Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Stimaþi colegi,

Declar deschise lucrãrile Senatului din 10 iunie 2002. La conducerea lucrãrilor participã, în afara subsemnatului, domnii secretari Pusk‡s Valentin-Zolt‡n ºi Mihai Ungheanu.

Cât priveºte prezenþa la lucrãrile Senatului, sunt absenþi motivaþi urmãtorii colegi senatori: Ioan Belu, Constantin Bîciu, Octav Cozmâncã, Triþã Fãniþã, ªtefan Gheorghe Mãrgineanu, Corin Penciuc, Maria Petre, Dan Nicolae Rahãu, Aristide Roibu, Rodica Mihaela Stãnoiu, Emil Rãzvan Theodorescu.

Restul colegilor sunt prezenþi.

În legãturã cu ordinea de zi care v-a fost difuzatã,

În aceste condiþii,

Trecem la primul punct pe ordinea de zi, declaraþii politice, nu înainte de a vã reaminti, o datã în plus, alocarea de timp pentru fiecare grup parlamentar: Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 38 minute, Grupul parlamentar P.R.M., 22 minute, Grupul parlamentar P.N.L., 10 minute, Grupul parlamentar U.D.M.R., 9 minute, Grupul parlamentar P.D., 10 minute ºi senatorii independenþi, 6 minute.

Are cuvântul domnul senator Constantin Gãucan din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nemulþumirile populaþiei ºi ale corpului medical nu pleacã numai de la pulverizarea banilor asiguraþilor Ñ ºi despre acest lucru s-a vorbit de nenumãrate ori ºi în Senatul României Ñ dar, aºa cum am arãtat rândul trecut, pleacã ºi de la nemulþumirile faþã de Colegiul Medicilor, care acordã cu foarte mare uºurinþã licenþe de deschidere a cabinetelor, fãrã a le controla calitatea actului medical. Faptul cã numai atunci când ajung la urechile presei mari catastrofe medicale sau mari întâmplãri care denotã lipsa de rãspundere a corpului medical, ºi, în ultima perioadã, asistãm la aceste epidemii declanºate în serie, ceea ce ne duce în zona Bangladesh-ului, cum spun eu, aratã cã ºi din acest punct de vedere Colegiul Medicilor nu îºi îndeplineºte atribuþiile cu care a fost învestit, ºi anume calitatea actului medical, el ocupându-se ºi atribuindu-ºi ºi alte lucruri care nu intrã, de fapt, în competenþele Colegiului Medicilor.

Al treilea fapt care duce la criza sistemului de sãnãtate þine de fapt de formarea cadrelor medicale. Numai cine nu este atent, în ultimii ani, la modul în care se face învãþãmântul medical în þara româneascã nu realizeazã dezastrul viitor care aºteaptã populaþia României în urma scãderii catastrofale a calitãþii pregãtirii studenþilor.

Nu este nevoie sã amintesc cã, pe lângã facultãþile de tradiþie, s-au mai înfiinþat încã 5 facultãþi de stat ºi încã nu ºtiu câte particulare. Opinia publicã este foarte atentã la fenomen ºi la calitatea produselor, pentru cã contribuabilul, cel care a întreþinut copilul în învãþãmântul medical, descoperã cã acest copil devine un ºomer cu diplomã, negãsindu-ºi un loc, datoritã slabei pregãtiri fãcute în facultãþile acestea supradimensionate atât numeric, cât ºi din punct de vedere al numãrului studenþilor.

O altã nemulþumire care contribuie la starea de crizã deja instalatã, legatã de pregãtirea medicilor, este nemulþumirea în legãturã cu promovarea medicilor dupã absolvire. Astãzi, se ºtie în rândul absolvenþilor ºi nu numai, chiar ºi al ziariºtilor, cât costã un examen la o anumitã disciplinã medicalã, cât costã o diplomã de licenþã, cât costã un doctorat, ºi un doctorat se poate face ºi în câteva luni cu o anumitã sumã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Aurel Panã, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia politicã de astãzi are în vedere sudoarea ºi jalea din agricultura româneascã.

În modul cel mai sincer, mã aºteptam ca, în cadrul unui guvern monocolor, P.S.D. sã încerce, cel puþin, sã schiþeze unele elemente de politicã agricolã naþionalã, materializate prin acte normative cu putere de lege.

V-aþi mãrginit, domnilor guvernanþi, însã, la inserarea în diverse texte a sintagmei: ”identic cu cele din Uniunea EuropeanãÒ, iar actele normative, sub formã de proiecte de legi, nu aþi îndrãznit sã le promovaþi, deºi fosta conducere a Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei v-a lãsat foarte multe proiecte elaborate cu asistenþã comunitarã.

De altfel, în parantezã fie spus, Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã cam ºomeazã, de prin luna octombrie a anului trecut, din lipsã de proiecte de acte normative pe care sã le ia în dezbatere.

Acestea au fost preluate însã de parlamentarii dumneavoastrã din cele douã Camere ºi promovate ca iniþiative legislative.

În schimb, nu aþi uitat de clientela politicã a P.S.D. cãtre care v-aþi îndreptat, în 2001, prioritar, cu milionul la hectar, ºi pentru cã aþi privatizat discreþionar, deci tot clientelar, câteva bijuterii: Insula Mare a Brãilei, Ograda, Horticons Feteºti, Drumul Subþire, societãþi viticole, aþi promovat o ordonanþã de urgenþã pentru exploataþiile agricole, stopând accesul gospodãriei þãrãneºti la sprijinul direct.

Despre irigaþii, ce sã mai vorbim?! Nu aþi depãºit 100.000 hectare suprafaþã irigatã, dar cheltuiþi din buget cât pentru 1,5 milioane de hectare.

ªi, fiindcã veni vorba despre buget, pe lângã cã ministrul Ilie Sârbu s-a declarat foarte satisfãcut de alocãrile pentru anul 2002, de altfel extrem de mici, a mai intrat grosolan ºi în acestea, pentru efectuarea unor plãþi restante din anul 2001.

ªi pentru cã se pare cã, prin trecutul sãu, ministrul agriculturii are o anumitã vocaþie, acesta a cam pregãtit, cu fast ce-i drept, înmormântarea agriculturii româneºti. Cum altfel se poate explica faptul cã, începând cu anul 2001, creditarea pentru agriculturã a devenit o amintire?! Ce sã mai înþeleagã producãtorul de grâu din România când, din aprilieÑmai, perioadã cu preþ bun pentru el, sunteþi mãrinimoºi cu morarii fãinari ºi le daþi cu nonºalanþã de nabab grâu din rezerva de stat, ceea ce, în fapt, echivaleazã cu un împrumut pe 6 luni cu dobândã zero, ºi asta, subliniez încã o datã, absolut împotriva intereselor producãtorului agricol. Intervine aici ºi diferenþa de preþ: în luna aprilie, mai, iunie, grâul din recolta veche are un preþ care ajunge acum în jur de 112Ñ114 dolari/tonã; în luna august, grâul nou se cumpãrã cu circa 80Ñ90 dolari, încã o diferenþã de venit în favoarea clienþilor dumneavoastrã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Are cuvântul doamna senator Elena Sporea, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Vã invitãm la cuvânt, doamna senator.

Vã rog, sã o ascultãm pe doamna senator.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi Stimaþi colegi.

Este cunoscut cã majoritatea copiilor cu handicap manifestã interes pentru muzicã, pentru picturã, pentru dans, pentru unele activitãþi practice care le pot aduce satisfacþii majore ºi prin care ei se pot realiza mai bine decât în activitãþi cu caracter cognitiv, cu grad ridicat de dificultate. Acesta este motivul pentru care, deºi au ca elevi copii cu deficienþã mintalã medie, asociatã cu tulburãri grave de comportament, doamnele învãþãtoare Dima Valentina ºi Pavel Felicia au decis sã adapteze programul ”Step by stepÒ ºi la aceºti copii cu nevoi speciale, ajutându-i ca prin culoare sã înveþe frumosul, sã realizeze cã existã ºi cã se aflã în fiecare dintre noi. Copii deloc uºor de pregãtit au dovedit cã ºtiu ce este frumosul ºi l-au arãtat lumii, sperând cã aceasta va înþelege nevoia lor de dragoste, de ocrotire ºi speranþã într-un loc al lor, un cãmin care sã nu fie cãminul-ºcoalã.

Aceºti copii deosebiþi s-au pregãtit timp de trei luni ºi au creat colecþia de tablouri, pe care vã rog sã o admiraþi în Sala ”OmniaÒ a Senatului României, cu speranþa cã o sã vã placã. Dorinþa lor este una singurã, de a aduce un pic de culoare în viaþa noastrã, a celor mari. Ei nu înþeleg prea mult din aceastã lume complicatã, dar sunt sigurã cã îºi doresc sã picteze, în continuare, alãturi de doamnele lor, singurele mame pe care aceºti copii le-au cunoscut.

Vã rog sã mã ajutaþi sã îndeplinesc aceastã dorinþã a celor mici de a picta cumpãrând un tablou al lor. Preþul plãtit de dumneavoastrã nu are valoare economicã, ci valoarea inestimabilã a dragostei de pãrinte, chiar ºi pentru o clipã, pentru un copil cu deficienþã mintalã severã, sãrãcit de soartã ºi pãrãsit de cei dragi.

Aºa cum însãºi doamna baroneascã Emma Nicholson a declarat de curând: ”România este o þarã ce trece prin tranziþie, dar nu a uitat nicicând cã viitorul pentru noi sunt copiii. Ei au ºansa noastrã, a tuturor, iar noi, oamenii mari, trebuie sã avem grijã de ei în fiecare clipã ºi trebuie sã conºtientizeze cã sunt pentru noi mai importanþi decât orice, chiar dacã nu sunt cei mai cuminþi, cei mai harnici sau cei mai voinici.Ò

Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, ca fiecare dintre noi sã avem în grija ºi ocrotirea noastrã ºi un copil ce nu este al nostru, ci al altor pãrinþi, ce au uitat cã nu este important cel ce dã naºtere unui copil, ci cel ce îl creºte.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Ionel Alexandru, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În data de 13 martie, anul curent, zi într-adevãr cu ghinion, ºi vom vedea de ce, Guvernul Adrian Nãstase a aprobat ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 31 privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ºi a promovãrii cultului unor persoane vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii. În realitate, aceastã ordonanþã este îndreptatã contra unui personaj istoric, decedat acum o jumãtate de secol. Este vorba de mareºalul Ion Antonescu. Mai precis, aceastã ordonanþã ar purta un titlu mult mai real, ºi anume Ordonanþa de urgenþã contra lui Ion Antonescu, mai exact, contra statuilor acestui fost conducãtor al României. S-a ajuns, astfel, la situaþia cervantesianã în care, dacã eroul acestuia se lupta cu idealurile, adicã cu morile de vânt, Guvernul actual se luptã, în prezent, cu statuile istoriei, în loc sã se preocupe de dezastrul societãþii româneºti la care a contribuit din plin în cei 6 ani de guvernare a partidului pe care îl reprezintã, din cei 12 ani care au trecut de la Revoluþia din Decembrie 1989. Acest dezastru se poate compara cu un adevãrat genocid contra poporului nostru ºi a economiei româneºti. Au avut loc mii de decese din cauza sãrãciei, bolilor ºi malnutriþiei, numeroase sinucideri, oameni care ºi-au dat foc ori s-au aruncat înaintea trenului, la care se adaugã milioane de avorturi. În plan economic, producþia industrialã a scãzut cu 57%, iar cea agricolã cu peste 60%, în unele sectoare, ca zootehnia, scãderea fiind ºi mai mare. Dar sã revenim la ordonanþa sus-menþionatã. Ea se doreºte sã fie ºi o formã de luptã, printre altele, contra fascismului din România. Personal, ºtiu cã fascismul a decedat în þara noastrã nici mai mult, nici mai puþin, decât în timpul Ñ cui credeþi? Ñ tocmai a lui Ion Antonescu, mai precis în urma rebeliunii legionare din ianuarie 1941. Mai mult, sunt astãzi numeroase legi ºi dau câteva exemple: Codul penal, Legea siguranþei naþionale, Legea informaþiilor publice, Legea nr. 312 din 1945 ºi altele, care interzic fascismul ºi manifestãrile sale. Cât despre rasiºti sau xenofobi, ei sunt sublimi, dar lipsesc cu desãvârºire, ca sã îl parafrazez pe Caragiale.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Vã rog, aveþi cuvântul, doamna senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar al P.N.L. salutã sensibilitatea apelului fãcut de colega noastrã, doamna senator Elena

Sporea, ºi îl va susþine. Nu pot spune, însã, acelaºi lucru despre declaraþiile sãptãmânii trecute.

În buna tradiþie a politicii dâmboviþene, marcatã de dispreþul faþã de opoziþie ºi Ñ de ce nu? aº sublinia eu în mod accentuat Ñ de dispreþul faþã de democraþie, premierul plaiurilor mioritice de la Bucureºti declara: ”Multe firme mari, strãine, utilizeazã diferite modalitãþi pentru a evita plata impozitului pe profitÒ. Cerându-i-se sã precizeze numele companiilor, premierul a precizat cã ºtie numele acestora, dar nu vrea sã le spunã.

Declaraþia premierului este tipicã pentru comportamentul unei pãrþi din clasa politicã româneascã, care, în buna tradiþie a lipsei de responsabilitate, afirmã, dar nu confirmã nimic.

