicol„escu nu vor aduce nimic nou sau nimic bun Ón s„n„tate, cu excep˛ia Ónlocuirii din func˛ia de director de spital a unor profesioni∫ti capabili cu mul˛i impostori sau executan˛i cinici ai politicii antimedicale, ai Guvernului T„riceanu.
Din p„cate, la nivelul Ministerului S„n„t„˛ii nu a existat o deschidere real„ pentru propunerile f„cute de societatea civil„ ∫i de partenerii sociali, respectiv Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaci∫tilor, de alte asocia˛ii profesionale, patronale ori sindicale. Pluralismul ∫i dialogul nu exist„ pentru coali˛ia de guvernare.
Principalele aspecte denun˛ate Ón mod permanent de c„tre opinia public„, inclusiv Ón mass-media au fost:
1. recentralizarea sistemului de decizie Ón domeniul
sanitar;
2. lipsa transparen˛ei decizionale ∫i a actului de
administrare;
3. stabilirea unor incompatibilit„˛i ce urm„resc deprofesionalizarea organelor de conducere a unit„˛ilor sanitare;
4. Óngr„direa dreptului la munc„ ∫i liber„ asociere a
medicilor;
5. subordonarea fa˛„ de factorul politic;
6. Ónc„lcarea principiului autonomiei corpurilor
profesionale ∫i al comunit„˛ilor locale.
- A. Rezultatele ∫i efectele negative ale introducerii
- pachetului legislativ Ón s„n„tate sunt:
- desfiin˛area consiliilor de administra˛ie;
- Ón conducerea spitalelor nu se mai reg„sesc
- reprezentan˛i ai societ„˛ii, ai comunit„˛ii locale ori ai corpului medical;
* directorii de spital de profesie medici vor putea fi Ónlocui˛i de manageri f„r„ preg„tire medical„ sau chiar de firme de management, aspect ce va duce la diminuarea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 competen˛ei profesionale Ón favoarea unei atitudini pur financiare, economice ∫i mercantile;
* selec˛ia managerului nu se va face pe criterii profesionale, ci economice;
* subordonarea tuturor spitalelor va fi fa˛„ de ministrul s„n„t„˛ii, cu care, indiferent de m„rimea spitalului, managerul va trebui s„ Óncheie contract de administrare;
* Ón spitalele publice se vor Ónfiin˛a sec˛ii private potrivit ordinului ministrului, prin ocolirea procedurilor prev„zute de Legea achizi˛iilor publice, respectiv prin licita˛ie etc.;
* Ministerul S„n„t„˛ii ∫i-a desemnat reprezentan˛ii la nivelul tuturor corpurilor profesionale;
* practic, toate institu˛iile din domeniul s„n„t„˛ii, inclusiv Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, se subordoneaz„ direct Ministerului S„n„t„˛ii;
* Óncep‚nd cu data intr„rii Ón vigoare a legii, Óntregul sistem sanitar este condus prin ordine de ministru, a c„rui competen˛„ de reglementare, practic, o concureaz„ pe cea a Parlamentului.
Totu∫i, o re˛ea de s„n„tate nu este o afacere comercial„, o Óntreprindere sau o afacere de familie rentabil„. Sistemul produce s„n„tate, inclusiv s„n„tate mental„, pe care unii au pierdut-o.
B. Lipsa transparen˛ei decizionale ∫i a actului de administrare:
Consiliile de administra˛ie de la nivelul spitalelor, organisme de conducere economice din care f„ceau parte reprezentan˛i ai comunit„˛ii locale, ai Colegiului Medicilor din Rom‚nia ori ai lumii academice, au fost desfiin˛ate.
Pre∫edintele C.N.A.S. este numit pe criterii politice. El este numit de primul-ministru, la propunerea ministrului s„n„t„˛ii.
Nici contractul-cadru ∫i nici normele de aplicare nu se mai negociaz„ cu reprezentan˛ii corpurilor profesionale.
Autonomia C.N.A.S. este pur declarativ„, un exemplu Ón acest sens fiind ∫i faptul c„ acesta are, conform art. 266, obliga˛ia de a administra ∫i gestiona sistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate îÓn vederea aplic„rii politicilor ∫i programelor Guvernului Ón domeniul sanitar“.
Lipsa autonomiei deriva ∫i din faptul c„ bugetul C.N.A.S. nu este aprobat de adunarea general„, a∫a cum ar fi normal ∫i logic pentru o institu˛ie autonom„, ci de Guvern, care se ascunde dup„ propriii parlamentari. Expresia absen˛ei autonomiei C.N.A.S. o dovede∫te ∫i lipsa de atribu˛ii decizionale a consiliului de administra˛ie ∫i, mai ales, a organului suprem, care este adunarea general„.
C. Discrimin„ri
Func˛ionarii din Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, din structurile subordonate acestora, precum ∫i din ministerele cu re˛ea sanitar„, pot desf„∫ura activit„˛i medicale Ón afara orelor de program ∫i — culmea! — numai Ón unit„˛i private.
Este vorba de o incompatibilitate clar„. Cu alte cuvinte, unor func˛ionari din institu˛ii publice, institu˛ii ce au atribu˛ii de control ∫i de reglementare, le este permis s„ se angajeze numai Óntr-o unitate privat„, dar unui medic care este director de spital nu Ói este permis acest lucru, nici m„car Ón timpul liber! La fel se Ónt‚mpl„ ∫i cu rudele de p‚n„ la gradul IV ale persoanelor care ocup„ o func˛ie Ón cadrul Comisiei Na˛ionale de Acreditare a Spitalelor.
Cabinetele de medicin„ de familie nu vor mai putea fi Ónfiin˛ate dec‚t de medicii de familie, fiind interzis„ Ónfiin˛area unor astfel de cabinete de alte structuri medicale private.
Doar pentru medicii de familie a fost prev„zut dreptul de a putea s„-∫i v‚nd„ praxis-ul medical, celelalte specialit„˛i medicale neav‚nd acest drept. Iat„ Ónc„ o discriminare!
Medicii-manageri din unit„˛ile spitalice∫ti cu mai pu˛in de 400 de paturi pot desf„∫ura ∫i activitate medical„ Ón timpul liber Ón unitatea medical„ respectiv„, pe c‚nd ceilal˛i, managerii-medici din spitale cu peste 400 de paturi, nu pot face acest lucru, de∫i ei sunt tot medici. Credem c„ ∫i aceasta este tot o discriminare.
D. Haosul ∫i lipsa de comunicare f„r„ precedent de la nivelul Guvernului Rom‚niei
Chiar dac„ s-ar Óncerca o explica˛ie logic„ pentru toate deficien˛ele de mai sus, nimic nu poate justifica haosul legislativ ∫i lipsa oric„rei politici coerente Ón domeniul s„n„t„˛ii. Pentru a exemplifica aceast„ afirma˛ie, evoc„m, pe de o parte, Legea nr. 95/2006, îlegea Nicol„escu“, lege pe care respectivul membru al Guvernului ∫i-o asum„ Ón totalitate ∫i, pe de alt„ parte, Legea nr. 195/2006 — Legea-cadru a descentraliz„rii. Dac„, potrivit îlegii Nicol„escu“, toate unit„˛ile sanitare sunt trecute Ón subordinea Ministerului S„n„t„˛ii Publice, potrivit Legii nr. 195/2006, lege intrat„ Ón vigoare, culmea ironiei, Ón aceea∫i perioad„ cu îLegea Nicol„escu“, unit„˛ile sanitare sunt trecute Ón administrarea ∫i subordonarea exclusiv„ a autorit„˛ilor locale.
Potrivit art. 20, art. 21 ∫i art. 22 din Legea descentraliz„rii, autorit„˛ile locale, consiliile jude˛ene ∫i consiliile locale au un drept exclusiv de decizie asupra unit„˛ilor sanitare.
Dac„ este a∫a, atunci care este voin˛a politic„ a Guvernului T„riceanu cu privire la administrarea unit„˛ilor sanitare? Dac„ dreptul de decizie apar˛ine Ón mod exclusiv consiliului jude˛ean, respectiv consiliului local cum a fost posibil ca ministrul s„n„t„˛ii s„ demit„ directorii ∫i s„ decid„ Ón mod unilateral reorganizarea unor unit„˛i spitalice∫ti? Din punctul nostru de vedere, demiterea unor directori s-a f„cut cu Ónc„lcarea nu numai a Legii nr. 195/2006 privind descentralizarea, dar ∫i cu Ónc„lcarea art. 200 din îlegea Nicol„escu“, Ón sensul c„ demiterile se puteau face numai Ón baza unor evalu„ri ∫i a propunerilor f„cute de o comisie special numit„. Mai mult, nici unul dintre directori nu are Óncheiat un contract de management, a∫a cum cere legea, deoarece nu a fost emis un ordin care s„ stabileasc„ acest contract de management.
Din acest punct de vedere, suntem, Ón mod evident, Ón prezen˛a unor abuzuri grave ale ministrului Nicol„escu, care recidiveaz„ Ón decizii nelegale ∫i abuzive. Ar fi cazul ca organele abilitate s„ se sesizeze cu privire la abuzul Ón serviciu s„v‚r∫it de ministrul Nicol„escu Ón mod repetat.
Cerem, de asemenea, Consiliului pentru combaterea discrimin„rii s„ se autosesizeze cu privire la demiterile unor directori de unit„˛i sanitare care aveau o alt„ op˛iune politic„ dec‚t aceea a ministrului s„n„t„˛ii.
6. Efectele guvern„rii Alian˛ei portocalii asupra re˛elei de S„n„tate
S„r„cia ∫i ∫omajul determin„ exodul medicilor Ón str„in„tate. Lipsa locurilor de munc„ este motivat„ prin
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 faptul c„ posturile sunt blocate la nivel na˛ional, iar pia˛a rom‚neasc„ de munc„ nu are posibilitatea s„ absoarb„ nici jum„tate din num„rul de medici. Spre exemplificare, situa˛ia de la Ia∫i, unde foarte mul˛i medici reziden˛i, speciali∫ti nu au posturi. Oferta este foarte mic„, iar salariile sunt proaste. Orice plecare Ón str„in„tate, bine sau prost pl„tit„, este mai bun„ dec‚t nimic.
7. Medicii î∫colari“ sunt considera˛i îmedici de umplutur„“
Mai mul˛i medici î∫colari“ din municipiul Boto∫ani s-au adresat Direc˛iei de s„n„tate public„ pentru a-∫i ar„ta nemul˛umirea Ón leg„tur„ cu faptul c„ nu mai au posibilitatea s„ le elibereze elevilor trimiteri pentru analize ∫i consulta˛ii la medicii speciali∫ti, chiar atunci c‚nd este vorba de o urgen˛„ medical„. Altfel spus, dac„ un copil se accidenteaz„ Ón ∫coal„, iar medicul unit„˛ii de Ónv„˛„m‚nt consider„ c„ este vorba de o fractur„ ∫i trebuie s„ i se dea acestuia o trimitere la urgen˛e pentru efectuarea radiografiilor, nu are alt„ cale dec‚t s„ Ól trimit„ mai Ónt‚i pe elev la medicul s„u de familie.
Este o abera˛ie, stima˛i colegi!
8. Existen˛a zonelor Ón care medicii sunt o raritate
Sunt spitale unde medicii de specialitate lipsesc. Un singur medic ∫i un singur asistent medical asigur„ asisten˛a pentru ∫apte sate din jude˛ul Maramure∫ (adic„ peste 1.600 de suflete).
