Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Membri ai Cabinetului, Stima˛i colegi,
Deschidem ast„zi discutarea proiectului Legii bugetului de stat ∫i al Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe 2004 ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„ remarc faptul c„ este al treilea an consecutiv c‚nd Parlamentul este sesizat ∫i dezbate Ón termen legal aceste dou„ proiecte de lege importante, fundamentale pentru evolu˛ia economic„ a ˛„rii, c‚t ∫i pentru situa˛ia social„ a cet„˛enilor ei.
Dup„ ce Ón 2001, Ón premier„ dup„ anul 1989, Guvernul P.S.D. a reu∫it s„ prezinte Parlamentului cele dou„ proiecte de legi bugetare Ón termen, iar forumul legislativ a procedat la examinarea ∫i aprobarea acestora, Ón urm„torii 2 ani situa˛ia s-a repetat, dovedind consecven˛a Executivului Ón respectarea prevederilor legale ∫i intrarea Ón normalitate.
Nici unul din Guvernele precedente nu a manifestat aceea∫i atitudine, ci dimpotriv„, Ón legislatura trecut„ proiectul bugetului era trimis Parlamentului la sf‚r∫itul trimestrului I — Ónceputul trimestrului II al anului financiar Ón exerci˛iu, iar peste c‚teva luni Guvernul ne sesiza cu proiectul Legii de rectificare bugetar„.
Ast„zi putem afirma c„ ∫i Ón ceea ce prive∫te aceste dou„ importante acte legislative, rela˛ia Parlament — Executiv func˛ioneaz„ corect, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón toate ˛„rile europene cu o via˛„ parlamentar„ s„n„toas„, respectabil„ ∫i cu economie de pia˛„ consolidat„.
Œn ace∫ti 3 ani, Rom‚nia s-a apropiat conving„tor, decisiv, de obiectivele fundamentale ale politicii sale de securitate ∫i ale politicii economice, respectiv aderarea la NATO ∫i integrarea Ón Uniunea European„.
La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute m-am Óntors, Ómpreun„ cu colegii mei, de la Adunarea Parlamentar„ NATO, ∫i Ómi face pl„cere s„ v„ informez c„ am avut discu˛ii detensionate, fructuoase, at‚t Ón comisii, c‚t ∫i Ón plen, datorit„ faptului c„ Rom‚nia a primit invita˛ia de aderare ∫i doar parlamentele c‚torva ˛„ri mai trebuie s„ ratifice tratatul, pentru a ne consfin˛i statutul _de jure_ ca membru al alian˛ei.
Totodat„, subliniez eforturile Guvernului Rom‚niei pentru oprirea declinului economic marcat de perioada 1997—2000, finalizarea perioadei de tranzi˛ie ∫i trecerea la o economie de pia˛„ func˛ional„, aspecte remarcate Ón raportul de ˛ar„ prezentat la Ónceputul acestei luni la Bruxelles, ceea ce constituie un argument determinant Ón des„v‚r∫irea integr„rii Ón Uniunea European„ Ón 2007.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003
Œn acela∫i context, subliniez c„ pentru prima dat„ Ón ultimul sfert de secol, un guvern al Rom‚niei — ∫i acesta este Guvernul N„stase — a reu∫it s„ finalizeze acordul Rom‚niei cu Fondul Monetar Interna˛ional, ceea ce are o semnifica˛ie cov‚r∫itoare Ón privin˛a cre∫terii credibilit„˛ii Rom‚niei pe plan interna˛ional, c‚t ∫i a ratingului de ˛ar„.
Toate aceste elemente de succes, respectiv invitarea la NATO, aderarea la Uniunea European„, ducerea la bun sf‚r∫it a acordului cu Fondul Monetar Interna˛ional, Ómpreun„ cu alte elemente de natur„ economic„ ∫i social„ intern„ sau de politic„ extern„, suspendarea vizelor Schengen, contureaz„ conjunctura Ón care suntem chema˛i s„ dezbatem proiectul bugetului de stat ∫i proiectul bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004, ∫i este f„r„ putin˛„ de t„gad„ c„ s-au f„cut progrese remarcabile, care permit ast„zi abord„ri politice pragmatice, productive.