Pe de altã parte, suntem cu toþii conºtienþi de importanþa investiþiilor strãine pentru România, investiþii promovate semnificativ de companiile multinaþionale. În urmã cu câteva luni, Guvernul ºi-a asumat rãspunderea pentru o lege cu privire la accelerarea privatizãrii, afirmând de la tribuna Parlamentului cã aceastã lege va fi poarta prin care investiþiile strãine vor ajuta economia româneascã sã se relanseze, vor ajuta ca creºterea economicã în România sã fie de 4,5%, vor ajuta pentru integrarea în principiile economice ale Uniunii Europene. Acest lucru, însã, este contrazis de declaraþia pe care premierul a fãcut-o sãptãmâna trecutã ºi cred cã tot companiile multinaþionale sunt de vinã pentru cã Guvernul de la Bucureºti a omis, pânã în acest moment, sã redacteze normele metodologice. Este notoriu cã societãþile multinaþionale sunt promotorii capitalismului, este notoriu cã ele sunt vectori importanþi ai globalizãrii ºi, dincolo de politica profitului, aceste societãþi multinaþionale contribuie la vizibilitatea internaþionalã a economiei româneºti, la crearea unui mediu economic sãnãtos ºi concurenþial, creeazã locuri de muncã în România, plãtesc taxe ºi impozite în România.

Aceastã declaraþie a premierului Nãstase este deosebit de gravã, pentru cã ea exprimã, într-un context diplomatic în care România este pe ultima sutã pentru a-ºi realiza prioritãþile de politicã externã, o mentalitate a Bucureºtiului. O mentalitate conform cu care una spunem în interior ºi alta spunem cancelariilor care vor sã ne asculte în afarã.

Vã mulþumim.

Are cuvântul domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Daþi-mi voie ca dintre multiplele probleme mãrunte ale zilelor noastre, sã aduc în faþa Senatului douã. Prima: cum încurajãm noi, în România, spiritul de economisire? Este o întrebare la care mulþi am putea rãspunde prin fel ºi chip, dar vã aduc doar un singur exemplu ºi vi-l supun dezbaterii, vi-l supun gândirii dumneavoastrã, ca sã vedeþi ce se întâmplã.

Pe baza Hotãrârii de Guvern nr. 1.275 din 2000, Întreprinderea de Gospodãrie Comunalã din Sfântu Gheorghe a trimis o adresã la toþi consumatorii de apã potabilã din blocuri care au contoare individuale ca, în conformitate cu acest act normativ, sã încheie contractele cu asociaþiile de locatari, care le obligã sã suporte, vasãzicã, 20% din pierderile care sunt la conducte de apã potabilã.

Cel care a fost la mine în audienþã a spus cã înainte de a avea contor invidual i s-au repartizat 25Ñ30 m[3] de apã potabilã pe lunã, acum consumã în jur de 5Ñ6 m[3] , acesta este consumul normal, iar acum este obligat, prin acest contract, sã mai plãteascã în plus nu ºtiu câte ºi câte, pentru cã sunt aºa-zise pierderi pe reþeaua de apã potabilã.

Pare o problemã mãruntã, dar, dacã aºa procedãm, asta înseamnã cã încurajãm pe cei care fie cã risipesc apa potabilã, fie cã nu rezolvã problemele tehnice privind prevenirea scurgerilor, pierderilor de apã potabilã. Consider cã nu acesta este modul în care se poate rezolva o asemenea problemã, ci tocmai faptul prin care toþi cetãþenii sunt Ñ hai sã zic Ñ constrânºi sã consume cât mai puþinã apã potabilã, pentru cã ºtim cât de greu ºi de scump este sã aduci aceastã apã la robinetele din blocuri.

O altã problemã care nu este aºa de minorã, dar prin care trecem, aºa, pe neobservate, este problema schimbãrii din mers a unor prevederi din legislaþia economico-financiarã.

În acest an am avut prilejul sã aprobãm Legea privind impozitul pe venitul global, impozitul pe profit, Legea privind impozitele ºi taxele locale, care, bineînþeles, intrã în vigoare de la 1 ianuarie 2003, dar nu am fãcut acelaºi lucru ºi pentru Legea privind T.V.A., care intrã în vigoare de la 1 iunie 2002 ºi care desfiinþeazã o serie de facilitãþi sau schimbã anumite calcule în cadrul activitãþilor economico-financiare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domul senator Dumitru Codreanu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Frecvent ºi din ce în ce mai des aud, în pãrerile oamenilor pe care îi ascult, opinia cã guvernãrile din perioada aceasta de tranziþie interminabilã duc þara la ruinã. Când astfel de persoane deplâng ruina þãrii, rostesc acest cuvânt, îl pronunþã parcã profetic ºi îl scriu parcã în majuscule. Nu m-aº alarma dacã aceste opinii nu ar veni de la þãrani, oameni care totdeauna au avut simþul pãmântului, al apelor ºi al focului, dacã aceste opinii nu ar veni de la acei mulþi oameni simpli ai oraºelor, de la poporul de jos, cel ce suportã, în cea mai mare mãsurã, fenomenul social ºi politic.

Întrucât dumneavoastrã, cei de la putere, poate cunoaºteþi sau nu ceea ce se întâmplã în þarã Ñ se ºtie doar cã puterea corupe Ñ, am sã încerc sã vã atrag atenþia cã þara decade în ruinã prin douã fenomene, prin doi termeni: apa ºi pãmântul. Mã voi referi la aceºti termeni problemã, localizându-i la situaþia judeþului Botoºani, considerând cã aspectele au semnificaþie în toatã þara. În judeþul Botoºani apa potabilã constituie o gravã problemã, atât la oraºe, cât ºi la sate. Din nord cãtre sud, oraºul Darabani are o apã de foarte proastã calitate, cu suspensii în cantitãþi mari ºi cu infiltraþii de mâl, de nisip ºi inclusiv bacteriene. Oraºul Sãveni, oraº cu aproximativ 10 mii locuitori ºi cu cea mai alarmantã situaþie, se confruntã cu lipsa apei de calitate, aspectul fiind cã apa este degradatã ca urmare a fenomenelor de etrofizare cu alge albastre. Situaþia continuã de ani de zile, locuitorii cãrând apa pentru bãut de la fântâni, iar cea menajerã are un miros insuportabil, ºi orice soluþie propusã din Õ94 încoace a eºuat într-un climat litigios pe care îl întreþin interese de grup. În municipiul Dorohoi, apa din Siret, care ºi aºa este de calitate dubioasã, mirosind a clor ºi a sulfaþi, nu este furnizatã cetãþenilor decât cu program, ca, odionioarã, în comunism, douã ore dimineaþa, douã ore seara, în rest... pauze ºi fâsâit de robinet.

În municipiul Botoºani, apa adusã din Siret Ñ ºi aceasta de proastã calitate Ñ reprezintã, în ceea ce priveºte preþul, un coºmar pentru botoºeneni R.A.J. APA Botoºani scumpeºte preþul, la noi se aflã cea mai scumpã apã din România, de 14 mii lei pe metru cub, la care se mai adaugã încã 4 mii lei canalizarea, iar R.A.J. APA intenþioneazã sã ridice cu încã 23%, scumpirilor succesive spunându-li-se actualizare cu rata inflaþiei.

Vã mulþumesc, domnule senator, n-aþi anunþat când s-a declanºat campania electoralã, doar.

Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Titlul declaraþiei mele politice este ”Alarmã la Gorj!Ò Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

I-am dat acest titlu declaraþiei politice pe care o susþin astãzi în plenul Senatului României deoarece la relele ºi greutãþile de tot felul ce bântuie astãzi întreaga þarã se mai adaugã, ca o realitate crudã, dezastrele economicosociale ale Gorjului, provocate de guvernarea anterioarã ºi amplificate nemilos de cãtre nefireasca alianþã.

Despre ce este vorba? Cândva înfloritoare ºi atractivã pentru cetãþenii români din toate colþurile þãrii, astãzi, prin nesãbuinþa guvernanþilor mai vechi ºi actuali, bazinele miniere Motru, Jiu, Rovinari ºi Albeni se prezintã ca un veritabil tãrâm al deznãdejdii ºi al apocalipsei.

În sectorul de care vorbim, sector ce nu beneficiazã, aºa cum ar fi normal, de subvenþii, dispobilizãrile au venit în cascadã ºi acest lucru va continua pânã în anul 2005, bilanþul fiind tragic de pe acum, moment în care mai sunt numai 12.800 de salariaþi, preconinzându-se ca numãrul lor sã rãmânã doar la 7 mii. Se înþelege, în mod paradoxal, liderii de sindicat au fãcut pace cu stãpânii, încheind tot felul de protocoale, ruinãtoare ºi devastatoare pentru cei din subteran ºi suprafaþã.

Termocentrale de mare eficienþã în sistem ºi de nobilã tradiþie, Turceni ºi Rovinari, mai pâlpâie palid în panoplia unitãþilor care dau energie ºi suflu þãrii, aici rãmânând la lucru câteva mãnunchiuri de oameni necãjiþi, în ultima vreme rãmânând fãrã locuri de muncã aproape o mie de salariaþi. V-aþi gândit, domnule ministru al industriei ºi resurselor Dan Ioan Popescu, ce jale este în casele acestor oameni? Ce perspective le oferiþi lor, copiilor ºi familiilor acestora? Vã rãspundem noi, cei din zonã: nici una. Însã, nici dumneavoastrã nu veþi intra niciodatã în cartea marilor bãrbaþi ai istoriei neamului.

Ce vinã au ei, domnilor aflaþi vremelnic la putere?

ªtiþi cã aici este o zonã monoindustrialã. Unde sã plece toþi cei disponibilizaþi de aici, ei ºi familiile lor, din moment ce prin cãderea dirijatã a industriei de apãrare întreprinderea mai sus-menþionatã este în colaps? Nu au unde, poate la cules de portocale ºi cãpºuni.

Vã mulþumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Szab— K‡roly, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În cele câteva minute care au mai rãmas în favoarea grupului nostru aº vrea sã vã împãrtãºesc un gând legat de o chestiune care sunt sigur cã preocupã o parte a Domniilor voastre, cel puþin. Este cunoscut faptul cã Guvernul acþioneazã în baza legilor pe care Parlamentul le adoptã, deºi în ultima vreme este cam invers, ºi cã, de fapt, are aceastã menire de a le pune în aplicare. Cu deosebire, este valabilã aceastã afirmaþie în chestiunea Legii bugetului de stat. Ar fi aºa ºi ar trebui sã fie aºa dacã Legea bugetului de stat ar fi pusã în aplicare cu bunã-credinþã. De ce fac aceastã afirmaþie gravã? Atunci când este vorba de obiective de interes social finanþate de la bugetul de stat, cum sunt, de exemplu, spitalele noi, acolo unde prin bugetul pe un anumit an se alocã o anumitã sumã ºi pe primele cinci luni ale anului numai a zecea parte a sumei alocate pe întreg anul a fost, într-adevãr, alocatã ministerului respectiv, în speþã Ministerului Sãnãtãþii, atunci nu este greu de prevãzut ce se va petrece în a doua jumãtate a anului ºi cum se va pune în aplicare cu bunã-credinþã, aºa cum a zis Legea bugetului de stat. Cu alte cuvinte, la Ministerul Finanþelor Publice funcþioneazã un atelier extrem de dibace în a face aºa-zise economii la bugetul de stat, prin nealocarea ritmicã a unor fonduri prevãzute, altminteri cu valoare globalã în Legea bugetului de stat, punând astfel în situaþia fortuitã ºi din care nu este ieºire, cel puþin pe cãi legale,

ca acei care ar vrea sã ducã la îndeplinire aceastã prevedere în folosul tuturor ºi beneficiind de prevederea legalã din Legea bugetului de stat sã nu o poatã face. Am spus acest lucru pentru cã sunt foarte multe astfel de cazuri ºi numai pura întâmplare mã face sã menþionez aici Spitalul din Carei, un spital aflat în construcþie de mai mulþi ani, unde pentru anul 2002 prin Legea bugetului i-au fost alocate 10 miliarde de lei, iar pe primele cinci luni a fost cheltuit numai un singur miliard. Eu sper cã acest lucru nu poate sã devinã o regulã ºi cã este o excepþie nefericitã care trebuie neapãrat corectatã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Ultimul înscris la cuvânt este domnul senator Gheorghe Acatrinei din partea Grupului parlamentar P.R.M., care are la dispoziþie, din timpul alocat grupului parlamentar, douã minute.

Domnule senator, scurt, clar, limpede ºi, mai ales, repede. Vã rog.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Onorat Senat,

În municipiul Suceava este pe cale de a se reactiva una dintre cele mai odioase închisori de pe vremea habsburgilor ºi care a fost dezafectatã de comuniºti, aceasta cu preþul scoaterii în stradã a primãriei din sediul pe care aceasta în prezent îl ocupã ºi care-i revine de drept. Mãsura are la bazã o Hotãrâre a Guvernului din anul 1999, prin care Ministerului Justiþiei i se acordã întregul imobil din strada ªtefan cel Mare nr. 58. Demersul îi aparþine fostului ministru de justiþie, liberalului Valeriu Stoica, ºi a fost fãcut cu complicitatea ºi acceptul colegului sãu de partid, primarul de atunci al municipiului, Constantin Sofronie. Fãrã acceptul acestuia Guvernul n-ar fi emis hotãrârea. Domnul Stoica s-a obiºnuit cu asemenea lovituri, aºa a procedat ºi în cazul Facultãþii de Filozofie din Bucureºti, care funcþiona împreunã cu Facultatea de Drept, ºi cea de Filozofie a fost dispersatã în niºte spaþii corespunzãtoare. Aceastã jucãrie nu se va putea repeta la Suceava. Extinderea Judecãtoriei, Tribunalului, Curþii de Apel ºi parchetelor aferente în actualul sediu al primãriei ar însemna ca vechea închisoare sã treneze nestingherit în plin centru civic al urbei, reºedinþã de judeþ. Punerea acesteia, alãturi de sediul Prefecturii, Consiliului judeþean, Muzeului Naþional al Bucovinei, Muzeului de ªtiinþe Naturale ºi al altor obiective de interes public ar crea o impresie negativã în rândurile turiºtilor care viziteazã din ce în ce mai mult Þara de Sus, iar imaginile deþinuþilor în lanþuri pot semãna teroare printre copii, tineri ºi pensionari, veniþi sã se recreeze în parcul din apropiere. Propun ca justiþia sã se mute într-o zonã mai retrasã, o soluþie fiind clãdirea fostului Centru de proiectare, aceasta fiind amplasatã chiar în imediata apropiere a inspectoratului de poliþie judeþean. ## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Bucovina a luptat tot timpul pentru libertate ºi de aceea reînfiinþarea acestei microînchisori este de-a dreptul o mare greºealã. De asemenea, trebuie spus cã fosta închisoare a fost transformatã în Palat administrativ, prin investiþii ale Sfatului regional ºi Primãriei de la vremea respectivã, ºi deci cu efortul populaþiei municipiului. Acum este cu totul nedrept ca o instituþie vitalã pentru viaþa municipiului sã fie lãsatã pe drumuri, mai ales cã ridicarea unui nou sediu presupune eforturi financiare peste puterea administraþiei locale, ºi asta din cauzã cã aparatul din justiþie a crescut enorm de mult, cu toate cã Guvernul declarã cã numãrul funcþionarilor plãtiþi din banul public trebuie sã scadã. De aceea solicit...