Œn Lugoj, cine are nevoie urgent„ de un tratament sub supraveghere, Ón specialit„˛i precum dermato-venerologie, diabet sau cardiologie, singura posibilitate este alegerea unui spital din Timi∫oara. La 1.500 de diabetici, c‚˛i sunt la Lugoj, medicii speciali∫ti lipsesc cu des„v‚r∫ire.
9. Subfinan˛area cronic„ ∫i disperarea unor categorii
speciale de bolnavi
Peste dou„ mii de g„l„˛eni care sufer„ de disfunc˛ii grave ∫i au nevoie de o protez„ se g„sesc Óntr-o situa˛ie disperat„, pentru c„ sunt nevoi˛i s„ a∫tepte ani de zile momentul Ón care le va veni r‚ndul pe lista Óntocmit„. Cauza acestei situa˛ii este subfinan˛area, deoarece C.J.A.S. Gala˛i nu a primit Ón acest an dec‚t 2% din fondurile necesare pentru rezolvarea tuturor cererilor.
10. S„n„tatea f„r„ bani de medicamente — spitale jude˛ene Ón pragul colapsului
Managementul de tip îNicol„escu“ oblig„ spitalele s„ Óncalce Legea finan˛elor publice pentru a putea s„ fac„ fa˛„ avalan∫ei de bolnavi ∫i tratamentului acestora.
Instabilitatea este foarte mare Ón achizi˛iile de medicamente. Spitalele din toat„ ˛ara sunt acum obligate s„ Óncalce Legea finan˛elor publice, prin faptul c„ fac achizi˛ii, de∫i nu au Ónc„ un buget definitiv. Este o instabilitate foarte mare Ón achizi˛iile pe care le face Spitalul de Urgen˛„ Suceava, din cauz„ c„, Ón acest moment, nu mai are fonduri ∫i nu exist„ Ónc„ un buget stabilit, b„tut Ón cuie, pentru acest an. Nu se pot achizi˛iona lucrurile de baz„, care fac spitalul s„ func˛ioneze: medicamente, materiale sanitare, hran„. Se poate face medicin„, oare, f„r„ aceste lucruri?
11. Protec˛ia medicilor Ón fa˛a legii — Ónt‚rzierea public„rii ghidurilor de practic„ medical„
Œn momentul Ón care vor fi f„cute respectivele ghiduri de practic„ medical„, medicii trebuie s„ le accepte, dar baza material„ pentru a respecta acele norme nu exist„. Medicul Ó∫i face datoria, informeaz„ bolnavul, dar nu este standardizat consim˛„m‚ntul informat al bolnavului, chiar dac„ ministerul ∫i-a anun˛at îstrategia ipotetic„“ Ón acest domeniu.
12. Compensatele Ói duc la disperare pe to˛i cet„˛enii rom‚ni
Cozi interminabile, zeci de mii de oameni nervo∫i se bat la u∫a farmaciei, Ónjur‚ndu-l pe farmacist ∫i pe domnul Nicol„escu. Unii rezist„ peste noapte, al˛ii le∫in„ sau fac infarct sub privirea indiferent„ a guvernan˛ilor, care dau vina pe ei, pe bolnavi.
Scap„ cine poate! A∫a arat„, la Ónceputul fiec„rei luni, imaginea farmaciilor din toat„ ˛ara care elibereaz„ medicamente compensate. Œn timpul acesta, Guvernul exerseaz„ demagogia ∫i minciuna: c„ bani sunt destui, c„ sunt de nu ∫tiu c‚te ori mai mul˛i dec‚t anul trecut ∫i c„ regret„ incidentele de la farmacie, dar nu e vina lor, ci a bolnavilor care se Ónghesuie degeaba. Œns„ dup„ c‚teva ore de la deschiderea farmaciei, Ón prima zi din lun„, se pot citi afi∫e: îAm epuizat plafonul“ — aceast„ fraz„ simpl„ care pentru unii poate aduce moartea.
13. Lipsa evident„ de solu˛ii
La ora actual„, Guvernul T„riceanu ∫i Ministerul S„n„t„˛ii se afl„ Óntr-un blocaj managerial Ón fa˛a crizei din sistemul de s„n„tate, pe care ei au provocat-o.
Este evident c„ un sistem care a func˛ionat ∫i p‚n„ acum cu o finan˛are la limita acceptabilului se pr„bu∫e∫te Ón momentul Ón care bugetul de stat nu mai dispune de resursele necesare pentru a-l echilibra. Lipsa banilor, care este cauzat„ de politica fiscal„ a actualei guvern„ri, las„ sectoarele sociale ∫i, Ón special, s„n„tatea f„r„ resursele necesare.
Deocamdat„, ministrul s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu Óncearc„ s„ Ó∫i acopere ignoran˛a ∫i incompeten˛a, d‚nd vina pe fosta guvernare P.S.D., care ar fi fost generoas„ cu oamenii bolnavi, ∫i pe directorii de spitale, vinova˛i c„ au tratat mai mul˛i bolnavi dec‚t ar fi dorit ministerul.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Este adev„rat c„ s-au f„cut multe lucruri bune pentru sectorul sanitar de-a lungul anilor ∫i ne pare r„u c„ nu le-am finalizat pe toate.
Solu˛ii exist„. Trebuie doar un Guvern care s„ Ón˛eleag„ c„ statul are obliga˛ia s„ asigure serviciile de s„n„tate pentru to˛i cet„˛enii, ∫i mai ales pentru cei s„raci, cu resurse financiare limitate, l„s‚nd deoparte clientela politica.
Œn loc s„-∫i mascheze incompeten˛a, c„ut‚nd vinova˛ii Ón alte p„r˛i, Ministerul S„n„t„˛ii ar trebui s„ priveasc„ Ón propria ograd„ ∫i s„ recunoasc„ faptul c„ amatorismul, impostura ∫i nep„sarea din acest minister au adus sistemul sanitar rom‚nesc Ón cea mai grav„ criz„ din ultimii 25 ani, criz„ care se va agrava, pun‚nd Ón pericol via˛a a sute de mii de rom‚ni a c„ror singur„ vin„ este c„ s-au Ómboln„vit Ón anii guvern„rii portocalii.
Œn contextul european, sistemul sanitar autohton se g„se∫te pe un loc ∫i o pozi˛ie deloc onorant„, chiar undeva aproape de lumea a treia.
Acum, Ón ceasul al doisprezecelea, noi, cei care am ini˛iat aceast„ mo˛iune simpl„, facem apel c„tre to˛i parlamentarii prezen˛i, indiferent de grupurile politice c„rora le apar˛in, de a vota Ón favoarea ei. Este o chestiune de interes na˛ional, de onoare, de onestitate fa˛„ de adev„r, fa˛„ de cet„˛eanul rom‚n, care, prin votul lui, ne-a trimis in Parlament.
Solicit„m demisia ministrului Eugen Nicol„escu pentru haosul creat, pentru dispre˛ul fa˛„ de cet„˛eanul rom‚n.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 Dorim s„ fim reprezenta˛i de un ministru competent, care s„ aib„ sus˛inerea Óntregii clase politice, care s„ readuc„ s„n„tatea din Rom‚nia acolo unde Ói este locul, c‚t mai aproape de Europa.
S„n„tatea na˛iunii nu este obiect de troc sau de negociere politic„.
V„ mul˛umesc.
Autorii mo˛iunii vorbesc despre ce au f„cut partidele pe care le reprezint„ pentru s„n„tate, dar, din c‚te ∫tiu,
P.R.M. nu a guvernat Ón ultimii 10 ani. Œntrebarea este dac„ Ó∫i asum„ erorile P.S.D.-ului.
Personal, a∫ fi v„zut P.R.M. Ón postura de a ini˛ia o mo˛iune Ómpotriva tuturor celor ce s-au aflat la guvernare Ón ultimii 10 ani.
La fel de tupeist„ mi se pare ∫i acuza˛ia care mi se aduce mie ∫i ministerului pentru Ónt‚rzierea public„rii ghidurilor de practic„ medical„.
Stima˛i domni de la P.S.D.,
V„ aduc aminte c„ aceste ghiduri trebuiau f„cute Ón 2002, conform unei hot„r‚ri a Guvernului N„stase.
Aceast„ mo˛iune simpl„ reia toate frustr„rile, criticile ∫i minciunile de la mo˛iunea de cenzur„, ratat„ de P.S.D. prin respingerea de c„tre Parlament.
Œn aceast„ situa˛ie, partidele semnatare instig„ la nerespectarea unei legi adoptate de Parlament ∫i validat„ integral de Curtea Constitu˛ional„ a Rom‚niei. A∫a ceva nu este permis!
Œn concluzie, nu merit„ s„ comentez astfel de inep˛ii. Mi se pare mult mai important s„ informez Senatul Rom‚niei despre ceea ce am f„cut de la preluarea acestui mandat.
Pentru o imagine complet„ ∫i corect„, am s„ compar situa˛ia actual„ cu situa˛ia l„sat„ de P.S.D. la sf‚r∫itul guvern„rii. Cred c„ numai a∫a se poate vedea cine a fost demagog ∫i cine a fost interesat de starea de s„n„tate a cet„˛enilor.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ propun, mai Ónt‚i, s„ vedem radiografia bugetului s„n„t„˛ii pe 2005, a∫a cum a fost el l„sat de Partidul Social Democrat.
23.500 miliarde lei, ceea ce Ónseamn„ 25% din bugetul alocat s„n„t„˛ii pentru anul 2005, reprezentau arierate sau, dac„ vre˛i mai explicit, sume nepl„tite la Fondul na˛ional unic de s„n„tate de c„tre diferi˛i operatori economici, cei care erau sc„pa˛i de griji ∫i datorit„ faptului c„ multora li se permitea acest comportament. De aici, un sistem de s„n„tate care era, Ón primul r‚nd, privat de resursele necesare, nu mai pu˛in de un sfert din resursele de care avea nevoie.
La capitolul cheltuieli, 12.000 de miliarde lei, circa 12,5% din bugetul alocat s„n„t„˛ii Ón anul 2005, erau datorii la furnizori, ie∫ite din termenul de plat„ stabilit prin contract. Alte 7.000 de miliarde lei, influen˛e financiare neacoperite ca urmare a major„rilor salariale aprobate dup„ publicarea Legii bugetului de stat pe anul 2005.
V„ aduc aminte, se Ónt‚mpla Ón toamna lui 2004, c‚nd a fost dat„ decizia de majorare a salariilor, nefinan˛at„ de la buget.
Œn plus, 2.500 miliarde lei, necesar neacoperit la plafonul de credite externe pentru contracte ferme aflate Ón diferite faze de derulare. Iat„, a∫adar, modelul de gestionare a crizei din s„n„tate, pe care l-a˛i practicat, domnilor de la P.S.D.!
Œn loc s„ se rezolve problemele din sistem, peste 50% din bugetul alocat s„n„t„˛ii pe anul 2005 fusese arvunit electoral Ónainte de Ónceperea anului 2005.
Ast„zi, la jum„tatea anului 2006, am reu∫it s„ echilibr„m situa˛ia.
