Dumitru Buzatu

## **Domnul Dumitru Buzatu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Întâi vreau sã vã asigur cã eram puþin derutat când m-aþi strigat la microfon pentru cã, ascultând pe doamna ministru Smaranda Dobrescu, am crezut, la începutul discursului sãu, cã vorbesc eu, ascultând aceste accente critice.

Dupã aceea mi-am revenit, dându-mi seama cã este vorba de o prognozã care va fi valabilã, probabil, în anul 2004.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe 2000 se dezbate în circumstanþe speciale, fiind ultimul buget pe care coaliþia C.D.R.ÐP.D.ÐU.D.M.R. îl înainteazã în discuþia Parlamentului.

Cu atât mai mult situaþia este specialã cu cât acest ultim buget al actualei coaliþii ºi al Guvernului condus de premierul Mugur Isãrescu poate fi interpretat ca un bilanþ, o sintezã a activitãþii pe care a desfãºurat-o pe durata celor 4 ani.

Bugetul asigurãrilor sociale este actul normativ cel mai important al actualei sesiuni parlamentare, pentru cã el este expresia cea mai elocventã a stãrii naþiunii, la momentul acesta. Dincolo de limbajul cifrelor greu de descifrat pentru nespecialiºti, aceastã lege ne aratã care va fi viaþa de zi cu zi a unei mari pãrþi din populaþia acestei þãri. Din nefericire pentru cei care aºteaptã cu sufletul la gurã votarea acestei legi, perspectiva ilustratã de acest buget este absolut descurajatoare. Pentru a

argumenta afirmaþiile fãcute, voi recurge la o scurtã analizã comparativã a situaþiei în care se aflã beneficiarii drepturilor de asigurãri sociale, luând ca bazã de referinþã bugetul asigurãrilor sociale din anul 1997. ªi, pentru a elimina din start orice interpretare maliþioasã a datelor pe care le voi prezenta, mã voi referi la cifrele prezentate de domnul Mircea Ciumara, ministrul finanþelor în acea vreme.

Pentru anul 1997, numãrul mediu de salariaþi, pentru care s-a plãtit contribuþia la asigurãri sociale de stat, era de 5,8 milioane persoane. Patru ani mai târziu, în 2000, numãrul mediu de salariaþi este de 4,3 milioane persoane. ªi atunci, cred eu cã apare fireascã urmãtoarea întrebare: cum explicã Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, prin reprezentanþii sãi, care, timp de patru ani, au þinut discursuri pe tema politicilor active în domeniul utilizãrii forþei de muncã, aceastã scãdere dramaticã a numãrului de locuri de muncã, care a transformat populaþia activã a României într-o populaþie descurajatã, care a renunþat, în cea mai mare parte, sã caute locuri de muncã în þarã. Atunci când vom avea rãspunsul la aceastã întrebare, vom putea ºti ºi de ce bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2000 a ajuns deficitar pe toate componentele sale. Dupã aceeaºi sursã, existau 3.750.000 de pensii de asigurãri sociale ºi 1.625.000 de pensionari agricultori. Patru ani mai târziu, numãrul pensionarilor de asigurãri sociale este de 4.234.500, iar al pensionarilor agricultori de 1.751.000. Urmeazã aceeaºi fireascã întrebare, pentru titularul Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale: cum poate rãspunde, altfel decât prin ridicare neputincioasã din umeri, la problema deteriorãrii masive a raportului dintre plãtitorii de contribuþii la sistemul asigurãrilor sociale ºi cel al beneficiarilor de pensii?