Vã mulþumesc, domnule senator.

Cu declaraþia domnului senator Acatrinei am încheiat acest punct al ordinii de zi al ºedinþei Senatului. Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, este vorba de constituirea unor comisii de mediere la câteva proiecte de lege care au fost adoptate, în unele dintre articolele lor, cu formule diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului.

Pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind impozitul pe profit urmeazã a se constitui o comisie de mediere la care vor participa 7 colegi senatori. Rog din partea fiecãrui grup parlamentar sã se facã nominalizãrile cuvenite: 3 pentru Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist),

Domnul senator Bucur, vã rog.

Domnii senatori ªtefan Viorel, Avram Crãciun ºi Toma Constantin.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Domnul senator Pusk‡s. Vã mulþumesc.

Vã

Nominalizãri pentru comisia de mediere privind soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind dreptul la rectificare ºi dreptul la replicã faþã de materialele publicate în presã.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnul preºedinte al Grupului parlamentar, domnul Solcanu, vã rog, trei propuneri.

Domnule preºedinte de ºedinþã, grupul nostru a luat în discuþie posibilitatea medierii acestui proiect de lege ºi am ajuns la concluzia cã trebuie sã mai reflectãm asupra acestui lucru. Deci nu suntem în mãsurã sã înaintãm propuneri pentru constituirea comisiei de mediere.

Am reþinut. În aceastã situaþie vom amâna aceastã nominalizare pentru comisia de mediere într-o ºedinþã urmãtoare.

Nominalizãri pentru comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din România. Rog din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) sã se formuleze trei nominalizãri.

Domnii senatori Solcanu Ion, Predescu Ion ºi Opriº Octavian.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã nominalizãri.

Domnul senator Codreanu, vã rog.

Domnii senatori Vasile Horga ºi Maria Ciocan.

Vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Dumitru Petru Pop.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Vã mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., o nominalizare.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim. Vã

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 54/2000 privind finanþarea din bugetul de stat, din bugetul Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate ºi din bugetele locale a unor activitãþi ºi programe în domeniul sãnãtãþii publice, desfãºurate de organizaþii neguvernamentale.

La punctul 3 din raport, întrucât pânã la punctul 3..., la primele douã sunt textele Senatului, iar la punctul 3 din raport este un text comun pe care vi-l

Vã

La punctul 5 din ordinea de zi Ñ raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2002 pentru modificarea alineatului 3 al art. 21 din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Douã texte în divergenþã. Comisia de mediere le propune pe ambele în formularea datã textului proiectului de lege de Camera Deputaþilor. Vi le

- 3 abþineri.

- Vã

- 4 abþineri.

- Vã

- 8 abþineri.

Poziþia 6 din ordinea de zi Ñ raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39/2002 privind modificarea ºi completarea articolului 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/2000 pentru

ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea Proiectului de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane de dolari S.U.A., semnat la Bucureºti la 13 octombrie 1999.

Sunt douã poziþii în raport. Ambele în formularea de la Camera deputaþilor. Vi le

Poziþia nr. 2 din raport. Îl

- 7 abþineri.

Poziþia nr. 7 din ordinea de zi are ca obiect raportul comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1997 privind navigaþia civilã.

- Punctul 1 din raport. Text comun. Îl

- 4 abþineri.

- Poziþia nr. 2 din raport. Text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 4 abþineri.

- Poziþia nr. 3 din raportul comisiei de mediere. Text

- Camera Deputaþilor. Vi-l

- 5 abþineri.

- Poziþia nr. 4 din raport. Text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 4 abþineri.

- Poziþia nr. 5, text Camera Deputaþilor. Îl

- 3 abþineri.

- Poziþia nr. 7 din raport, text Camera Deputaþilor. Vã

- rog sã votaþi.

- Aprobat cu 74 de voturi pentru, unul împotrivã ºi

- 6 abþineri.

- Poziþia nr. 8 din raport, text Camera Deputaþilor.

-

-

Sã votãm în bloc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu se poate. Stãm la curte.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/20.VI.2002

Cu 70 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 3 abþineri. Poziþia nr. 10 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 6 abþineri.

- Poziþia nr. 12 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Îl

-

- 8 abþineri.

- Poziþia nr. 15 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 10 abþineri.

- Poziþia nr. 16 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 10 abþineri.

- Poziþia nr. 17 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 9 abþineri.

- Poziþia nr. 18 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- abþinere.

- Poziþia nr. 19 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 11 abþineri.

- Poziþia nr. 20 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

-

-

- Poziþia nr. 23 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- Poziþia nr. 24 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

-

- 9 abþineri.

- Poziþia nr. 26 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 6 abþineri.

Poziþia nr. 27 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

- 7 abþineri.

- Poziþia nr. 28 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 8 abþineri.

- Poziþia nr. 29 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

-

- Poziþia nr. 31 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 8 abþineri.

- Poziþia nr. 32 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 8 abþineri.

- Poziþia nr. 33 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

-

- Poziþia nr. 35 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 8 abþineri.

- Poziþia nr. 36 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 6 abþineri.

- Poziþia nr. 37 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 5 abþineri.

- Poziþia nr. 38 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 4 abþineri.

- Poziþia nr. 39 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 4 abþineri.

- Poziþia nr. 40 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

-

-

- 4 abþineri.

- Poziþia nr. 43 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

- supun votuluil dumneavoastrã. Adoptat cu 75 de voturi pentru, douã împotrivã, 5 abþineri.

Poziþia nr. 44 din raport, text Camera Deputaþlior. Îl

- abþineri.

- Poziþia nr. 45 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- votului dumneavoastrã.

- Adoptat cu 76 de voturi pentru, 4 împotrivã, 6 abþineri. Poziþia nr. 47 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- Poziþia nr. 48 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

-

- 7 abþineri.

- Poziþia nr. 50 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 6 abþineri.

- Poziþia nr. 51 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 7 abþineri.

- Poziþia nr. 52 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

-

- Poziþia nr. 54 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

-

- Poziþia nr. 56 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- Poziþia nr. 57 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- Poziþia nr. 58 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- Poziþia nr. 59 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- abþinere.

- Poziþia nr. 60 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- 4 abþineri.

- Poziþia nr. 61 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

Poziþia nr. 62 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

- Poziþia nr. 63 din raport, text Camera Deputaþilor. Îl

-

- Poziþia 64 din raport, în formularea Camerei

- Deputaþilor. Vã

- Poziþia 65 din raport, în formularea Camerei

- Deputaþilor. Vã supun textul votului.

- Adoptat. 69 de voturi pentru, 8 împotrivã, 7 abþineri.

- Poziþia 66 din raport, în formularea Camerei

- Deputaþilor. Vã supun textul votului.

- Adoptat. 78 de voturi pentru, 5 împotrivã, 3 abþineri. Poziþia 67 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

-

- abþineri.

- Poziþia 68 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Îl

-

- Poziþia 69 din raport, în formularea Camerei

- Deputaþilor. V-o

-

- abþineri.

- Poziþia 71 din raport, textul în formularea Camerei

- Deputaþilor. Vi-l

- 3 abþineri.

- Poziþia 72 din raport, textul în formularea Camerei

- Deputaþilor. Vi-l

- abþineri.

Poziþia 73 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

Poziþia 74 din raport, textul în formularea Camerei Deputaþilor. Vi-l

Existã vreo propunere din partea plenului Senatului? Într-adevãr, toate textele sunt ale Camerei Deputaþilor. Nu existã un text comun decât la prima poziþie din raport.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Domnule preºedinte,

O problemã de procedurã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, vã rog. O chestiune de procedurã, înþeleg, domnule senator. Vã rog. ## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Ar fi de dorit ca mãcar sã vedem ºi noi un picior de senator care a fost în aceastã comisie de mediere.

Eu cred cã ºi capul, nu numai piciorul, ar fi de dorit sã-l vedem.

Deci, domnul preºedinte al Comisiei economice, domnul Dan Mircea Popescu... Da, chiar v-aº ruga, domnule senator...

Domnule preºedinte al Comisiei economice a fãcut parte din comisia de mediere.

Vã rog. Domnul senator Dan-Mircea Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã spun cã preºedinte al comisiei de mediere a fost domnul senator Onaca. Asta, pentru colegul nostru de aici.

Ce s-a întâmplat, stimaþi colegi? Dupã cum observaþi, ordonanþa este din 1997. În anul 1997 ea a trecut prin Senat. A stat cinci ani de zile la Camera Deputaþilor. În acest an a trecut prin Camerã, dar cei cinci ani ºi-au spus cuvântul. Economia a evoluat, dinamismul societãþii este cel pe care-l cunoaºteþi, de aceea este normal ca, dupã cinci ani, sã adoptãm ceea ce a adoptat Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

În raport cu acest comentariu pe care l-a fãcut un membru al comisiei de mediere, respectiv domnul senator Dan-Mircea Popescu, supun plenului Senatului sistarea aprobãrii pe articole a raportului de mediere, întrucât explicaþiile ne-au convins de ce a fost atât de mult modificat textul iniþial al ordonanþei, motiv pentru care vã

Doreºte cineva o listã? Aþi obosit aparatele... ªi aparatele au obosit...

Bun! În concluzie, vã

Încheiem partea din ordinea de zi referitoare la rapoartele comisiilor de mediere constituite pentru soluþionarea unor texte în divergenþã.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Presã ”RompresÒ.

Vã rog, iniþiatorul, doamna deputat Mona Muscã.

Din partea comisiei, domnul senator Grigore Zanc.

Din partea Guvernului.... Vã rog.

Da, domnule senator. Ce anume?

Domnule preºedinte, o chestiune de procedurã...

Vã rog!

... în legãturã cu acest proiect de lege.

Da.

În comisia de specialitate s-a fãcut o sumã de amendamente. Cu toate acestea, nu s-a realizat o suficient de bunã concordanþã între prevederile unor articole ºi conþinutul altor articole în corpul propunerii legislative.

Având în vedere o sumã de lucruri care nu sunt suficient de bine corelate, aº propune ca raportul ºi textul de lege sã fie retrimise la comisie, pentru o nouã analizã.

Potrivit regulamentului nostru, aceastã solicitare este perfect justificatã, dar în ordine cronologicã, dupã momentul dezbaterilor, potrivit art. 100 din regulament.

Deci, potrivit art. 100, dupã dezbateri se poate formula o asemenea cerere, în afarã de cazul în care ar exista acordul plenului Senatului pentru a supune, în prealabil, aceastã cerere de ordin procedural.

Deci potrivit regulamentului, aceastã cerere formulatã din partea Grupului parlamentar P.R.M., într-adevãr, se face dupã dezbateri. Sigur, însã, cã, dacã existã un acord consistent pentru aceastã solicitare de retrimitere la comisie, plenul Senatului este suveran în a decide acest lucru.

Vã rog, domnul senator Zanc.

Domnule preºedinte,

Dacã-mi îngãduiþi, aº susþine ºi eu aceastã solicitare, constatând ºi unele scãpãri de fond cu privire la definire, cu privire la..., pentru cã a fost un numãr extrem de mare de amendamente pe care nu am reuºit sã le corelãm în suficientã mãsurã. Dacã plenul este de acord, nu mai mergem pe dezbateri.

Domnule senator, înþeleg cã vorbiþi în calitate de preºedinte al comisiei care a fãcut raportul...

Care vã roagã sã...

... ºi solicitaþi retragerea raportului, pentru completare, pentru un raport suplimentar.

Exact.

Deci... ca sã fie foarte clar, pentru cã, atunci, ne încadrãm la un alt text din regulament.

Aici aº vrea sã...

Deci ne încadrãm într-un alt text. Deci dumneavoastrã, în numele comisiei, solicitaþi retragerea de pe ordinea de zi, pentru completarea raportului.

Corect.

Dacã existã alte intervenþii de ordin procedural? Domnul senator Mihai Ungheanu.

## Stimaþi colegi,

Este bunã aceastã solicitare a trimiterii înapoi. Ar fi fost bine sã citeascã pânã la capãt, domnul preºedinte al comisiei, articolul pe care îl începuse. De ce? Pentru cã trebuie sã ºtim de ce merge înapoi aceastã iniþiativã legislativã. Este, într-adevãr, o neconcordanþã între art. 1, care este enunþul, ºi ceea ce se desfãºoarã mai departe. Dacã o ducem înapoi, trebuie sã ºtim dacã aceastã instituþie va fi instituþie publicã autonomã sau de specialitate, pentru cã de aici începe contradicþia despre care vorbeºte domnul Zanc.

Deci sã revizuim aceste contradicþii ºi sã ne stabilim asupra tuturor punctelor de disputã.

Susþin ºi eu retrimiterea la comisie, cu o mare atenþie pentru aceste neconcordante.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã din partea celorlalte grupuri parlamentare existã luãri de poziþie?

Dacã nu, din partea iniþiatorului? Nu existã. Atunci, vã

## **Doamna Monica Octavia Musca** _Ð deputat_ **:**

Îmi daþi voie, domnule preºedinte?

Pãi, v-am întrebat. Am înþeles cã nu doriþi.

