Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 iunie 2002
Dezbatere proiect de lege · adoptat
Dumitru Codreanu
Discurs
## **Domnul Dumitru Codreanu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,
Frecvent ºi din ce în ce mai des aud, în pãrerile oamenilor pe care îi ascult, opinia cã guvernãrile din perioada aceasta de tranziþie interminabilã duc þara la ruinã. Când astfel de persoane deplâng ruina þãrii, rostesc acest cuvânt, îl pronunþã parcã profetic ºi îl scriu parcã în majuscule. Nu m-aº alarma dacã aceste opinii nu ar veni de la þãrani, oameni care totdeauna au avut simþul pãmântului, al apelor ºi al focului, dacã aceste opinii nu ar veni de la acei mulþi oameni simpli ai oraºelor, de la poporul de jos, cel ce suportã, în cea mai mare mãsurã, fenomenul social ºi politic.
Întrucât dumneavoastrã, cei de la putere, poate cunoaºteþi sau nu ceea ce se întâmplã în þarã Ñ se ºtie doar cã puterea corupe Ñ, am sã încerc sã vã atrag atenþia cã þara decade în ruinã prin douã fenomene, prin doi termeni: apa ºi pãmântul. Mã voi referi la aceºti termeni problemã, localizându-i la situaþia judeþului Botoºani, considerând cã aspectele au semnificaþie în toatã þara. În judeþul Botoºani apa potabilã constituie o gravã problemã, atât la oraºe, cât ºi la sate. Din nord cãtre sud, oraºul Darabani are o apã de foarte proastã calitate, cu suspensii în cantitãþi mari ºi cu infiltraþii de mâl, de nisip ºi inclusiv bacteriene. Oraºul Sãveni, oraº cu aproximativ 10 mii locuitori ºi cu cea mai alarmantã situaþie, se confruntã cu lipsa apei de calitate, aspectul fiind cã apa este degradatã ca urmare a fenomenelor de etrofizare cu alge albastre. Situaþia continuã de ani de zile, locuitorii cãrând apa pentru bãut de la fântâni, iar cea menajerã are un miros insuportabil, ºi orice soluþie propusã din Õ94 încoace a eºuat într-un climat litigios pe care îl întreþin interese de grup. În municipiul Dorohoi, apa din Siret, care ºi aºa este de calitate dubioasã, mirosind a clor ºi a sulfaþi, nu este furnizatã cetãþenilor decât cu program, ca, odionioarã, în comunism, douã ore dimineaþa, douã ore seara, în rest... pauze ºi fâsâit de robinet.
În municipiul Botoºani, apa adusã din Siret Ñ ºi aceasta de proastã calitate Ñ reprezintã, în ceea ce priveºte preþul, un coºmar pentru botoºeneni R.A.J. APA Botoºani scumpeºte preþul, la noi se aflã cea mai scumpã apã din România, de 14 mii lei pe metru cub, la care se mai adaugã încã 4 mii lei canalizarea, iar R.A.J. APA intenþioneazã sã ridice cu încã 23%, scumpirilor succesive spunându-li-se actualizare cu rata inflaþiei.
Dar nu numai orãºenii au problema cu apa, ci ºi sãtenii. Unele comune din Câmpia Jijiei ºi platoul dintre Prut ºi Jijia suferã de sete endemicã, þãranii aduc apa de la mari distanþe, cu cãldãrile, ca în Bãrãgan, iar în unele localitãþi s-au iniþiat empirice aducþiuni de apã potabilã, care din lipsa fondurilor au fost lãsate de izbeliºte, furându-se ºi ceea ce a fost fãcut.
Dar nu numai absenþa apei este o problemã, ci ºi calitatea ei. Astfel, s-a identificat în apa fântânilor de pe tot cuprinsul judeþului o mare cantitate de nitriþi ºi de nitraþi, foarte dãunãtori pentru sãnãtate ºi periculoºi pentru viaþa copiilor. Nu vã mai spun cã în unele sate s-au semnalat decese suspecte la copiii mici, cauza fiind neidentificatã, dar bãnuindu-se cã ar fi nitraþi din apã. Comisiile de specialitate care au fãcut aceste studii au marcat cu buline verzi fântânile cu apã potabilã ºi cu buline roºii fântânile cu apã inadecvatã sau nepotabilã. Rezultatul este cã 80% dintre fântânile botoºenene nu conþin apã bunã de bãut.