Din analiza evolu˛iei colect„rii banilor la Fondul de s„n„tate, Óncep‚nd cu 2004, cheltuielile realizate sunt cu mult mai mari dec‚t veniturile. Valoarea cea mai ridicat„ s-a Ónregistrat Ón 2005, c‚nd, pentru eliminarea blocajului existent, ca urmare a Ónregistr„rii de obliga˛ii de plat„, Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 special c„tre furnizorii de medicamente ∫i materiale sanitare, s-au promovat unele acte normative, prin care s-a asigurat plata acestora. Œn acest sens, s-au achitat datoriile la medicamente din anii 2003 ∫i 2004 la spitale, precum ∫i medicamentele eliberate Ón ambulatoriu, peste valoarea de contract.
Œn sintez„, evolu˛ia veniturilor ∫i cheltuielilor exprimate Ón milioane dolari se prezint„ astfel:
— Venituri totale: Ón 2004 — 2.107 milioane dolari; Ón 2006 — 3.364 milioane dolari. Un plus de 1.257,6 milioane dolari.
— Cheltuieli: Ón 2004 — 2.145 milioane dolari; Ón 2006 — 3.296 milioane dolari. Un plus de 1.150,9 milioane dolari.
— Servicii medicale ∫i medicamente: Ón 2004 se distribuiau 2.112 milioane dolari; Ón 2006 — 3.227 milioane dolari. Un plus de 1.224,5 milioane dolari.
Fa˛„ de 2004, Ón 2006 se constat„, Ón sf‚r∫it, o echilibrare a indicatorilor financiari, Ón condi˛iile foarte dificile preluate.
Atunci, afirma˛ia din mo˛iune nu este o minciun„?!
Fondurile aprobate pentru servicii medicale ∫i medicamente au crescut Ón anul 2006, fa˛„ de 2004, cu 47%. Pentru prima oar„, toate fondurile colectate Ón sistemul de asigur„ri de s„n„tate, men˛inute ca excedent bugetar Ón anii anteriori, au fost deblocate, Ómpreun„ cu fondul de rezerv„, ca urmare a rectific„rilor bugetare. Œn plus, au fost alocate de la buget peste 8.592 miliarde lei pentru medicamente cu ∫i f„r„ contribu˛ie personal„, cheltuielile cu acestea cresc‚nd cu 108,6%.
Unul dintre principalele obiective pentru 2005 a fost reglementarea datoriilor restante din sistemul de s„n„tate, prin g„sirea de mecanisme care, pe de o parte, s„ duc„ la stingerea datoriilor, iar, pe de alt„ parte, s„ reduc„ riscul Ónregistr„rii de noi arierate.
Subfinan˛area sistemului a devenit marea acuz„ adus„ actualei guvern„ri de c„tre P.S.D. Pe de alt„ parte, Óns„, aflat la guvernare, P.S.D. a dat mai pu˛ini bani s„n„t„˛ii dec‚t a f„cut-o Guvernul T„riceanu. Œn campania electoral„, actuala guvernare a promis bani mai mul˛i pentru s„n„tate ∫i iat„ c„ ne-am ˛inut de cuv‚nt. Datele de mai sus sunt concludente. Cre∫tere cu 47%.
Aceasta este realitatea. Œn rest, orice se spune este minciun„ ∫i demagogie.
Œn plus, Legea nr. 95/2006 con˛ine prevederi exprese — art. 256 alin. 3 titlul 8 — Ón sensul c„ sumele colectate Ón contul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate sunt Ón permanen˛„ la dispozi˛ia Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate ∫i se repartizeaz„ de ordonatorul principal de credite propor˛ional cu sumele stabilite prin legile bugetelor anuale, pe fiecare domeniu de asisten˛„ medical„.
Astfel, Ón trimestrul I 2006, peste 600 miliarde lei, colectate suplimentar, s-au alocat deja pentru suplimentarea cheltuielilor cu medicamentele compensate ∫i gratuite. La sf‚r∫itul lunii mai 2006, peste 30% din farmaciile din ˛ar„ mai dispuneau de plafoane neconsumate.
Pentru alocarea sumelor pe farmacii se utilizeaz„, din mai 2006, criterii unitare, supuse consult„rii cu reprezentan˛ii furnizorilor, care au la baz„ adresabilitatea ∫i propor˛ionalitatea Ón ceea ce prive∫te acoperirea morbidit„˛ii.
La modificarea par˛ial„ a criteriilor de alocare a fondurilor pe farmacii, a anun˛at c„ acestea se vor perfec˛iona, urm„toarea etap„ fiind prev„zut„ pentru 1 iulie 2006.
Apreciem c„ o repartizare judicioas„, care s„ ˛in„ cont de realit„˛i, poate contribui la ameliorarea aprovizion„rii cu medicamente.
Autorii mo˛iunii au o Ónclina˛ie patologic„ pentru acuza˛ii mincinoase. Una dintre acestea se refer„ la eliminarea medicamentelor gratuite pentru copii.
Vreau s„ precizez foarte clar: copiii, gravidele, categoriile care beneficiaz„ de legi speciale au, Ón continuare, dreptul la medicamente gratuite. Compensarea medicamentelor la pre˛ de referin˛„ pentru aceste categorii de popula˛ie presupune decontarea 100% din Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate.
Totodat„, prin Legea nr. 95/2006, chiar s-a extins gratuitatea la medicamente pentru gravide ∫i l„uze, indiferent de veniturile ob˛inute, iar la persoanele prev„zute Ón legi speciale ∫i pentru persoanele cu handicap s-a eliminat condi˛ia referitoare la veniturile ob˛inute de c„tre ace∫tia. Ca urmare, noua legisla˛ie este mult mai aproape de cet„˛ean, dar cei de la P.S.D. nu vor s„ citeasc„ legea.
Œn cadrul programelor na˛ionale de tratament Ón diabet, cancer, SIDA, pentru pacien˛ii cu afec˛iuni specifice s-au asigurat medicamente ∫i materiale sanitare specifice. Fa˛„ de anii anteriori, au avut acces la tratament un num„r mai mare de bolnavi. Avem o cre∫tere de 10% Ón 2006, fa˛„ de 2004, av‚nd Ón vedere c„ sunt boli cronice, cu evolu˛ie Ón timp, dependent„ de momentul depist„rii afec˛iunii ∫i instituirii tratamentului.
Totodat„, sumele alocate tuturor subprogramelor na˛ionale au crescut de la 747.000 RON la finele lui 2004 la 1.123.000 RON pentru 2006, ceea ce reprezint„ — re˛ine˛i! — o cre∫tere de 50% fa˛„ de 2004.
Aceast„ cre∫tere permite, pe de o parte, tratarea unui num„r mai mare de bolnavi, precum ∫i accesul la terapii adecvate stadiului bolii, at‚t terapii standard, c‚t ∫i terapii performante, eficiente, ce cresc speran˛a de via˛„, Ómbun„t„˛irea calit„˛ii vie˛ii, precum ∫i posibilitatea reinser˛iei sociale a bolnavilor cu afec˛iuni cu consecin˛e foarte grave asupra climatului familial ∫i st„rii de s„n„tate a popula˛iei, Ón general.
Œn cadrul subprogramelor specificate, avem c‚˛iva indicatori care sunt concluden˛i. De exemplu, la subprogramul HIV-SIDA, num„r de 6.000 bolnavi trata˛i Ón 2004, 6.400 prev„zu˛i Ón 2006, cu o cre∫tere de 106,7%, iar bugetul cre∫te — re˛ine˛i! — cu 137,8%.
La patologia oncologic„, 60.000 bolnavi trata˛i Ón 2004, 67.000 prev„zu˛i Ón 2006, o cre∫tere cu 111,7%, buget alocat care cre∫te cu 144%.
La diabet, pentru c„ tot s-a vorbit Ón mo˛iune despre el, s-au tratat, Ón 2004, 309.257 persoane, se trateaz„, Ón 2006, 366.000 de persoane, cu o cre∫tere de 118,4%.
Œn vederea cre∫terii accesului la tratament specific al bolnavilor cu diabet zaharat, Ón special, antidiabetice orale, circa 70% din num„rul bolnavilor, se preconizeaz„ eliberarea acestora prin farmacii de circuit deschis, iar eliberarea re˛etelor se realizeaz„ pe o perioad„ de 60 de zile, Ón acest fel, evit‚ndu-se deplasarea inutil„ a bolnavilor, precum ∫i supraaglomerarea Ón cabinetele medicale ∫i la farmaciile spitalelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 Aceasta este politica pe care o facem, apropierea actului medical de cet„˛ean.
Finan˛area programului de diabet, Ón cursul acestui an, este adaptat„ at‚t nevoilor popula˛iei, c‚t ∫i noilor pre˛uri ale medicamentelor specifice, provenite din cele dou„ surse: Fondul de s„n„tate ∫i Ministerul S„n„t„˛ii.
Men˛ion„m, totodat„, c„, fa˛„ de 2004, pre˛urile medicamentelor, inclusiv ale celor pentru programe na˛ionale, s-au diminuat progresiv prin sc„derea marjelor de import ∫i distribu˛ie, precum ∫i plafonarea adaosului comercial la farmacii.
Remarcabil este faptul c„ pentru alte subprograme, sumele alocate s-au m„rit substan˛ial — ∫i d„m c‚teva exemple:
Combaterea bolilor cardiovasculare, de la 23.181 pacien˛i Ón 2004, ajungem la 40.240 de pacien˛i Ón 2006, o cre∫tere de 173,6%.
La bolile neurologice, de la 34.200 pacien˛i, vom trata 55.589, cu o cre∫tere de 162,6%.
La hemofilie ∫i talasemie, de la 5.003 la 9.853 de oameni, 197% cre∫tere, iar la transplantul de organe, de la 383 de persoane, sper„m s„ avem anul acesta 22.000 de persoane, o cre∫tere de 57 de ori.
Œn cazul transplantului, Óncep‚nd din acest an, prin finan˛area provenit„ din subprogramul de transplant, se vor realiza un num„r de 350 de transplanturi de organe ∫i ˛esuturi, din care 77 sunt transplanturi de m„duv„.
Œn cazul bolilor cardiovasculare, suma s-a dublat, av‚nd Ón vedere c„ Ón Rom‚nia reprezint„ cauza num„rul unu de deces.
Ca atare, doamnelor ∫i domnilor senatori, aloc„m banii pentru ceea ce Rom‚nia are nevoie. Referitor la favorizarea laboratoarelor private de analize medicale preciz„m c„ legisla˛ia care reglementeaz„ materia asigur„rilor sociale de s„n„tate nu face distinc˛ie Óntre furnizori din punct de vedere al propriet„˛ii, public ∫i privat.
Laboratoarele spitalelor pot participa la procesul de contractare cu casele de asigur„ri de s„n„tate, fiindu-le aplicabile acelea∫i criterii stabilite pentru to˛i furnizorii.
Cu privire la numirea pre∫edintelui Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate de c„tre primul-ministru, la propunerea ministrului s„n„t„˛ii, aceast„ reglementare nu constituie o noutate, fiind prev„zut„ Ónc„ din 1999, prin Legea nr. 145/1997, ∫i continuat„ de P.S.D.
C‚t despre consiliul de administra˛ie al C.N.A.S., dac„ citea˛i legea, vedea˛i c„ acesta, C.N.A.S. are 11 noi atribu˛ii, consecin˛a promov„rii Legii nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii ∫i a noului statut-cadru al C.N.A.S., ceea ce denot„ Ónt„rirea rolului acestui organism de conducere.