Da, dar foarte repede. Am dorit, dar sunteþi mai tânãr ºi mai grãbit decât mine.

Nu cred cã proiectul de lege trebuie sã meargã înapoi la comisie. Chestiunile care, eventual, ar fi în divergenþã se pot rezolva foarte bine în plenul Senatului, având în vedere cã sunt amendamente respinse la acele articole, drept urmare, se poate rezolva acum. Nu are rost sã mai pierdem timpul, sã mai trimitem la comisie acest proiect de lege, atâta vreme cât acele probleme se pot rezolva de cãtre dumneavoastrã, în plenul Senatului.

De altfel, nici nu am ºtiut de aceastã intenþie de a retrimite la comisie. Încã o datã spun, nu are nici un sens, decât, eventual, o tergiversare a aprobãrii raportului comisiei.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, doamna deputat.

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi, ºi anume proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul internaþional ocazional de cãlãtori cu autocarul ºi autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat de România la Bruxelles la 2 octombrie 2000.

Rog din partea iniþiatorilor... Din partea comisiei, domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Vã rog sã prezentaþi pe scurt proiectul de lege. Domnul secretar de stat Florescu, vã rog.

## **Domnul Tudor Florescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

România s-a angajat în Programul naþional de aderare a României la Uniunea Europeanã sã stabileascã un cadru juridic de cooperare cu Comunitatea Europeanã, statele asociate ºi alte state din Europa în domeniul traficului rutier internaþional de cãlãtori.

În textul acordului se regãsesc principiile accesului liber la piaþa serviciilor de transport, la profesiunea de operator pentru transportul rutier de cãlãtori, precum ºi principiul nediscriminatoriu pe criterii de naþionalitate sau de sediu principal al afacerii.

Pentru aplicarea mãsurilor uniforme privind condiþiile tehnice ale autobuzelor sau regulilor referitoare la munca echipajelor, s-a þinut cont de directivele ºi regulamentele Uniunii Europene în domeniu, prezentate în anexã la acord.

Faþã de cele arãtate mai sus, vã rugãm a fi de acord cu acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al Comisiei economice, domnul senator Dan-Mircea Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Faþã de cele arãtate de domnul secretar de stat ºi faþã de textul proiectul de lege, comisia de specialitate propune plenului Senatului adoptarea proiectului, în forma trimisã de Camera Deputaþilor, fãrã modificãri. Menþionez cã existã, în acest sens, avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei noastre pentru politicã externã.

De asemenea, prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt. Raportul comisiei este fãrã amendamente.

Vã supun, aºadar, direct, votului proiectul de lege. Aprobat cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Trecem la urmãtorul proiect de lege, de la punctul 12 în ordinea iniþialã, devenit 11, ca urmare a scoaterii punctului 11 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi pe scurt acest proiect.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Parteneriatul public-privat reprezintã o nouã abordare a relaþiilor dintre sectorul public ºi cel privat în realizarea de infrastructuri de transport, energie ºi utilitãþi.

Având în vedere costul din în ce mai mare al dezvoltãrii de infrastructuri, state dezvoltate din punct de vedere economic au încercat sã realizeze o îmbinare a utilizãrii resurselor ºi capacitãþilor manageriale proprii sectorului privat cu principiile aplicabile sectorului public în vederea minimalizãrii costurilor suportate de la bugetele publice ºi eficientizarea construcþiei ºi operãrii unor infrastructuri cu impact mare social, dar imposibil de acoperit numai din resurse bugetare.

Principalele beneficii ale parteneriatului special sunt urmãtoarele: servicii de calitate pentru utilizatori la costuri mai scãzute, beneficii financiare ºi bugetare pentru autoritatea publicã, o optimã alocare ºi repartizare a riscurilor între parteneri, beneficii sociale datorate faptului cã, prin reevaluarea intervenþiei sale financiare, autoritatea publicã dispune de resurse financiare suplimentare.

Faþã de cele prezentate, vã rugãn sã fiþi de acord cu aprobarea prezentului act normativ. Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, o singurã întrebare.

Existã un amendament care pune de acord textul proiectului de lege cu legislaþia, în materie de concesiuni.

Bãnuiesc cã sunteþi de acord cu legea, cu respectarea prevederilor legale ºi cu amendamentul cuprins în anexa la raport.

Domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu, vã rog, din partea comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La fel, faþã de cele arãtate de domnul secretar de stat, faþã de textul proiectului de lege, Comisia economicã a

Senatului vã propune adoptarea proiectului, cu un singur amendament prezentat în anexa la raport.

Menþionez cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, ºi, prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare? Constatãm cã nu sunt.

Vã

Din eroare, am sãrit punctul 10 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35/2002 pentru modificarea art. 3 alin. (2) lit. b) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea Tarifului intern de cãlãtori în transportul feroviar.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi proiectul adoptat de Camera Deputaþilor.

Aþi sãrit ºi punctul 9... ºi 8.

Nu. Cred cã la 9 aþi sãrit dumneavoastrã prezenþa momentan în salã..., iar la punctul 8 a fost ºi un vot... da... da....

E ºi un principiu în drept: ”Propria slãbiciune nu justificã acuza altoraÒ.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi proiectul de lege care a fost adoptat, de altfel, de Camera Deputaþilor.

Obiectul Ordonanþei de urgenþã nr. 35/2002 constituie acordarea unor noi prorogãri pentru introducerea tarifelor maximale percepute de operatorii de transport feroviari public de cãlãtori prevãzut în Ordonanþa de urgenþã nr. 149/2001 pentru cea de-a doua etapã.

Menþionãm cã termenii iniþiali pentru aceastã acþiune era data de 1 februarie 2002, prorogat, ulterior, pentru 1 aprilie 2002, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 30/2002.

Ordonanþa nu stabileºte o nouã datã pentru începerea acestei operaþiuni, ci abiliteazã Guvernul sã stabilieascã prin hotãrâre data respectivã.

Faþã de cele arãtate mai sus, rugãm plenul Senatului sã fie de acord cu actul normativ prezentat.

Vã mulþumim.

Domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia economicã a Senatului considerã oportunã aceastã abilitare a Guvernului de a stabili prin hotãrâre de Guvern tarifele maximale percepute pentru operatorii de transport feroviar public de cãlãtori, astfel încât vã propune adoptarea proiectului de lege, în forma primitã de la Camera Deputaþilor, fãrã modificãri.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt înscrieri la dezbateri generale? Constatãm cã nu sunt. Nu sunt nici amendamente cuprinse în raportul comisiei.

Legea e propusã sã fie adoptatã în forma în care a fost adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã solicit votul pe proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Arabã Egipt privind asistenþa juridicã în materie penalã, transferul condamnaþilor ºi extrãdarea, semnatã la Cairo la 28 iunie 2001.

Domnul secretar de stat Ivanov, vã rog sã prezentaþi succint proiectul de lege.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

La 28 iunie 2001, la Cairo, a fost încheiatã Convenþia dintre România ºi Republica Arabã Egipt privind asistenþa judiciarã în materie penalã, transferul condamnaþilor ºi extrãdarea.

Convenþia exprimã dorinþa statelor contractante de a extinde cooperarea lor, inclusiv în domeniul asistenþei juridice ºi judiciare în materie penalã, având în vedere cã, prin convenþia româno-egipteanã, încheiatã la Bucureºti la 7 august 1976, a fost reglementatã numai asistenþa judiciarã în materie civilã, comercialã ºi de statut personal.

Convenþia cuprinde patru pãrþi: prima parte priveºte asistenþa judiciarã în materie penalã, cea de-a doua parte, transferul condamnaþilor, cea de-a treia parte, extrãdarea, iar partea a patra conþine dispoziþii finale.

Convenþia s-a încheiat pe duratã nelimitatã, ºi pentru intrarea acesteia este necesar sã fie supusã ratificãrii în ambele state.

Pentru considerentele pe care vi le-am expus, vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege care a fost înctocmit pentru ratificarea acestei convenþii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Predescu, secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, vã rog, aveþi cuvântul.

Convenþia supusã dezbaterii ºi aprobãrii de cãtre plen corespunde principiilor statuate în dreptul internaþional ºi în practica internaþionalã, în aceastã materie.

De asemenea, corespunde principiilor stabilite de Consiliul Europei în aceeaºi materie, potrivit cãrora se recomandã, s-a practicat ºi se practicã, în continuare, încheierea de asemenea convenþii între statele care au aderat la aceastã convenþie.

Domnule preºedinte, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Comisia a apreciat forma în care a fost adoptat proiectul de lege în Camera Deputaþilor, corespunde pe deplin, ºi a adoptat raport de admitere fãrã amendamente.

Vã mulþumim, domnule senator. Dacã sunt înscrieri la dezbateri generale? Vã rog, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus:

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Regret cã timpul, pe care eu mi-l limitez, nu-mi permite sã subliniez importanþa deosebitã a acestei convenþii, în împrejurãri în care legãturile dintre state sunt din ce în ce mai frecvente, iar posibilitatea asistenþei juridice duce la reglementarea unor impasuri pe care chiar le resimþim acum din cauza altor asemenea raporturi insuficient reglementate.

Subliniind aceastã importanþã a convenþiei, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal va vota proiectul de lege.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim, domnule senator.

Dacã sunt alte înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu existã. Raportul nu conþine amendãri ale textului original. Vã

Urmãtorul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 46/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind fondul de dezvoltare socialã Ñ faza a II-a) dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 16 ianuarie 2002.

Vã rog, doamna secretar de stat, sã prezentaþi proiectul.

**Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

La data de 16 ianuarie 2002, a fost semnat la Bucureºti Acordul de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, în valoare de 20 milioane dolari, pentru finanþarea Proiectului privind fondul de dezvoltare socialã, respectiv faza a II-a a Programului Guvernului destinat atenuãrii sãrãciei. Obiectivul principal al proiectului este atenuarea sãrãciei prin mãsuri ºi investiþii pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã în comunitãþile rurale sãrace ºi în cadrul grupãrilor dezavantajate, precum ºi pentru creºterea capacitãþii locale de organizare ºi de întrajutorare.

Rambursarea împrumutului, precum ºi achitarea dobânzilor, a comisionului iniþial ºi a comisioanelor de angajament aferente împrumutului reprezintã angajamente externe ale statului ºi urmeazã a fi achitate de la bugetul de stat, de cãtre Ministerul Finanþelor Publice.

Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ în data de 20 mai 2002, comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare în forma Camerei Deputaþilor, iar Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea actului normativ în forma respectivã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, doamna secretar de stat. Domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul senator ªtefan Viorel.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci avizeazã favorabil prezentul proiect de lege ºi îl propune spre dezbatere ºi adoptare în forma transmisã de la Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare? Constatãm cã nu sunt.

Vã

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 151/2001 privind unele mãsuri de reorganizare a pieþei RASDAQ ºi acordarea unei finanþãri rambursabile de cãtre Ministerul Finanþelor Publice.

Vã rog, doamna secretar de stat.

## Vã mulþumesc.

În baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 151/2001, Ministerul Finanþelor Publice a acordat Asociaþiei Naþionale a Societãþilor de Valori Mobiliare o finanþare rambursabilã în sumã de 2.644.000.000 cu o dobândã de 35% pe an, cu termen de rambursare, 30 aprilie 2002.

Suma respectivã a fost viratã la Asociaþia Naþionalã a Societãþilor de Valori Mobiliare, în data de 3 decembrie 2001. Prin adresa din 30 aprilie 2002, Agenþia Naþionalã a Societãþilor de Valori Mobiliare a comunicat Ministerului Finanþelor Publice, Direcþia Generalã a Trezoreriei Statului, cã a iniþiat demersuri pentru rambursarea împrumutului.

Astfel, la aceastã datã, erau rambursate deja o parte din sume, rãmânând a fi rambursatã suma de douã miliarde o sutã patruzeci ºi patru de milioane de lei.

Ministerul Finanþelor Publice propune adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei. Vã mulþumesc.

Doamna secretar de stat, comisia a fãcut niºte amendamente la textul orginal. Înþeleg cã le acceptaþi. Sunteþi de acord, aºadar, cu aceste amendamente.

Da.

Domnule preºedinte Viorel ªtefan, vã rog.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia noastrã avizeazã favorabil ºi propune plenului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege cu câteva amendamente prezentate în anexa la raport. Amendamentele privesc stabilirea unor noi termene în legãturã cu derularea prevederilor ordonanþei, având în vedere cã termenele iniþiale avute în vedere sunt depãºite deja.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

La dezbateri generale, vã rog?

Constatând cã nu sunt înscrieri la dezbaterile generale, vã

Vã

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2002 privind completarea art. 7 din Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar. Vã rog, domnule secretar de stat Zelenco.

**Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

## Vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã nr. 44/2002 vine sã completeze prevederile Legii nr. 83/1997, care se referã la selectarea firmelor specializate care întocmesc raportul de eva- luare ºi studiul de fezabilitate pentru societãþi comerciale ce urmeazã a fi privatizate.

În practicã ne-am confruntat, însã, cu situaþii în care firmele care au câºtigat licitaþia nu au putut finaliza rapoartele respective din motive obiective.

Ca urmare, prin ordonanþa pusã în discuþie astãzi, se aduce o completare a Legii nr. 83/1997, în sensul cã în astfel de cazuri instituþiile implicate pot propune aprobãrii Guvernului ca lucrãrile respective sã fie continuate de firma care oferã condiþii cel mult egale cu firma care renunþã.

În cazul în care sunt mai multe firme care au participat la licitaþie se va propune Guvernului firma care oferã cele mai bune condiþii. În acest fel se creeazã condiþii pentru continuarea procesului de privatizare fãrã sã se înregistreze întârzieri în derularea acestuia.

Vã adresez rugãmintea de a fi de acord cu aceastã ordonanþã de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte Viorel ªtefan, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, luând notã de argumentele prezentate de iniþiator ºi în cadrul ºedinþei de la comisie, a avizat favorabil prezentul proiect de lege ºi propune plenului adoptarea sa în forma transmisã de la Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt înscrieri la dezbateri generale, vã rog? Constatãm cã nu sunt.

