Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 5 mai 2000 · monitorul.ai

## **Domnul Gavril Dejeu:**

Pentru cã se discutã, deci, pe fond problema, cu tot respectul pe care îl am pentru Consiliul Legislativ, ca ºi pentru toate instituþiile cuprinse în Ordonanþa nr. 24, vã voi cere sã respingeþi acest amendament, aºa cum voi face eforturi pentru a cere Parlamentului sã suspende punerea în executare a Ordonanþei nr. 24 pentru anul 2000 ºi aºa cum voi cere Parlamentului sã respingã ºi amendamentul privitor la majorarea salariilor parlamentarilor.

Este inutil sã subliniem implicaþiile ºi atmosfera politicã pe care aceastã spiralã de salarii a creat-o în opinia publicã româneascã ºi în electorat. Dar nu acesta este argumentul principal, principalul argument este de naturã, sã-i spunem, de strategie financiar-economicã a României, asupra cãreia eu, atât în calitate de ministru cât ºi în calitate de deputat, am insistat de mai multe ori ºi insist ºi acum, ºi anume cã este o gândire greºitã, pornitã numai din interese subiective ca rezervele financiare, atâtea câte le mai are bugetul þãrii, sã fie orientate preponderent înspre salarii ºi consum, în loc sã fie orientate înspre investiþii profitabile þãrii.

Am arãtat ºi arãt în continuare cã atât aceste mãsuri luate prin Ordonanþa nr. 24, cât ºi mãsurile preconizate în acest buget pe 2000 nu fac altceva decât sã alimenteze pe zi ce trece solicitãrile de majorãri de venituri, de salarii din toate structurile ºi din toate unghiurile sociale ºi cã ne gãsim, domnilor colegi, într-o situaþie absolut paradoxalã, ºi anume cã pretindem majorãri de salarii în cascadã de la o economie care este pur ºi simplu împiedicatã. S-a spus aici, de la acest microfon, de atâtea ori, cã una dintre cauzele pentru care economia nu merge este cã nu este stimulatã iniþiativa privatã. Pãi cum sã stimulãm iniþiativa privatã, cum sã descongestionãm ºi sã liberalizãm fiscalitatea dacã noi, banii pe care îi avem la buget, îi direcþionãm înspre consum, salarii ºi aºa mai departe ºi nu luãm niºte mãsuri corespunzãtoare în materie fiscalã, atât cât se poate.

Iatã de ce problema este de interes naþional, problema este de responsabilitate naþionalã, de responsabilitatea acestui Parlament ºi dorinþa sau plãcerea, dacã vreþi, de a majora niºte salarii în cursul acestui an sau anul viitor, în comparaþie cu responsabilitatea de care vorbeam, trebuie sã cadã.

Eu apreciez cã este momentul sã ne dãm seama cã este bine sã nu alimentãm aceastã spiralã ºi aceastã cursã a pretenþiilor salariale sau de altã naturã în þarã ºi, dimpotrivã, sã dãm exemplu cã putem sã stopãm acest fenomen ºi, atât cât este posibil, sã orientãm capacitãþile financiare ale statului înspre zona productivã.

Iatã de ce eu vã cer sã respingeþi acest amendament, pentru cã el într-adevãr mi se pare cã ar putea fi discutat pe felii. Atâta timp cât este vorba de mãriri salariale pentru corelare cu salariile personalului Parlamentului, el poate fi acceptat, dar atâta timp cât este vorba de majorare conform Ordonanþei Guvernului nr. 24, cred cã nu poate fi acceptat. Dacã suma de 5 miliarde ºi 596 de mii lei este per întreg, eventual ea poate fi discutatã în acest mod, în principal, însã eu solicit respingerea amendamentului

Dan Constantinescu

#25677

Deci, domnule preºedinte, eu nu fac o pledoarie _pro domo_ aici, însã aº vrea sã discutãm despre egalitatea de tratament a unor instituþii ordonatori principali de credite peste care am trecut, pe care i-am aprobat ca atare asupra unui aspect punctual.

Toate ministerele au liste sintezã pe obiectivele de investiþii în anexele lor, existã deci aceste fiºe întocmite pentru fiecare obiectiv în parte, dupã modelul dirijat de toþi ordonatorii principali de credite.

În ceea ce priveºte structurile militarizate de la Capitolul 55.01 ”Apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalãÒ, ºi anume Ministerul Apãrãrii, Internele, Serviciul Român de Informaþii, Serviciul Telecomunicaþii Speciale ºi aºa mai departe, deci tot ce este cuprins la capitolul 55.01, la un singur obiectiv de investiþii ºi anume Capitolul 63.01 ”Serviciile de dezvoltare publicã ºi locuinþe ºi a obiectivelor de investiþii aferenteÒ Ñ în cazul nostru aici este numai Direcþia Generalã a Penitenciarelor Ñ nu s-au mai fãcut detalieri.

Deci, repet, la toate celelalte anexe nu existã detalieri, la aceastã anexã existã detalieri, iar amendamentul comisiei este tocmai acela nu de a respinge suma, ci a nu se face detalieri la un singur obiectiv, la un singur ordonator de credite din aceeaºi gamã întrucât, prin consecvenþã, trebuie sã-i tratãm pe toþi la fel.

Deci acesta era amendamentul care a fost acceptat de comisie, bazat pe egalitatea de tratament a ordonatorilor de credite privind punctual un singur tip de obiective de investiþii, nici vorbã sã acceptãm reducerea sau eliminarea acestui punct, întrucât, repet, Ministerul Justiþiei, dacã vreþi, a fãcut exces de zel detaliind pentru cã existã detalierea în proiectul iniþial iar noi propunem ca fãcând parte din acelaºi capitol, ”Apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalãÒ, ºi Direcþia Generalã a Penitenciarelor sã fie tratatã la fel, altminteri vã vom cere votul pentru ca toate celelalte instituþii sã-ºi detalieze în consecinþã.

Petru ªteolea

#39230

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este vorba de acel amendament al Grupurilor parlamentare P.U.N.R. din Camera Deputaþilor ºi de la Senat, cu privire la cheltuielile pentru înlãturarea efectelor inundaþiilor, pentru reconstrucþia ºi repararea locuinþelor ºi gospodãriilor populaþiei, reconstrucþia cãilor de comunicaþii, despãgubiri ºi cheltuieli pentru finanþarea lucrãrilor de regularizãri, îndiguiri ºi decolmatãri ale cursurilor de apã, acumulãri, desecãri, drenaje, pentru care am propus alocarea unei sume de 3 miliarde de lei. Ceea ce vedem dupã circa douã sãptãmâni jumãtate de la producerea inundaþiilor în judeþele din vestul þãrii, centrul ºi centrul-vest al þãrii, Hunedoara, Arad, Timiº, cât ºi în judeþul Mureº, aratã cã pierderile suferite reprezintã o cifrã care, cumulatã, întrece ceea ce am prevãzut noi aici. Am spus cã este nevoie ca Parlamentul României, la dezbaterea Legii bugetului de stat pe anul 2000, sã dea o certitudine cã fonduri provenind din sursele pe care le-am menþionat aici sunt ºi se constituie într-o prioritate în ceea ce înseamnã înlãturarea efectelor inundaþiilor, cât ºi prevenirea acestora. De aceea, am propus ca surse, aici, venituri din tot ce înseamnã activitate economicã proiectatã prin buget, care are tangenþã cu aceste lucrãri necesare, de combatere a efectelor inundaþiilor.

În cadrul comisiei amendamentul a fost respins, dar, dupã cum cunoaºteþi, ca un paleativ la anexele privind Fondul special al drumurilor publice, cât ºi la Fondul special privind dezvoltarea sistemului energetic, s-a acceptat introducerea unei note asterisc în ceea ce înseamnã alocarea cu prioritate a fondurilor în acest domeniu. Dar aici, în amendament, dupã cum constataþi, sunt ºi alte surse prevãzute, de exemplu 25% din alocaþiile prevãzute la Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajarea Teritoriului pentru servicii, dezvoltare publicã ºi locuinþe; este ministerul care trebuie sã se implice aici cu prioritate. De asemenea, cuantumuri care sunt stabilite aici în limita a 20% din veniturile fondului de ameliorare a fondului funciar, în ceea ce înseamnã desecãri ºi drenaje; un cuantum de

85 de miliarde de lei din economiile realizate la bugetul de stat, prin acea acþiune cu care am fost asiguraþi de cãtre Guvern cã va continua, privind reducerea numãrului de agenþii guvernamentale. Deci este o sursã sigurã cã aceastã acþiune, aºa cum am constatat, va fi sigurã, fiindcã a început. ªi, la fel, este prevãzut 75% din Fondul de intervenþie la dispoziþia Guvernului. ªi sursa finalã, Fondul SOLIDARITATEA, gestionat de Loteria Românã ºi Preºedinþia României, care trebuie sã meargã în integralitatea aici.

Aþi vãzut ºi cu referire la acest fond cã în ultimele zile existã suspiciuni în ceea ce înseamnã utilizarea fondurilor gestionate sub aceastã titulaturã de Loteria Naþionalã. Este nevoie sã dãm direcþionarea clarã, precisã ºi integralã aici.

Fãrã îndoialã, eu consider, ºi Grupurile noastre parlamentare considerã cã este nevoie de a da acea certitudine pe care o aºteaptã populaþia care a avut de suferit, este vorba de a se executa acele lucrãri de subzidiri, lucrãri de refaceri ale fundaþiilor, lucrãri de reconsolidãri de diguri care au fost distruse. Populaþia are nevoie de cherestea, de þiglã, de cãrãmidã, de ciment ºi aºa mai departe. Este un lucru la care trebuie sã meditãm atunci cândÉ, ºi vã invit sã meditãm atunci când votãm ºi votãm pentru acest amendament. Este lucrul pe care vi-l solicit.

Vã mulþumesc.

Dan Constantinescu

#44630

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Fãrã îndoialã cã problema la care se referã autorii amendamentelor este realã. Întrebarea este însã una simplã. Noi vrem sã rezolvãm ºi sã rezolvãm cât mai rapid aceastã problemã, sau vrem sã ne facem campanie electoralã din aceastã problemã?

Marea majoritate a colegilor, indiferent de culoarea politicã, au putut constata din dezbaterile în comisii unde au fost prezenþi, practic, toþi ordonatorii de credite, titulari ai acestor fonduri, urmãtoarele lucruri: veniturile Fondului special al drumurilor publice au fost deja afectate prin decizia ordonatorului principal de credite care nu a aºteptat sã constituim un fond, sã-i dãm prioritate ºi aºa mai departe, ci a trecut la remedierea lucrãrilor urgente, strict necesare, a trecut la programe pentru remedieri de anvergurã ºi a redirecþionat chiar prioritãþile pentru anul în curs, aºa încât aceste prioritãþi sã corespundã situaþiei reale de pe teren, situaþiei faptice, afectate de aceste inundaþii.

Deci aceste fonduri au început sã fie utilizate ºi n-ar fi exclus ca 20%, pe care-l punem noi aici, sã fie mai puþin decât ar putea sã facã acest fond al drumurilor pentru zonele respective. Acelaºi lucru se desfãºoarã la Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajarea Teritoriului unde existã deja programe prioritare, care au fost schimbate sub raportul destinaþiilor tocmai pentru a putea rãspunde acestor necesitãþi, acestor dificultãþi prin care o parte din conaþionalii noºtri trec, legate de obiectivele efective de investiþii ale ministerului.

Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic a fsot atât de bine demonstrat de cãtre domnul ministru Berceanu încât aproape cã nu mai are sens sã ne referim la el. Cert este însã cã amenajãrile hidroenergetice cuprind inclusiv amenajãri-lucrãri pentru prevenirea, pentru combaterea acestor calamitãþi ºi lucrãri privind combaterea efectelor acestor calamitãþi.

Fondul de ameliorare a fondului funciar fãrã îndoialã cã va fi afectat, nu ºtim dacã cu 20, mai mult sau mai puþin, dar, în orice caz, el este oricum afectat de faptul cã lucrãrile respective trebuie sã se desfãºoare cu prioritate în zonele calamitate.

85 de miliarde de lei din economiile realizate la bugetul de stat prin continuarea procesului de reducere a numãrului de agenþii guvernamentale mi se pare ºi mi s-a pãrut o sumã destul de micã, dar nefundamentatã, întrucât nu ºtim cum va continua acest proces, nu avem o bazã legalã. Credem însã cã, dacã obiectivul Guvernului este de a diminua aceste agenþii, aceste fon-

duri se vor aloca la dispoziþia Guvernului ºi, împreunã cu acest Fond de intervenþie la dispoziþia Guvernului, care este destinat tocmai acestui scop, dar de remediere a problemelor, dacã vreþi, individuale, inclusiv prin ajutoare la adresa sinistraþilor, el poate fi utilizat în continuare.