Cu privire la aprobarea Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate, preciz„m c„ acesta a fost ∫i este aprobat de Parlament, prin legi bugetare anuale, Ónc„ din anul 1999. Aprobarea bugetului acestui fond de c„tre Parlament are la baz„ prerogativele parlamentarilor de reprezentare a intereselor cet„˛enilor.
Dac„ vre˛i ca dumneavoastr„ s„ nu mai ave˛i aceast„ prerogativ„, trebuie s„ vota˛i un amendament la lege. Vreau s„ v„ mai spun c„ s„pt„m‚na trecut„ am Óncheiat evaluarea spitalelor din Óntreaga ˛ar„. Am b„tut ˛ara, am stat de vorb„ cu medicii, cu reprezentan˛ii administra˛iei locale, au fost prezen˛i ∫i colegi
parlamentari la aceste discu˛ii ∫i evalu„ri, ∫i le mul˛umesc. O opera˛iune dificil„ care implic„, eventual, Ónchiderea unor loca˛ii, eventual, desfiin˛area unor sec˛ii ∫i Ónfiin˛area altora, externalizarea unor servicii, uneori reducerea num„rului de paturi. Reforma real„ Ónseamn„ Óns„ eficientizarea spitalelor, zon„ Ón care se cheltuiesc cei mai mul˛i bani din s„n„tate, peste 70%.
Sunt spitale cu sute de paturi, f„r„ medici, cu sal„ de opera˛ie f„r„ anestezist sau, dimpotriv„, sunt sec˛ii, ca acelea de obstetric„ ∫i ginecologie, supradimensionate ∫i ca num„r de paturi, ∫i ca num„r de personal. Sunt spitale Ón care profesioni∫ti de valoare nu-∫i pot face meseria cum trebuie din cauza lipsei de aparatur„ performant„. ™i pe vremea P.S.D. aparatura performant„ z„cea prin spitale, nedesf„cut„.
Aceasta este starea real„ a spitalelor din Rom‚nia, starea pe care ne-a˛i l„sat-o, stima˛i colegi de la P.S.D., ∫i pe care ave˛i tupeul s„ o critica˛i. Normal ar fi s„ da˛i explica˛ii, pentru c„ idei ∫i solu˛ii este evident c„ nu a˛i avut. Eficientizarea spitalelor este un punct strategic al reformei pe care Guvernul T„riceanu a g‚ndit-o. Œn context, vrem s„ dot„m spitalele cu astfel de aparatur„, Ónc‚t s„ fie performante ∫i Ón urm„torii zece ani.
O piatr„ de Óncercare a reformei este pachetul de servicii medicale gratuite. Cu toate c„ ast„zi P.S.D. critic„ aceast„ inten˛ie, pachetul de baz„ nu este inven˛ia Guvernului T„riceanu. ™i Guvernul N„stase a ajuns la concluzia c„ nu se poate asigura asisten˛„ medical„ integral gratuit„ pentru to˛i cei 22 milioane de cet„˛eni ai Rom‚niei. Astfel, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2003, primul-ministru de atunci, N„stase, ∫i ministrul s„n„t„˛ii, Daniela Barto∫, au introdus Ón via˛a rom‚nilor pachetul bazal de servicii ∫i coplata. Re˛ine˛i, aceste lucruri nu se uit„, sunt Ónscrise Ón legi, domnilor de la P.S.D.!
Sistemul de s„n„tate nu s-a Ómbun„t„˛it, Óns„, tocmai pentru c„ nu a˛i respectat propria lege ∫i ne cere˛i nou„ s„ facem Ón c‚teva luni ceea ce P.S.D. nu a avut voin˛a politic„ ∫i capacitatea s„ fac„ Ón ani.
Realitatea rece a cifrelor demonstreaz„ c„ se cheltuiesc bani cu nemiluita pentru medicamente compensate, prin tratarea Ón spitale, dar starea de s„n„tate nu s-a ameliorat.
Cum v„ explica˛i faptul c„ de trei ani bugetul este mai mare — practic, de trei ori mai mare —, iar calitatea serviciilor nu s-a Ómbun„t„˛it?! Foarte simplu. Pentru c„ ace∫tia, Ón loc s„ ajung„ la bolnavi, se scurg c„tre diferite zone. Sistemul de s„n„tate Ón Rom‚nia, Ón momentul de fa˛„, este una dintre cele mai bune îvaci de muls“.
Œn loc s„ aib„ grij„ de cet„˛ean, Ón loc ca sistemul de s„n„tate s„-i poat„ da omului care are nevoie de Óngrijire un serviciu minim, Ón condi˛ii de standarde de calitate, sistemul de s„n„tate este o surs„ de Ómbog„˛ire pentru diverse categorii.
De altfel, chiar domnul Oprescu preciza, Óntr-un interviu, zilele trecute, c„ îÓn fiecare an, se manglesc din sistem un milion de euro“.
Dou„ mesaje ne-a transmis domnul senator Oprescu ∫i ˛inem seama de ele.
Structura de sistem sanitar g‚ndit„ ∫i l„sat„ de P.S.D. nu permite controlul resurselor financiare care intr„ ∫i ies din sistem ∫i nici nu func˛ioneaz„ Ón interesul cet„˛eanului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 De aceea, prin noua lege am Óncercat s„ Ómbun„t„˛im legisla˛ia referitoare la pachetul minim de servicii gratuite, astfel Ónc‚t el s„ corespund„ nevoilor pacientului, dar s„ fie ∫i Ón acord cu resursele de care dispune sistemul.
Vrem ca, p‚n„ Ón septembrie, s„ ∫tie clar tot rom‚nul de ce servicii medicale gratuite poate beneficia ∫i, implicit, ce medicamente gratuite ∫i compensate sunt ata∫ate pachetului de baz„.
Anii 2005 ∫i 2006 au consumat resurse umane, materiale ∫i financiare pentru Ónl„turarea efectelor inunda˛iilor ∫i a gripei aviare. Nu am avut epidemii, nu am avut, din fericire, cazuri de grip„ aviar„ la om, dar aceste efecte s-au ob˛inut cu eforturi deosebite, precum ∫i cu o colaborare fructuoas„ cu Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii ∫i cu Uniunea European„.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn 2005, Guvernul T„riceanu a f„cut ceva ce nu a f„cut nici un alt guvern p‚n„ acum: a alocat o sum„ uria∫„, peste 10.000 de miliarde, pentru a redresa sistemul sanitar. Am pl„tit datoriile acumulate Ón sistem pentru a preveni intrarea Ón colaps. Astfel, am Ónceput anul 2006 f„r„ datorii pentru medicamente. Dar, dac„ nu colect„m rapid deficien˛ele majore din sistemul de s„n„tate, datoriile vor reap„rea, iar banii vor fi gestiona˛i prost Ón continuare.
A∫a cum ∫ti˛i, reforma s„n„t„˛ii este o prioritate strategic„. Prin tot ce am f„cut de la elaborarea proiectului de Lege pentru reforma s„n„t„˛ii ∫i p‚n„ la asumarea r„spunderii Guvernului, fiecare gest, fiecare decizie luat„ a fost Ón conformitate cu aceast„ op˛iune politic„ major„, op˛iune care s-a n„scut Ón timpul campaniei electorale, din discu˛iile cu oamenii.
Ne-am asumat sarcina de a reforma sistemul sanitar. Este poate cea mai dificil„ reform„ pe care Guvernul ∫i-a propus s„ o pun„ Ón practic„. Nu vreau s„ Ónlocuiesc demagogia P.S.D. cu alt„ demagogie, dar v„ asigur c„ reforma pe care acest Guvern a g‚ndit-o are Ón centrul s„u omul, fie c„ este medic, fie c„ este pacient. Esen˛a liberalismului este tocmai grija pentru via˛a individului, cu tot ce implic„ ea. Reforma sistemului sanitar vrea s„ pun„ cap„t exodului de medici tineri, vrea s„ dea medicului ce este al medicului din punct de vedere financiar ∫i profesional.
Implicit, aceste m„suri vor duce la cre∫terea calit„˛ii actului medical care se exercit„ asupra pacientului.
Nu putem face noi, Ón c‚teva luni, ceea ce nu au f„cut patru guvern„ri, dintre care trei P.S.D.
Urmeaz„ o perioad„ dificil„, cu multe schimb„ri. Poate constat„m c„ mai trebuie s„ mai ajust„m c‚te ceva ∫i, dac„ va fi nevoie, o vom face. Ca ∫i p‚n„ acum, r„m‚nem aten˛i la semnalele din via˛a real„ ∫i lu„m decizii Ón func˛ie de acestea. Principalul este s„ declan∫„m mecanismul reformei care s„ repun„ s„n„tatea pe picioare. De dumneavoastr„, senatorii, depinde dac„ reforma se va face sau nu. Ave˛i butonul ro∫u, iar decizia dumneavoastr„ se va materializa prin felul Ón care ve˛i vota aceast„ mo˛iune. Fiecare vot pentru mo˛iune va fi un vot Ómpotriva reformei Ón s„n„tate ∫i Ómpotriva oamenilor care doresc s„ aib„ acces la servicii medicale de calitate
Separ‚nd medicina de management, vor avea de c‚∫tigat to˛i: medicii, medicina, pacien˛ii, societatea rom‚neasc„ Ón ansamblu. Toate piedicile puse acum reformei nu sunt dec‚t Óncerc„ri disperate ale unuia ∫i altuia de a salva ce se mai poate salva din construc˛ia vicioas„ pe care P.S.D. a g‚ndit-o pentru sistemul sanitar.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cu amendamentul c„ o reform„, pe care P.S.D. nu a vrut s„ o fac„ ani la r‚nd, nu poate produce efect Ón c‚teva zile, v„ rog s„ respinge˛i mo˛iunea sa demagogic„ ∫i mincinoas„.
Reforma este ca un tratament. Cu c‚t Ól Óncepi mai repede, cu at‚t este mai eficient.
V„ mul˛umesc.
Trebuie s„ fim de acord c„ timpul scurs de la publicarea Legii privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, adic„ 45 de zile, este total insuficient pentru a-i aprecia efectele.
Nu este mai pu˛in adev„rat c„ sunt semnale care trebuie serios luate Ón seam„ ∫i responsabilitatea Ministerului S„n„t„˛ii ∫i a Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate este maxim„ pentru a reduce consecin˛ele aplic„rii Ónc„ a unor reguli care conduc la ineficien˛„ ∫i, mai grav, la posibile acte de corup˛ie Ón sistem, dar nu pute˛i cere unui guvern, care ∫i-a asumat r„spunderea pe aceast„ lege, s„ fac„ minuni Ón c‚teva zile.
Dumneavoastr„, cei de la P.S.D., a˛i modificat vechea lege a spitalelor de opt ori Ón 2003—2004 ∫i nu a˛i aplicat-o niciodat„ Ón totalitate, iar Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate, cu nenum„ratele modific„ri ∫i complet„ri ulterioare, nici m„car nu a˛i avut curajul s„ o transforma˛i Ón lege, pentru c„, probabil, ave˛i ∫i dumneavoastr„ colegi care v-au atras aten˛ia asupra unor reglement„ri nu tocmai bune, colegi care acum, recunosc‚nd c„ sistemul a fost Ón criz„ profund„ ∫i trebuie schimbat, se cred totu∫i Óntr-o lupt„ personal„ cu ministrul s„n„t„˛ii.