Comisia nu a amendat prin raportul sãu textul proiectului de lege, motiv pentru care vã supun proiectul de lege votului dumneavoastrã.

Adoptat cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 8 abþineri.

Punctul 17 din ordinea de zi.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2002 privind programul de mãsuri de restructurare financiarã a creanþelor deþinute de cãtre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra agenþilor economici din sectorul agricol.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi proiectul.

## **Domnul Ion Blãnculescu Ñ** _preºedintele Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bacare_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prezenta iniþiativã legislativã a Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare se greveazã pe ansamblul mãsurilor de politicã economicã iniþiate de Guvern pentru redresarea sectorului agricol, autoritatea identificând resorturi ce þin de activitatea proprie pentru sprijinirea

condiþionatã a debitelor din portofoliu ce au ca obiect principal de activitate agricultura.

Totodatã, având în vedere cã unul dintre obiectivele substitute ale politicii de relansare a agriculturii îl reprezintã încurajarea integrãrii producãtorilor agricoli cu procesatorii ºi comercianþii de produse agroalimentare, iniþiativa legislativã are în vedere ºi aceste categorii de agenþi economici, debitori ai Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare.

Iniþiativa legislativã a autoritãþii va contribui inclusiv la facilitarea accesului societãþilor agricole la Programul SAPARD, destinat finanþãrii investiþiilor din domeniul agriculturii ºi dezvoltãrii rurale, pentru realizarea obiectivului prioritar al acestui program de consolidare a cadrului necesar implementãrii mãsurilor de preaderare, pentru asigurarea unei agriculturi performante ºi dezvoltarea durabilã a zonelor rurale în þãrile candidate.

În acest program intrã, din portofoliul autoritãþii, 1.140 de debitori cu profil agricol, dintre care 683 de societãþi comerciale agricole, 72 de asociaþii familiale ºi 379 de agricultori individuali, persoane fizice, dintre care 831 în agriculturã, 163 în industria alimentarã ºi 146 comerþ agricol.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Viorel ªtefan, vã rog sã prezentaþi raportul.

## Domnule preºedinte,

Fac precizarea cã s-a primit aviz favorabil, fãrã amendamente din partea Comisiei, pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, fapt pentru care comisia noastrã propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de iniþiator, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Dacã sunt înscrieri la cuvânt, la dezbateri generale? Constatând cã nu sunt, amendamente nu s-au fãcut în raportul comisiei, vã

Vã mulþumesc.

Urmãtorul proiect de lege pe ordinea de zi a ºedinþei Senatului este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 33/2002 privind modificarea capitolului I din anexa nr. 2 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bazã a personalului din învãþãmânt, ºi pentru abrogarea unor dispoziþii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã.

Vã rog, domnul secretar de stat, sã prezentaþi proiectul de lege.

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a analizat bugetul învãþãmântului cu scopul identificãrii unor sume care ar putea sã constituie fonduri necesare unor realocãri salariale.

Din reaºezarea îndemnizaþiei, prevãzutã la art. 49 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, s-a disponibilizat din bugetul învãþãmântului sume care pot fi utilizate pentru asigurarea de creºteri salariale pentru personalul din instituþiile de învãþãmânt preuniversitar.

Sumele menþionate vor asigura o creºtere a salariilor personalului din instituþiile de învãþãmânt preuniversitar cu 5% în valoare netã, iar sumele necesare pentru plata impozitelor ºi contribuþiilor cãtre buget urmeazã sã fie asigurate de Ministerul Finanþelor Publice, prin suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã, pentru finanþarea cheltuielilor instituþiilor din învãþãmântul preuniversitar de stat.

În acest sens, a fost elaborat proiectul de lege pe care vi-l supunem aprobãrii dumneavoastrã, în forma aprobatã de Camera Deputaþilor ºi propusã fãrã modificãri de cãtre comisia de specialitate.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Doamna vicepreºedintã a Comisiei de muncã ºi protecþie socialã, doamna Rodica ªelaru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a luat în dezbatere proiectul de lege sus-amintit ºi a hotãrât întocmirea unui raport favorabil, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, ºi îl înaintãm plenului Senatului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Constatãm cã nu sunt.

Vã

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului

nr. 66/2000 privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrialã.

Vã rog sã vã prezentaþi Senatului ºi sã prezentaþi, de asemenea, expunerea de motive.

Proiectul a mai fost în dezbatere, este cunoscut.

Este vorba de reexaminare.

## Ñ **Domnul Vajda G‡bor** _director general al Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci_ **:**

## Domnule preºedinte,

Îmi permiteþi, în primul rând, sã ne prezentãm.

În stânga mea se aflã doamna Cornelia Constanþa Moraru, ºeful Serviciului juridic ºi relaþii internaþionale, iar numele meu este Vajda G‡bor ºi sunt directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci.

Referitor la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrialã, preºedintele României a formulat o cerere de reexaminare la art. 1 punctul 14, respectiv art. 19 alin. 1.

Obiectul cererii de reexaminare îl constituie eliminarea obligativitãþii înregistrãrii ca persoanã juridicã pentru cabinetele individuale autorizate ºi cabinetele individuale asociate pe bazã de contract.

Astfel art. 19 alin. 1 devine în concordanþã cu art. 26 alin. 2.

Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci este de acord cu aceastã modificare ºi cu raportul comisiei de specialitate ºi, ca atare, vã rugãm, domnule preºedinte, sã supuneþi adoptãrii în aceastã formã Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2000.

## Vã mulþumesc.

Fac o precizare pentru plenul Senatului, aceastã lege a mai fost adoptatã, o cunoaºtem în conþinutul ei, incidentul invocat de cãtre preºedinte este legat de faptul cã se condiþiona de personalitatea juridicã funcþionarea acestor birouri prin care se asigurã consultanþa în proprietate industrialã ºi care, într-adevãr, nu era pus de acord nici cu cabinetele avocaþiale.

Rog însã pe domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu, sã prezinte raportul cu privire la aceste aspecte, singurul care a fãcut obiectul reexaminãrii.

Da, domnule preºedinte, aºa este.

Comisia economicã este de acord, evident, cu eliminarea sintagmei ”persoanã juridicãÒ, astfel încât propune plenului Senatului adoptarea în forma transmisã de Camera Deputaþilor, existând avizul favorabil al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, iar proiectul de lege încadrându-se în categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Raportul nu conþine amendamente.

Fãrã amendamente.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Se propune adoptarea proiectului de lege, în forma în care a fost votat de cãtre Camera Deputaþilor, motiv pentru care vã

Trecem la urmãtorul punct din agenda de lucru a Senatului de astãzi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrãrilor de montaj pentru utilaje, echipamente ºi instalaþii tehnologice industriale.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi proiectul de lege.

**Domnul Romulus Ion Moucha** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii a abrogat Legea nr. 8/1977, care avea prevederi foarte clare privind durabilitatea construcþiilor, dar ºi reglementa lucrãrile de montaj pentru instalaþiile tehnologice care erau în aceste construcþii.

Legea nr. 10/1995 se referã exclusiv la problema construcþiei civile, ca sã spunem aºa, fãrã a avea în vedere însã ºi utilajele tehnologice care se aflã în aceste construcþii industriale.

Subiectul ordonanþei pe care îl avem supus dezbaterii în momentul de faþã este tocmai de a suplini aceastã lipsã, dacã vreþi, a Legii nr. 10/1995, ºi anume ordonanþa respectivã se referã la calitatea, la asigurarea calitãþii, la verificarea calitãþii lucrãrilor de construcþiimontaj ale utilajelor, tocmai în scopul de a se asigura funcþionarea lor corespunzãtoare atât pentru personalul deservent pentru construcþia propriu-zisã, cât ºi pentru mediul înconjurãtor.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Da.

Stimaþi colegi, Comisia economicã este de acord cu proiectul de lege în forma trimisã de Camera Deputaþilor ºi îl supune aprobãrii plenului Senatului fãrã amendamente, existând avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, proiectul fãcând parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt. Raportul nu conþine amendamente.

Am încheiat programul legislativ al ºedinþei plenare a Senatului din 10 iunie 2002.

Urmeazã ultimul punct din agenda de lucru a Senatului, ºi anume: ”Întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea ExecutivuluiÒ.

Invitãm la microfon pe domnul senator Gheorghe Acatrinei, pentru a formula o întrebare adresatã primuluiministru.

Vã reamintesc timpii, pe grupuri parlamentare: 14 minute Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 8 minute, Grupul parlamentar P.R.M., 3 minute, Grupul parlamentar P.D., 3 minute, Grupul parlamentar P.N.L., 3 minute, Grupul parlamentar U.D.M.R., 3 minute, senatorii independenþi.

Vã rog, domnule senator, sã formulaþi întrebarea.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase asupra modului în care a fost privatizatã...

Rog colegii sã asigure desfãºurarea normalã a lucrãrilor.

Vã rog, domnule senator!

..., repet asupra modului în care a fost privatizatã Societatea Comercialã ”TurismÒ Bucureºti. Am avut o intervenþie anterioarã în Senat. Comisia ce a verificat legalitatea organizãrii licitaþiei a constatat abateri flagrante de la legislaþia în vigoare în materie de licitaþie publicã. Rãspunsul primit la interpelare este de-a dreptul nesatisfãcãtor. În prezent, potrivit presei, dosarul privind privatizarea în care este implicat, printre alþii, ºi fostul director al Fondului Proprietãþii de Stat Radu Sârbu a fost trimis la Parchet cu propunerea de trimitere în judecatã. Deci Poliþia ºi-a fãcut datoria. Revin ºi întreb: Domnule primministru, când veþi reuºi sã determinaþi Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului sã anuleze aceastã privatizare pãguboasã, în legãturã cu care de la zi la zi ies la luminã tot mai multe dovezi de încãlcare a legii ºi de pãgubire a statului cu sute de miliarde de lei? Rog rãspuns. Vã mulþumesc.

Da. Rãspuns scris ºi oral? Vã rog, ca sã se precizeze în stenogramã.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, este? Nu este. Domnul senator Paul Pãcuraru, de asemenea, nu este. Era înscris, lipseºte.

Are un deces!

Îmi pare rãu, condoleanþe, dar nu este. Nu e prezent. Bun.

Doamna senator Angela Bãlan! Vã rog! Da, sigur, am vãzut-o ºi nici nu am confundat-o.

ªi nici nu m-aþi rebotezat. Vã mulþumesc mult, domnule preºedinte.

Vã rog! Vã rog, doamna senator!

O întrebare adresatã Ministerului Turismului, domnului ministru Dan Matei Agathon.

Dupã cum ºtim, la iniþiativa domnului ministru Dan Matei Agathon, ministrul turismului, a fost lansat proiectul ”Dracula ParkÒ, un parc tematic, de distracþii, cu o suprafaþã de 130 de hectare, ce urmeazã a fi construit la 1 km distanþã în linie dreaptã faþã de centrul istoric al oraºului Sighiºoara, loc înscris în patrimoniul mondial. Proiectul, pentru care mulþi români au achiziþionat deja ºi acþiuni, este, însã, contestat în þarã de specialiºti în domeniu, de numeroase ONG-uri, dar ºi de oameni de culturã din afarã, de UNESCO. În acest context, Comisia pentru culturã a Parlamentului European a adresat o scrisoare de atenþionare cãtre autoritãþile române, scrisoare în care se aduc ºi argumente în sprijinul poziþiei afirmate.

Întrebãm, în acest context, pe domnul ministru, dacã acest proiect nu reprezintã o violare a angajamentelor luate de România în domeniul protecþiei monumentelor culturale ºi a mediului înconjurãtor, ºtiut fiind cã autoritãþile române, dornice sã se alãture Uniunii Europene, ar trebui sã-i respecte rezoluþiile ºi principiile acesteia? Rugãm rãspuns în scris.

Numai în scris, da?

Da.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã rog, sã se consemneze acest lucru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Procedurã!

Vã rog!

Domnule preºedinte de ºedinþã, cu toatã stima, îmi permit sã vã reamintesc capitolul ”Întrebãri, interpelãriÒ începe la ora 18,00. Domnii miniºtri care vor sã participe vor fi prezenþi începând cu ora 18,00. Transmisia în direct pe postul de radio începe cu ora 18,00. V-aº ruga, ca atare, sã aveþi amabilitatea, luãm o pauzã de 10 minute, dar ne încadrãm în program ºi, într-adevãr, desfãºurãm ºedinþa cum trebuie.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, vã mulþumesc ºi eu. Colegii au fost de acord sã-ºi prezinte întrebãrile ca atare. Nu v-am dat cuvântul, domnule senator.

Pãi, aþi vorbit cu mine.

Nu. Am rãspuns cã...

ªi la ce mi-aþi rãspuns, în continuare, la procedurã...

Atunci, cereþi cuvântul.

Vã rog sã-mi daþi cuvântul.

Da. Bun. Poftiþi!

Vã mulþumesc.

Nu ºtiu dacã colegii au fost informaþi cã ºedinþa este transmisã în direct pe postul de radio ºi cã miniºtrii vin de la ora 18,00. S-a trecut...

Miniºtrii sigur cã vin de la ora 18,00 ca sã rãspundã la interpelãri, domnule senator.

V-aº ruga sã aveþi amabilitatea sã mã ascultaþi cu aceeaºi rãbdare cu care v-am ascultat ºi sã nu mã mai întrerupeþi. Deci nu aþi anunþat la începerea ºedinþei ºi nu aþi cerut acordul doamnelor ºi domnilor senatori care sunt înscriºi la întrebãri, interpelãri, sã-ºi spunã punctul de vedere.

Vã mulþumesc.

N-am înþeles. Aþi vrut sã mai spuneþi ceva, în final?

Nu. Am spus ce am avut de spus.

A, nu am auzit bine.