Stima˛i colegi,
Proiectul bugetului de stat pe anul 2004, Ón viziunea Guvernului ∫i, evident, a Grupurilor parlamentare ale P.S.D., reliefeaz„ o serie de calit„˛i fundamentale, pe care le voi puncta numai, Óntruc‚t sunt pilonii pe care se sprijin„ Óntreaga construc˛ie bugetar„.
Se prevede continuarea amplific„rii cre∫terii economice Ón 2004, cu at‚t mai mult cu c‚t acesta este anul terminal pentru implementarea Programului de guvernare ∫i, ca urmare, se vor accentua efectele pozitive ale reformei economice asupra factorilor interni de dezvoltare.
Se estimeaz„ o cre∫tere a P.I.B., a∫a cum a˛i auzit, cu circa 5,5%, bazat„ pe m„rirea volumului de activitate, Ón special Ón domeniul construc˛iilor ∫i Ón sectorul ter˛iar. P.I.B. va fi utilizat, cu prec„dere, pentru acumulare.
Pentru prima dat„ dup„ 1989, ˛inta privind rata infla˛iei are o singur„ cifr„, respectiv 9%, posibil„ prin continuarea procesului de dezinfla˛ie.
Bugetul pe 2004 se va concentra, cu prioritate, pe programele sociale bine definite ∫i de dezvoltare a infrastructurii, dar, Ón acela∫i timp, r„m‚ne un instrument de men˛inere Ón continuare a echilibrelor economice.
Exporturile de bunuri se apreciaz„ c„ vor cre∫te cu 8,5%, at‚t Ón ˛„rile din Uniunea European„, c‚t ∫i pe noi pie˛e.
Cre∫terea economic„ va fi Ónso˛it„ de cre∫terea num„rului de salaria˛i ∫i celelalte categorii profesionale, Ón condi˛iile m„ririi productivit„˛ii muncii.
Men˛inerea deficitului bugetar la un nivel redus, finan˛at Ón condi˛ii neinfla˛ioniste, respectiv de 3% din P.I.B., este una din principalele ˛inte ale politicii bugetare.
™i, Ón fine, programele de investi˛ii incluse Ón proiectele de buget pe anul 2004 sunt astfel selec˛ionate ∫i prioritizate,Ónc‚t s„ corespund„ ˛intelor urm„rite prin strategii de dezvoltare economic„ a ˛„rii,Ón perspectiva ader„rii la Uniunea European„.Astfel,fondurile vor fi alocate,cu prioritate, urm„toarele domenii: transporturi, locuin˛e, servicii ∫i dezvoltare public„, s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, ape ∫i mediu, ap„rare. Un element de interes Ól reprezint„ proiec˛ia bugetar„ pentru perioada 2005— 2007. Pentru perioada de p‚n„ la momentul propus pentru integrarea Ón Uniunea European„ se preconizeaz„ o cre∫tere a P.I.B. de 5,2% Ón 2005, 5,1% Ón 2006 ∫i,din nou, 5,2% Ón 2007.
Œn acela∫i timp,rata infla˛iei este anticipat„ a sc„dea la 7% Ón 2005,4% Ón 2006 ∫i 3% Ón 2007.
Un element de interes Ól reprezint„ proiec˛ia bugetar„ pentru perioada 2005 — 2007. Pentru perioada de p‚n„ la momentul propus pentru integrarea Ón Uniunea European„, se preconizeaz„ o cre∫tere a produsului intern brut de 5,2% Ón 2005, 5,1% Ón 2006 ∫i din nou 5,2% Ón 2007.
Stima˛i colegi,
V-am prezentat o serie de calit„˛i fundamentale ale construc˛iei bugetare pe 2004. Acestea ∫i celelalte, prezentate pe larg Ón documenta˛ia pe care a˛i avut-o la dispozi˛ie, constituie elemente tehnice, dac„-mi permite˛i s„ spun a∫a, ale celor dou„ proiecte de lege.