În ceea ce priveºte Fondul SOLIDARITATEA probabil cã amendamentul este greºit transcris de la început. Aºa cum s-a explicat de cãtre cei care gestioneazã acest fond, de la Loteria Naþionalã, o parte din sumele acestui fond, sumele care nu sunt date câºtigãtorilor, evident, ºi cele de administrare, deci aceastã parte din Fondul SOLIDARITATEA gestionat de Loteria Naþionalã ºi Preºedinþie este folositã ºi acum, a fost folositã ºi înainte ºi aceasta este destinaþia lui, deci n-are rost s-o prezentãm prin lege.

Deci, stimaþi colegi, având în vedere faptul cã lucrãrile de combatere a efectelor calamitãþilor au început deja, având în vedere faptul cã aceºti titulari de care vorbeam au început sã consume aceste fonduri, având în vedere cã o constituire a unui fond presupune o administrare a fondului, o repartizare, cheltuieli de administrare, un timp necesar repartizãrii, vã propunem respingerea acestui amendament nu pentru cã înlãturarea efectelor inundaþiilor n-ar fi prioritarã, ci tocmai pentru a lãsa aceastã prioritate la îndemâna Guvernului fãrã a o îngrãdi.

Vã mulþumesc.

Marin Cristea

#49681

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Propunerea pe care am fãcut-o data trecutã ºi pe care o reiau acum nu are nici un fel de implicaþie asupra propunerilor de pânã acum, nu are nici un fel de implicaþie asupra vreunei modificãri din articolele aprobate de cãtre Parlament ºi, în acelaºi timp, nici din cele ce mai sunt, eventual, de discutat.

În anexa 3/20 a Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajarea Teritoriului, spuneam, ºi aºa se înscrie, este o poziþie: ”Program privind pietruirea drumurilor comunale ºi alimentarea cu apã a satelorÒ ºi eu v-am propus, iar dumneavoastrã, în toate intervenþiile dumneavoastrã, aþi susþinut necesitatea ºi oportunitatea execuþiei unor lucrãri pentru remedierea sau înlãturarea efectelor celor mai grave produse de calamitãþi, care nu sunt alte lucrãri decât de natura celor de drumuri comunale, de pietruirea lor, de alimentare cu apã pentru cã, de fapt, viiturile care au fost ºi le-aþi discutat, ºi le-am discutat fiecare dintre noi, viiturile care au fost n-au fãcut altceva decât sã înlãture captãrile de apã, sã le distrugã, sã înlãture aducþiunile de apã, sã înlãture drumurile sau sã le distrugã, lucrãrile de artã ale drumurilor, poduri, podeþe, viaducte, deci exact lucrãri de natura celor care sunt înscrise în poziþia din bugetul Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajarea Teritoriului; între oportunitatea de a moderniza un drum comunal, un drum sãtesc sau intercomunal sau alimentare cu apã într-un sat Ñ sã fac o alimentare cu reþea mai modernã Ñ ºi necesitatea ºi oportunitatea momentului de a face acelaºi gen de lucrãri, de a crea condiþii de viaþã celor care le-au avut ºi le-au distrus Ñ, eu vã propun ca, în limita acestor resurse de 617,136 milioane, prin hotãrâre de Guvern, printr-o analizã temeinicã, sã se poatã face lucrãri ºi de aceeaºi naturã, de aceeaºi structurã, care au fost distruse de calamitãþile ce s-au petrecut în cele 4Ð5 judeþe.

Asteriscul în aceasta constã: ca din aceleaºi fonduri Ñ sau în limita acelor fonduri Ñ Guvernul sã aprobe prin hotãrâre care lucrãri se pot face de urgenþã maximã, de natura celor distruse de calamitãþi.

Aceasta este propunerea ºi nu modificã cu nimic. Ajutã. Acesta este un ajutor ºi al finanþelor ºi al Guvernului, ºi al tuturor.

Vã mulþumesc.

Gheorghe Ana

#55162

Domnule preºedinte, Stimate doamne,

## Stimaþi domni,

Înainte de a intra în problemele mult controversate ale anexelor 2 ºi 3, cele privind Senatul ºi Camera Deputaþilor, v-aº ruga sã-mi îngãduiþi sã fac o propunere care vizeazã conþinutul parþial al unui articol pe care cred cã nu l-am analizat cu suficientã deferenþã ºi, de aceea, propun sã inserãm o notã atât la anexa 3/2, cât ºi la anexa 3/3, prin care sã eliminãm ceea ce am votat, probabil din neatenþie, la art. 16 alineat nou.

Este vorba de veniturile realizate de Camera Deputaþilor ºi, sigur, prin extindere, eventual ºi veniturile care se realizeazã de Senat. Venituri care se realizeazã fie din operaþiuni comerciale, fie din operaþiuni necomerciale, cum sunt cele de închiriere a spaþiilor ºi alte asemenea operaþiuni.

În mijlocul frazei este plasatã urmãtoarea sintagmã: ”Aceste venituri nu sunt supuse regimului impozitelor ºi taxelor.Ò Mi se pare total ieºit în afara legii. Mi se pare cu totul discreþionar ca toate veniturile, mã refer la cele din chirii, mã refer chiar la operaþiunile comerciale care se fac în Camera Deputaþilor ºi în Senat, sã nu fie supuse taxei pe valoarea adãugatã sau a celorlalte obligaþiuni fiscale la care sunt supuse toate celelalte operaþiuni.

De aceea, în subsolul anexei 3/02 ºi în subsolul anexei 3/03 vã rog sã fiþi de acord sã inserãm urmãtoarea sintagmãÉ

Propoziþia din art. 16 alineat nou cu urmãtorul conþinut: ”Aceste venituri nu sunt supuse regimului impozitelor ºi taxelorÒ se eliminã.

ªi vreau sã mai completez ceva. Avem aici, în incinta Camerei Deputaþilor, fel de fel de societãþi care închiriazã spaþii în alte condiþii decât le-ar fi închiriat peste drum de Dâmboviþa unde ar fi plãtit statului taxa pe valoarea adãugatã, cel puþin. Sau unde se comercializeazã produse în interiorul Camerei Deputaþilor sau al Senatului la preþuri, iatã, fãrã taxã pe valoarea adãugatã, dacã luãm

în considerare aceastã sintagmã, iar dacã ieºim din incinta Parlamentului cumpãrãm aceleaºi produse cu taxã pe valoarea adãugatã în mod normal. Observaþi dumneavoastrã cã tratamentul inegal care s-ar produce prin menþinerea acestei sintagme este alarmant ºi strigãtor.

De aceea, vã propun sã fiþi de acord cu acest amendament sub forma unei note la subsolul anexei 3/02 ºi 3/03.

Vã mulþumesc.

Gavril Dejeu

#58391

## **Domnul Gavril Dejeu:**

Motivaþia fãcutã de comisii cu privire la respingerea acestor amendamente este nejuridicã ºi nefondatã. Într-adevãr, potrivit art. 61 teza a II-a din Constituþie, ”resursele financiare ale Camerelor sunt prevãzute în bugetele aprobate de acesteaÒ, doar cã în operaþiunea de elaborare a bugetelor, Camerele recurg la consiliile comisiilor pentru a-ºi expune pãrerea cu privire la problemele de specialitate, întocmai ca orice fel de obiect de lucru al Camerei.

Prin urmare, în momentul în care Camera solicitã comisiile sã se pronunþe într-o problemã bugetarã, solicitã acestora exact în competenþa lor esenþialã. Ele erau, prin urmare, obligate Ñ dupã pãrerea mea Ñ sã se pronunþe asupra solicitãrii formulate de Camerã. Aceasta este o problemã.

A doua problemã. Dispoziþia din aceste amendamente, ca de altminteri ºi dispoziþiile votate de noi în cuprinsul acestei legi, referitoare la modificãri sau prelungiri ale aplicabilitãþii unor legi dincolo de exerciþiul bugetar al anului 2000, sunt nelegale ºi neconstituþionale. Aceastã lege pe care o votãm noi este, potrivit titulaturii, potrivit Constituþiei ºi regulamentelor celor douã Camere, Legea bugetului de stat pe anul 2000. Prin natura ei legea este de aplicabilitate ºi de valabilitate temporarã. Ea nu-ºi poate extinde efectele sale peste limitele acestui termen.

În aceste condiþii, se pune problema urmãtoare: dacã printr-o astfel de lege cu aplicabilitate temporarã se pot aduce modificãri unor legi cu aplicabilitate generalã ºi nedeterminatã în timp. Pentru cã aceastã modificare care se cere, a dispoziþiunilor Legii nr. 154/1998 are acest scop. Modificãrile preconizate se cer a fi aplicate începând cu 1 noiembrie 2000, dar legea noastrã îºi înceteazã aplicabilitatea la 31 decembrie 2000.

Întrebarea este: constituþional, într-o lege eminamente temporarã, putem sã prelungim peste limita de timp, afectatã aplicabilitãþii ei, alte dispoziþii din alte legi? Cu alte cuvinte, putem noi modifica o lege cu aplicabilitate generalã printr-o lege temporarã? Pãrerea mea este categoric nu ºi mi se pare cã am fãcut o greºealã, în orice moment când ne-am referit, printr-o lege cum este aceasta, la limite dincolo de sfera ei de aplicare, cu alte cuvinte când am dispus prin Legea bugetului de stat pe anul 2000 elemente de aplicabilitate din alte legi care îºi continuã aplicabilitatea dupã expirarea anului 2000.

Prin urmare, în lumina acestor amendamente depuse de P.D.S.R., ar fi urmat, dupã pãrerea mea, ca aplicarea modificãrilor la Legea nr. 154 sã se facã pe douã luni de zile, noiembrie ºi decembrie 2000, iar dupã aceastã datã, dispoziþia din aceastã lege Ñ nemaiavând aplicabilitate ! Ñ ar fi urmat sã se curme.

De aceea, socot cã, în principiu, într-o lege cu efecte temporare, nu se pot adopta reglementãri care sã modifice alte legi, cum este Legea nr. 154/1998.

Acum, pe fond. Dupã pãrerea mea, în cadrul Legii bugetului de stat pe anul 2000, ceea ce se poate face Ñ în funcþie de opþiunea pe care o va adopta Parlamentul Ñ este ca, în locul acestor amendamente la ”Dispoziþii finale ºi tranzitoriiÒ ale legii, sã introducem o modificare în care sã spunem cã: ”Art. 12 alin. 4 ºi 5Ò, pe care le-am votat în favoarea Camerei Deputaþilor, dacã dorim sã nu se aplice, ”se suspendã pe exerciþiul bugetar al anului 2000Ò.

Leon Petru Pop

#65895

Din toþi bugetarii din România Ñ este vorba de aproximativ un milion Ñ am rãmas singura categorie, de 486 de parlamentari, care nu beneficiazã de aceste majorãri, pentru cã, cu paºi de felinã, s-a votat, s-a trecut prin Parlament majorarea lefurilor Preºedinþiei. Cu aceiaºi paºi de felinã ºi miniºtrii au trecut prin Parlament ºi au lefurile majorate. La fel s-a procedat cu primari, viceprimari, cu prefecþi, viceprefecþi ºi cu alþi demnitari.

Este o crasã demagogie, o crasã discrepanþã între unii ºi alþii, o crasã discriminare anticonstituþionalã. Problema se mai pune încã într-un alt mod.

Cine îºi permite sã împartã Parlamentul României în parlamentari buni ºi vrednici ºi în parlamentari rãi ºi de nimic?! Pentru cã asta se face! Dacã aceastã legislaturã se terminã în noiembrie acest an ºi nouã nu ni se aplicã aceastã majorare, înseamnã cã suntem indexaþi ºi etichetaþi ca parlamentari rãi, ca parlamentari netrebnici.

Cei care vor veni, în noiembrie 2000, ºi vor constitui legislativul acestei þãri sunt cei care vor purta aureola ºi gloria parlamentarilor vrednici, cinstiþi, corecþi ºi care meritã aceste lefuri majorate.

Este intolerabil ºi este de neconceput modul de a pune astfel problema. Ne gãsim în Parlamentul României ºi primul lucru care ne cãlãuzeºte trebuie sã fie înþelepciunea ºi iar înþelepciunea, ºi iar înþelepciunea. Or, noi nu dãm dovadã de rezonabilitate, de înþelepciune. Încercãm sã câºtigãm în mod populist ºi demagogic voturi. Nu vom câºtiga, pentru cã oamenii îºi vor da seama cã, în noiembrie, cei care merg la alegeri vor beneficia de lefurile majorate ºi pe întreg se voteazã aceste lefuri.