Deci colegii, dacã doresc sã mai reia aceste întrebãri, sigur, nu-i nici o problemã. Bun.

Deci, domnul senator Ionel Alexandru este în salã? Nu este.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Codreanu este? Dacã doriþi sã puneþi întrebarea acum sau dacã doriþi sã se audã la radio, aºteptaþi ora 18,00.

Facem o pauzã de 10 minute.

DUPÃ PAUZÃ

La ora 18,00!

Domnul senator Ilie Ilaºcu, doriþi sã prezentaþi întrebarea, da? Bun. Vã rog, domnule senator!

Am o întrebare cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, doamna ministru Daniela Bartoº.

Cãtre Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport se adreseazã foarte mulþi cetãþeni din România. Noi primim foarte multe sesizãri pe care le trimitem ministerului. Din pãcate, ministerul nu ne rãspunde la aceste întrebãri. De aceea, vrem s-o întrebãm: când doamna ministru are de gând sã respecte art. 167 punctul 2 din Regulamentul Senatului de a ne rãspunde?

Mai mult decât atât. O datã a fost aici ºi ne-a rãspuns, ºi ne-a minþit, în principiu. Dupã aceea am verificat la Iaºi problema, nu s-a confirmat ceea ce ne-a spus de la tribunã. Atât.

Doresc rãspuns în scris ºi oral.

Domnule senator, v-aº sugera, dacã consideraþi cã este cazul, sã vã ºi referiþi, punctual, la ce întrebãri aþi pus ºi la care nu aþi primit rãspuns, pentru cã în intervenþia oralã pe care aþi fãcut-o astãzi nu v-aþi referit la anumite chestiuni concrete, ci la întrebãri care le-aþi pus, dar, poate ar fi util, ca sã primiþi ºi un rãspuns cât mai lãmuritor, sã faceþi referire la obiectul întrebãrilor pe care le-aþi pus ºi la care nu aþi primit rãspuns. Vã sugerez, dacã dumneavoastrã consideraþi necesar.

La scrisoarea din 11 martie 2002, la o scrisoare adresatã la 17 ianuarie 2002. Mai mult decât atât, vreau sã spun cã problema cu Regia Autonomã de Transport în Comun Iaºi, care pe anul 2001 trebuia sã plãteascã pentru transportarea handicapaþilor peste 22 miliarde lei, domnul Ciobãnel, care a fost secretar de stat pânã nu de mult, ne-a spus cã s-au plãtit aceste sume. Din pãcate, alaltãieri, am fost la Iaºi ºi mi s-a spus cã nu s-a primit pe anul 2001 nici un leu din partea ministerului. La concret.

Vã rog sã luaþi loc în salã pentru a relua lucrãrile. Domnul senator Mircea Nedelcu urmeazã sã formuleze o interpelare. Este în salã? Nu este.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Vã rog sã prezentaþi interpelarea. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Este cunoscut faptul cã agenþii economici profitã fãrã nici o jenã de carenþele legilor fiscale, înºelând statul cu mii de miliarde de lei. Printre practicile cu state vechi în domeniu se remarcã una legatã de rambursarea taxei pe valoarea adãugatã. Profitând de reglementãrile de profil, care prevãd cã la export taxa pe valoarea adãugatã este zero, ingenioºii întreprinzãtori declarã cã livreazã marfã pe relaþia extern, în fapt, aceasta fiind desfãcutã la partenerii interni sau chiar la firme fantomã din þarã. În toate aceste condiþii, operatorii respectivi sunt exceptaþi de la rambursarea T.V.A.-ului. Un asemenea exemplu este cel al firmei cu capital turcesc ACROM AKAL din Suceava, care a livrat fir acrilic cãtre firme interne, declarând cã acestea au luat calea exportului. Turcii au beneficiat de rambursarea ilegalã a 13 miliarde de lei, sumã cu care, evident, a fost prejudiciat bugetul statului. De remarcat este faptul cã toate aceste afaceri s-au fãcut cu complicitatea conducerii Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Suceava. De altfel, aceasta nu este singura societate care practicã asemenea maºinaþii. Între altele este ºi ”Cãlmãnel PanaciÒ ºi altele din judeþul Suceava, la unele dintre ele fiind acþionari importante personalitãþi politice, chiar de la nivel central. Acesta este doar unul dintre aspectele negative demne de semnalat, un altul referindu-se la faptul cã funcþionari ai finanþelor o fac pe cenzorii la societãþile care sunt implicate în ilegalitãþi de proporþii, pãtând iremediabil imaginea instituþiei în care sunt angajaþi. De aceea, solicit domnului prim-ministru Adrian Nãstase ca, prin Corpul de control la dispoziþie, sã facã verificãri asupra celor sesizate, cu tragerea la rãspundere a vinovaþilor ºi recuperarea prejudiciilor aduse bugetului de stat.

Solicit rãspuns scris ºi oral.

Doamna senator Angela Bãlan!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea adresatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Conform Ordinului ministrului educaþiei ºi cercetãrii nr. 3.472/8.04.2002 privind modificarea ºi completarea Metodologiei privind organizarea ºi desfãºurarea pretransferãrilor personalului didactic ºi transferãrii personalului didactic titular pentru restrângere de activitate, aprobatã prin Ordinul ministrului educaþiei ºi cercetãrii nr. 3.325/8.03.2002, se anuleazã art. 8 al acestui ultim ordin prin care institutorii puteau trece în specialitatea dobânditã prin studii la ciclul gimnazial.

Din datele centralizate la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii suntem siguri cã se ºtie cã în anul ºcolar trecut, numai în municipiul Bucureºti, când acest articol nu era anulat, s-a putut rezolva situaþia restrângerii de activitate a 40 de învãþãtori titulari, pentru care nu mai existau posturi la clasele IÐIV, datã fiind scãderea dramaticã a numãrului de elevi din acest ciclu.

Mai adãugãm cã tot în municipiul Bucureºti, începând cu 1 septembrie 2002, 87 de învãþãtori intrã în restrângere de activitate. Pentru aceºtia Inspectoratul ºcolar al municipiului Bucureºti nu poate oferi decât 77 de posturi, iar dintre acestea numai 7 au valabilitatea de 4 ani.

Întrebãm, deci, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii care a fost raþiunea acestei mãsuri, ºtiut fiind cã prin trecerea învãþãtorilor titulari, absolvenþi de învãþãmânt superior ºi, de regulã, facultãþi de limbi strãine, limba ºi literatura românã, în învãþãmântul gimnazial se rezolvã douã probleme: încadrarea, la aceste discipline în gimnaziu, cu personal didactic calificat, pe de-o parte, iar pe de altã parte, ºi problema învãþãtorilor titulari ce intrã în restrângere de activitate ºi pentru care nu mai existã posturi în învãþãmântul primar.

Rugãm rãspuns în scris.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se referã la activitatea S.C. FEROMÐTULCEA, componenta companiei FERAL U.K.Londra. Aceastã societate ºi-a planificat o cifrã de 10 milioane dolari pentru reparaþii capitale, modernizãri, dotãri ºi lucrãri privind protecþia mediului ºi îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã.

Ca urmare a acestor mãsuri, urmeazã sã creascã producþia la 21 de mii de tone feroaliaje pe lunã ºi, bineînþeles, acestea vor avea implicaþii în dezvoltarea judeþului Tulcea ºi a celorlalte judeþe limitrofe.

Cu toate acestea, problema care este deosebit de gravã la aceastã datã este consumul mare de energie electricã, FEROMÐTulcea numãrându-se printre cei trei mari consumatori de energie electricã din România. Preþul energiei a fost în septembrie 2001 de 25 de dolari pe un megawat/orã ºi va ajunge, în luna iunie, la 45 de dolari pentru un megawat/orã. Ponderea energiei electrice în preþul de cost al feroaliajului este în prezent de 51%. Datoritã creºterii preþului de cost la energia electricã s-a ajuns la situaþia limitã cu preþul de cost al feroaliajului, ceea ce va conduce la diminuarea resurselor financiare necesare funcþionãrii combinatului ºi, implicit, la disponibilizarea celor 700 de salariaþi ai S.C. FEROM Ñ S.A. Tulcea.

Domnule ministru al industriilor, vã rugãm sã ne precizaþi care este poziþia ministerului pe care îl conduceþi în legãturã cu acest consum de energie electricã ºi, în acelaºi timp, vã sugerãm urmãtoarele soluþii: pe de-o parte, reducerea preþului la energia electricã sau aprobarea importului de energie electricã cu taxe de import limitate.

Vã mulþumesc.

Doriþi rãspuns scris ºi oral sau numai scris?

Vã mulþumesc.

Numai scris.

ªi eu vã mulþumesc, doamna senator.

Domnul senator Aurel Panã, din partea Grupului parlamentar P.D.

Lipseºte.

Numai scris. Vã rog sã consemnaþi.

Domnul senator Radu Feldman Alexandru din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Vã rog, aveþi cuvântul.

A, nu este în salã. Bun.

Domnul senator Gheorghe Bunduc, din partea Grupului parlamentar Partidul România Mare.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al administraþiei publice, Octav Cozmâncã. Domnule ministru,

Programul de guvernare, în baza cãruia Executivul a fost investit de Parlament, la capitolul IX privind dezvoltarea regionalã Ñ Reforma administraþiei publice centrale ºi locale, precizeazã cã Guvernul va acþiona pentru realizarea obiectivelor sale în acest domeniu în deplin acord cu politica europeanã de coeziune economicã ºi socialã, asigurând: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, stimularea dezvoltãrii echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate, preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre ºi, în sfârºit, corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale.

Consider aceste þinte corecte ºi deosebit de importante pentru România.

Existã dezechilibre imense între diferite zone ºi localitãþi ale þãrii, existã încã mulþi români lipsiþi de asistenþã sanitarã sau fãrã posibilitatea de a avea acces rapid la instituþiile de ocrotire a sãnãtãþii. Existã zone în care abandonul ºcolar este cauzat de dificultatea ajungerii la instituþiile de învãþãmânt.

Prin Programul de guvernare, Executivul s-a angajat sã acþioneze la nivel naþional pentru diminuarea decalajelor de dezvoltare interregionalã ºi intraregionalã.

Nu de mult, mass-media româneascã a prezentat comuna Cornu, din judeþul Prahova, ca o localitate model, care a beneficiat de importante programe de dezvoltare finanþate atât din resurse bugetare guvernamentale, cât ºi din dirijarea unor finanþãri externe nerambursabile. Sunt sigur cã dacã volumul de fonduri provenite din finanþãri interne ºi externe alocate comunei Cornu este cel despre care se vorbeºte în mediile de presã, atunci înseamnã cã asigurarea egalitãþii de ºanse, sumele alocate dezvoltãrii regionale sunt imense.

Prin Programul de guvernare, Executivul s-a angajat în faþa Parlamentului sã asigure transparenþã în alocarea ºi utilizarea resurselor, inclusiv a celor alocate de Uniunea Europeanã, din fondurile structurale asistenþei financiare nerambursabile din partea unor guverne sau organizaþii internaþionale.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Dumitru Codreanu, din partea Grupului parlamentar Partidul România Mare.

Vã rog sã prezentaþi interpelarea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Dan Ioan Popescu.

Având în vedere cã activitatea ministerului pe care îl conduceþi, cât ºi faptul cã dumneavoastrã, ca ministru, aþi fost apreciat de cãtre primul-ministru, domnul Adrian Nãstase, aº dori sã faceþi câteva precizãri vizavi de activitatea de producere ºi valorificare a energiei electrice din România.

Dacã pânã în 1989, din datele statistice, România consuma aproximativ 9.500 de megawaþi, din care 9.000 erau producþie internã, circa 3.000 erau produºi de cãtre hidrocentrale, 3.000, de cãtre termocentrale ºi aproximativ 3.000 de megawaþi, din hidrocarburi, vã rog sã-mi precizaþi care este situaþia producþiei energiei electrice din þara noastrã, cu ce preþuri de producþie se obþine pentru cele trei mari surse, cât se consumã în plan intern ºi cât de cãtre populaþie; cât din aceastã energie este destinatã exportului. Precizarea este necesarã întrucât mai în fiecare sãptãmânã aflãm cã s-a scumpit energia electricã.

Permiteþi-mi sã vã precizez cã din luna decembrie 1999 pânã în luna decembrie 2000 preþul energiei s-a scumpit cu 162,5%; din decembrie 2000 pânã în decembrie 2001, cu 136,5%, iar din decembrie 2001 pânã în martie 2002, cu 102,2%, preconizându-se, în continuare, o scumpire lunarã de 3,8%.

Credeþi cã populaþia mai poate face faþã unor asemenea scumpiri?

Ce preconizaþi pentru viitor?

De ce nu este folositã energia produsã de hidrocentrale pentru consumul intern al populaþiei, ºtiind faptul cã producerea unui megawat costã mult mai puþin decât alte forme de producere a energiei?

Domnule ministru, nu consideraþi a fi oportunã înfiinþarea, potrivit Legii nr. 15, a Regiei Hidrocentralelor din România, al cãrei scop ar trebui sã fie politica naþionalã, ºi nu externã, pentru a produce energie la un preþ accesibil pentru consumul populaþiei?

Nu ar fi mai convenabil sã se ia cãrbunele din minele româneºti în loc sã se importe?

Nu ar duce la scãderea preþului de producere a megawatului, ca sã nu mai amintim de rezolvarea problemelor sociale create în Valea Jiului ºi nu numai?

Rãspunsul, domnule senator, îl doriþi scris ºi oral?

Scris ºi oral.

De acord. Vã rog sã se consemneze.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Zlãvog, din partea Grupului parlamentar Partidul România Mare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice locale.

Domnule ministru,

Societatea ACETI din municipiul Slatina se confruntã cu o serie de probleme majore care depãºesc competenþele conducerii executive, Consiliului de administraþie ºi Consiliului local Slatina, ca unic acþionar al societãþii.

