Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·23 februarie 2002
other · respins
Dumitru Buzatu
Supunerea la vot – respingerea moþiunii
Discurs
## **Domnul Dumitru Buzatu:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,
Stimaþi membri ai Camerei Deputaþilor,
M-am g‚ndit iniþial s„ renunþ la intervenþia mea, dar, v„z‚nd ner„bdarea unor colegi din Partidul Rom‚nia Mare, am renunþat la acest g‚nd.
L„s‚nd la o partea diversiunea creat„ de antevorbitorul meu de la Partidul Rom‚nia Mare, diversiune care confirm„ ipoteza iniþial„ enunþat„ aici de domnul Radu Podgoreanu, m„ voi referi Ón intervenþia mea mai puþin la textul moþiunii ∫i mai mult la consecinþele acesteia, pentru c„ o simpl„ citire a acestei moþiuni d„ na∫tere la foarte
multe Óntreb„ri, una dintre ele, ∫i cea mai important„, cred eu, fiind urm„toarea: care este, de fapt, adev„rata motivaþie a introducerii Ón dezbaterea Camerei Deputaþilor a acestui document?
R„spunsul cel mai plauzibil pe care mizeaz„ de fapt cei care au introdus moþiunea ∫i care este ∫i la-ndem‚na oric„rui cet„þean rom‚n, singurul motiv care ar decurge, este grija faþ„ de rom‚nii de dincolo de graniþ„ ∫i urgenþa unor m„suri de sprijinire a acestora de c„tre statul rom‚n. Pe acest r„spuns se bazeaz„ ∫i autorii acestui document, Ón viziunea lor, un astfel de r„spuns identific‚ndu-se cu interesul naþinal. Œn realitate, Óns„, lucrurile stau cu totul altfel, ∫i vom examina aici o a doua variant„ de r„spuns care cred eu c„ este cea corect„, ∫i aceast„ variant„ solicit„ o analiz„ mai atent„ a eforturilor pe care statul rom‚n le face pentru sprijinirea rom‚nilor din afara frontierelor sale, Ón vederea conserv„rii identit„þii etnice, culturale ∫i religioase.
Aceast„ analiz„ ne arat„ c„ cei 68 de semnatari ai moþiunii nu þin cont de interesele de perspectiv„ ale statului naþional rom‚n, ci pur ∫i simplu Ói excit„ sentimentele naþionale, lucru care s-a Ónt‚mplat puþin mai Ónainte, prin prisma unor situaþii dificile prin care trec rom‚nii din afara graniþelor þ„rii.
Adev„rata raþiune pentru care aceast„ dezbatere a fost provocat„ este de a exploata Ón mod demagogic ∫i electoral sensibilitatea faþ„ de aceast„ problem„ a cet„þenilor Rom‚niei.
Ceea ce se remarc„ cu u∫urinþ„ Ónc„ din primele r‚nduri este utilizarea unor argumente false menite a crea confuzie, cum ar fi unirea celor dou„ state germane ca precedent, uit‚ndu-se c„ un asemenea fapt nu se poate Ónf„ptui dec‚t ca expresie a voinþei comune, a respect„rii drepturilor de drept internaþional, regulilor ∫i principilor de drept internaþional.
Printr-un artificiu, semnatarii susþin c„ declararea independenþei Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneasc„ ar trebui raportat„ numai la URSS, de∫i Óns„∫i conþinutul noþiunii de independenþ„ reflect„ voinþa unui stat de a-∫i manifesta atributele sale Ón raport cu toate celelalte state ale lumii. Dac„ am ignora acest principiu, a∫a cum solicit„ semnatarii moþiunii, f„r„ s„ þin„ cont de voinþa exprimat„ a cet„þenilor Republicii Moldova, ar Ónsemna s„ transform„m statul rom‚n Óntr-unul care nu respect„ principiile stabilite prin Declaraþia ONU din 1970 ∫i consfinþite prin Actul Final de la Helsinki. Consecinþa cea mai direct„ ar fi c„ toate eforturile noastre pe calea integr„rii euroatlantice ar fi anulate, iar statul rom‚n ar fi privit nu ca un factor de stabilitate, ci ca unul generator de conflicte.