Nu se poate concepe aºa ceva. Eu nu ºtiu ce gândire maleficã, diabolicã este asta sã spui: ”DomnÕe, pânã în noiembrie nu vã dãm lefuri pentru cã sunteþi actuala legislaturã care nu sunteþi buni de nimic, iar din noiembrie încolo, dãm lefuri mari pentru cã vine o altã legislaturã, cu alþi oameni, cu alþi parlamentariÒ.

Este inadmisibilã aceastã estimare! _aplauze, rumoare, vociferãri, urale.)_

Vã mulþumesc.

Costicã Ciurtin

#71833

A denigra un parlamentar care este amestecat în X, Y afaceri este una, a denigra însã instituþia, în ansamblul ei, este cu totul altceva.

ªi acum, vã mai spun încã un lucru.

Domnilor colegi prezenþi în salã astãzi, îi vedeþi dumneavoastrã pe vreunul dintre cei care au declarat pe toate posturile de televiziune în legãturã cu salariile, îi vedeþi în salã? Au fost de la începutul dezbaterii bugetului pe anul 2000? Vedeþi un preºedinte de partid, cu excepþia domnului Quintus, sã fie în sala aceasta? N-am vãzut nici unul! Mai mult decât atât, dumneavoastrã sunteþi martori. Vedeþi vreun astfel de om, de la începutul acestei legislaturi, cã vine mai mult de o datã pe an în Senat sau în Camera Deputaþilor? Nu-i vedeþi!

Mai departe. Oare cine sunt cei care voteazã astãzi împotriva acestei mãsuri? Cei care au afaceri, care nu trãiesc nici din salariul de deputat, nici din salariul de senator.

ªi atunci, zic eu, domnilor... ªi poate cã aº pune o întrebare. Sã nu mi-o ia în derâdere domnul deputat Gaspar, dar am o informaþie. Domnule deputat, aþi propus dumneavoastrã acest amendament. Eu vã întreb cinstit: sunteþi în Consiliul de administraþie la ”MonitorulÒ, unde directorul de acolo are 66.700.000 de lei pe lunã? ªi cât primiþi? Mai faceþi parte ºi din alte consilii de administraþie? Vã pun aceastã întrebare sincerã, pentru cã am fost sincer tot timpul. Eu, în Senatul României, am declarat de zeci de ori cã nu fac parte din nici un consiliu de administraþie ºi nu am fãcut parte, din 1992, de când sunt parlamentar, din nici o AGA, nu am nici o firmã, nici rudele mele, nimeni absolut. ªi de aceea am

primit replici pentru cã m-am ridicat împotriva acestei mafii care domneºte în Parlamentul României, mafie a afacerilor. Lãsaþi oamenii cinstiþi, care trãiesc din salariu, sã-ºi merite acest salariu! Altfel, cu demagogia aceasta, ºtiþi unde ajungeþi? În Guiness Book.

Vã mulþumesc.

Acsinte Gaspar

#73800

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aº vrea, pentru început, sã-l liniºtesc pe domnul senator Ciurtin ºi sã-i spun cã nu am fãcut parte, din 1990, de când s-au înfiinþat consiliile de administraþie, nici din adunãri generale ale acþionarilor, nici din consilii de administraþie, absolut din nimic. Toatã aceastã perioadã de 10 ani, se poate verifica, veniturile mele au constat în salariul de secretar general în perioada 1990Ð1996 ºi indemnizaþia de deputat din 1996 pânã acum.

Mã mândresc, într-adevãr, cu Regia ”Monitorul OficialÒ, pentru cã sunt cel care am pus bazele acestei regii, dar nu am intrat în consiliul de administraþie, nu am avut nici un venit ºi cred cã legislaþia þãrii ºi multe alte lucrãri care apar la aceastã regie sunt demne de toatã lauda.

Dupã aceastã scurtã precizare, stimaþi colegi, daþi-mi voie sã spun cã trebuie sã punem totuºi puþinã ordine în problema pe care o discutãm.

Cunoaºteþi foarte bine cã de la Comisiile pentru muncã ºi protecþie socialã ale celor douã Camere s-a elaborat vestitul amendament, art. 12 alin. 4 ºi 5, amendamente care au fost preluate de comisiile sesizate în fond, Comisiile pentru buget, finanþe, care le-au îmbunãtãþit din punct de vedere redacþional ºi le-au transmis plenului, spre votare. S-a votat, cunoaºteþi în ce context, acest articol, cu cele douã alineate.

În ºedinþa din 17 aprilie a celor douã Camere am propus reconsiderarea votului, motivat de urmãtoarele împrejurãri: autorii amendamentelor nu au prezentat plenului celor douã Camere influenþele asupra bugetului Camerei Deputaþilor ºi asupra bugetului Senatului; nu au prezentat plenului ce înseamnã majorãrile de indemnizaþii de la cele actuale, ca urmare a admiterii acestui amendament. Probabil cã, dacã s-ar fi fãcut acest lucru, fiecare ar fi votat atunci cu conºtiinþa împãcatã ºi probabil cã ºi presa ar fi înþeles cã aceastã majorare, dacã ar urma sã se aplice, este de 3.800.000 lei. Probabil cã s-a bãnuit cã, prin acest text ºi prin lipsa de explicaþii care trebuia date, s-ar ajunge ca parlamentarii sã aibã cu zecile de milioane indemnizaþie, lucru care nu este corect.

Vreau sã vã spun cã alin. 4 ºi 5 nu se referã numai la parlamentari. O sã vedeþi cã valoarea de referinþã universalã, care se utilizeazã în vederea stabilirii salariilor pentru demnitari, se aplicã tuturor categoriilor prevãzute în anexele 2/1, 2/2, ºi 3 la Legea 154. Deci de acest text urmeazã sã beneficieze, în situaþia în care vom vedea cum se va soluþiona prin vot, Preºedintele României, Parlamentul României, Guvernul României, începând cu primul-ministru, conducãtorii instituþiilor publice centrale ºi, de asemenea, cei care fac parte din categoria funcþiilor asimilate cu demnitãþile publice.

Mã rog, eu m-am referit în special la categoriile acestea de demnitate publicã, cele care sunt alese...

Acsinte Gaspar

#76694

ªi primarii... Dacã doriþi dumneavoastrã, completãm. Ca urmare a acestui amendament, s-a fãcut un amendament la anexele Camerei Deputaþilor ºi Senatului Ñ cel de suplimentare. Noi am cerut, în ºedinþa din 17 aprilie, dacã vã aduceþi aminte, reconsiderarea votului, pe baza lipsei de informaþii. În cele din urmã, rezultatul îl cunoaºteþi: 118 s-au exprimat pentru refacerea votului, 126 s-au exprimat împotrivã. A fost motivul pentru care am venit atunci cu cel de-al doilea amendament, ºi anume cu acela ca, totuºi, pentru a uºura sarcina bugetului ºi pentru ca anumite sume sã fie dirijate spre locurile unde sunt, într-adevãr, necesare, dispoziþiile sã se aplice, în cadrul Parlamentului, cu începere de la 1 noiembrie 2000.

Vreau sã vã spun... ca sã existe... Doamna deputat Paula Ivãnescu, ca sã existe totuºi... Nu aþi întrebat dumneavoastrã? Mã scuzaþi atunci.

Am propus aplicarea de la 1 noiembrie, pentru ca, totuºi, sã existe o perioadã de timp care ar fi dat posibilitatea Ministerului Finanþelor, pe de o parte, ca sumele acestea sã le dirijeze spre alte direcþii, iar la rectificarea care s-ar fi fãcut în noiembrie, sã se poatã aplica, într-adevãr, aceastã majorare.

## Domnilor colegi,

S-a fãcut aici o propunere de cãtre domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus, în sensul de a se introduce, dupã art. 12, un art. 12.1, în sensul cã prevederile alin. 4 ºi 5 nu se aplicã în anul 2000 pentru funcþiile de demnitate publicã.

Vreau sã vã spun cã aceastã propunere nu poate fi acceptatã. Legea bugetului de stat, fiind o lege temporarã, reglementãrile care sunt prevãzute la art. 12 alin. 4 ºi 5 nu pot fi decât tot temporare, potrivit principiului constituþional al anualitãþii bugetului. Deci aceste prevederi nu pot fi aplicate decât pânã la data de 31 decembrie. Nu se pot trece printr-o lege a bugetului anual niºte reglementãri pentru bugetul anului viitor. Sigur cã soluþia corectã ar fi ca acest text sã fie eliminat din cuprinsul legii.

Referitor la amendamentul pe care noi l-am fãcut cu privire la aplicarea legii, sunt total surprins, vã spun, în zece ani, de când mã învârt aici, în Parlament, sã constat cã douã comisii nu cunosc încã dispoziþiile regulamentare ºi constituþionale. Ce spun comisiile?! ”Urmãtoarele amendamente nu au fost analizate, întrucât comisiile reunite îºi declinã competenþa, pe motiv de neconstituþionalitateÒ.

## Domnilor,

Orice comisie, când primeºte un proiect de lege, fie anexe, fie proiectul ca atare, nu are decât douã posibilitãþi: sã admitã sau sã respingã, în mod motivat, amendamentul respectiv. Argumentaþia porneºte de la textul

constituþional, în sensul cã resursele financiare ale Camerelor sunt prevãzute în bugetele aprobate de acestea. Într-adevãr, Constituþia a instituit principiul autonomiei financiare a Camerelor. Acestea pot, în mod independent, sã-ºi stabileascã bugetele necesare activitãþilor pe care le desfãºoarã, dar tot Constituþia ºi Legea finanþelor publice spun cã aceste bugete, aprobate de fiecare Camerã, se transmit Guvernului pentru a fi integrate în bugetul general, care este apoi supus spre aprobare Parlamentului. Aºa cã Parlamentul este cel care se va pronunþa în legãturã cu amendamentele respective.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã constataþi cã dumneavoastrã trebuie sã urmaþi regulile procedurale. În primul rând, va trebui sã luaþi în discuþie amendamentul pe care comisiile l-au propus la anexa 3/2, anexa Senatului, în sensul cã se propune suplimentarea bugetului Senatului cu suma de 43,3 miliarde lei. Al doilea amendament pe care trebuie sã-l supuneþi votului este cel cu privire la data de aplicare a prevederilor art. 12 alin. 4 ºi 5, ºi al treilea amendament, cel care a fost propus de domnul deputat Ana Gheorghe, ca, din cuprinsul art. 16 alin. 10, sã se elimine sau sã fie redactat textul în mod pozitiv, în legãturã cu impozitele ºi taxele referitoare la veniturile extrabugetare.

Ca sã nu mai revin, în ceea ce priveºte anexa Camerei Deputaþilor, vreau sã vã atrag atenþia, domnule preºedinte, cã motivarea pe care o dã comisia pentru suplimentarea bugetului Camerei Deputaþilor cu 58 de miliarde lei nu este corectã. Se spune aºa: ”Motivare: pentru punerea de acord cu hotãrârea Camerei DeputaþilorÒ.

## Stimaþi colegi,

Camera Deputaþilor a adoptat la 20 martie Hotãrârea nr. 15, prin care bugetul Camerei a fost stabilit la 471.655.000.000 lei. Aceastã hotãrâre a fost transmisã Guvernului, care a înglobat-o în proiectul de lege ºi în anexa 3/3 ce a fost transmisã Parlamentului. Acum, ca urmare a amendamentului care a fost fãcut, se propune suplimentarea bugetului cu 58 de miliarde, lucru asupra cãruia Parlamentul va trebui sã se pronunþe. Deci lucrurile aºa stau, nu cã ar fi fost votat din partea Camerei Deputaþilor ºi acum încercãm, prin anexa 3/03, sã facem corelãrile respective. Bineînþeles cã vor fi supuse la vot, în succesiunea lor, ºi celelalte douã amendamente.

În final, eu consider cã firesc ar fi ca acest text sã fie eliminat total din lege, adicã art. 12 alin. 4 ºi 5. Dacã nu se va reuºi aceastã soluþie, noi ne vom menþine amendamentul propus în legãturã cu aplicarea acestor prevederi. Dupã ce vom vedea ºi votul care va fi exprimat de cãtre Parlament dacã, în acest moment, este cazul sã ne majorãm bugetul cu 58 de miliarde lei. În mãsura în care acest amendament nu va fi atât, sigur cã textul nu se va putea aplica din lipsã de bani.

Vã mulþumesc.