La ora actualã, deºi ACETI nu are nici un fel de datorie la bugetul statului, are de încasat de la agenþii economici ºi de la populaþie peste 46 de miliarde de lei pentru serviciile prestate, în schimb ACETI are de platã peste 59 de miliarde de lei pentru furnizorii de energie electricã, gaze naturale ºi combustibil.

De mai bine de 3 ani, la robinetele slãtinenilor nu mai curge nici mãcar o picãturã de apã caldã, doar 2% din apartamentele din oraº sunt racordate la sistemul de încãlzire centralizat. Consumul de apã rece a scãzut la jumãtate faþã de anul 1996. Reþelele de transport s-au uzat în proporþie de 95%. Contorizarea la diverºii consumatori s-a efectuat în proporþie de aproximativ 75%.

Faþã de aceastã situaþie, deosebit de dificilã, care poate duce inevitabil la faliment, considerãm cã este necesar ca Guvernul, prin Ministerul Administraþiei Publice, sã intervinã operativ pentru adoptarea unor mãsuri urgente ºi eficiente, astfel:

Deºi Legea nr. 326/4.08.2001 a fost adoptatã cu aproape 10 luni în urmã, nici pânã în prezent nu s-au elaborat normele metodologice de aplicare, care trebuiau sã aparã în termen de 30 de zile de la publicarea în ”Monitorul OficialÒ. Acest lucru a dus la diferite interpretãri ale furnizorilor de gaze ºi energie electricã, coordonaþi de ANRE, deºi Legea nr. 326/2001 este un act normativ cu o forþã juridicã superioarã.

De asemenea, Hotãrârea Guvernului nr. 348/1993 ºi Ordinul M.L.P.A.T. nr. 29/1993, referitoare la contorizarea apei ºi energiei termice la populaþie, agenþi economici ºi instituþii, sunt depãºite ºi trebuie modificate,

pentru faptul cã în anul 1993 preþurile apei erau diferenþiate, iar din anul 2000 se practicã un preþ unitar de 8.600 de lei/metru cub, deºi preþul real pentru Slatina este de aproximativ 18.600 de lei/metru cub, având în vedere cã 65% din acest preþ este reprezentat de energia electricã, ºtiut fiind faptul cã alimentarea cu apã a municipiului Slatina se face din puþuri forate la mare adâncime.

Numai în scris, da, domnul senator?

Da.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Flutur din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Vã rog, pe scurt, ca sã vã încadraþi în minutajul acordat.

Da, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru al agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, ºi se referã la aplicarea Legilor fondului funciar în judeþul Dolj.

Doresc, domnule ministru, sã vã fac câteva precizãri.

Comuna Dãbuleni are o populaþie de circa 15.000 de locuitori. Pânã în prezent a fost restituit terenul agricol în proporþie de 80%, diferenþa de teren nefiind retrocedatã deoarece acesta se aflã în prezent la o serie de I.A.S.-uri cum ar fi: S.C. Dãbuleni, S.C. Mârºani, S.C. Agricole Dãbuleni.

Din informaþiile pe care le avem rezultã cã deºi Comisia judeþeanã Dolj de aplicare a Legii fondului funciar a validat prin Hotãrârea nr. 883/2000 o suprafaþã de 517 hectare, ce urma sã fie preluatã de la S.C. Dãbuleni, acesta din urmã refuzã transferul ºi, în consecinþã, procesul de retrocedare este blocat.

Având în vedere cele relatate ºi þinând seama de faptul cã existã acte normative care sã rezolve situaþia creatã, dar nu existã voinþã din partea factorilor responsabili, vã rog, domnule ministru, sã verificaþi cele semnalate ºi sã-mi comunicaþi mãsurile ce urmeazã a fi luate pentru rezolvarea problemei ridicate.

Solicit rãspuns scris.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Dumitru Petru Pop, pentru a prezenta interpelarea adresatã ministrului justiþiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã Guvernului, respectiv domnului prim-ministru Adrian Nãstase, ºi ministrului justiþiei, doamna Rodica Stãnoiu.

Cu circa trei sãptãmâni în urmã, a fost vândutã cu 40 miliarde lei, sumã echivalentã cu circa 1.200.000 dolari, vila ”StejarulÒ, un imobil cu numai 7 camere.

Totodatã, Ministerul Justiþiei are în curs reparaþii la douã vile pe care le deþine în staþiunea Sovata, pentru care a plãtit circa 70 miliarde lei. Mai mult, între timp Ñ foarte curios Ñ a izbucnit ºi un incendiu la aceste vile în construcþie.

Tot în acelaºi stat de drept, România, au fost vândute 100 de vile, 5 hoteluri complet utilate ºi perfect funcþionale, cu o capacitate de peste 1.000 locuri, restaurante complet utilate, baze de tratament, Lacul ”UrsuÒ, toate în funcþiune, ºi peste 300 hectare teren, obiective situate în aceeaºi staþiune Sovata, care s-au înstrãinat cu circa 40 miliarde lei, adicã la aceeaºi valoare cu preþul unei singure vile de pe Litoral.

Vã rog sã-mi comunicaþi dacã consideraþi legalã vânzarea imobilelor din staþiunea Sovata, menþionate mai sus, dacã a fost profitabilã pentru poporul român suveran, dacã aceastã tranzacþie a fost în concordanþã cu prevederile art. 135 alin. (2) ºi (5), art. 150 alin. (1) ºi art. 51 din Constituþia României, iar, în cazul în care ajungeþi la concluzia cã vânzarea obiectivelor realizate cu bani publici, deci bunuri proprietate publicã inalienabile, a fost puþin neconstituþionalã, vã rog sã mã informaþi ce mãsuri veþi lua pentru îndreptarea acestor erori.

Cu multã stimã, vã rog rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa sã adreseze, pe scurt, întrebarea ministrului lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei.

De mai bine de un an, podul de peste calea feratã din Predeal se aflã în reparaþie. Lucrãrile sunt executate de câþiva oameni, într-un ritm nefiresc de lent.

Având în vedere tergiversarea finalizãrii lucrãrilor la acest pod, vã rog, domnule ministru, sã-mi comunicaþi la ce datã se preconizeazã a fi dat în folosinþã acest pod, a cãrui nefuncþionare îngreuneazã, în mod evident, circulaþia spre Braºov ºi Bucureºti.

În judeþul Braºov sunt necesare investiþii de infrastructurã pentru drumuri ocolitoare ºi poduri.

Având în vedere faptul cã pânã în prezent, pentru judeþul Braºov, bugetele nu au cuprins nici un fel de investiþii, vã întreb, domnule ministru, dacã pentru anul viitor se preconizeazã vreo investiþie în acest domeniu pentru judeþul Braºov.

Solicit rãspuns în scris.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Am epuizat partea alocatã întrebãrilor ºi interpelãrilor.

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Mai am euÉ

Ce aveþi, domnule senator? O întrebare. Da, vã rog. Domnul senator Ionel Alexandru, de la Grupul parlamentar P.R.M.

Întrebarea mea este adresatã ministrului de interne, domnul Ion Rus, ºi doamnei ministru al educaþiei ºi cercetãrii Ecaterina Andronescu.

## Domnilor miniºtri,

În situaþia în care mai mult de jumãtate din cele 1.200 persoane cercetate în prezent pentru trafic de droguri sunt studenþi ºi, mai ales, elevi, vã rog sã-mi prezentaþi programul pe care-l aveþi în vedere pentru prevenirea ºi combaterea acestui flagel ce afecteazã grav ºi tineretul României.

Doresc rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Trecem acum la rãspunsurile reprezentanþilor Executivului la întrebãrile ºi interpelãrile adresate de senatori.

Câteva precizãri înainte de rãspunsuri.

Domnule senator Gheorghe Acatrinei, se solicitã amânarea din partea Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului pentru prezentarea rãspunsului.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei**

**:**

Sunt de acord.

De asemenea, domnul senator Nicolae Iorga nu este prezent la lucrãrile Senatului, astfel încât i se va transmite, de cãtre domnul secretar de stat Alin Burcea, rãspunsul în scris ºi cu aceastã ocazie îl eliberãm de obligaþia de a mai participa, în continuare, la lucrãrile ºedinþei plenului. O invitãm pe doamna ministru Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei, sã prezinte rãspunsul la interpelarea adresatã de domnul senator Ion Vela.

Doamna ministru, aveþi cuvântul.

**Doamna Daniela Bartoº** Ñ _ministrul sãnãtãþii ºi familiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule senator,

La întrebarea formulatã de dumneavoastrã doresc sã vã rãspund urmãtoarele

Legat de autorizarea Spitalului Moldova Nouã, precizãm cã, în urma controlului efectuat în luna martie 2002, în locul autorizaþiei sanitare iniþiale a fost emisã, de cãtre Direcþia de Sãnãtate Publicã Caraº-Severin, o autorizaþie sanitarã cu clauze în care sunt prevãzute deficienþele ce trebuiau remediate.

Menþionãm cã aceste deficienþe au termen de remediere 3 luni, urmând ca, la scurgerea termenului care a fost fixat, sã se facã un nou control pentru a se vedea dacã aceste obiective au fost îndeplinite.

Legat de al doilea punct, de vizita pe care am efectuat-o la Spitalul din Moldova Nouã, aceasta nu a avut nici o legãturã cu controlul din luna martie. Vizita s-a datorat cutremurului care a avut loc în judeþul CaraºSeverin ºi a avut ca scop evaluarea pagubelor produse de seism ºi evaluarea posibilitãþilor de continuare a activitãþii medicale în spital.

Urmare a controlului din luna martie, s-a acordat acest termen Ñ vã spuneam Ñ de 3 luni pentru remediere, iar în cursul lunii iulie vom face un nou control, de aceastã datã vãzând care a fost modul în care s-au remediat defecþiunile observate cu ocazia controlului din luna martie.

Legat de ceea ce s-a observat dupã cutremur, deprecierile care au fost constatate nu au periclitat activitatea din spital, aceasta urmând sã se desfãºoare în continuare în condiþii normale.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Domnule senator, dacã aveþi vreun comentariu în legãturã cu rãspunsul primit din partea doamnei ministru?

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã-i mulþumesc doamnei ministru ºi sper cã atunci când vor trece cele 3 luni se vor lua mãsurile necesare ºi, în acelaºi timp, cred cã doamna ministru îºi va îndrepta privirea ºi spre acest spital, ºi spre celelalte din Caraº-Severin, în aºa fel încât calitatea actului medical, a serviciilor medicale, sã fie la pretenþiile noastre din aceastã vreme.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Mulþumim, doamnã ministru.

Îl invitãm pe domnul secretar de stat Iacob Zelenco pentru a rãspunde interpelãrilor formulate de domnii senatori Aron Belaºcu ºi Gheorghe Bunduc.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

**Domnul Iacob Zelenco** Ñ _secretar de stat la_

_Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã încep cu rãspunsul pentru domnul senator Gheorghe Bunduc.

Stimate domnule senator,

În legãturã cu întrebarea formulatã de dumneavoastrã, menþionãm urmãtoarele:

F.P.S. a vândut cãtre firma NOVA COAL Elveþia un pachet de acþiuni, reprezentând 50,9% din capitalul social al SocietãþiiÉ

Un moment, domnule secretar de stat, mã iertaþi. Domnul senator Aron Belaºcu nu este, deci rãspundeþi acum doar domnului senator Gheorghe Bunduc.

## **Domnul Iacob Zelenco:**

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cumpãrãtorul nu a respectat clauza privind plata preþului contractului pânã la data scadenþei, astfel încât, fãcându-se uz de efectele pactului comisoriu, contractul a fost desfiinþat de drept, cu reþinerea garanþiei de participare, ca urmare a neachitãrii pânã la data de 26 noiembrie a sumei reprezentând preþul prevãzut în contract.

Anterior termenului de denunþare unilateralã a contractului, cumpãrãtorul a înaintat o acþiune în instanþã, solicitând ca prin hotãrârea pe care o va pronunþa instanþa sã constate existenþa contractului, sã diminueze preþul contractului cu valoarea datoriilor societãþii nedeclarate la data semnãrii contractului, sã anuleze menþiunea ”libere de orice sarciniÒ, referitor la acþiuni, acþiunile care au fãcut obiectul contractului.

Ca urmare, în data de 25 iunie 1999, prin sentinþa civilã nr. 3.644, Tribunalul Bucureºti, Secþia comercialã, dispune: reducerea preþului contractului cu suma de 485.000 dolari, anularea menþiunii ”libere de orice sarciniÒ ºi respingerea cererii reclamantului de acordare a unui termen de platã a preþului contractului.

În final, Curtea Supremã de Justiþie, Secþia Comercialã, respinge ca nefondat recursul pe care F.P.S. I-a declarat, astfel încât sentinþa civilã rãmâne definitivã ºi irevocabilã.

În aceastã situaþie, F.P.S. trebuia sã încheie cu cumpãrãtorul o convenþie de continuare a contractului.

În cursul negocierilor care au avut loc la sediul A.P.A.P.S. au fost precizate reprezentantului firmei NOVA COAL ºi condiþiile în care A.P.A.P.S. va încheia convenþia respectivã, adicã preþul pachetului de acþiuni care face obiectul contractului sã fie de 485.000 dolari, conform sentinþei rãmase definitive ºi irevocabile, iar pe perioada cuprinsã între data pronunþãrii de cãtre Curtea Supremã de Justiþie ºi data plãþii efective a preþului cumpãrãtorul sã suporte o penalitate de 0,3% care, de fapt, era cuprinsã în contract.

Poziþia reprezentantului firmei NOVA COAL a fost aceea de refuz a plãþii penalitãþilor datorate pentru neplata preþului acþiunii, urmând a prezenta propuneri concrete pentru continuarea contractului.

**:**

Îmi daþi ºi rãspunsul în scris, da?

Da, sigur cã da.

Mulþumim, domnule secretar de stat.

Domnule senator Gheorghe Bunduc, dacã aveþi vreun comentariuÉ? Sunteþi pe deplin mulþumit ºi total lãmurit. Bine. Vã mulþumim.

