Dumitru Marcel Bujor

## **Domnul Dumitru Marcel Bujor:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi, 1 aprilie, comemorăm Ziua națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrului de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Se împlinesc 74 de ani de la una dintre cele mai mari tragedii din istoria neamului românesc, o rană rămasă deschisă, un genocid supranumit de istorici „Katynul românesc”.

După ultimatumul lui Stalin din 26 iunie 1940, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei către URSS. În haosul creat, sute de familii au încercat să treacă în Bucovina ce nu fusese anexată, dar s-au lovit de refuzul noilor autorități de la Moscova, care au dat ordin ca oricine se apropie de graniță să fie executat.

În primăvara anului 1941, KGB-ul a propagat în rândul populației române din Bucovina de Nord faptul că, pentru o scurtă perioadă de timp, trecerea granițelor cu România este un lucru acceptat de autorități.

Aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, s-au îndreptat în luna aprilie 1941, în duminica Paștelui, către granița sovieto-română. În fruntea coloanei au arborat un steag alb, icoane, prapuri și cruci, încercând să dovedească caracterul pașnic al demersului. La 3 kilometri de granița română, în poiana Varnița, grupul de români a ignorat ordinul dat de sovietici să se oprească, moment în care s-a declanșat masacrul.

Sovieticii au tras în plin, secerând fără milă, laolaltă, peste 2.000 de femei, bărbați, copii și bătrâni.

Autoritățile de la Moscova au trecut în anonimat genocidul, declarând că a fost vorba doar de un incident neînsemnat, în care un grup de 20 de persoane a încercat să treacă fraudulos granița.

Subiectul masacrului premeditat de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii ʼ90, orice referire sau comemorare a acestor crime împotriva umanității fiind interzisă de autoritățile sovietice și ucrainene.

Din anul 2000, autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor nedreptățiți și uciși cu o cruzime fără margini, vinovați că s-au născut români.

Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României a organizat anul trecut în Sala mare a Bibliotecii Municipale „Tudor Flondor” din Rădăuți, județul Suceava, o ședință comemorativă cu ocazia Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrului de la Fântâna Albă.

Și, astăzi, o delegație a Comisiei românilor de pretutindeni se află la Fântâna Albă, în Ucraina, pentru a participa la slujba de comemorare a miilor de români uciși acolo pe data de 1 aprilie 1941.

Deoarece acest genocid este abandonat în tăcere, uitare și nepăsare, astăzi, când evocăm acest Katyn românesc, să le dedicăm un gând de pioasă recunoștință celor care s-au jertfit pentru demnitatea neamului românesc.