Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„: îCercetarea agricol„ rom‚neasc„ — Óncotro?“
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Dup„ evenimentele din decembrie ’89, cercetarea agricol„ rom‚neasc„ este Ón continu„ schimbare ∫i reorganizare, dar, mai ales, dup„ apari˛ia Legii nr. 1/2000. Œn asemenea condi˛ii, s-a Óncercat promovarea Ón Parlamentul Rom‚niei a unei legi prin care cercetarea s„ Ónt„reasc„ stabilitatea organizatoric„, proprietatea patrimonial„ ∫i desf„∫urarea Ón bune condi˛ii a programelor de cercetare ∫i dezvoltare.
A∫a se face c„, Ón urm„ cu un an, la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ din Senat, a fost promovat pentru dezbatere proiectul de lege intitulat Legea Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice, lege care, dup„ ce cei de la academie, Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, A.D.S., av‚nd majoritatea informa˛iilor interne ∫i externe vizavi de cercetarea agricol„, s-a purces la dezbaterea ∫i amendarea respectivului proiect de lege, Óntocmindu-i-se raport favorabil. S-a considerat la acel moment, din partea tuturor p„r˛ilor implicate Ón dezbatere, c„ s-a f„cut o treab„ bun„, c„ cercetarea agricol„ rom‚neasc„ are un cadru legal de func˛ionare. Raportul comisiei a fost Óntocmit, cu toate amendamentele acceptate de c„tre cei implica˛i — academie, minister, A.D.S. — ∫i a fost prezentat Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare pentru avizare. P‚n„ aici totul bine, numai c„ la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare, tot cu aceia∫i reprezentan˛i ai academiei, ministerului ∫i A.D.S.-ului, proiectul de lege a fost modificat ∫i amendat cu peste 80%, probabil pentru anumite interese.
™i atunci Óntreb ∫i v„ Óntreb: c‚nd au fost serio∫i cei de la institu˛iile interesate? La Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ sau la cea pentru Ónv„˛„m‚nt?
V„ reamintesc, stimate colege ∫i stima˛i colegi, c„ o propunere legislativ„, care este modificat„ Ón propor˛ie de peste 80% Ón timpul dezbaterilor, indiferent de comisie, conform Legii nr. 24/2000 trebuie s„ fie promovat„ din nou Ón cele dou„ Camere ale Parlamentului, lucru care nu s-a Ónt‚mplat.
S-au Óntrunit cele dou„ comisii din Senat, au dezb„tut propunerea legislativ„, unii au votat, al˛ii nu, ∫i Ón cele din urm„ a ap„rut Legea nr. 290/2003, lege care, a∫a cum a fost aten˛ionat ∫i de la Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, A.D.S ∫i academie, nu a putut func˛iona Ón teritoriu.
Œn asemenea condi˛ii, tot reprezentan˛ii institu˛iilor mai sus amintite au venit cu propunerea de modificare a Legii nr. 290/2003 prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 78/2003, prin care se dore∫te remedierea neajunsurilor Legii nr. 290/2003 cu modificarea anexelor ce Ónso˛esc legea, probabil sub influen˛a anumitor presiuni politice.
™i pentru a demonstra c„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 78/2003 a fost emis„ nu numai pentru Ómbun„t„˛irea Legii nr. 290/2003, ci ∫i pentru a satisface anumite dorin˛e politice ale unora din partidul de guvern„m‚nt ∫i nu numai, voi prezenta c‚teva aspecte.
Profit‚nd de ocazia c„ titularul Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului nu este prezent, pentru o anumit„ perioad„, la conducerea acestui minister, absen˛„ determinat„ de anumite cauze subiective, Ónlocuitorul ministrului, secretarul de stat Petre Daea, a crezut c„ este momentul s„ se afirme — c„ci tot nu a primit el func˛ia cea mai Ónalt„ Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, cu toate c„ este finul de cununie al tat„lui doamnei Dana N„stase — promov‚nd Guvernului Rom‚niei anumite propuneri referitoare la emiterea unor ordonan˛e de urgen˛„ prin care s„ se mic∫oreze suprafa˛a destinat„ cercet„rii ∫i dezvolt„rii, din anumite unit„˛i subordonate A.S.A.S-ului, cu circa 17.000 hectare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. Nr. 16/2.III.2004
A∫a se face c„ numai la Universitatea de ™tiin˛e Agricole **Banatul** , din Timi∫oara, s-a solicitat, prin hot„r‚re de Guvern, s„ renun˛e la 353 hectare aflate Ón apropierea universit„˛ii, unde studen˛ii ∫i profesorii desf„∫oar„ o intens„ activitate de cercetare ∫i produc˛ie, pentru a fi puse la dispozi˛ia Comisiei jude˛ene de aplicare a Legii fondului funciar, cu toate c„ universitatea are contract semnat cu A.D.S-ul privind concesionarea acestor terenuri pe 49 de ani, conform legii.
Personal consider c„ Ón jude˛ul Timi∫, dup„ informa˛iile pe care le de˛in, nu trebuia s„ se ajung„ la o asemenea situa˛ie de a lua terenuri de la cercetare ∫i, dac„ se dorea solu˛ionarea problemei retroced„rilor, se putea rezolva atunci c‚nd s-au privatizat fostele I.A.S-uri ∫i s-au concesionat, s-au v‚ndut circa 30% din suprafa˛a agricol„ a jude˛ului unor italieni.
Nu putem s„ nu amintim ∫i cazul Sta˛iunii de Cercetare ∫i Dezvoltare pentru Bovine Arad, c„reia, din cele 2.124 hectare aflate Ón domeniul public al statului ∫i Ón exploatarea acestei sta˛iuni, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 517/1999, la propunerea Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, sta˛iunii mai sus amintite i se solicit„ punerea la dispozi˛ia comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privat„ a terenurilor din comuna Felneac, suprafa˛a de 1.749 hectare.
Astfel, s-a ajuns ca pentru cele 850 exemplare de taurine, ras„ pur„, aflate Ón cercetare, s„ r„m‚n„ doar 374 hectare, deci mai pu˛in de 0,5 hectare pe unitate vit„ mare.
Situa˛ie asem„n„toare cu cea de la Arad putem g„si ∫i la Institutul de Dezvoltare ∫i Cercetare pentru Ovine ∫i Caprine Palas, Constan˛a, unde din 1990 p‚n„ Ón 2004 suprafa˛a agricol„ a institutului a sc„zut continuu, fiind mereu dijmuit„, ajung‚ndu-se de la suprafa˛a de 1.563 hectare la 630 hectare.
Cele peste 900 hectare situate Ón mare parte pe malul m„rii au fost atribuite unor persoane interesate de zona respectiv„ ∫i a∫ dori s„ dau doar un singur exemplu, c‚nd, prin Deciziile nr. 765 ∫i 766 din 2002 a A.D.S-ului, suprafa˛a de 75 hectare a fost trecut„ Ón proprietatea doamnei Lucia Zosim.
Reamintesc c„ suprafa˛a de 555 hectare teren arabil este insuficient„ pentru cele peste 3.000 capete de caprine ∫i ovine aflate Ón cercetarea unicului institut din Rom‚nia din acest domeniu. Efectivele de ovine ∫i caprine de˛inute de Institutul din Palas, Constan˛a, sunt destinate, Ón principal, cercet„rii ∫tiin˛ifice, urm„rindu-se atingerea obiectivelor care deriv„ din Planul na˛ional de cercetare, dezvoltare ∫i inovare ∫i Strategia na˛ional„ de dezvoltare a agriculturii privind crearea de rase ∫i hibrizi noi de ovine cu productivitate ridicat„, corespunz„toare standardelor europene, precum ∫i conservarea geofondului unor popula˛ii pe cale de dispari˛ie.
Œn asemenea condi˛ii, m„ Óntreb ∫i v„ Óntreb: unde va merge dijmuirea acestor terenuri pe care se fac furaje pentru acele animale?! Ce se va face cu cercetarea Ón domeniu?! Pentru c„ avem o experien˛„ Ón cre∫terea ∫i exploatarea oilor, avem datoria patriotic„ s„ men˛inem rasele de oi avute ∫i s„ descoperim altele noi.