Doamna senator Norica Nicolai, care urma sã primeascã douã rãspunsuri la întrebãrile formulate în ºedinþe anterioare ale Senatului, din partea domnului secretar de stat Ionel Fleºariu, le-a primit în scris Ñ vã rog sã consemnaþi Ñ ºi a fost mulþumitã de rãspunsurile primite.

Invitãm pe doamna secretar de stat Maria Manolescu sã rãspundã la interpelarea formulatã de domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Doamna secretar de stat, aveþi cuvântul.

Referitor la interpelarea formulatã de domnul senator Iuliu Pãcurariu privind situaþia juridicã a cãminului de nefamiliºti situat în Cluj Napoca, strada Gruia nr. 28 A, aflat sub incidenþa executãrii silite, ºi posibilitatea vânzãrii locuinþelor din acesta cãtre chiriaºi, în condiþiile Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinþe ºi spaþii cu altã destinaþie construite din fondurile statului ºi din fondurile unitãþilor economice sau bugete de stat, republicatã, Ministerul Finanþelor Publice comunicã urmãtoarele:

În conformitate cu prevederile art. 54 ºi art. 60 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 108/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, pentru obligaþiile de platã restante faþã de bugetul de stat ale Companiei Naþionale Ð Regionala C.F.R. Cluj, care, în prezent, însumeazã circa 113 miliarde lei, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice a judeþului Cluj a indisponibilizat bunuri imobile ale debitorului, între care ºi cãminul de nefamiliºti situat în Cluj-Napoca,

str. Gruia nr. 28 A, locuit de chiriaºi în baza unor contracte de închiriere, bun imobil care în prezent este în curs de evaluare.

Menþionãm cã în cazul prezentat debitorul urmãrit este Compania Naþionalã Ð Regionala C.F.R. Cluj, ºi nu chiriaºii care locuiesc în acest cãmin de nefamiliºti.

Precizãm cã pânã la data instituirii sechestrului Compania Naþionalã Ð Regionala C.F.R. Cluj nu a semnat nici un contract de vânzare-cumpãrare a locuinþelor din care este alcãtuit cãminul de nefamiliºti, iar, pânã în prezent, chiriaºii nu s-au adresat Ministerului Finanþelor Publice sau Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a judeþului Cluj cu privire la cumpãrarea acestora.

Facem menþiunea cã, în cazul în speþã, nu se pot aplica dispoziþiile Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinþe ºi spaþii cu altã destinaþie construite din fondurile statului ºi din fondurile unitãþilor economice sau bugetare de stat, în prezent, bunul imobil respectiv aflându-se sub incidenþa executãrii silite, caz în care se aplicã prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996.

Faþã de cele prezentate, Direcþia Generale a Finanþelor Publice a judeþului Cluj va finaliza operaþiunea de evaluare a bunului imobil, operaþiune ce va fi efectuatã de cãtre un expert neutru, chiriaºii având posibilitatea de a achiziþiona locuinþele ºi cu plata preþului în rate, în condiþiile legii.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu, dacã doriþi sã faceþi vreun comentariu pe marginea rãspunsului primit?

Da, doresc sã fac un comentariu, ºi, sigur, întrebarea pe care am pus-o Ministerului Finanþelor Publice este dacã acte normative care definesc cadrul legal privind executarea unui sechestru pot suspenda niºte drepturi acordate prin Legea nr. 85/1992? Deci ca acest lucru sã se realizeze, ar trebui ca actele respective sã abroge sau sã suspende niºte drepturi prevãzute în Legea nr. 85/1992, ceea ce nu este cazul. Nu îmi puteþi da existenþa unei asemenea prevederi în actul respectiv.

A doua chestiune, procedura de vânzare a locuinþelor respective a fost începutã, a lipsit doar semnãtura directorului, pentru cã acolo s-au schimbat doi sau trei directori ºi Ñ ca o treabã tipic româneascã Ñ s-a aºteptat semnãtura ºefului. Aºadar, au fost niºte precontracte, doamna ministru, precontracte care angajeazã niºte obligaþii ºi niºte rãspunderi din partea celor douã pãrþi.

Aþi fãcut referire la Ordonanþa nr. 11 din 1996, art. 54. Acolo se aratã, în mod expres, cã pe baza acestei ordonanþe realizarea sechestrului trebuie sã þinã cont de drepturile ºi obligaþiile debitorului urmãrit.

Vreau sã vã spun cã am avut o consultare cu juriºti, cu colegi senatori din Senat ºi chiriaºii vor câºtiga în instanþã cu Ministerul Finanþelor Publice. Problema este de ce nu putem evita aceastã acþiune ºi de ce le facem viaþa grea acestor oameni, când este clar cã, juridic, nu veþi putea sã rãspundeþi, pe bazã de acte normative, la observaþiile mele?

Vã mulþumesc, domnule senator. Dacã mai aveþi vreun comentariu, doamna ministru? Deºi justiþia îºi va spune cuvântul.

Da, sigur cã da. Cred cã precizarea finalã este de ajuns, în sensul cã locuinþele respective pot sã fie cumpãrate de la Ministerul Finanþelor Publice. Deocamdatã, nimeni nu a depus o solicitare în acest sens. La data când s-a iniþiat acest sechestru, nici unul dintre locatari nu semnase un contract de vânzarecumpãrare a locuinþelor. Deci ele, efectiv, erau ale S.N.C.F.R.-ului ºi, din aceastã cauzã, s-a instituit sechestru. Aºadar, existã o modalitate de rezolvare legalã.

Vã mulþumesc.

O scurtã precizare, domnule preºedinte, vã rog frumos. Problema e diferenþa, cã pe baza Legii nr. 85/1992 se stabileºte un preþ, ºi pe baza evaluãrii Ministerului Finanþelor Publice este vorba de un alt preþ, care poate fi cu un ordin de mãrime mai mare. Aceasta este problema oamenilor de acolo.

## Domnule senator,

Problema este clarã, soluþia este mai complicatã. Vã mulþumesc, doamna ministru.

Îl invit pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, pentru a rãspunde la întrebarea formulatã de domnul senator Gheorghe Acatrinei.

## **Domnul Gheorghe Predilã** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Fac menþiunea cã eu am înaintat domnului senator un rãspuns scris, sãptãmâna trecutã. Deci aº vrea sã spun cã în preocuparea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a stat în permanenþã definirea ºi încadrarea diferitelor categorii de produse, care se fac în conformitate cu actele normative care definesc indicii de calitate, modul de circulaþie a acestora, pentru accizarea diferenþiatã a acestora, care fac parte din aceeaºi grupã. De exemplu, grupa bãuturilor alcoolice distilate, pentru care sunt elaborate acte normative cum ar fi: Ordinul comun nr. 17/240 din 2001, elaborat de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, ºi grupa vinurilor, care sunt guvernate de Legea nr. 67 din 1997, modificatã.

Referitor la ilegalitãþile pe care le sãvârºesc o serie de agenþi economici, respectiv folosirea timbrelor false, tipãrite în exteriorul þãrii, utilizarea de ºtampile falsificate cu denumiri de firmã fantomã, sunt în responsabilitatea exclusivã ºi de competenþa Ministerului Finanþelor Publice

ºi, ca atare, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nu poate sã intervinã în acest domeniu. În schimb, conform prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 1.184 din 27 noiembrie 2001 privind constituirea echipelor mixte de control pentru verificarea producãtorilor de alcool ºi bãuturi alcoolice spirtoase, ministerul nostru a fost reprezentat ºi este reprezentat în permanenþã în aceste comisii mixte, atât la nivel central, cât ºi la nivel judeþean ºi la nivel orãºenesc.

Competenþele reprezentanþilor Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor în Comisia centralã ºi la nivelul echipelor mixte de control judeþene, orãºeneºti sunt în conformitate cu competenþele stabilite de lege pentru ministerul nostru, în ceea ce priveºte respectarea prevederilor privind producþia de produse alimentare destinate comercializãrii, Ordonanþa nr. 42 din 1995 ºi mai multe acte normative. Noi suntem implicaþi numai în elaborarea licenþelor ºi participãm la aceste colective mixte. În ceea ce priveºte fiscalitatea ºi încasarea drepturilor statului, sunt alte organisme abilitate sã rezolve aceastã problemã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Aveþi de dat un rãspuns ºi domnului senator Dumitru Codreanu.

Da. La întrebarea domnului senator Dumitru Codreanu îi rãspund urmãtoarele.

Bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pe anul 2002 este completat cu aceastã prevedere de 250 de miliarde lei, pentru plata datoriilor restante din anul 2001 la S.C. ”ElectricaÒ Ñ S.A., sumã provenitã de la Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare. Plata penalitãþilor de întârziere, calculate de S.C. ”ElectricaÒ Ñ S.A., în sumã de 250 de miliarde lei, cât ºi cheltuielile legate de decontarea lucrãrilor de întreþinere ºi reparaþii la sistemele de irigaþii, în limita sumei de 350 de miliarde lei, se vor asigura la rectificarea bugetului în acest an, conform celor stabilite cu Ministerul Finanþelor Publice.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnul secretar de stat Constantin CoregaÉ

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

A, aveþi un comentariu, domnule senator?

Da, domnule preºedinte. Vreau sã-i mulþumesc domnului secretar de stat, dar eu, ca membru al Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, am participat Ñ eu ºtiu? Ñ la constituirea bugetului sau la formarea bugetului, sau la studierea bugetului. În aceste 1.374 de miliarde lei nu erau cuprinse cele 250 de miliarde lei pe care Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare le-a plãtit în plus la S.C. ”ElectricaÒ Ñ S.A. Deci eu vreau sã vã întreb dacã Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare îi va primi înapoi, acum, la rectificare.

ªi, de asemenea, domnule ministru, eu am mai pus o întrebare, acolo, ºi vãd cã dumneavoastrã aþi evitat sã daþi un rãspuns concret. V-am întrebat în felul urmãtor sau vã întreb acum: nu este posibil ca la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, aºa cum s-a procedat la Regia Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ, sã se anuleze aceste 250 de miliarde lei, ca fiind platã la întârziere, întrucât nu Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare a fost de vinã cã a consumat ceva energie în plus pentru a da apã de pornire a culturilor din toamnã?

Eu mã gândesc cã dacã la Regia Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ s-au anulat atâtea datorii, cred cã ºi la Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare se poate proceda, la solicitarea cãtre Ministerul Finanþelor Publice, sã se anuleze aceste datorii.

De asemenea, la discuþia pe care am avut-o în comisii ºi cu reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice, acesta s-a repezit la reprezentantul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, spunând: ”Domnule, mergeþi ºi încasaþi!Ò De unde sã încasãm? De la utilizatorii de apã care, deocamdatã, sã zicem, nu ºi-au vândut producþiile la niºte preþuri mai avantajoase sau sã încasãm de la marii utilizatori de apã, cum este cel din Insula Mare a Brãilei, care consumã ºi la ora actualã apã ºi nu plãteºte? Aceasta am vrut sã vã întreb, domnule ministru. Deci Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare trebuie ajutatã într-un fel.

Mulþumesc.

Am reþinut.

Mulþumim domnului secretar de stat Predilã.

Îl invit pe domnul secretar de stat Corega sã dea rãspunsul la întrebarea formulatã de domnul senator Ionel Alexandru.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi rãspunsul.

## **Domnul Constantin Corega** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

Rãspunsul la interpelarea domnului senator Ionel Alexandru cuprinde 9 pagini. Daþi-mi voie sã fac o spicuire din acesta.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii se implicã activ în lupta pentru prevenirea ºi combaterea consumului de droguri în rândul populaþiei ºcolare. Vã prezentãm, în continuare, acþiunile ºi programele derulate în domeniul prevenirii ºi consumului de droguri, propunerile Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii pentru perioada 2002Ð2005 ºi proiectul pilot de prevenþie primarã în licee. Prin Hotãrârea Guvernului nr. 534 a fost înfiinþat Comitetul interministerial de luptã împotriva drogurilor, format din 10 miniºtri ºi prezidat de primul-ministru. Între România ºi Spania existã un proiect de înfrãþire ºi Planul naþional asupra drogurilor, corespondentul român în Spania, menit sã sprijine efortul pãrþii române

de prevenire ºi combatere a consumului ilicit de droguri.

În aceeaºi ordine de idei, prin Ordinul nr. 4.425 a fost înfiinþatã una dintre comisiile funcþionale, Comisia interministerialã de prevenþie a consumului ilicit de droguri, formatã din reprezentanþi a 5 ministere, între care ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Prin acelaºi ordin sunt înfiinþate ºi centrele judeþene de consiliere antidrog, având sarcina de a coordona la nivel judeþean acþiunile întreprinse în domeniul prevenþiei consumului de droguri. Din decembrie 2001 au început stagiile de pregãtire pentru personalul centrelor, acestea fiind organizate pe zone, pânã la cuprinderea întregului teritoriu.

Pe lângã astfel de programe comune, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a dezvoltat ºi o serie de iniþiative specifice. Astfel, prin Notificarea nr. 40.355, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii precizeazã aplicarea în unitãþile de învãþãmânt din þarã a Programului naþional de prevenire ºi combatere a delincvenþei juvenile, a consumului de droguri, respectarea normelor de circulaþie ºi a normelor de prevenire ºi stingere a incendiilor, de cunoaºtere ºi de acþionare în caz de cataclisme nucleare.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Ionel Alexandru, dacã aveþi vreun comentariu?

Un scurt comentariu. Sunt mulþumit de rãspuns. Vreau sã vã precizez faptul cã ºi din partea Ministerului de Interne am primit un rãspuns în scris, ca sã fie consemnat în stenogramã, sã fie luat în considerare.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/20.VI.2002

ªi care a fost satisfãcãtor.

Da, a fost un rãspuns bun. Fenomenul este destul de periculos ºi de aceea trebuie luate mãsuri cât mai urgente. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Constatãm cã s-a încheiat ºi acest punct al legendei de lucru a Senatului. Ridicãm ºedinþa.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 100/20.VI.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei