Dumitru Codreanu

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã atâta cutremur de Vrancea vin ºi eu sã vã prezint câteva fenomene care duc la aceste cutremure.

Stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este bine cunoscut faptul cã statul, respectiv Guvernul, are veniturile asigurate în mare parte din taxe ºi impozite. Având doar aceste surse stabile statul recurge la tot felul de modalitãþi de a nãscoci noi ºi noi taxe, noi ºi noi impozite, de a le majora, de a le spori, de a gãsi noi forme prin care sã se realizeze, pe de o parte, o discutabilã sporire, iar, pe de altã parte, provocând nemulþumirea populaþiei, care adeseori confundã Guvernul cu o stãpânire plinã de adversitate.

Iatã de ce mã întreb cum de statul nu deþine surse de venituri, aºa cum a mai avut, ºi nu mã refer la timpurile când totul era în mâna statului, ci la perioade anterioare acestora.

Doresc sã reamintesc, de exemplu, cã în Constituþia din 1866 ºi în cea din 1923 statul ºi-a atribuit sursele de venituri proprii prin aplicarea acestor monopoluri de stat asupra alcoolului ºi tutunului, gãsind, fireºte, ºi alþi indici privind modul în care statul îºi cultivã mijloacele bugetare, dar ne oprim numai la monopolul alcoolului ºi pun întrebarea: de ce statul român nu a menþinut acest monopol, ca formã de procurare a veniturilor ºi ca o garanþie de control a consumului exagerat ºi nesãnãtos pentru populaþie?

Ridic aceastã problemã întrucât producerea alcoolului, pulsaþiile acestor industrii ºi alte elemente din sectorul industriei alcoolului se desfãºoarã în dezordine, în anormal, în ilegalitate.

La Botoºani, de exemplu, doar acþionându-se un pic mai exigent de cãtre organele de ordine ºi justiþie, s-au constatat escrocherii ºi pagube de miliarde aduse statului, s-au dezvãluit complicitãþi ale organelor de poliþie, s-au efectuat arestãri ºi lumea aºteaptã gãsirea ºi a altor vinovaþi.

Extrapolând aceastã situaþie la nivelul întregii þãri constatãm proporþii înspãimântãtoare ale fenomenului corupþiei, favorizate de piaþa alcoolului. Se bãnuiesc ºi se gãsesc asocieri de tipul criminalitãþii economice, se depisteazã complicitatea organelor de poliþie cu mafia alcoolului.

Pentru a pune punctul pe i, faptul cã statul se autodezmoºteneºte în privinþa unor monopoluri provoacã ample ºi continui corupþii ale clasei politice ºi chiar în rândul patronatelor. Este suficient sã amintim cazul ”Þigareta IÒ Ñ ”Þigareta IIÒ, de acuzele aduse unor personalitãþi ca Spiroiu, Truþulescu, Dragoº Constantinescu ºi alþii. Foarte mulþi ºi de diferite coloraturi politice au supt lapte ºi miere din producerea alcoolului ºi tutunului, în absenþa monopolului statului în acest domeniu. Sunt sigur cã Guvernul este deranjat de orice eventualitate a unei greve fiscale din partea patronatului din domeniul producþiei de tutun, de alcool ºi altele. Pe de altã parte, este sigur cã Guvernul nu va fi niciodatã încântat ºi de aceea, pe drept cuvânt, de faptul cã la orice modificare de accize patronatul alcoolului reacþioneazã prin majorãri de preþuri care se repercuteazã în creºterea preþurilor în magazine, provocând nemulþumirea masei consumatorilor. Deci, cu toate cã pare desuet, un monopol de stat asupra alcoolului are douã raþiuni indiscutabile: 1) venitul pentru stat; 2) asanare economicã ºi moralã, cu evitarea unor tentaþii de implicare în mafia alcoolului a unor personalitãþi publice ºi nu numai.