Realitatea este c„ Ón 2005 s-au cheltuit zeci de mii de miliarde Ón plus fa˛„ de anii anteriori, Ón s„n„tate, mul˛i bani merg‚nd c„tre datoriile r„mase Ón urma a∫a-ziselor performan˛e manageriale marca P.S.D., ∫i, acum, to˛i banii colecta˛i din Fondul pentru asigur„ri de s„n„tate au mers Ón sistemul de s„n„tate, ∫i nu aiurea, iar anul acesta vom avea cea mai mare sum„ de p‚n„ acum alocat„ s„n„t„˛ii, chiar dac„ ea se dovede∫te Ónc„ insuficient„ pentru a∫tept„rile medicilor ∫i pacien˛ilor.
Ne men˛inem Óns„ promisiunea ca p‚n„ Ón 2008 s„ ajungem la cel pu˛in 6% din P.I.B. pentru s„n„tate.
Stima˛i colegi,
Œn anul 2004, Guvernul P.S.D. a aprobat Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.088 prin care urm„rea îcre∫terea accesului popula˛iei la serviciile medicale de calitate ∫i eficientizarea modului de furnizare a serviciilor medicale spitalice∫ti“.
Deci recuno∫teau astfel c„ au o problem„!
Vorbeau despre o strategie pentru cel pu˛in urm„torii 10 ani, strategie despre care nimeni nu a mai auzit nimic. Acum vin ∫i solicit„ demisia ministrului s„n„t„˛ii la c‚teva zile de la intrarea Ón vigoare a Legii privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, pentru c„, de fapt, nu vor o reform„, Domniile lor spun acum c„ Ón spitale era bine a∫a cum era.
Iat„ de ce eu, Ómpreun„ cu to˛i colegii mei din Partidul Democrat, voi vota Ómpotriva mo˛iunii.
V„ mul˛umesc.
Oare poate fi cineva mul˛umit de modul Ón care, Óntr-o Rom‚nie pe care cu to˛ii ne-o dorim democratic„ ∫i european„, drepturile fundamentale, dreptul la via˛„, la munc„, la s„n„tate, la un mediu s„n„tos Ón care s„ fie proteja˛i copiii, tinerii, b„tr‚nii, persoanele cu handicap, s„ fie clamate, invocate, dar neargumentate ∫i nesus˛inute Ón via˛a real„ de c„tre politicieni nepricepu˛i de factura actualului ministru al s„n„t„˛ii?
_Nu_ este r„spunsul, domnule ministru!
Nimeni nu poate fi mul˛umit de o asemenea situa˛ie, iar dumneavoastr„ ave˛i obliga˛ia asumat„ de a respecta aceste drepturi, de a face, risc‚ndu-v„ chiar propria pozi˛ie ∫i imagine, Ón a∫a fel ca na˛iunea s„ simt„ c„ ceva s-a schimbat Ón starea ei ∫i via˛a cet„˛eanului nu mai este Ón pericol. Azi, dumneavoastr„ voia˛i s„ ne convinge˛i de alte lucruri Ón discursul dumneavoastr„.
M„ Óntreb oare nu le-o fi ru∫ine rom‚nilor s„ se vaite, s„ stea la cozi la farmacii ∫i chiar s„ moar„ f„r„ asisten˛„ sanitar„?
A˛i fost Ónvestit Ón Parlament cu Óncredere, a˛i trecut prin aceast„ institu˛ie un pachet de legi ale reformei Ón s„n„tate ∫i iat„ unde am ajuns:
— o popula˛ie nesigur„ de sprijinul ∫i implicarea actualului Guvern Ón politicile sanitare, o popula˛ie care ∫i-a pierdut Óncrederea Ón ceea ce se nume∫te onestitate, onorabilitate ∫i valori ca solidaritatea, fermitatea ∫i sensibilitatea;
— cet„˛eni ce stau la acelea∫i cozi la farmacii, cozi despre care spune˛i c„ o s„ dispar„. Din p„cate, nu au disp„rut. A disp„rut Óns„ ∫i speran˛a c„, st‚nd la acele cozi, vor reu∫i s„ ob˛in„ ceva, av‚nd Ón vedere produsele, materialele ∫i medicamentele ce au o sus˛inere a statului, cet„˛eni care, din motivul sc„derii nivelului de trai, nu au posibilitatea de a cump„ra medicamente, unele indispensabile supravie˛uirii, cet„˛eni suferinzi de unele boli cronice, care nu sunt prezen˛i Ón nici o eviden˛„ ∫i care mor cu zile, femei gravide ∫i noun„scu˛i nedispensariza˛i, nevaccina˛i — rujeola, domnule ministru —, medii apte pentru a prelua afec˛iuni grave, medici, cadre universitare ∫i corpul sanitar Ón general, desconsidera˛i, pu∫i la dispozi˛ia unor dictate ∫i a unei clientele politice care se manifest„ strict politic, ∫i nu medical, a∫a cum ar trebui;
— inhibarea ∫i marginalizarea corpului medical, a sindicatelor sanitare, a asocia˛iilor profesionale Ón ∫i din politicile sanitare na˛ionale;
— centralizarea deciziei, desconsiderarea puterii locale, a institu˛iei locale democratice, a voin˛ei, a tradi˛iei ∫i a specificului local comunitar.
Iat„, domnule ministru, numai c‚teva dintre performan˛ele, dac„ se pot numi a∫a, misiunii nobile pe care a˛i avut-o p‚n„ azi, v„ spun c„ dac„ sunte˛i realist, dac„ sunte˛i Ón concordan˛„ cu cet„˛enii, dac„ sunte˛i atent ∫i sensibil la vie˛ile lor, trebuie s„ accepta˛i c„ altcineva le-ar putea reda speran˛a la s„n„tate, la o via˛„ f„r„ suferin˛„.
De altfel, vreau s„ v„ amintesc, domnule ministru, c„ ast„zi, rom‚nii v„ pozi˛ioneaz„ Ón fruntea unei liste a remania˛ilor.
A∫ mai vrea s„ fac dou„ remarci, ∫i anume faptul c„ dac„ Óncerca˛i s„ v„ Ónsu∫i˛i ilegal termeni medicali poate c„ ne explica˛i care este fiziologia acestor simptome ∫i, o alt„ remarc„, dac„ starea dumneavoastr„ erectil„ permanent„ de priapism politic neconform„ cu aspectul limfatic ∫i adenoidian ce determin„ hipoxie, bradipsihie ∫i bradilalie ∫i, cu siguran˛„, o grav„ impoten˛„ func˛ional„ pe segmentul de management sanitar, nu este o chestiune care ar trebui s„ v„ preocupe.
Stima˛i colegi,
V„ solicit s„ nu fi˛i complici la ceea ce se Ónt‚mpl„ sau la ceea ce nu se Ónt‚mpl„ Ón acest domeniu al s„n„t„˛ii publice.
S„ Ón˛elege˛i c„ reforma sanitar„, prost condus„ Ónseamn„ un pericol major pentru prezentul ∫i viitorul na˛iunii ∫i, Ón consecin˛„, s„ sus˛ine˛i aceast„ mo˛iune simpl„.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Ce a f„cut Guvernul T„riceanu ∫i ministrul s„u de la medicin„ este un gest ce poate fi considerat criminal. S„ Ónlocuie∫ti medicii directori de spitale, singurii care ∫tiau despre ce este vorba acolo, s„ iei decizii f„r„ s„ dai socoteal„ nim„nui ori s„ te consul˛i cu cei din jur, s„ stabile∫ti tot soiul de incompatibilit„˛i, unele chiar hilare, s„ stopezi dreptul la munc„ al medicilor, s„ Óncalci principiul de autonomie a corpului profesional ∫i a
comunit„˛ilor locale ∫i — cel mai grav lucru — s„ te subordonezi fa˛„ de factorul politic atunci c‚nd este vorba de s„n„tatea popula˛iei este, Óntr-adev„r, o crim„.
Toate aceste abuzuri deosebit de grave sunt fructul actualului ministru al s„n„t„˛ii, care a reu∫it, prin insisten˛„ ∫i prin incompeten˛„, s„ determine Guvernul din care face parte ∫i, desigur, puterea alc„tuit„ dintr-un patrulater politic, numit îPatrulaterul negru“, s„ fac„ precum d‚nsul.
Cum nu ne erau de ajuns s„r„cia ∫i ∫omajul, iat„ c„ actuala alian˛„ portocalie ne-a tras pe fa˛„ voalul unei s„n„t„˛i bolnave, al unei Óncerc„ri de a distruge din r„d„cini toate lucrurile bune care au existat Ón ˛ara asta Ónainte de poposirea la putere a celor de azi. Dar guvernan˛ii Óncalc„ nu numai legile de bun-sim˛ ale s„n„t„˛ii, ci ∫i Legea finan˛elor publice, f„c‚nd achizi˛ii f„r„ buget Óntocmit, administr‚nd medicamente scumpe Ón locul celor ieftine, distrug‚nd fabricile de medicamente ∫i institutele de cercet„ri de produc˛ii ∫i de seruri ∫i vaccinuri.
Œn concluzie, trebuie spus adev„rul: situa˛ia st„rii de s„n„tate Ón ˛ara noastr„ este foarte grav„. Vindecarea ei nu se poate face dec‚t prin Ónlocuirea celor care au dus-o Ón acest loc, dar poate c„ cei de la putere recunosc adev„rul ∫i poate se retrag, pentru a-i l„sa pe cei care se pricep s„ repare?∫andramaua ajuns„, cea din halate albe.
Altfel, fereasc„ Dumnezeu, putem muri cu to˛ii.
La cuv‚ntul domnului ministru al s„n„t„˛ii, nu venim dec‚t cu dou„ preciz„ri.
Prima: primul-ministru C„lin Popescu-T„riceanu a declarat, destul de demult, c„ reforma este Óncheiat„. ™i atunci d‚nsul ce reform„ mai face?
Iar a doua: a∫ vrea s„-i reamintesc c„, prin eliminarea medicilor directori, a fost scumpit actul managerial, achit‚ndu-se salarii foarte mari noilor directori, contabili, avoca˛i. S„ fie vorba de o clientel„ politic„? Fiindc„ nu poate s„ fie vorba de o clientel„ dob‚ndit„ din bolnavi.
Œn Óncheiere, domnilor guvernan˛i, cu ocazia acestei mo˛iuni, v„ adresez urm„toarea urare f„cut„ de popula˛ia lipsit„ de ajutor medical:
™i dac„ pietre Ón geam bat / ™i apare lume duc‚nd pari / S„ ∫ti˛i c„ este Hipocrat / Care v„ vrea drept pensionari.
V„ mul˛umesc.
Al treilea Ól constituie comportamentul general, atitudinea fa˛„ de s„n„tate ∫i fa˛„ de p„strarea ei. ™i aici se includ o serie de obiceiuri care ˛in de comportament, unele dintre ele cu efecte deosebit de nefavorabile. Primul dintre acestea este tabagismul, care este una din pl„gile importante ale zilelor noastre, cu impact major asupra s„n„t„˛ii. Chiar ∫i Ón ˛„rile occidentale bogate s-a constatat discrepan˛a Óntre sumele imense cheltuite pentru tratamentul bolnavilor cu cancer pulmonar sau cu alte maladii cauzate de fumat, fa˛„ de cheltuielile mult mai mici care ar Ónsemna preven˛ia acestor boli prin interzicerea sau reducerea fumatului. Se pot ad„uga: consumul de alcool, alimenta˛ia, sedentarismul, consumul de droguri ∫i de medicamente.