Tot Ón jude˛ul Constan˛a se pare c„ ∫i pe oamenii Ón sutan„ Ói intereseaz„ — ∫i nu pu˛in — aceste terenuri apar˛in‚nd celor din cercetarea agricol„. A∫a se face c„
Œnalt Preasfin˛itul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, dore∫te cu tot dinadinsul ca Laboratorul de floricultur„ de la Agigea, apar˛in‚nd A.S.A.S-ului, care are ∫i ceva teren, circa 200 hectare, aflat, desigur, Ón vecin„tatea m„rii, s„ fie transferat la Arhiepiscopia Tomisului, c„, doar pe l‚ng„ func˛iile pe care le are Preasfin˛itul Teodosie, de arhiepiscop, rector, doritor de Mitropolit al Moldovei, om de n„dejde al partidului de guvern„m‚nt cu rela˛ii mai speciale la Guvern, promotorul s„rb„toririi Na∫terii Domnului pe plaj„, ar dori s„ aib„ ∫i func˛ia de floricultor-∫ef al Constan˛ei.
Oare p‚n„ unde poate s„ duc„ dorin˛a de a ocupa mereu ∫i mereu terenuri ce deservesc cercetarea din agricultura rom‚neasc„?!
Cam aceea∫i situa˛ie se afl„ ∫i la Sta˛iunea pomicol„ Bistri˛a, unde Ón frumoasele livezi ale sta˛iunii au ap„rut, ca ciupercile dup„ ploaie, fel ∫i fel de vile ∫i case, care de care mai frumoase, ∫i nu este unicul caz din sistemul de cercetare pomicol„ din Rom‚nia.
Se demonstreaz„, dac„ mai era nevoie, c„ statul este un prost administrator al bunurilor sale, c„ cei responsabili nu Ó∫i fac treaba pentru care au fost mandata˛i, Ón spe˛„ Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, prin intermediul administratorului s„u, A.D.S-ul, sau poate c„ a∫a se dore∫te, ca aceste terenuri ∫i bunuri apar˛in‚nd statului, prin faimoasa privatizare a agriculturii, de fapt, distrugerea formelor de organizare a agriculturii, s„ fie date, sub o form„ sau alta, clientelei politice ∫i, de ce nu, pe comisioane grase.
Exemplu Ón acest sens poate fi dat ∫i de SERPLO S.A. Ploie∫ti, cum printr-o hot„r‚re de Guvern emis„ tot la propunerea ministrului interimar Petru Daea, Ón ianuarie 2004, c‚nd Guvernul a fost abilitat s„ emit„ ordonan˛e pe timpul vacan˛ei parlamentare, acele sere ale ora∫ului Ploie∫ti, cu o suprafa˛„ de peste 206 hectare, au fost trecute de la A.D.S. la Consiliul Jude˛ean Prahova. Desigur, trecerea s-a f„cut cu un anumit scop, nu pentru reabilitarea serelor care Ónainte de 1989 se situau pe locul II, pe ˛ar„, Ón producerea de legume ∫i flori ∫i alimentau Capitala ∫i nu numai, ci pentru a se da posibilitatea atribuirii unor locuri de cas„ sau terenuri pentru A.N.L.
Cam a∫a stau lucrurile ∫i cu serele de la Codlea, I∫alni˛a ∫i multe altele. ™i atunci de ce ne mai mir„m c„ noi suntem un popor de consumatori ∫i mai pu˛in produc„tori?! Import„m legume ∫i fructe din Bulgaria ∫i Turcia, cartofi ∫i flori din Olanda ∫i a∫a mai departe. Oare cine este de vin„?! Nu guvernan˛ii care nu se mai satur„ de c„p„tuial„ Ón toate domeniile?! Nu prostul management al celor care sunt pu∫i s„ Ól fac„?! Oare nu lipsa de interes a conducerii cercet„rii agricole rom‚ne∫ti, Ón special a domnului pre∫edinte Cristian Hera, pentru men˛inerea patrimoniului cercet„rii, a producerii de semin˛e de Ónalt„ calitate pentru produc„torii rom‚ni la un pre˛ corespunz„tor?!
Poate tocmai de aceea produc„torii rom‚ni cump„r„ semin˛e tot mai scumpe, dar mai bune, din afar„, iar cele produse Ón Rom‚nia sunt de proast„ calitate – a∫ dori s„ v„ reamintesc, stima˛i colegi, despre s„m‚n˛a folosit„ Ón prim„vara anului agricol 2002 –, iar pe deasupra sunt ∫i foarte scumpe.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2004
Domnule pre∫edinte,
A∫ adresa o Óntrebare domnului pre∫edinte Cristian Hera: domnule pre∫edinte al A.S.A.S-ului, Cristian Hera, nu lua˛i pozi˛ia unui om ascult„tor fa˛„ de putere, vizavi de cercetare... —
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.