Accentuez faptul c„ cele dou„ proiecte de lege sunt elaborate cu profesionalism, cu rigoare, potrivit bunelor practici din Uniunea European„.
Coroborat cu aceste caracteristici tehnice ale proiectului Legii bugetului de stat ∫i proiectului Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe 2004, trebuie s„ admitem faptul c„ actuala construc˛ie bugetar„ reflect„ cu t„rie faptul c„ P.S.D. Ó∫i respect„ programul electoral, precum ∫i promisiunile f„cute electoratului. Este acesta un lucru anormal? Nicidecum. Totul este clar, limpede, transparent. Aceasta nu face dec‚t s„ Ónt„reasc„ seriozitatea ∫i coeren˛a strategiei politice a P.S.D, a∫a cum a trebuit s„ accept„m c„ legislatura trecut„ am avut bugete liberale sau bugete ˛„r„niste, dac„ Ómi permite˛i s„ folosesc aceast„ sintagm„, care evident r„spundeau cerin˛elor electoratului C.D.R.
Opozi˛ia parlamentar„ ∫i-a aruncat buzduganul criticilor prin mass-media asupra proiectului bugetului de stat ∫i proiectului asigur„rilor sociale, caracteriz‚ndu-l ca un proiect de buget electoral îÓntruc‚t abund„ Ón major„ri de cheltuieli sociale“.
Guvernul N„stase nu putea propune dec‚t un proiect de buget pe 2004 care se armonizeaz„ doctrinei socialdemocrate a partidului nostru ∫i doresc s„ subliniez c„ Partidul Social Democrat nu a abandonat nici un moment doctrina social-democrat„ ∫i r„m‚ne consecvent Ón aplicarea acesteia, fiind convins c„ aceasta este doctrina de care cet„˛enii ˛„rii au nevoie.
Ce confirmare mai bun„ poate fi dec‚t faptul c„ cet„˛enii au reac˛ionat favorabil Ón anul 2000, oferind P.S.D. circa 50% din locurile Ón Parlament ∫i posibilitatea de a guverna cu un Executiv monocolor.
Ne men˛inem pe aceast„ linie, pentru c„ electoratul nostru ne-o cere ∫i proiectele de buget pe anul 2004 nu sunt dec‚t acte normative menite s„ paveze calea spre o societate cu o democra˛ie consolidat„, cu o economie de pia˛„ func˛ional„, spre un nivel de trai superior, european.
Pe de alt„ parte, sunt exemple suficiente, de la alte partide, aflate la dreapta sau la st‚nga P.S.D. pe e∫ichierul politic, care s-au ab„tut de la doctrina proprie, dac„ au avut vreodat„ vreo doctrin„ proprie bine definit„, Óncerc‚nd s„ intre Ón spa˛iul doctrinar social-democrat.
Electoratul nostru i-a identificat pe ace∫ti oportuni∫ti politici ∫i i-a sanc˛ionat prompt la momentul alegerilor parlamentare din 2000, neacord‚ndu-le dec‚t 7—8 procente.
Sigur c„ trebuie s„ d„m satisfac˛ie electoratului nostru, iar dezbaterea proiectelor de lege pe anul 2004 ∫i adoptarea acestora nu reprezint„ dec‚t materializarea unei importante borne pe care o edific„m Ón preg„tirea anului viitor, moment al adev„rului pentru echipa P.S.D., la toate nivelurile, moment pe care Ómi exprim convingerea c„ Ól vom dep„∫i cu succes.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003
Ne adres„m, totodat„, ∫i cet„˛enilor care nu ne-au votat Ón 2000, dar care pe parcursul acestor ani au constatat c„ P.S.D. Ó∫i respect„ promisiunile ∫i Ón acest fel sper„m s„-i c‚∫tig„m de partea noastr„ ∫i s„ ne acorde ∫i voturile lor Ón 2004.
De altfel, sondajul de opinie difuzat ieri de massmedia: P.S.D. — 43%, confirm„ juste˛ea abord„rilor noastre.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.