Œn acest context, taxa pe viciu este o ini˛iativ„ clar bine venit„ care spore∫te veniturile s„n„t„˛ii, dar, Ón acela∫i timp, descurajeaz„ pe aceia care vor s„ ∫i-o ruineze singuri.
Din p„cate, cu toate acestea, Ón Rom‚nia, continu„m s„ avem un consum crescut de tutun ∫i de alcool, o alimenta˛ie neadecvat„ ∫i un sedentarism mai mare dec‚t ar fi cazul.
Œn sf‚r∫it, abia pe ultimul loc vin serviciile de s„n„tate. Desigur, c‚nd vorbim de servicii de s„n„tate, un parametru important sau primul la care trebuie s„ ne referim este finan˛area. fi„rile Europei Occidentale, cu un produs intern brut ridicat, de peste 9.000 dolari pe cap
de locuitor, fa˛„ de cei Ón jur de 3.000 pe care-i are Rom‚nia Ón momentul de fa˛„, aloc„ Óntre 8 ∫i 10% din acest produs intern brut pentru s„n„tate. Date statistice recente arat„ c„, p‚n„ Ón anul 2015, Rom‚nia va ajunge abia la 40% din produsul intern brut al statelor vest-europene ∫i Óncerc s„ anticipez ∫i poten˛ialul pe care-l vom avea, Ón anii viitori, de a aloca fonduri suficiente pentru s„n„tate. Acest poten˛ial, practic, nu exist„, dac„ ne uit„m Ón mod realist la cifre.
A∫ ad„uga faptul c„ num„rul de contribuabili din Rom‚nia este Ón continu„ sc„dere. Conform Ziarului îZIUA“ de ast„zi, 12 iunie 2006, doar 4,3 milioane de rom‚ni contribuie la fondul de pensii, iar num„rul celor care contribuie Ón prezent la fondul de s„n„tate este aproximativ acela∫i. De aceea, l„rgirea bazei de colectare era un pas mai mult dec‚t necesar.
Ca atare, Ón mod realist, Rom‚nia nu va ie∫i pentru mult„ vreme din starea de subfinan˛are cronic„ a sistemului de s„n„tate, chiar dac„, Ón ultimii ani, banii aloca˛i au crescut constant, ajung‚nd, Ón acest an, la circa 4 miliarde dolari, mai mult dec‚t Ón oricare dintre anii preceden˛i.
Iat„, deci, problemele majore cu care se confrunt„ sistemul de s„n„tate din Rom‚nia,
De altfel, majoritatea statelor occidentale trec ∫i ele, Ón acest moment, prin astfel de situa˛ii ∫i, mai ales, ∫i-au propus ∫i sunt Ón curs de a desf„∫ura reforme ale sistemelor de s„n„tate. Aceasta deoarece costurile galopante impuse de noile tehnologii ∫i de medicamentele moderne nu mai pot fi suportate nici chiar de ˛„rile bogate, f„r„ o anumit„ ra˛ionalizare.
O reform„ structural„ Óns„ ∫i toate studiile serioase efectuate Ón acest scop arat„ c„ necesit„, pe l‚ng„ reforma sistemului de s„n„tate Ón sine, ∫i o reform„ cultural„ Ón paralel. Aceasta Ónseamn„ o participare activ„ a popula˛iei la efortul de preven˛ie a maladiilor prin renun˛area la vicii, un mod de via˛„ activ ∫i o alimenta˛ie ra˛ional„. Aceasta Ónseamn„ responsabilizarea Óntr-un grad mai Ónalt a pacien˛ilor. Aceasta Ónseamn„ investi˛ii Ón sectorul preven˛ii Ón s„n„tate. Aceasta Ónseamn„ Ónt„rirea re˛elei de medicin„ primar„ ∫i apelul la specialist doar atunci c‚nd este nevoie.
Schimbarea legisla˛iei s-a f„cut cu transparen˛„, prin consultarea institu˛iilor implicate, asocia˛iilor medicilor, farmaci∫tilor, ∫i urm„re∫te introducerea eficien˛ei economice Ón sistemul sanitar bazat pe o finan˛are, Ón mod special, prin asigur„ri medicale. F„r„ Óndoial„,
dincolo de eficientizarea unui sistem de s„n„tate bazat pe asigur„ri, investi˛iile publice Ón s„n„tate din bani proveni˛i din impozite, adic„ din bugetul de stat, vor trebui s„ fie Ón cre∫tere an de an. Un sistem de s„n„tate de preven˛ie este de neimaginat f„r„ programe na˛ionale, zonale, regionale ∫i jude˛ene, din bani publici, complementare serviciilor finan˛ate prin asigur„ri.
Nimeni nu Óncearc„ s„ nege eviden˛a. Sistemul de s„n„tate nu func˛ioneaz„ bine. El este subfinan˛at, lipsa de Óncredere macin„ rela˛iile din sistem, este Ónc„ organizat Ón afara regulilor manageriale, motiv pentru care r„spunsurile la impulsurile de schimbare sunt greoaie ∫i uneori chiar refractare din partea unor participan˛i la sistem. Dar o abordare care pune pe seama unei Óncerc„ri de eficientizare ∫i modernizare a sistemului de s„n„tate toate minusurile sistemului, generate de-a lungul a c‚torva decenii, este contraproductiv„ ∫i social, ∫i politic. S„n„tatea este costisitoare, dar Ón mod sigur nu vom rezolva nici o problem„ din domeniul s„n„t„˛ii oprind mereu Óncerc„rile de eficientizare a sistemului ∫i f„r„ s„ acord„m Óncredere unui sistem de reform„ care ni s-a propus ∫i abia a Ónceput s„ se aplice.
A∫adar, f„r„ s„ nege problemele sistemului de s„n„tate, nevoia de mult„ transparen˛„ ∫i respect Ón rela˛iile dintre deciden˛i ∫i participan˛ii la sistem, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota Ómpotriva acestei mo˛iuni simple.
V„ mul˛umesc.
A∫a c„ — ierta˛i-m„! — Óntrebarea reform„ sau nu reform„ este foarte clar„. Trebuie s„ facem reform„ p‚n„ c‚nd o s„ fim Ón stare s„ ne ˛inem oamenii ∫i s„-i oper„m acolo unde trebuie. Este dureroas„ afirma˛ia, vine de la un medic — crede˛i-m„ —, consider c„ sunt Ón continuare medic, cu toate c„ func˛ionez destul de mult Ón Parlament, ∫i niciodat„ nu m„ voi dezice de aceast„ profesiune, a∫a c„ Ómi doresc reform„ pentru pacien˛ii mei, Ón primul r‚nd.
Œn 1996—2000, o legislatur„ care a marcat Ónceputul unei reforme profunde Ón sistemul sanitar rom‚nesc, s-au Ónfiin˛at Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaci∫tilor. Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate s-a Ónfiin˛at ∫i a devenit autonom„. A ap„rut o decizie a∫a-zis tripartit„, care a ˛inut o bun„ perioad„, ∫i anume decizia Óntre Ministerul S„n„t„˛ii, Colegiul Medicilor ∫i Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, a ap„rut privatizarea medicului de familie.
Crede˛i-m„ c„ au fost pa∫i remarcabili, care Ón 2000 s-au oprit ∫i a Ónceput o perioad„ de tergivers„ri, de blocare a reformei, blocarea autonomiei Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, blocarea Legii spitalelor, a Ónceput o finan˛are dizarmonic„ ce tr„ia dintr-un sistem — s„-i zicem — al bugetului istoric ∫i al bugetului pe caz rezolvat, care a f„cut ca unele spitale s„ primeasc„, pe caz rezolvat, 18.000.000 de lei, alte spitale s„ primeasc„ 8.000.000 de lei, iar media s„ fie de 12.000.000 de lei.
Œn mod evident, tot Ón aceea∫i perioad„, s-a pus un stop spitaliz„rii de zi, s-a pus un stop performan˛ei medicale, ∫i aceasta, prin lipsa Óncuraj„rii performan˛ei medicale.
Œn 2004—2006 concluzia a fost: trebuie s„ facem reform„, trebuie s„ ne europeniz„m. St„m pe loc, Europa ne va taxa ∫i nu ne va permite pasul Ón fa˛„ nici Ón zona s„n„t„˛ii ∫i — crede˛i-m„! — zona s„n„t„˛ii, zona medicinii rom‚ne∫ti a fost Óntotdeauna, de fapt, una european„ din punct de vedere al performan˛elor, Óns„, din punct de vedere al banilor, nu a fost niciodat„.
Demarajul reformei a Ónceput odat„ cu noul ministru al s„n„t„˛ii ∫i vreau s„ v„ aduc aminte de banii care s-au administrat ori s-au atribuit zonei blocului operator, Ónfiin˛area Colegiului Denti∫tilor, re-autonomizarea Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, finan˛„ri suplimentare. V„ reamintesc c„ prima tentativ„ de reform„ a spitalelor a fost reforma îCintez„“. Legea spitalelor, Ón prima ei form„, a fost semnat„ de fostul nostru ministru, de asemenea, liberal, Mircea Cintez„, dup„ care s-a ap„sat pe accelera˛ie ∫i Legea spitalelor, Ómpreun„ cu alte 16 legi, ∫i-au f„cut loc Ón peisajul politic rom‚nesc: transplantul, cardul european, ∫coala de management, taxa pe viciu, Legea spitalelor, construc˛ia de spitale, Legea malpraxis-ului, Ónfiin˛area Colegiului Medicilor Denti∫ti, informatizarea sistemului sunt tot at‚tea obiective pe care ∫i le propune reforma.
A∫ vrea s„ pun, oarecum, punct disputei îmedicii nu au dreptul s„ conduc„ spitale“ _._ Este o aser˛iune fals„. Realitatea este c„ medicii au dreptul s„ conduc„ spitale, cu o condi˛ie: s„ nu fac„ simultan ∫i alte lucruri, eventual s„ nu fie Ón conflict de interese.
Vreau s„ v„ mai spun, de asemenea, c„ reforma, a∫a cum a fost imaginat„ de Eugen Nicol„escu, este o reform„ care a debutat, dar care va ˛ine, probabil, toat„ legislatura, care Ó∫i propune ∫i o serie de alte m„suri care Ónseamn„ diferen˛ierea Óntre specialit„˛i, diferen˛ierea individual„, cre∫terea performan˛ei medicului, cre∫terea vitezei de vindecare, pentru c„ totul este f„cut Ón dorin˛a cre∫terii vitezei de vindecare a pacien˛ilor. Pacientul este Ón v‚rful acestei reforme, este Ón inten˛ia medicilor, este Ón inten˛ia politicienilor din sal„.
22.000.000 de posibili pacien˛i se adreseaz„ unui contingent de 40.000 de medici, care este jum„tate din necesarul normei europene. Ace∫ti oameni sper„ s„n„tate, sper„ finan˛are, sper„ transparen˛„, sper„ rela˛ii decente cu medicii, sper„ evitarea conservatorismului Ón terapia care li se aplic„ ∫i crede˛i-m„ c„ pacientul Ó∫i dore∫te o terapie de ultim„ or„.
Ce reprezint„ mo˛iunea?
Din p„cate, mo˛iunea reprezint„ continuarea unei filozofii anterioare, reprezint„ conservatorism, blocare reform„, blocare speran˛„, blocaj conceptual. A∫a c„ propunerea noastr„ este ferm„: vota˛i reforma, privi˛i mo˛iunea drept un exerci˛iu politic!