Csap— Iosif

#86336

## **Domnul Csap— Iosif:**

## Vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor,

Nu este vorba despre majorarea cheltuielilor alocate Senatului cu 42 de miliarde de lei. Nu este vorba despre acest lucru, pentru cã în data de 30 decembrie 1999 Senatul, printr-o hotãrâre, a adoptat un buget în valoare de 261 de miliarde.

În proiectul bugetului de stat pe anul 2000 au fost incluse numai 216 miliarde. Ministerul Finanþelor, de la sine putere, a modificat hotãrârea Senatului ºi nu a inclus în proiectul bugetului de stat cele 261 de miliarde.

În martie 2000, înainte de a începe dezbaterea proiectului bugetului de stat în comisii reunite, Senatul a adoptat o nouã hotãrâre, stabilind un buget de 253 de miliarde de lei. ªi în cadrul comisiei am solicitat, în repetate rânduri, includerea în bugetul statului a sumei care a fost hotãrâtã de Senat, pe baza Constituþiei ºi pe baza legii.

Deci, doamnelor ºi domnilor, este vorba despre respectarea Constituþiei, despre respectarea hotãrârii Senatului, care a fost publicatã ºi în ”Monitorul OficialÒ.

ªi, dacã îmi permiteþi, pentru cã mã simt obligat moral ºi pentru cã am votat de patru ori pânã acum pentru ajustarea indemnizaþiei demnitarilor la nivelul corespunzãtor, susþin ºi în faþa plenului, cu respect, cã nu-mi este ruºine de aceastã decizie, am votat din convingere, pentru eliminarea factorului de discriminare ºi pentru a respecta Constituþia ºi legile existente.

În momentul în care prin Ordonanþa 24 Guvernul a avut voinþa de a stabili un nou nivel de salarizare pentru cei care sunt numiþi în funcþii publice, altcineva nici nu are menirea de a ajusta salariile sau indemnizaþiile parlamentarului decât Parlamentul ºi refuz orice insinuare, ºi nu mã las îngenuncheat nici de cãtre presã, cînd trebuie sã apãr demnitatea parlamentarului ºi a Parlamentului ºi eliminarea discriminãrii în ceea ce priveºte aplicarea principiului universalitãþii ºi eliminarea discriminãrii.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Oliviu Gherman

#88684

## **Domnul Oliviu Gherman:**

În primul rând, cele 43 miliarde suplimentate de cãtre Senat nu s-au referit la salarizare, deci votul nu s-a referit, în acel moment, la salarizare.

Existã o întrebare care a fost pusã aici de cãtre domnul deputat Sassu ºi cãreia i s-a dat un rãspuns, cum se spune, ca la ºcoalã... Doi este mai mare decât unu, de altfel, lucru pe care noi îl ºtiam.

Ceea ce nu ºtiam, ºi la aceastã chestiune nu am primit rãspuns, dacã, în bugetul care a fost trimis anterior Ordonanþei nr. 24/30 martie 2000, au fost incluse prevederile ºi consecinþele Ordonanþei nr. 24?!

Asta este problema!... Pentru cã eu am senzaþia cã, în acest moment, dacã rãmânem pe aceastã variantã, de fapt, Ordonanþa nr. 24/30 martie 2000 nu are suport bugetar, deoarece bugetul a fost întocmit înaintea Ordonanþei nr. 24/30 martie 2000 ºi, ca atare, suportul bugetar nu avea de unde sã aparã, dacã lucrurile sunt corecte.

Deci sper cã nu spun lucruri cu care nu sunteþi de acord. Unu.

Doi. Trebuie sã fac o precizare. Sunt, aproximativ, 30Ð40 parlamentari din Parlamentul României faþã de care nutresc nu respect, nu simpatie, ci evlavie. Unul dintre aceºti parlamentari este domnul preºedinte Quintus. Vreau însã sã-i spun un lucru care este cât se poate de clar.

Dacã introducem acest amendament dupã art. 12, cred cã va trebui sã fim daþi la Guiness Book. ªi am sã spun de ce. Pentru cã în art. 12 se prevede ceva, pentru ca în art. 12 alin. 1 sã se prevadã altceva.

În clipa în care vom vota bugete pe cincinal merge. Când votãm bugete pe un an, nu merge. Or, dacã nu, vom ajunge în situaþia incredibilã cã ceea ce s-a votat Ñ ºi s-a spus cã nu am fost informat, nu am fost informat Ñ, ceea ce s-a supus la vot sã se revinã ºi a fost respins este introdus prin acest amendament.

Nu pot sã accept acest lucru, pentru cã acest amendament nu spune altceva decât cã 12 alin. 4 ºi alin. 5 nu se aplicã anul acesta.

Sã fim serioºi! 12 alin. 4 ºi 5, probabil, nici nu va exista anul viitor, deoarece aceastã chestiune nu va fi introdusã anul viitor.

Deci vreau sã fac aceste precizãri pentru care, sper, de data aceasta, fiind vorba de niºte lucruri de principiu, cred cã nu mã mai huiduiþi, aºa cum mi-aþi fãcut plãcerea la venire.

Vã mulþumesc.

Decebal-Traian Remeº

#91254

## Domnilor colegi,

Vã citesc din Ordonanþa nr. 24 din 30 martie 2000, art. 4: ”Salariile de bazã ºi indemnizaþiile de conducere pentru personalul contractual se stabilesc astfel încât, împreunã cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, sã se încadreze în fondurile alocate de la bugetul de statÒ.

Drept urmare, cu aceastã ordonanþã, cu grila nãscutã prin aceastã ordonanþã, oricare dintre ordonatorii de credite se poate încadra în cheltuielile cu personal alocate în buget.

În ultimã instanþã, existã o metodã, ºi nu trebuie uitatã: reducerea birocraþiei, adicã reducerea personalului.

Pentru a rãspunde întrebãrii domnului senator Gherman, de ce avem nevoie de alin. 4 ºi 5 ºi de ce avem nevoie de amendamentul propus de domnul preºedinte Quintus: spune la art. 9 în Legea nr. 154/1998 cã prin Legea bugetului de stat se stabileºte valoarea de referinþã universalã.

Acest lucru îl omisese Guvernul în momentul când a înaintat proiectul de buget. Acea valoare de referinþã ar fi putut fi stabilitã ºi nu ieºeam din prevederile Legii nr. 154, preluând exact aceleaºi cifre ºi în aceeaºi ordine de aºezare care fuseserã iniþial în Legea nr. 154.

ªi, pentru a mai preciza încã o datã cã Ordonanþa nr. 24 a lãsat pe dinafarã anumite categorii de personal, fac trimitere la ultimul articol, art. 15 al ordonanþei, care aratã toate anexele care se abrogã. Abrogarea începe cu anexa IV/1, ceea ce înseamnã cã anexa nr. 1, unde avem funcþiile de demnitate publicã alese ºi funcþiile de demnitate publicã numite, ºi funcþiile asimilate cu funcþiile de demnitate publicã, nu a fost abrogatã.

Anexa nr. 2, unde este Preºedinþia, Parlamentul, primãriile ºi consiliile, nu a fost abrogatã. Anexa II/1 este asta.

Anexa II/2, unde este Guvernul României, prim-ministrul, ministrul de stat, miniºtrii, secretari pânã la subsecretari de stat, Curtea Supremã de Justiþie, Parchetul, Curtea Constituþionalã, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, prefecturile, Secretariatul General al Guvernului, personalul de la Preºedinþie, nu a fost abrogatã.

ªi anexa nr. III, unde avem instituþiile publice din subordinea Guvernului, nu a fost abrogatã.

Drept urmare, domnilor colegi, amendamentele se împacã între ele, toate aºa cum au fost propuse în ordine. ªi, pentru a preciza, în final, am aici anexa Senatului, aºezatã, aºa cum a cerut-o Senatul, dupã ce amendamentul privind suplimentarea faþã de ceea ce, nu Ministerul Finanþelor, ci Guvernul, aºezase în proiectul bugetului, toatã suma de 43.257.000.000 este la cheltuieli de personal, din care salarii 30,9, C.A.S.-ul 8,6, Fondul pentru ºomaj 1,5 ºi Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate 2,2, iar la Camerã, dupã suplimentare, anexa a fost deterioratã. Suplimentarea este de 53 miliarde, pe cheltuieli personal de 75 miliarde ºi au diminuat cheltuielile de capital cu 22 miliarde. Probabil, plecând pe ideea aplicãrii grilelor din Ordonanþa nr. 24/30 martie 2000 ºi a grilei care se naºte pe anexele de la 1 la 3, dacã rãmân amendamentele de majorare, ºi majorarea valorii de referinþã sã meargã spre partea superioarã a grilei sau chiar la limita superioarã toate salariile.

Nicolae Popa

#125042

## **Domnul Nicolae Popa:**

Édoresc sã reafirm poziþia noastrã de respingere a filozofiei care a stat la baza elaborãrii acestui act legislativ fundamental.

Domnule Gavra, vã rog, puþinã decenþã ºi civilizaþie. În opinia noastrã, bugetul de stat exprimã în cel mai înalt grad esenþial modul în care puterea înþelege sã guverneze þara în perioada de aplicare a acestui buget de stat.

Este limpede cã bãtãlia pentru opþiunile incluse în acel document este, cu prioritate, de ordin politic ºi mai puþin o problemã de distribuþie a banului public. Lucrul cel mai grav care poate fi reproºat proiectului de buget este acela cã, practic, interzice orice speranþã privind revigorarea ºi relansarea economiei româneºti.

Noi considerãm cã bugetul de stat pe anul în curs este un produs confuz. El reprezintã o demonstraþie a neputinþei celor care exercitã puterea în stat de a aplica o politicã aptã sã rãspundã cu adevãrat imperativelor societãþii româneºti, ale populaþiei, în ansamblu, condamnatã sã suporte scãderea permanentã a nivelului de trai ca efect al politicii promovate de actuala coaliþie.

Expresia cea mai concludentã a acestei politici rãmâne însuºi bugetul de stat propus ºi votat de noi.

În consecinþa celor de mai sus, noi înþelegem sã ne disociem categoric de maniera în care a fost conceput ºi de prevederile bugetului de stat. Cu atât mai mult considerãm cã este justificatã atitudinea noastrã, cu cât propunerile ºi sugestiile formulate de parlamentarii noºtri au fost respinse în totalitate, majoritatea dovedind cã a transformat bugetul de stat într-o afacere politicã de grup ºi clientelã, opoziþiei fiindu-i refuzatã orice posibilitate de a exercita vreo influenþã asupra conþinutului proiectului legislativ în cauzã.

Astfel, doresc sã precizez cã parlamentarii noºtri au înaintat circa 30 de amendamente din care nici unul nu a fost acceptat.

Deºi am propus unele modificãri privind susþinerea unor sectoare prioritare ale economiei naþionale prin redistribuirea de la alte sectoare economice, orice propunere s-a izbit de refuzul glacial al majoritãþii parlamentarilor cu consecinþe extrem de periculoase pentru activitatea sectoarelor respective, ºi citez aici agricultura.

De asemenea, sumele obþinute din privatizarea societãþilor comerciale cu capital de stat ºi din recuperãrile A.V.A.B. de 10.000 de miliarde ºi folosirea acestora numai pentru rãscumpãrarea titlurilor de stat este o mãsurã antieconomicã ºi antireformistã ºi ea reprezintã un atentat grav la progresele de capitalizare a societãþilor comerciale.

Ioan Gavra

#128423

## **Domnul Ioan Gavra:**

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sigur cã referitor la ultima intervenþie a domnului deputat independent Popa Ñ ºi decenþa trebuie sã-i aparþinã Domniei sale ºi nu mie, pentru cã nu sunt parlamentari ai A.p.R. în Parlamentul României Ñ sã respectãm regulamentul ºi legile în vigoare.

Votul de astãzi al P.U.N.R., al celor douã grupuri parlamentare, a fost distributiv. Explicaþia este simplã. Au votat o parte din colegii mei de la Senat ºi Camera Deputaþilor pentru, întrucât li s-au acceptat amendamentele formulate la anumite segmente ale bugetului, o parte au dat un vot negativ pentru cã cea mai mare parte a amendamentelor pe care le-am propus noi în sensul creºterii sumelor alocate la agriculturã, la învãþãmânt ºi, mai ales, pentru inundaþii, nu s-au acceptat, iar o micã parte s-a abþinut de la vot pentru cã am considerat cã cele douã pãrþi ale grupurilor noastre parlamentare care au votat pentru ºi împotrivã trebuie sã se regãseascã ºi în aceastã exprimare a votului.

Astãzi, din pãcate, în salã s-au spus multe lucruri. Oportunismul ºi demagogia s-au afiºat în mod evident, cum spunea, într-o altã exprimare, domnul preºedinte de ºedinþã Ulm Spineanu.