V„ mul˛umesc.
Prin pachetul de legi at‚t de mult l„udat s-a creat senza˛ia c„ schimbarea denumirii directorului general de spital cu cea de manager ar fi marea g„selni˛„ care va salva sistemul sanitar. Noi am observat ∫i atunci ∫i observ„m ∫i acum c„ managerul inventat de domnul Nicol„escu va avea dreptul s„-∫i numeasc„ dup„ bunul plac ∫i f„r„ vreun mandat adjunc˛ii, s„ organizeze concurs, iar legea nu prevede nici un fel de reguli, nici un fel de reglement„ri, cu excep˛ia unei proceduri, dar
durata mandatului ∫i modul Ón care managerul Ó∫i face selec˛ia directorului adjunct medical, directorului de cercetare-dezvoltare, directorului de Óngrijiri, directorului economic nu este prev„zut„ de lege ∫i r„m‚ne la latitudinea acestui manager, care, s„ nu uit„m, este numit de ministrul s„n„t„˛ii ∫i, aici, ajungem la problemacheie: ministrul s„n„t„˛ii revine la sistemul de dinainte de 2003, la dreptul autoritar de a-i numi pe directorii de spitale îmanageri“.
Acest lucru a fost Óndelung criticat ∫i presa noastr„ a relatat faptul c„ unitatea central„, respectiv Ministerul S„n„t„˛ii devine un fel de Mecca al plocoanelor celor care doresc s„-∫i p„streze func˛iile. Prin Legea spitalelor din 2003, aceast„ practic„ fusese curmat„, iar directorii generali din spitale erau selecta˛i pe baz„ de concurs de un consiliu de administra˛ie Ón care se reg„seau to˛i cei care finan˛au sistemul. Ajungem, Ón acest fel, ∫i la finan˛area spitalelor. A∫a cum se arat„ chiar ∫i Ón legea promovat„ de domnul Nicol„escu, serviciile medicale provin din contractele cu Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, care, s„ nu uit„m, gestioneaz„ banii asigura˛ilor, nu banii bugetului, nu cei rezulta˛i din performanta cot„ unic„ care a adus g„uri mari la buget, ci din banii asigura˛ilor. Cu alte cuvinte, Ministerul S„n„t„˛ii, care nu d„ bani dec‚t pentru programele na˛ionale de s„n„tate HIV-SIDA, cancer, diabet ∫i a∫a mai departe, insuficien˛i ∫i aceia pentru dot„ri, pentru investi˛ii ∫i cercetare, nume∫te directorii, de∫i nu d„ nici un ban pentru serviciile medicale, ∫i aici era marea problem„. Banii pentru serviciile medicale provin din gestiunea pe care o face Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate. De aceea, nu v„d de ce trebuie s„-∫i asume ministrul s„n„t„˛ii dreptul de a numi directori de spitale.
Avem, Óns„, o explica˛ie: am observat ce fel de directori interimari au fost numi˛i acolo unde situa˛ii de incompatibilitate au dus la retragerea directorilor de spitale din Bucure∫ti. Ne-am fi a∫teptat ca director interimar la un spital s„ fie un cadru medical din unitatea spitaliceasc„ respectiv„, care s„ asigure interimatul. La un spital a fost numit un economist, la altul a fost numit un avocat. De aceea, nu am nici un fel de re˛inere Ón a fi primul nemedic care ia cuv‚ntul la o asemenea mo˛iune. De altfel, at‚ta vreme c‚t ministrul s„n„t„˛ii Ónsu∫i este economist, nu v„d de ce m-a∫ jena. L-am auzit pe domnul Nicol„escu spun‚nd aici urm„toarele cuvinte: îŒn anul 2004 s-au asigurat medica˛ia ∫i tratamentul pentru 6.000 de bolnavi de HIV-SIDA, iar pentru anul 2005 erau prev„zute cheltuieli pentru 6.400 ∫i, a spus Domnia sa, o cre∫tere cu 107%.
Stima˛i colegi senatori,
De la 6.000 la 6.400 nu-i o cre∫tere cu 107%. Dac„ domnul Bodu se Ómpiedic„ Ón aritmetica elementar„, constat c„ inamicul public al actualului Guvern este regula de trei simpl„. ™i dac„ la domnul Bodu, care se pretinde jurist, s„ spunem c„ e o scuz„, la un economist e o jale mare.
A∫ vrea s„ v„ mai spun ceva legat de numirile de directori de spitale. O doamn„ doctor din Spitalul Universitar l-a reclamat pe Sorin Oprescu c„ ar fi discriminat-o din motive politice ∫i a f„cut o sesizare la Consiliul de Combatere a Discrimin„rii. Din aceast„ sesizare am aflat urm„torul lucru: c„ doamna Ón cauz„ se sim˛ea discriminat„, pentru c„ so˛ul s„u este
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 deputat P.N.L., adic„ din acela∫i partid cu ministrul s„n„t„˛ii ∫i, aten˛ie, cu directorul general interimar numit Ón locul lui Sorin Oprescu. N-am ∫tiut, dar avem, Ónc„ o dat„, confirmarea c„, de fapt, interimarii ∫i cei care urmeaz„ s„ preia posturile de mari manageri de spitale Ón Rom‚nia ∫i care vor face performan˛ele acelea nemaipomenite trebuie s„ provin„ musai de la un anumit partid. Bun, nu ∫tim dac„ e vorba de P.N.L., P.N.L. Stolojan ∫i a∫a mai departe, c„ aud c„ se practic„ mai multe variante.
Din p„cate, realitatea crud„ Ón sistemul de s„n„tate Ón Rom‚nia este mult mai grav„ dec‚t cifrele pe care domnul Nicol„escu le-a Ónv‚rtit, a∫a cum am ar„tat ∫i Ón exemplul de mai devreme. Cozile la s„n„tate, pentru c„ asta este Ón fapt, cozile la speran˛a de via˛„ au devenit umilitoare pentru rom‚ni ∫i asta este o situa˛ie recent„. Este o situa˛ie a ministeriatului Nicol„escu.
S-a spus c„ cei care au semnat aceast„ mo˛iune ar fi Ómpotriva reformei promovate Ón s„n„tate.
Stima˛i colegi,
Nu orice t‚mpenie este reform„. Nu orice prostie poate fi categorisit„ ca reform„, pentru c„, atunci, ajungem la concluzia c„, de fapt, ∫i poate spunem asta cet„˛enilor Rom‚niei, domnul Nicol„escu nu trebuie criticat ci, din contr„, trebuie s„-i d„m ∫i vreo decora˛ie. Haide˛i s„ mergem cu to˛ii Ón pia˛a public„ ∫i s„ vedem care este reac˛ia oamenilor! L-am mai auzit pe domnul Nicol„escu spun‚nd acum c„ P.S.D. nu a propus dec‚t amendamente referitoare la incompatibilit„˛i atunci c‚nd Domnia sa ∫i-a promovat pachetul legislativ cu reforma Ón s„n„tate. Personal, i-am Ónm‚nat domnului Nicol„escu 196 de amendamente.
Domnule Nicol„escu, ca ∫i la regula de trei simpl„, de la 2 la 196 este o diferen˛„ foarte mare, iar dumneavoastr„ min˛i˛i. Min˛i˛i dumneavoastr„, Ón general, darmite la un caz at‚t de particular.
De altfel, legea promovat„ de domnul Nicol„escu are o mare hib„. Ea nu a trecut prin Parlament. Fac o precizare ∫i pentru domnul Nicol„escu, ∫i pentru domnul Irinel Popescu: nu au fost mai multe mo˛iuni pe s„n„tate. Mo˛iunea la care face˛i dumneavoastr„ referire a fost o mo˛iune de cenzur„ prev„zut„ Ón Constitu˛ie, Ón cu totul alte condi˛ii dec‚t o mo˛iune simpl„. Nu le mai confunda˛i, a∫a cum confunda˛i ∫i s„n„tatea cu solu˛iile de eutanasiere promovate de ministrul Nicol„escu, pentru c„, de fapt, pentru domnul Nicol„escu bolnavii sunt cifre, sunt date statistice, care refuz„, din p„cate pentru Domnia sa, s„ se Óncadreze Ón cifrele statistice, refuz„ s„ se Óncadreze Ón bugetele minunate pe care Domnia sa le aloc„ s„n„t„˛ii.
Domnia sa a spus c„ a alocat un milion de euro mai mult s„n„t„˛ii Ón bugetul pe anul 2006. Efectele sunt acelea∫i: au crescut cozile, a crescut starea de nemul˛umire, au crescut Ónt‚rzierile la plata medicamentelor c„tre farmacii. Œn final, a∫ vrea s„ atrag aten˛ia asupra unei chestiuni care a f„cut mult„ v‚lv„ ∫i, de fapt, reprezint„ esen˛a Reformei îNicol„escu“. E vorba de st„rile de incompatibilitate pe care legea Domniei sale le-a stabilit. Spunea, atunci, Domnia sa, cu referire strict„ la Sorin Oprescu, c„ nu poate s„ fie Ón acela∫i timp ∫i senator, ∫i medic, ∫i director de spital. Haide˛i s„ vedem Ómpreun„ cam ce este!
Œn acela∫i timp, domnul Eugen Nicol„escu, ca func˛ie public„, nu m„ refer la func˛ii private, ca s„ nu fiu
acuzat de discriminare, este ministru, este deputat, este vicepre∫edinte pl„tit al Camerei Auditorilor Publici din Rom‚nia ∫i este lector universitar asociat la A.S.E. Deci Domnia sa poate s„ fac„ patru lucruri deodat„ — m„ ab˛in s„ calific cum le face —, al˛ii nu pot. Practic, s-au dat un pachet de 17 legi ∫i dou„ ordonan˛e ca s„-l schimbe pe Sorin Oprescu. Asta este adev„rata reform„! De aceea, am spus c„ nu orice prostie poate fi considerat„ reform„ ∫i nu oricine, care combate asemenea prostii, poate fi categorisit ca antireformist.
Œn final, eu v„ rog s„ vota˛i pentru aceast„ mo˛iune, pentru c„, Ón esen˛„, este mai bine s„ schimb„m un ministru profund incompetent ∫i care a creat probleme suplimentare sistemului de s„n„tate, dec‚t s„ reducem num„rul bolnavilor prin eutanasiere, a∫a cum vrea domnul Nicol„escu.
V„ mul˛umesc.
modalit„˛i financiare Ón care medicii ace∫tia s„ fie stimula˛i s„ se duc„ Ón zonele deficitare. De asemenea, un alt îcopac“ de care s-a lovit aceast„ reform„ este c„ Ón loc s„ se renun˛e definitiv la vechiul sistem de asigur„ri de s„n„tate, la care am participat Ón guvernarea din 1992—1996 ∫i care era de sorginte german„, ∫i care, la vremea aceea, Germania era Ón criz„, nu mai putea sus˛ine sistemul de s„n„tate.
Un alt caz, Ón care s-a dovedit c„ chiar o ˛ar„ bogat„ nu poate sus˛ine un astfel de sistem social, de tip german ∫i francez, este Fran˛a, unde, acum doi ani, Casa de Asigur„ri avea un deficit de 10 miliarde de euro. Poate c„ din aceste deficite, din faptul c„ sistemul german de asigur„ri d„dea semne de epuizare ∫i de g‚f‚ial„, putea s„ constituie o inspira˛ie pentru administra˛ia dumneavoastr„, de a modifica Ón alt fel pachetul de legi.
Iat„ c„ exist„, de fapt, dincolo de acuzele pe care le consider eu gratuite, exist„ o preocupare a Cabinetului, exist„ o preocupare a ministerului pentru a reduce din aceast„ subfinan˛are ∫i domnul ministru, Ón interven˛ia Domniei sale, a explicat c‚te din datorii, din poverile financiare ale sistemului a reu∫it s„ le rezolve. Sigur c„ dac„ ne-am fi dus pu˛in Ón urm„, am fi v„zut c„, din punctul meu de vedere, problema important„ Ón Rom‚nia, inclusiv Ón reforma Ón s„n„tate, este discontinuitatea reformei Ón s„n„tate ∫i, dac„ ne ducem la mandatul trecut, vom vedea c„ mandatul trecut a avut ∫i el 4 mini∫tri, dac„ nu m„ Ón∫el, doamna Barto∫, care a fost Ónlocuit„ pentru paliditatea presta˛iei, domnul Beuran, care avea ni∫te probleme cu compila˛iile de materiale nedeclarate, pe domnul Bl„nculescu — iat„, tot un finan˛ist Ón conducerea s„n„t„˛ii, un experiment care a durat foarte pu˛in Ón guvernarea P.S.D. —, a terminat cu domnul BrÓnzan, ∫i problema care se punea atunci care era? Sigur, schimb„m ministerele, din p„cate, s„ schimb„m ∫i priorit„˛ile ∫i politicile ∫i aceasta Ónsemna c„ ap„reau foarte mari costuri Ón sistem ∫i un lucru o dat„ Ónceput, nu era dus la cap„t, iar era Ónceput, iar nu era dus la cap„t ∫.a.m.d. Am s„ v„ spun, a∫a ca o experien˛„ profesional„, cel mai greu lucru este... sigur, am o pre˛uire deosebit„ fa˛„ de corpul medical, fa˛„ de doctori, ∫i pot s„ v„ spun, Óns„, c„ am o experien˛„ negativ„ Ón ceea ce prive∫te viziunea care vine din corpul medical fa˛„ de reforma Ón s„n„tate.
Mi s-a Ónt‚mplat personal s„ Óncep s„ lucrez pe legisla˛ia spitalelor, pe legisla˛ia asisten˛ei sanitare, pe legea asigur„rilor de s„n„tate ∫i s„ lucrez cu foarte mul˛i doctori. A fost aproape imposibil s„-i fac s„ fie de acord, s„ aib„ puncte de vedere care s„ fie convergente, s„ sus˛in„ o decizie politic„ care s„ spunem c„ stabile∫te un anumit drum de la care s„ nu ne abatem.
A∫ vrea s„ v„ spun, Ón egal„ m„sur„, tot din punct de vedere profesional, c„ am opinia c„ problema medicilor Ón sistem ∫i care este locul medicului Ón sistemul de s„n„tate, dac„ poate s„ fie sau nu conduc„tor, manager ∫.a.m.d., este o disput„ veche. Eu ∫tiu c„ de prin anii 1960, Ón Noua Zeeland„ ∫i Ón Australia au Ónceput primele momente Ón care s-a apreciat c„ managementul sanitar este mai bine s„ fie f„cut de persoane de specialitate, de manageri, de finan˛i∫ti, de oameni de administra˛ie economic„, ∫i nu de oameni de specialitate medical„, pentru c„ competen˛a economic„, chiar dac„ nou„ ne place s„-l facem contabil sau nu pe domnul ministru, competen˛a economic„ este cea care trebuie s„ rezolve cele mai grave probleme ale sistemului, respectiv subfinan˛area, buna administrare, reducerea costurilor, reducerea cheltuielilor, optimizarea acestora ∫.a.m.d. A∫a c„, chiar dac„ exist„ o frustrare din partea corpului medical, s„ d„m, totu∫i, Cezarului ce-i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/22.VI.2006 al Cezarului! ™tiin˛a administr„rii ∫i a administr„rii de finan˛are este ceea ce, Ón opinia mea, trebuie avut Ón vedere.
Eu am luat aceast„ mo˛iune foarte Ón serios ∫i m-am dus ∫i m-am consultat cu foarte mul˛i medici, cu oameni de specialitate, cu oameni de specialitate medie din s„n„tate. Vreau s„ v„ spun c„, contrar a ceea ce crede˛i c„ toat„ lumea respinge sau este negativ„ fa˛„ de acest subiect, am g„sit foarte multe persoane care au p„reri bune sau foarte bune despre ceea ce se Ónt‚mpl„, de faptul c„ se sparge un monopol din s„n„tate, c„ existau monopoluri pe grupuri de interese Ón s„n„tate, c„ aceste monopoluri se sparg, c„ t‚n„ra genera˛ie a medicilor ∫i a asisten˛ilor nu avea acces la posturile de conducere. Œn momentul de fa˛„ se creeaz„ premisele ca acest acces s„ fie deschis, s„ fie liber, s„ fie o circula˛ie a elitelor ∫i Ón lumea medical„, ca ∫i Ón lumea tuturor celorlalte categorii profesionale.
Am s„ v„ dau exemple de r„spunsuri care mi-au venit din lumea medicilor, deci din lumea profesional„, la argumentele care se aduceau pe aceast„ mo˛iune.
Vorbesc ini˛iatorii mo˛iunii de haos ∫i minciun„ Ón noul sistem de s„n„tate, pentru c„ au ap„rut plafon„rile valorice. Iat„ ce-mi spun medicii: plafon„rile valorice au existat dintotdeauna. Œnainte se puteau prescrie numai trei medicamente pe o re˛et„ compensat„, Ón guvernarea trecut„, iar acum se pot prescrie ∫apte medicamente pe re˛eta compensat„. Aglomera˛ie la farmacii. Sigur, a existat un moment Ón care aloca˛iile c„tre casele jude˛ene de s„n„tate erau insuficiente. Acum aloca˛iile sunt suficiente. Exist„ chiar un excedent la nivel de farmacii. Iat„ c„ s-a realizat un anumit echilibru Ón ceea ce se aloc„ ∫i Ón ceea ce se consum„!
Œn ceea ce prive∫te gestionarea programelor na˛ionale acuzate Ón mo˛iune, programele sunt Ón derulare, iar fondurile sunt mai mari cu aproximativ 1/3, cu 30% fa˛„ de anul 2005 ∫i cu 50% mai mari fa˛„ de anul 2004. Ast„zi sunt 31 de programe pentru boli cronice care beneficiaz„ de medicamente gratuite. H„r˛uirea medicilor este un termen inventat. Probabil c„ ini˛iatorii mo˛iunii s-au sim˛it h„r˛ui˛i sau au avut frustr„ri acumulate datorit„ pierderii unor posturi, unor sinecuri, a unor mandate pe care le aveau. ™i aici a∫ vrea s„ v„ spun c„ este o discu˛ie care ar trebui s„ fie dus„ cu toat„ seriozitatea. Œn c‚te locuri po˛i s„ fii impecabil? ™i director de spital, ∫i mandat de senator, ∫i ∫ef de comisii, ∫i... ™i tot acest cumul, p„rerea mea este c„ nu poate fi f„cut perfect de nimeni, indiferent cine este persoana care Óncearc„ s„ exercite acest lucru.
Punct din mo˛iune — îfavorizarea laboratoarelor private de analiz„ medical„“. R„spunsul doctorilor: Ón 2005 a avut loc o privatizare exploziv„ a laboratoarelor de analiz„ medical„. Laboratoarele ∫i policlinicile private au contract cu Casa de S„n„tate. Pacientul nu pl„te∫te nimic ∫i este rezolvat imediat. Se degreveaz„ astfel laboratoarele spitalelor...
Œntr-un memoriu ce mi-a fost adresat de c„tre unii dintre autorii cercet„rii mi se semnaleaz„ c„ exist„ riscul Óntreruperii acesteia, ceea ce ar fi profund regretabil.
Doresc s„ fiu informat Ón scris despre strategia Ministerului Culturii ∫i Cultelor Ón acest caz foarte special din domeniul ocrotirii patrimoniului na˛ional.
V„ mul˛umesc.
Defri∫„rile exagerate amenin˛„ echilibrul ecologic al Rom‚niei, siguran˛a alimentar„ ∫i s„n„tatea popula˛iei. Se vorbe∫te c„ Ón Rom‚nia ar fi minim 200 de firme fantom„ care export„ cherestea ∫i bu∫teni.
V„ solicit, doamn„ ministru, s„-mi comunica˛i ce ve˛i Óntreprinde pentru stoparea de∫ertific„rii Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Solicit s„ preciza˛i statutul acestor suprafe˛e ob˛inute prin reforma agrar„, pentru ca aceste terenuri s„ ajung„ c‚t mai repede Ón proprietatea ∫i administrarea celor Óndrept„˛i˛i, Ónainte de a fi defri∫ate ∫i distruse de al˛ii.
De c‚te ori este nevoie. Bun. Ave˛i cuv‚ntul.
Deci, din nou, dac„ dori˛i r„spuns punctual, trebuie s„ ne adres„m Consiliului Superior al Magistraturii.
De aceea, la ceea ce putem s„ v„ r„spundem, punctual, pentru c„ aici deja este o chestiune, este modalitatea Ón care se acord„ premiile de 5%. Punctual, Ón sensul c„ pot s„ v„ spun c„ ele se acord„ numai condi˛ionat de faptul c„ exist„ economii la cheltuieli de personal ∫i acest lucru se Ónt‚mpl„ la instan˛ele unde cheltuielile de personal devin economie prin simplul fapt c„ nu au schema complet„. ™i atunci, Ón m„sura Ón care, de pild„, sunt 12 prev„zu˛i Ón schem„, dar lucreaz„ doar 10 judec„tori, celelalte dou„ salarii devin economii ∫i este la latitudinea ordonatorului secundar ∫i, respectiv, ter˛iar de credite s„ decid„ acordarea acestor premii, Ón func˛ie de merite.
Ultima chestiune pe care a˛i ridicat-o, modul de calcul al sporului de mediu rural ∫i, respectiv, Ón caz de deces al judec„torului ∫i procurorului care, iar„∫i, ar trebui raportat„ la o persoan„ concret„, pentru c„ sporurile se acord„ gradual, deci noi trebuie s„ ∫tim concret despre care persoan„ este vorba pentru a-i cunoa∫te toate modalit„˛ile de salarizare ∫i, Ón func˛ie de asta, ce Ónseamn„ 15% din salariul respectiv.
Œn context, av‚nd Ón vedere dispozi˛iile legale incidente Ón materie, respectiv art. 16 alin. 2 din Titlul VII, primarul municipiului C„l„ra∫i a procedat la transmiterea dosarului, referitor la notificarea domnului Nicolescu Constantin, spre competent„ solu˛ionare Comisiei centrale pentru stabilirea desp„gubirilor.
Totodat„, preciz„m faptul c„, potrivit Legii nr. 247/2005, Comisia central„ pentru stabilirea desp„gubirilor este alc„tuit„ din pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor, doi reprezentan˛i ai Cancelariei Primului-Ministru, doi reprezentan˛i ai Secretariatului General al Guvernului, un reprezentant al Ministerului Finan˛elor Publice ∫i un reprezentant al Ministerului Justi˛iei, iar Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu are atribu˛ii Ón sensul impunerii sau punerii Ón aplicare a unei decizii cu privire la cazul Ón discu˛ie.