Eu mã bucur cã ultimul coleg, domnul deputat independent Nicolae Popa, afirmã de la tribuna Parlamentului României cã Domniile lor, adicã deputaþii ºi senatorii independenþi care se regãsesc la un partid neparlamentar, sunt împotrivã.

O singurã chestiune, domnule deputat: ºi pentru dumneavoastrã ºi pentru cei de la dumneavoastrã care nu participã la lucrãrile Parlamentului, nu de astãzi, ci de luni de zile Ñ ºi sã intre ca moralitate mãcar pentru viitor Ñ ar fi bine sã nu vã mai abþineþi, nici sã votaþi împotrivã decât în momentul în care sunteþi prezenþi la lucrãri. Sunt la dumneavoastrã, ca ºi la alte grupuri parlamentare, deputaþi ºi senatori care nu sunt la ”fãrã frecvenþãÒ, sunt la distanþã de Parlamentul României, fac declaraþii în teritoriu ºi îºi iau banii actuali, nu sumele mãrite, fãrã a participa luni de zile la ºedinþele din Parlamentul României.

ªi atunci, întrebarea este urmãtoarea: cine este mai moral?

Cel care susþine Parlamentul sau cel care se adreseazã vehement de la distanþã, în legãturã cu Parlamentul, neºtiind ce se întâmplã în Parlamentul României?

Puþinã moralitate, demnitate ºi decenþã nu stricã nimãnui.

Vã mulþumesc frumos.

Smaranda Dobrescu

#131775

## **Doamna Smaranda Dobrescu:**

Épeste 400 de mii de pensionari s-au adãugat în 1991 celor 1,68 milioane pensionari cu limitã de vârstã ºi vechime completã existenþi la sfârºitul anului 1990, Ordinul nr. 50/1990 care a revizuit într-un sens foarte permisiv încadrarea în grupele I ºi II de muncã. S-a ajuns astfel ca numãrul salariaþilor încadraþi în grupele I ºi II de muncã, sã creascã de la 300.000 la sfârºitul anului 1989 la peste 2,3 milioane la sfârºitul anului 1998.

ªi, nu în ultimul rând, Legea nr. 2/1995 privind pensionarea anticipatã a permis ca persoanele cu vechime integralã în muncã care au beneficiat de ajutor de ºomaj ºi de alocaþie de sprijin sã poatã solicita înscrierea la pensie mai devreme.

ªi al treilea motiv, folosirea unor formule prea generoase pentru calculul pensiilor. Hotãrârea de Guvern nr. 565/1996 a schimbat modul de calcul al pensiilor, luând în considerare, dupã 1991, la calculul pensiei salariile individuale brute, sporurile cu caracter permanent ºi majorãrile rezultate din negocierea contractelor colective de muncã.

Pe de altã parte, creºterea repetatã a contribuþiei de asigurãri sociale a determinat efecte nedorite în economie. Fiscalitatea ridicatã a sporit costul factorului de producþie în muncã, încurajând munca la negru ºi evaziunea.

Reforma sistemului de pensii bazatã pe o diversificare a surselor de finanþare ºi pe introducerea administrãrii private a fondurilor de pensii urmãreºte ca, în urmãtorii 5 ani, nivelul contribuþiei de asigurãri sociale sã se reducã.

Totuºi, din 1997, deºi bugetul asigurãrilor sociale a înregistrat deficite, s-a îmbunãtãþit gradul de colectare a veniturilor.

Ordonanþa de urgenþã nr. 11/1996 a creat posibilitatea recuperãrii eºalonate a datoriilor ºi încasarea obligaþiilor curente.

În 1999, gradul de colectare a fost de 98,8% la C.A.S. ºi 93% la pensia suplimentarã.

În primul trimestru al anului 2000, gradul de colectare a fost de 92% la C.A.S. ºi 90% la pensia suplimentarã,

mai mic decât media anului trecut, dar mult mai bun decât în trimestrul I al anului trecut.

Conform execuþiei pe primul trimestru, în speranþa cã noile intrãri la pensie nu vor depãºi prognoza de 12.000 pe lunã ºi cã ceilalþi parametri referitori la salariul mediu pe economie, adicã 2.686.000, numãrul specialiºtilor, numãrul salariaþilor contribuabili, 4,7 milioane, grad de colectare de 80% se vor respecta, vor putea fi acoperite pensiile ºi celelalte drepturi de asigurãri sociale.

Guvernul a aprobat în ºedinþa din 18 aprilie hotãrârea privind recorelarea pensiilor de asigurãri sociale de stat. Aceastã hotãrâre are implicaþii ºi pentru bugetul asigurãrilor sociale.

Beneficiarii recorelãrii sunt: pensionarii pentru limitã de vârstã ºi vechime completã ale cãror pensii de asigurãri sociale s-au stabilit anterior anului 1998, pensionarii pentru limitã de vârstã ºi vechime incompletã, pensionarii de invaliditate gradul I, II ºi III ºi pensionarii beneficiari de pensie de urmaº ieºiþi la pensie înainte de 2000, înainte de 1999 pentru pensionarii de invaliditate gradul II.

Nu vor beneficia de recorelare pensionarii care la data de 1 mai 2000 au o pensie de asigurãri sociale de stat mai mare decât salariul mediu brut pe economie publicat de Comisia Naþionalã pentru Statisticã. În februarie 2000, salariul mediu brut pe economie a fost de 2.276.000 lei.

Pensionarii care, prin recorelare, obþin o pensie mai mare decât salariul mediu brut pe economie vor beneficia de o pensie egalã cu salariul mediu brut pe economie cunoscut la data de 1 mai 2000.

Pensiile pentru agricultori vor fi indexate printr-un alt act normativ care va fi emis pânã în luna iunie.

Mãrimea coeficientului de recorelare se stabileºte în funcþie de data ieºirii la pensie ºi tipul de pensie, astfel încât sã se asigure dupã recorelare un nivel al pensiei medii pentru limitã de vârstã ºi vechime completã de aproximativ 41% din salariul mediu brut prognozat pentru anul 2000, adicã 2.698.500 lei.

Pensia medie pentru limitã de vârstã ºi vechime completã dupã recorelare va fi de aproximativ 1.100.000 lei.

În acelºi timp, s-a avut în vedere, prin recorelare, sã se asigure pentru toate celelalte categorii de pensii un raport de înlocuire faþã de pensia pentru limitã de vârstã ºi vechime completã egal cu cel existent în 1990.

Am sã-mi permit sã nu mai citesc procentele de recorelare ºi etapele în care se va face aceasta, întrucât a fost destul de mediatizatã.

Aº vrea sã vã spun câteva cuvinte despre costul operaþiunii de recorelare.

Operaþiunea costã 3.087 miliarde de lei în anul 2000 ºi 7.167,1 miliarde lei în preþuri februarie 2000 pentru anul 2001.

Cheltuielile totale necesare în 2000 pentru plata pensiilor recorelate sunt de 44.226 miliarde lei.

În proiectul de buget pe 2000 este prevãzutã suma de 43.619 miliarde. Diferenþa de 607 miliarde, datoratã aplicãrii unui coeficient mai mare de recorelare decât cel care s-a avut în vedere la fundamentarea bugetului, va fi acoperitã prin realizarea de economii la urmãtoarele capitole: concedii medicale, 205 miliarde lei, indemnizaþii acordate conform Legii nr. 120/1997, 145 miliarde lei. Aceste economii le avem în vedere þinând cont de execuþia cheltuielilor la aceste capitole din primul trimestru. Cheltuieli cu viitoarea Casã naþionalã de pensii ºi asigurãri sociale din cauza întârzierii apariþiei acesteia cu douã luni, a promulgãrii legii de fapt, deci cheltuielile de capital vor fi mai mici cu 312 miliarde de lei, sume care vor fi direcþionate cãtre plata pensiilor.

Aceste economii însumeazã 662 miliarde lei, suficiente pentru a acoperi costurile recorelãrii pensiilor.

În plus, suntem hotãrâþi sã încasãm veniturile planificate prin încasarea de contribuþii de asigurãri sociale de la persoane care lucreazã exclusiv pe bazã de convenþii civile, asociaþi unici, manageri fãrã contract de management, comanditari, lucrãtori pe cont propriu care câºtigã cel puþin un sfert din salariul mediu pe economie ºi, prin aceastã mãsurã, prevedem un minim de încasat de 2.000 de miliarde prin introducerea imediat în platã, de la 1 mai, a acestor contribuþii.

Mai avem în vedere încasarea creanþelor bugetare prin valorificarea de cãtre Ministerul Finanþelor a acþiunilor dobândite de la unitãþile debitoare, reglementatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 269/1999 prin care sunt aplicate prevederile Ordonanþei nr. 11/1996, modificate prin Ordonanþa de urgenþã nr. 15/1998.

În proiectul de buget nu s-au luat în calcul recuperãrile de debite prin aceastã metodã, deoarece nu erau elemente de estimare.

Execuþia primului trimestru al anului a adus încasãri de 200 de miliarde.

Eliminarea fraudelor cauzate, uneori, de acordarea unor prestaþii nejustificat de mari pentru concedii de maternitate ºi pentru creºterea copilului pânã la vârsta de 2 ani, aº mai spune îmbunãtãþirea gradului de colectare, dar pe ceea ce s-a prognozat, execuþia pe primul trimestru a arãtat cã se poate conta pe veniturile prognozate.

Ne aºteptãm totodatã sã recuperãm mai uºor datoriile de la noii proprietari ai celor 64 de întreprinderi privatizate prin programul PSAL.

Daþi-mi voie sã spun doar câteva cuvinte despre proiectul bugetului fondului pentru plata ajutorului de ºomaj pe anul 2000.

Bugetul fondului pentru plata ajutorului de ºomaj pe anul 2000 a fost prevãzut cu venituri de 9.346 miliarde lei ºi cu cheltuieli de 9.499 miliarde de lei.

Deficitul de 153 miliarde lei se acoperã în întregime din excedentele neconsumate ale anilor anteriori.

Veniturile se constituie în proporþie de 90% din contribuþiile pe care, potrivit legii, angajatorii ºi salariaþii le datoreazã la fondul de ºomaj.

Se are în vedere o mai bunã colectare a acestor contribuþii, inclusiv prin intensificarea ºi creºterea eficienþei acþiunilor de control ale organelor specializate din Agenþia Naþionalã pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã ºi din Inspecþia muncii ºi, pe aceastã cale, recuperarea ºi a unor sume neachitate din anii anteriori.

În venituri este inclusã ºi suma de 645,8 miliarde, reprezentând sprijinul pe care-l acordã Uniunea Europeanã în cadrul programului pentru restructurarea întreprinderilor ºi reconversie profesionalã RICOP, adicã 28 milioane euro, respectiv 579 miliarde lei, precum ºi garantul furnizat de Olanda pentru finanþarea fondului de ºomaj, 8 milioane guldeni, evaluat la 66,8 miliarde.

Cheltuielile fondului de ºomaj sunt structurate astfel încât sã asigure o bunã corelare între mãsurile pasive de

protecþie socialã a ºomerilor ºi mãsurile active de combatere a ºomajului ºi de creºtere a gradului de ocupare.

Pentru plata ajutorului de ºomaj, a ajutorului de integrare ºi a alocaþiilor de sprijin s-au prevãzut 4.504 miliarde, iar pentru plãþi compensatorii, 3.142 miliarde.

Aceste cheltuieli însumate reprezintã 80,5% din totalul cheltuielilor prevãzute în buget.

În cadrul mãsurilor active pentru combaterea ºomajului, s-au prevãzut sume mai mari decât în anii trecuþi: pentru activitatea de calificare ºi recalificare a ºomerilor, 50 miliarde lei faþã de 28,6 miliarde în anul trecut; susþinerea financiarã a angajãrii de absolvenþi, 153 miliarde faþã de 66 miliarde anul trecut; pentru acordarea de credite în condiþii avantajoase, 150 miliarde lei faþã de 100 miliarde lei în 1999; pentru stimularea creãrii de locuri de muncã în condiþiile prevãzute de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 98 s-au alocat în acest an, pentru prima datã, 82,5 miliarde lei.

La acestea trebuie adãugate sumele care se cheltuiesc pentru susþinerea mãsurilor active din împrumutul acordat de Banca Mondialã, 34,8 miliarde, precum ºi suma cu aceeaºi destinaþie prevãzutã în programul RICOP, 9 miliarde euro.

Sumele prevãzute în buget pentru finanþarea mãsurilor active susþin o activitate bogatã ºi complexã prin care se realizeazã creºterea capacitãþii de adaptare a forþei de muncã la cerinþele pieþei muncii, stimularea angajatorilor pentru crearea de noi locuri de muncã, ocuparea temporarã a persoanelor aflate în ºomaj pentru executarea unor lucrãri de utilitate publicã ºi, nu în ultimul rând, dezvoltarea spiritului antreprenorial, îndrumarea ºi susþinerea celor care doresc sã iniþieze activitãþi pe cont propriu.

Noua lege de ocupare pe care Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale a elaborat-o ºi care se aflã, în prezent, în dezbaterea partenerilor sociali va oferi suportul juridic pentru accentuarea ºi diversificarea mãsurilor active ºi pentru reaºezarea sistemului mãsurilor de protecþie, fapt ce va contribui la o mai bunã structurare a acestui buget.

Construcþia bugetului fondului pentru plata ajutorului de ºomaj pe anul 2000 asigurã un echilibru financiar relativ fragil care poate fi asigurat numai dacã veniturile se vor realiza în volumul ºi cu ritmicitatea avute în vedere la fundamentarea bugetului, iar cheltuielile se vor efectua þinând seama de aceastã ritmicitate.

Execuþia bugetarã pe primele 3 luni ale acestui an confirmã aceste temeri, deoarece veniturile nu s-au realizat conform aºteptãrilor, iar unele cheltuieli Ñ cum sunt cele pentru ºomajul tehnic din industria de apãrare Ñ au epuizat circa douã treimi din resursele alocate corespunzãtoare trimestrului.

Vã mulþumesc pentru ascultare.

Dumitru Buzatu

#144404

## **Domnul Dumitru Buzatu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Întâi vreau sã vã asigur cã eram puþin derutat când m-aþi strigat la microfon pentru cã, ascultând pe doamna ministru Smaranda Dobrescu, am crezut, la începutul discursului sãu, cã vorbesc eu, ascultând aceste accente critice.

Dupã aceea mi-am revenit, dându-mi seama cã este vorba de o prognozã care va fi valabilã, probabil, în anul 2004.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe 2000 se dezbate în circumstanþe speciale, fiind ultimul buget pe care coaliþia C.D.R.ÐP.D.ÐU.D.M.R. îl înainteazã în discuþia Parlamentului.

Cu atât mai mult situaþia este specialã cu cât acest ultim buget al actualei coaliþii ºi al Guvernului condus de premierul Mugur Isãrescu poate fi interpretat ca un bilanþ, o sintezã a activitãþii pe care a desfãºurat-o pe durata celor 4 ani.

Bugetul asigurãrilor sociale este actul normativ cel mai important al actualei sesiuni parlamentare, pentru cã el este expresia cea mai elocventã a stãrii naþiunii, la momentul acesta. Dincolo de limbajul cifrelor greu de descifrat pentru nespecialiºti, aceastã lege ne aratã care va fi viaþa de zi cu zi a unei mari pãrþi din populaþia acestei þãri. Din nefericire pentru cei care aºteaptã cu sufletul la gurã votarea acestei legi, perspectiva ilustratã de acest buget este absolut descurajatoare. Pentru a

argumenta afirmaþiile fãcute, voi recurge la o scurtã analizã comparativã a situaþiei în care se aflã beneficiarii drepturilor de asigurãri sociale, luând ca bazã de referinþã bugetul asigurãrilor sociale din anul 1997. ªi, pentru a elimina din start orice interpretare maliþioasã a datelor pe care le voi prezenta, mã voi referi la cifrele prezentate de domnul Mircea Ciumara, ministrul finanþelor în acea vreme.

Pentru anul 1997, numãrul mediu de salariaþi, pentru care s-a plãtit contribuþia la asigurãri sociale de stat, era de 5,8 milioane persoane. Patru ani mai târziu, în 2000, numãrul mediu de salariaþi este de 4,3 milioane persoane. ªi atunci, cred eu cã apare fireascã urmãtoarea întrebare: cum explicã Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, prin reprezentanþii sãi, care, timp de patru ani, au þinut discursuri pe tema politicilor active în domeniul utilizãrii forþei de muncã, aceastã scãdere dramaticã a numãrului de locuri de muncã, care a transformat populaþia activã a României într-o populaþie descurajatã, care a renunþat, în cea mai mare parte, sã caute locuri de muncã în þarã. Atunci când vom avea rãspunsul la aceastã întrebare, vom putea ºti ºi de ce bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2000 a ajuns deficitar pe toate componentele sale. Dupã aceeaºi sursã, existau 3.750.000 de pensii de asigurãri sociale ºi 1.625.000 de pensionari agricultori. Patru ani mai târziu, numãrul pensionarilor de asigurãri sociale este de 4.234.500, iar al pensionarilor agricultori de 1.751.000. Urmeazã aceeaºi fireascã întrebare, pentru titularul Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale: cum poate rãspunde, altfel decât prin ridicare neputincioasã din umeri, la problema deteriorãrii masive a raportului dintre plãtitorii de contribuþii la sistemul asigurãrilor sociale ºi cel al beneficiarilor de pensii?

Lãsând la o parte aceste statistici reci, putem examina acum situaþia veniturilor acestor categorii sociale. În 1997, pensia medie era de 235.000 de lei, 235.158 lei, iar în 2000 este de 787.566 lei, de trei ori mai mare. În acelaºi timp, însã, indicele preþurilor de consum a crescut cu 572%, ceea ce a fãcut ca pensia realã sã scadã cu peste 25%. Pentru a asigura un minimum de trai decent, un pensionar avea nevoie de 272.000 de lei, în ianuarie 1997, iar în ianuarie 2000, el are nevoie de 1.560.000 de lei. Pensia medie este doar de 780.000 de lei. ªi acum, v-aº ruga sã îmi spuneþi dumneavoastrã, stimaþi colegi din coaliþia majoritarã, cum poate sã îºi asigure un minimum de trai decent o persoanã care nu are nici mãcar jumãtate din suma necesarã pentru a satisface nevoile cele mai presante de hranã, de îmbrãcãminte ºi locuinþã? Poate sã mai obþinem ceva bani prin liberalizarea liberului de schimb Ñ cum spunea domnul Diaconescu Ñ, altminteri nu se poate.

Iatã cum se explicã grija demagogicã pe care, în repetate rânduri, a arãtat-o atât domnul Emil Constantinescu, Preºedintele României, cât ºi doamna Smaranda Dobrescu de la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale faþã de recorelarea pensiilor din sistemul asigurãrilor sociale, ca sã nu mai vorbim de promisiunea de a aduce la nivelul acestora pensiile celor care au lucrat în agriculturã. În realitate, ceea ce îi preocupã pe actualii guvernanþi sunt cele peste 6 milioane de voturi ale pensionarilor ºi nu mizeria în care aceºtia se zbat. Din aceastã cauzã, propunerea Partidului Democraþiei Sociale din România de a fi suplimentat cu 4.000 de miliarde de lei bugetul asigurãrilor sociale de stat a fost respinsã în comisiile de specialitate, cu toate cã destinaþia acestei sume era de a acoperi cheltuielile pentru recorelarea pensiilor.

Cred cã ministrul muncii ºi protecþiei sociale a minþit, stimaþi colegi, la scenã deschisã, când s-a pronunþat ferm în legãturã cu recorelarea pensiilor ºi a mai dres busuiocul atunci când a început sã fabuleze pe tema unor împrumuturi externe, pe care Guvernul ar dori sã le contracteze în acest scop. ªi poate cã ar trebui sã ne informeze ce dobânzi vor plãti contribuabilii români, pentru aceste împrumuturi, în condiþiile în care riscul de þarã, anunþat de diferitele agenþii de rating, ne situeazã foarte aproape de Somalia?

Situaþia bugetului fondului pentru plata ajutorului de ºomaj este ºi mai dificilã, din douã puncte de vedere.

Dumitru Buzatu

#150119

Vã rog sã nu vã impacientaþi, stimaþi colegi, pentru cã deveniþi dezagreabili.

Numãrul mediu de salariaþi care contribuie la formarea fondului a scãzut, din 1997, cu 1,5 milioane de persoane, atingând o ratã oficialã a ºomajului de aproximativ 13% faþã de 6,7%, cât era la începutul anului de referinþã. În ianuarie acelaºi an, existau 755.000 de persoane care se aflau în plata ajutorului de ºomaj, alocaþiei de sprijin ºi a ajutorului de integrare profesionalã, iar acum, 1.200.000, la care se mai adaugã aproximativ 500.000 de persoane fãrã nici un venit, din care un numãr foarte mic primesc doar ajutoare ocazionale, rata realã a ºomajului depãºind, în acest fel, 17,2% din populaþia activã. Aceastã evoluþie negativã îºi va urma cursul ºi pe durata acestui an, fãrã a mai vorbi de scãderea puterii de cumpãrare a veniturilor pe care ºomerii actuali le obþin. Menþionez doar faptul cã alocaþia de sprijin pentru ºomerii de lungã duratã reprezintã doar 13,7% din venitul necesar pentru un minim de trai decent al unei persoane active. La începutul acestui an, erau înregistrate un numãr de 464.000 de persoane aflate în aceastã situaþie tragicã.

Cred oare, Ministerul Finanþelor ºi cel al Muncii ºi Protecþiei Sociale cã o persoanã, aflatã în plata alocaþiei de sprijin, va mai apuca sfârºitul acestui an, în condiþiile în care nivelul acestor prestaþii se va ridica la doar 253.567 lei lunar?

Trebuie sã înþelegem, din structura bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul acesta, cã titularii acestor ministere nu au nici un fel de neliniºti în legãturã cu soarta acestor oameni?

Sperãm ca la aceste întrebãri sã nu obþinem un rãspuns de genul: ”Pe mine mã întrebaþi?Ò, similar cu cel al premierului într-o dezbatere în faþa Camerei Deputaþilor. Dar pe cine, domnule prim-ministru? Pe cine, domnilor miniºtri, dacã nu pe dumneavoastrã? Nu a mai rãmas decât ca aceºti oameni, aflaþi în cea mai disperatã situaþie, sã se roage la bunul Dumnezeu pentru ca aceastã guvernare, instalatã în 1996 sub semnul marii schimbãri, sã disparã definitiv din politica româneascã.

Pentru a rãspunde la aceste întrebãri, ar trebui sã vedem care este filozofia actualului Guvern, folosindÉ

Dumitru Buzatu

#152327

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc foarte mult, stimaþi colegi.

Deci ar trebui sã vedem care este filozofia actualului Guvern, folosind o expresie predilectã a doamnei ministru Smaranda Dobrescu, în materie de buget al asigurãrilor sociale. În intervenþia Domniei sale la dezbaterile bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 1997, ne spunea, citez: ”Singura noutate este cã, pentru prima datã, în mod esenþial, fondul de ºomaj este orientat prin politici active spre crearea de noi locuri de muncãÒ. Nu vreau sã fac nici un fel de comentariu, în legãturã cu insuccesul politicii de acordare a plãþilor compensatorii, ci doar sã constatãm cã experienþa celor trei ani care au trecut de la aplicarea Ordonanþei nr. 9/1997 nu a dus, în nici un fel, la crearea de noi locuri de muncã. Cu toate acestea, ºi în anul acesta, iniþiatorul proiectului de lege ne propune sã cheltuim mai mult de o treime din bugetul fondului pentru a închide întreprinderi, în timp ce pentru punerea în aplicare a unor mãsuri active de combatere a ºomajului este prevãzutã suma de 13,5 miliarde lei ºi o sumã suplimentarã din ipotetice credite externe. Tot în acord cu aceastã filozofie pãguboasã, pentru acordarea de credite pentru întreprinzãtorii mici ºi mijlocii, care creeazã locuri de muncã, s-a prevãzut, doar 1,1% din buget. Nu pot sã spun acum decât: ”Halal filozofie a Guvernului!Ò

## Domnilor colegi,

În finalul acestei intervenþii, am sã vã rog sã nu vã chinuiþi sã daþi un rãspuns la aceste întrebãri, pentru cã, de fapt, rãspunsurile au fost date de-a lungul celor patru ani de guvernare, iar rezultatele se vãd, cu toatã strãduinþa actualului Guvern de a le cosmetiza.

Bugetul asigurãrilor sociale de stat pentru anul 2000 este un buget al sãrãciei, stimaþi colegi, un buget al disperãrii ºi un buget al pãcãlelilor pe care coaliþia majoritarã le practicã începând din 1997. Bilanþul implicit pe care îl conþine acest buget ne aratã cã, pe toate planurile, coaliþia ºi guvernele pe care, succesiv le-a susþinut, au eºuat, transformând România într-un câmp al suferinþei. Nu a mai rãmas, dupã pãrerea mea, de fãcut decât un ultim gest, de asumare a acestui eºec ºi de a cere scuze celor pe care i-au minþit, începând cu 1997.

Ion Mînzînã

#156572

ªi eu îmi cer scuze, domnule preºedinte.

Sigur, ca de fiecare datã, în ultimii trei ani, ne este dat sã ascultãm explicaþii, care de care mai fanteziste, o justificare a situaþiei insuportabile în care au ajuns toate categoriile de pensionari ºi ºomeri, explicaþii care ne demonstreazã, încã o datã, dacã mai e cazul, cã asistãm la o guvernare falimentarã a unei coaliþii care va lãsa în urmã doar distrugere ºi jaf generalizat. Dacã cineva ar avea inspiraþia sã studieze stenogramele de la ºedinþele Camerelor reunite în care s-au discutat bugetele de asigurãri sociale din anii anterior ar constata cã reprezentanþii partidelor aflate la guvernare anunþau, la fiecare proiect de buget dezbãtut, cã anul viitor lucrurile vor sta cu mult mai bine. Observ cã astãzi nici mãcar lucrul acesta nu ne este dat sã îl auzim. Cã aºa ceva nu s-a

întâmplat, se poate constata din analiza acestui proiect de buget.

Totuºi, susþinãtorii guvernamentali actuali se vor grãbi sã invoce, în sprijinul acestui proiect de buget, noua Hotãrâre a Guvernului cu privire la recorelarea pensiilor de stat, care are în vedere aducerea la nivelul unei pensii comune a tuturor pensiilor medii ale grupurilor de pensionari aflaþi în aceeaºi categorie, prezentând-o ca pe o mare realizare. Probabil vã aduceþi aminte cu toþii de celebrul ”Contract cu RomâniaÒ, în care C.D.R. se obliga sã respecte, cu stricteþe, obligaþiile pe care ºi le asuma, citez: ”în baza unor studii realiste, responsabile ºi îndelungateÒ. Ce ne este dat sã aflãm în ”Contractul de 200 de zileÒ privitor la pensionari, analizând pct. 4 al ”ContractuluiÒ: ”Pensiile þãranilor cooperatori vor reprezenta cel puþin jumãtate din salariul minim pe economieÒ, iar la pct. 8, citez: ”În 200 de zile, vor fi recalculate pensiile de asigurãri sociale, în funcþie de salariile medii corespunzãtoare profesiunii practicateÒ. Sã vii acum, la 3 ani ºi jumãtate de guvernare, ºi sã prezinþi aceastã recorelare ca pe o mare realizare este o chestiune ce þine mai mult de înºelãtorie decât de protecþie socialã. Pentru cã aceastã recorelare, este, de fapt, o indexare mascatã, ce aplicã coeficienþi diferiþi, în funcþie de mãrimea pensiei, nereuºind sã ºteargã diferenþele dintre drepturile unor cetãþeni, categorii de pensionari, cu vechime ºi contribuþie egale, a cãror stabilire a drepturilor s-a fãcut dupã reglementãri diferite. Aceastã aºa-zisã recorelare nu acoperã nici mãcar restanþa de 30% pentru anul 1999, neasiguratã prin indexãrile lunare la rata realã a inflaþiei.

La toate acestea putem adãuga faptul cã aceste recorelãri necesitã sume suplimentare, pe care actualul buget nu le poate acoperi, în timp ce ministerul acordã, fãrã discernãmânt, reeºalonãri pentru datornicii bugetului de asigurãri sociale.

În ceea ce priveºte fondul de ºomaj, situaþia este la fel de dramaticã, considerând cã deficitul înregistrat la fondul de ºomaj este mic, în comparaþie cu excedentele guvernãrii de pânã în 1996, care a dat o sumã suplimentarã de peste 2.500 de miliarde lei, ca dumneavoastrã acum sã încheiaþi bugete cu deficit.

Trebuie sã ne punem câteva întrebãri: cum Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale ºi-a propus ca, din totalul cheltuielilor privind plata ajutorului de ºomaj, doar 3% sã fie utilizat pentru mãsuri active? Chiar o mãsurã activã, preluatã ca fiind bunã ºi aplicatã înainte de 1996 Ñ ºi aici mã refer la acordarea de credite cu dobânzi preferenþiale pentru întreprinderile mici ºi mijlocii, care angajeazã personal din rândul ºomerilor Ñ, este tratatã superficial în actualul buget ºi nu ca o mare realizare, cum vrea sã ne spunã doamna ministru. Pentru cã, dacã luãm, prin comparaþie, bugetele din ultimii patru ani, putem constata cã în 1997 s-au alocat 155,5 miliarde lei, chiar dacã din aceºtia s-a utilizat doar o micã parte Ñ am spune noi, datoritã unor greºeli ce þin de aplicarea acestei mãsuri Ñ, în 1998 s-au alocat 80 de miliarde lei, în 1990, 100 de miliarde lei ºi venim în anul 2000 sã alocãm doar 150 de miliarde lei. Aici, existã douã explicaþii: prima ar fi incapacitatea ministerului ºi a Agenþiei Naþionale de Ocupare ºi Formare Profesionalã de a pune în practicã aceastã mãsurã activã, sau dumneavoastrã consideraþi cã 150 de miliarde lei, cât aþi alo- cat în 1997, este egal tot cu 150 de miliarde alocaþi în 2000? Se alocã doar 45,9% miliarde lei pentru calificarerecalificare, aceasta pentru un numãr de ºomeri ce depãºeºte un milion, de beneficiari de dreptul de ajutor de ºomaj, alocaþie de sprijin ºi ajutor de integrare profesionalã. Lucrul acesta ne demonstreazã cã nici acum, în ceasul al 12-lea, guvernanþii nu pun mare preþ pe reconversia profesionalã a personalului disponibilizat. Tratarea total neprofesionalã a unor situaþii deosebit de delicate, mã refer la cei ce ºi-au pierdut locul de muncã, poate crea situaþii limitã de tipul celor din Valea Jiului, în toate localitãþile þãrii.

Doamnelor ºi domnilor,

Prezentul proiect de buget nu prezintã nici o îmbunãtãþire faþã de legile care au fost votate în anii anteriori. Din pãcate, el este mai mult un instrument ce accentueazã starea de sãrãcie generalã pentru categoriile cele mai defavorizate.

Ca urmare, Grupurile parlamentare din Senat ºi Camera Deputaþilor ale Partidului România Mare vor vota împotriva acestui proiect de buget.

Vã mulþumesc.

Acsinte Gaspar

#162912

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Deci, facem prezenþa colegilor deputaþi. Achimescu Victor-ªtefan absent Aferãriþei Constantin absent Afrãsinei Viorica prezentã Albu Alexandru absent Albu Gheorghe absent

|Alecu Aurelian Paul|absent| |---|---| |Ana Gheorghe (DB)|absent| |Ana Gheorghe (HD)|prezent| |Andrei Gheorghe|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentã| |Antal Istv‡n|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Argeºanu Valentin|absent| |Arghezi Mitzura Domnica|prezentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Asztalos Ferenc|absent| |Avramescu Constantin-Gheorghe|prezent| |Baban ªtefan|prezent| |Babiaº Iohan-Peter|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|prezent| |Badea Alexandru Ioan|absent| |Bara Radu-Liviu|absent| |B‡r‡nyi Francisc|absent| |Barbaresso Emanoil-Dan|absent| |Barbãroºie Victor|absent| |Barde Tãnase|absent| |Bartoº Daniela|prezentã| |Bãbãlãu Constantin Bãlãeþ Miticã Bãsescu Traian Becsek-Garda Dezideriu Coloman Bejinariu Petru Berceanu Radu Mircea Berci Vasile Berciu Ion Biriº Anamaria Mihaela Birtalan çkos Bivolaru Gabriel Bivolaru Ioan Boda Iosif Bšndi Gyšngyike Boºtinaru Victor Bot Octavian Botescu Ion Bran Vasile Brezniceanu Alexandru Bud Nicolae Buga Florea Bujor Liviu Burlacu Viorel Buruianã-Aprodu Daniela Buzatu Dumitru Calimente Mihãiþã Cazacu Vasile-Mircea|prezent absent absent prezent prezent absent absent absent prezentã absent absent absent absent prezentã absent absent prezent absent prezent absent prezent absent absent absentã prezent absent absent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard Cândea Vasile|prezent absent| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|prezent| |Chichiºan Miron Chiliman Andrei-Ioan|prezent prezent| |Chiriac Mihai|absent| |Ciontu Corneliu|prezent| |Ciumara Mircea|absent| |Cîrstoiu Ion|prezent| |Cojocaru Radu-Spiridon|absent| |Constantinescu Dan|prezent| |Corâci Ioan-Cezar|absent|Haºotti Puiu|absent| |---|---|---|---| |Corniþã Ion|prezent|Hilote Eugen-Gheorghe|prezent| |Cosma Liviu-Ovidiu|absent|Hlinschi Mihai|prezent| |Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent|Honcescu Ion|absent| |Cotrutz Constantin Eremia|absent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Cristea Gheorghe|prezent|Iacob Elena|prezentã| |Cristea Marin|prezent|Ianculescu Marian|prezent| |Cunescu Sergiu|prezent|Ifrim Dumitru|prezent| |Dan Marþian|prezent|Igna Ioan|prezent| |Dan Matei-Agathon|absent|Ignat ªtefan|prezent| |Darie Simion|prezent|Iliescu Valentin-Adrian|absent| |Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent|Ionescu Alexandru|absent| |Dãnilã Vasile|prezent|Ionescu Anton|absent| |Decusearã Jean|absent|Ionescu Bogdan|absent| |Dejeu Gavril|prezent|Ionescu Constantin|absent| |Diaconescu Ion|prezent|Ionescu-Galbeni Niculae|| |Dimitriu Sorin Petre|absent|Vasile Constantin|absent| |Dîrstaru Dorin|absent|Ionescu Gheorghe|prezent| |Dobre Traian|absent|Ionescu Marina|absentã| |Dobrescu Smaranda|prezentã|Ionescu Nicolae|prezent| |Dorian Dorel|absent|Ioniþã Mihail-Gabriel|absent| |Dorin Mihai|absent|Ioniþã Nicu|absent| |Dragoº Iuliu Liviu|absent|Iorga Leonida Lari|absentã| |Dragu George|absent|Iorgulescu Adrian|absent| |Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|absent|Irimescu Haralambie|prezent| |Drecin Mihai Dorin|prezent|Ivãnescu Paula Maria|prezentã| |Drumen Constantin|absent|Jurcan Dorel|prezent| |Dugulescu Petru|prezent|Jurcã Teodor|prezent| |Dumitraºcu Laurenþiu|absent|Kakasi Alexandru|absent| |Dumitrean Bazil|prezent|Kelemen Atilla BŽla Ladislau|absent| |Dumitrescu Bãlan Marilena|absentã|Kerekes K‡roly|absent| |Dumitrescu Paul Adrian|absent|K—nya-Hamar Alexandru|prezent| |Dumitriu Hunea Carmen|absentã|Kovacs Carol-Emil|absent| |Duþu Ion|absent|Kov‡cs Csaba-Tiberiu|prezent| |Elek Barna|absent|Lazia Ion|absent| |Enache Marian|absent|Lãdariu Lazãr|prezent| |Enescu Ion|prezent|Lãpuºan Alexandru|absent| |Fenoghen Sevastian|absent|Leonãchescu Nicolae|prezent| |Filipescu Ileana|prezentã|Lepºa Sorin Victor|absent| |Furo Iuliu Ioan|prezent|Lixãndroiu Viorel|absent| |Galic Lia-Andreia|absentã|Lupu Vasile|prezent| |Gaspar Acsinte|prezent|Macarie Sergiu|prezent| |Gavra Ioan|prezent|Manole Odisei|absent| |Gavrilaº Teodor|absent|Manolescu Oana|prezentã| |Gazi Gherasim|prezent|Marin Gheorghe|absent| |Georgescu Florin|absent|Marineci Ionel|absent| |Gheciu Radu-Sever-Cristian|prezent|Marinescu Ioan-Sorin|prezent| |Gheorghe Valeriu|absent|M‡rton çrp‡d-Francisc|prezent| |Gheorghiof Titu-Nicolae|absent|Matei Lucian Ion|prezent| |Gheorghiu Adrian|prezent|Matei Vasile|absent| |Gheorghiu Mihai|absent|M‡tis Eugen|prezent| |Gherasim Ion-Andrei|prezent|Mazãre Radu ªtefan|absent| |Ghidãu Radu|absent|Mândroviceanu Vasile|absent| |Ghiga Vasile|absent|Mânea Radu|prezent| |Giurescu Ion|prezent|Mera Alexandru-Liviu|absent| |Glãvan ªtefan|absent|Meºca Sever|absent| |Godja Petru|absent|Miclãuº Vasile|prezent| |Grãdinaru Nicolae|prezent|Micle Ulpiu-Radu|absent| |Grigoraº Neculai|prezent|Mihãilescu Petru-ªerban|absent| |Grigoriu Mihai|absent|Mihu Victor Traian|absent| |Groza Nicolae|prezent|Miloº Aurel|absent| |Gvozdenovici Slavomir|absent|Mitrea Miron-Tudor|prezent|

## 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58

|Mogoº Ion|prezent|Popa Mihai-Ioan|absent| |---|---|---|---| |Moiceanu Constantin|prezent|Popa Neculai|prezent| |Moldovan Petre|prezent|Popa ªtefan|prezent| |Moldoveanu Eugenia|prezentã|Popa Virgil|absent| |Morariu Teodor-Gheorghe|prezent|Popescu-Bejat ªtefan|absent| |Moroianu Geamãn Adrian Tudor|absent|Popescu Dan-Ioan|absent| |Moucha Romulus-Ion|absent|Popescu Dumitru|prezent| |Munteanu Ion|absent|Popescu Emil-Teodor|absent| |Mureºan Ioan|absent|Popescu Irineu|absent| |Musca Monica Octavia|absentã|Popescu-Tãriceanu Cãlin|| |Nagy ªtefan|prezent|Constantin Anton|absent| |Naidin Petre|prezent|Priceputu Laurenþiu|prezent| |Nanu Romeo|absent|Protopopescu Cornel|absent| |Nãstase Adrian|absent|Putin Emil-Livius-Nicolae|prezent| |Neacºu Ilie|absent|Puwak Hildegard|prezentã| |Neagu Romulus|absent|Radu Alexandru-Dumitru|absent| |Neagu Victor|absent|Radu Elena Cornelia Gabriela|prezentã| |Negoiþã Gheorghe-Liviu|absent|R‡duly R—bert K‡lm‡n|prezent| |Negrãu Mircea|absent|Raica Florica Rãdiþã|prezentã| |Nica Dan|absent|Raicu Romulus|absent| |Nicã Mihail|prezent|R‡kcozi Ludovic|absent| |Nichita Dan Gabriel|prezent|Rãdulescu Cristian|prezent| |Nicolae Jianu|prezent|Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban|absent| |Nicolaiciuc Vichentie|prezent|Rânja Traian|absent| |Nicolescu Mihai|prezent|Remeº Decebal-Traian|prezent| |Nicolicea Eugen|absent|Rizescu Sergiu-George|prezent| |Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae|absent|Roºca Ioan|prezent| |Nistor Vasile|absent|Rotaru Dumitru|prezent| |Noica Nicolae|absent|Roman Ioan|prezent| |Oanã Gheorghe|absent|Ruse Corneliu Constantin|absent| |Oltean Ioan|absent|Sabãu Traian|absent| |Onaca Dorel Constantin|absent|Sandu Alecu|absent| |Opriº Constantin Remus|absent|Sandu Dumitru|absent| |Osman Fedbi|prezent|Sandu Florentin Ion|absent| |Palade Dan|prezent|Sassu Alexandru|absent| |Pambuccian Varujan|absent|Sãndulescu Aureliu Emil|absent| |Paneº Iosif|absent|Sârbu Marian|prezent| |Panteliuc Vasile|prezent|Secarã Gheorghe|prezent| |Pantiº Sorin|absent|Serac Florian|absent| |Papuc Aurel Constantin|prezent|Severin Adrian|absent| |Partal Petre|prezent|Simedru Dan Coriolan|prezent| |Paºcu Ioan Mircea|absent|Sireþeanu Mihail|absent| |Pavel Vasile|prezent|Sonea Ioan|absent| |Pavelescu Claudiu Costel|prezent|Spãtaru Liviu|absent| |Pãcurariu Iuliu|absent|Spiridon Didi|prezent| |Pãunescu Costel|prezent|Stan Vasile|absent| |Pârgaru Ion|prezent|Stanca Teodor|prezent| |Pâslaru Dumitru|absent|Stanciu Anghel|prezent| |PŽcsi Francisc|prezent|Stãnescu Alexandru|absent| |Pereº Alexandru|prezent|Stãnescu Mihai-Sorin|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|absent|Stoica Valeria Mariana|prezentã| |Petrescu Silviu|prezent|Stoica Valeriu|absent| |Petrescu Virgil|prezent|Sturza Popovici Cornel|prezent| |Petreu Liviu|absent|SzŽkely Ervin-Zolt‡n|absent| |Pintea Ioan|absent|Szil‡gyi Zsolt|prezent| |Piþigoi Barbu|prezent|ªaganai Nusfet|prezent| |Podaru Dumitru Teodor|prezent|ªerban George|absent| |Pop Iftene|absent|ªtefãnoiu Luca|absent| |Pop Leon|prezent|ªteolea Petru|absent| |Pop Viorel|absent|Tabãrã Valeriu|prezent| |Popa Daniela|absentã|Tamas Sandor|absent| |Popa Ioan Aron|absent|Tarna Gheorghe|absent| Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Teculescu Constantin absent Tokay Gheorghe absent Trifu Romeo Marius absent Tudor Marcu absent Tudose Nicolae-Florin absent Þepelea Gabriel prezent Þocu Iulian-Costel absent Þurlea Petre absent Udrea Florian absent Vajda Francisc-Atila absent Valeca ªerban Constantin prezent Varga Attila absent Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin prezent Vãsioiu Horia absent Vataman Dorin prezent Vâlceanu Gheorghe absent Vâlcu Mircea prezent Vetiºanu Vasile absent Vida Iuliu prezent Vida-Simiti Ioan prezent Videanu Adriean absent Vilãu Adrian-Ioan absent Vintilã Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai absent Viþelar Bogdan absent Voicu Mãdãlin absent Weber Ernest-Otto absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent

Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Buruianã Florin absent Teculescu Constantin absent Caraman Petru prezent Tokay Gheorghe absent Cataramã Viorel absent Trifu Romeo Marius absent Cãncescu Aristotel Adrian absent Tudor Marcu absent Câmpean Teodor absent Tudose Nicolae-Florin absent Cârciumaru Ion absent Þepelea Gabriel prezent Cerveni Niculae absent Þocu Iulian-Costel absent Chiriacescu Sergiu absent Þurlea Petre absent Ciurtin Costicã absent Udrea Florian absent Clonaru Victor absent Vajda Francisc-Atila absent Cotarcea Haralambie absent Valeca ªerban Constantin prezent Cozmâncã Octav absent Varga Attila absent Crecan Augustin absent Vasilescu Nicolae absent Creþu Ioan absent Vasilescu Valentin prezent Csap— Iosif prezent Vãsioiu Horia absent Dide Nicolae absent Vataman Dorin prezent Dima Emil absent Vâlceanu Gheorghe absent Dobrescu Rãsvan prezent Vâlcu Mircea prezent Dobrescu Vasile prezent Vetiºanu Vasile absent Drãgulescu ªtefan Iosif absent Vida Iuliu prezent Dumitraºcu Gheorghe absent Dumitrescu Cristian Sorin absent Vida-Simiti Ioan prezent Dumitrescu Ticu Constantin absent Videanu Adriean absent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Vilãu Adrian-Ioan absent Vintilã Dumitru Mugurel absent Fãniþã Triþã absent Feldman Radu Alexandru absent Vitcu Mihai absent Viþelar Bogdan absent Frunda Gyšrgy absent Voicu Mãdãlin absent Fuior Victor prezent Gabrielescu Valentin Corneliu absent Weber Ernest-Otto absent Gaita Doru absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Gavaliugov Corneliu Dorin absent **Domnul Acsinte Gaspar:** Gãvãnescu Vicenþiu absent Gheorghiu Costel absent S-a terminat, domnule preºedinte, apelul la Camera Gherman Oliviu absent Deputaþilor. Vã rog sã treacã la apel Senatul. Ghiþiu Paul absent **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:** Glodean Voicu Valentin absent Hajdœ MenyhŽrt G‡bor prezent Achim George absent Hauca Teodor absent Aichimoaie Ionel absent Huidu Dumitru absent Alexandru Nicolae absent Ilie Aurel Constantin absent Apostolache Victor absent Ilie ªtefan absent Ardelean Ioan prezent Iliescu Ion absent Avarvarei Ioan absent Ion Vasile absent Avram Gheorghe absent Ionescu Cazimir Benedict absent Badea Dumitru absent Ionescu-Quintus Mircea absent Badea Nelu absent Juravlea Petru prezent Baras Ioan absent Lãzãrescu Amedeu Dan absent Bãdiceanu Nistor absent Lšrinczi Iuliu absent Bãdulescu Doru Laurian absent Maior Liviu absent Bãlãnescu Mihail absent Marcu Ion absent Blaga Vasile absent Marin Dan Stelian absent Bleahu Marcian-David absent Marinescu Voinea Bogdan absent Blejan Constantin prezent Mark— BŽla absent Bogdan Florin prezent Matetovici Mihai absent Boiangiu Cornel prezent Meleºcanu Teodor Viorel absent Boilã Matei absent Mînzînã Ion prezent Bold Ion prezent Moisin Ioan prezent Brânzan Emilian absent Mortun Alexandru Ioan absent Bucur Corneliu Ioan absent MŸller Constantin absent Bunduc Gheorghe prezent NŽmeth Csaba absent Burghelea Ioan absent Nicolaescu Sergiu absent Burtea Marcu absent Nicolai Marin prezent

S-a terminat, domnule preºedinte, apelul la Camera Deputaþilor. Vã rog sã treacã la apel Senatul.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58

Ninosu Petre absent Ulici Laurenþiu absent Oprea Andreiu absent Ungureanu Vasile prezent Opriº Octavian absent Vasile Radu absent Paleologu Alexandru absent Vasiliu Constantin Dan absent Panã Viorel Marian absent Vasiliu Eugen prezent Paºca Liviu Titus prezent Vãcaru Vasile absent Pãcuraru Paul absent Vãcãroiu Nicolae absent Pãtru Nicolae absent Verest—y Attila absent Pãvãlaºcu Gheorghe absent Vladislav Tiberiu absent Petrescu Mihai prezent Vornicu Sorin Adrian absent Plãticã-Vidovici Ilie absent Vosganian Varujan absent Pop Ioan Sabin absent Zavici Nicolae absent Pop Stelian Alexandru absent Popa Mircea Ioan absent **Domnul Acsinte Gaspar:** Popa Virgil prezent Domnule preºedinte, Popescu Dan Mircea prezent În urma apelului nominal, din 343 de deputaþi au Popescu Virgil prezent rãspuns la apel 154. În atare împrejurare, nu existã cvoPopovici Alexandru prezent rumul pentru desfãºurarea lucrãrilor în continuare, indifePrahase Ioan Mircea absent rent de rezultatul care iese de la Senat, dar e bine sã Preda Elena absent fie anunþat ºi rezultatul acela. Preda Florea absent Predescu Ion absent **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:** Predilã Marin absent Domnilor colegi, Prisãcaru Ghiorghi prezent Vãd cã domnul deputat Gaspar mi-a luat-o repede Pruteanu George-Mihail absent înainte. Ce sã facem? Ne întrerupem aici, mâine la ora Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent 9,00 continuãm. Senatorii câþi sunt? 154 de deputaþiÉ Roman Petre absent Câþi suntem la Senat? Toþi suntem 143. Sava Constantin absent **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:** Sãndulescu ªerban absent Secrieru Dinu absent 29 de senatori prezenþi. Seres DŽnes prezent Sersea Nicolae prezent **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:** Solcanu Ion absent 29? Deci 183 suntem în salã. Vã mulþumesc cã dumSpineanu Ulm Nicolae prezent neavoastrã aþi înþeles dorinþa de a fi terminat azi mãcar Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã cele douã bugete. Ne vedem mâine la ora 9,00 cu proSzab— K‡roly-Ferenc absent gramul numai de o jumãtate de zi. Dupã care, nu ºtiu, ªtefan Viorel absent Senatul va lucra în plen, dupã amiazã, nu ºtiu programul ªtireanu Octavian absent Camerei. Nu! Pentru cã tot programul a alunecat, în Tambozi Justin absent funcþie de modul în care au mers sesiunile Camerelor Tãrãcilã Doru Ioan absent reunite. Îmi pare foarte rãu, deºi am atras atenþia de la Timofte Alexandru-Radu absent bun început. Acum puteam avea ºi al doilea buget termiTocaci Emil absent nat.

Cuprins

Stenograma

Aprobarea programului de lucru al ºedinþei

Dezbaterea proiectului Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2000 (Dezbateri generale, adoptarea titlului legii ºi a art. 1, 2.)