Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·1 aprilie 2015
Senatul · MO 57/2015 · 2015-04-01
· Declarații politice · respins
233 de discursuri
Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 1 aprilie 2015.
Stimați colegi, începem sesiunea de declarații politice. Timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.
Dau cuvântul domnului senator Florea Voinea, de la Grupul parlamentar al PSD.
Se pregătește domnul senator Ioan Ghișe.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Titlul declarației politice de astăzi – „ _Habita ad populum_ ”. „Nimic nu este mai dezonorant decât să te cerți cu cineva cu care ai fost în bune relații”, a spus premonitoriu Cicero, cu mai bine de două milenii în urmă, fără să fi avut șansa de a
urmări evoluția vieții politice a zilelor noastre din spațiul danubiano-pontic.
Istoria liberală postdecembristă, cel puțin, a demonstrat faptul că aceștia au descoperit o anumită voluptate în a-și denigra, cu perversitate, partenerii, atât în timpul uniunii consensuale, cât mai ales _post factum_ .
Nu judec nevoia unora de a-și satisface setea de sordid prin exhibiționări publice ale unor frustrări intime de divă insațiabilă, ci rezum doar fapte în succesiune cronologică.
În 1992, PNL trăda CDR-ul împingându-și membrii oportuniști pe liste comune cu oameni din FSN, determinând schimbări majore în această alianță și ajutându-i pe cei din PNȚCD să-și consolideze poziția și să acceadă la guvernare în 1996. Rezultatele se cunosc.
În 2000, PNL se delimitează de Emil Constantinescu, de PNȚCD și de guvernarea dezastruoasă, în care a avut, de altfel, un rol hotărâtor, și sprijină pentru puțină vreme guvernarea PDSR.
În 2004, o fracțiune din PNL negocia cu PSD între tururile la alegerile prezidențiale, dar a contribuit substanțial la constituirea Alianței DA, aducându-l în fruntea statului pe cel care, timp de 10 ani, într-o hăhăială continuă, și-a bătut joc de tot ce au însemnat instituții ale statului și, astfel, România a pierdut ocazia să se poziționeze și să-și consolideze locul în Europa. În 2007, PNL trădează nonșalant PD-ul, deși acesta din urmă era Pygmalion.
În 2014, PNL recidivează și trădează încă o dată. Deja nu mai are importanță pe cine.
Unii ar spune că aceasta este rețeta florentină a succesului. Caterina de Medici susținea că: „Trădarea este abilitatea de a merge în același sens cu evenimentele.”
Eu nu acord beneficiul rafinamentului politic subtil unui partid pentru care _minima moralia_ reprezintă un dicton perimat în fața unor necesități și impulsuri primare ale câtorva exponenți ai formațiunii. Eu spun așa cum a spus Cicero: „A greși este în firea fiecărui om, dar a persevera în greșeală nu este decât în firea unui neghiob.”
„Onoarea este răsplata virtuții”, clama Cicero. Care onoare? Care virtute? Acestea sunt concepte străine de PNL, așa cum a demonstrat de-a lungul timpului, străine sunt chiar și de noul și reinventatul PNL. Întreaga evoluție a acestuia a arătat că platforma sa ideologică se rezumă, în realitate, la oportunism și la avida nevoie de a fi la putere a câtorva privilegiați ai ierarhiei interne.
Ceea ce este cu adevărat regretabil nu este ruperea unor convenții și parafarea altora, ci faptul că victime inocente ale acestui spectacol deșănțat și iresponsabil sunt oamenii acestei țări, electoratul, așa cum clinic și cinic sunt denumiți, uitând că în spatele unei definiții abstracte se află visuri, speranțe și planuri pe care le iau în derâdere tocmai cei aleși să le împlinească.
„Dintre toate satisfacțiile omenești, nimic nu este mai onorabil și important decât să meriți cu adevărat recunoștință din partea patriei”, spunea tot Cicero. La ceas de bilanț, PNL-ul va considera oare important faptul că patria nu are pentru ce să-i fie recunoscătoare? Că de onorabilitate nici nu poate fi vorba!
În loc de post-scriptum:
Stimați colegi și onorată asistență,
Îi sunt dator domnului președinte Iohannis pentru ce a declarat deunăzi. Domnia Sa nu dorește să se erijeze în opoziție, Domnia Sa vrea să fie Președintele României. Opoziția, dacă este în stare să doboare Guvernul prin moțiune de cenzură, bine, dacă nu, vom avea un nou Guvern la alegerile din 2016.
Pentru aceasta, domnule președinte, mă înclin în fața dumneavoastră și vă rog să primiți respectul și întreaga mea considerație.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Ioan Ghișe, independent. Se pregătește domnul senator Viorel Grigoraș.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!
Titlul declarației mele politice este următorul: „Afirmația potrivit căreia Parlamentul blochează justiția este, pentru cei care cunosc despre ce vorbesc, o minciună și, pentru cei care nu cunosc despre ce vorbesc, un fals”.
Asistăm în ultima perioadă la o avalanșă de acțiuni ale Ministerului Public – Parchetul General, care, prin una din direcțiile sale, DNA, a devenit, în ultimele luni, foarte activ, prin a aduce în atenția opiniei publice dosare blocate de către DNA de trei, cinci, șapte sau chiar 10 ani.
Unii dintre cei care se exprimă în spațiul public, indiferent că este vorba de ziariști, cetățeni de bună-credință sau
politicieni, afirmă că Parlamentul – în unele cazuri particulare, Senatul sau Camera Deputaților – este autoritatea care blochează bunul mers al justiției.
Este cazul să precizăm nuanțele celor două teze ale art. 72 din Constituție. Potrivit alin. (2), parlamentarii, deputați și senatori, pot fi cercetați penal și trimiși în judecată. Dar urmează teza a doua a alin. (2) din art. 72: reținerea, percheziția și arestarea se fac doar cu încuviințarea Camerei din care aceștia fac parte.
Așadar, justiția, mai bine zis, Ministerul Public este liber să trimită oricând în judecată oricare dintre parlamentari, dacă și-a finalizat cercetarea penală, pentru care, de asemenea, este liber s-o efectueze. Abuz constituțional au făcut ministrul justiției, procurorul general când au cerut Senatului să încuviințeze „formularea cererii de începere a urmăririi penale” în cazul unor colegi senatori: doamna senator Ecaterina Andronescu, respectiv domnul senator Șerban Mihăilescu, foști miniștri și actuali senatori.
Senatul nu este Cameră de încuviințări de formulări de cereri de începere de urmăriri penale. Alin. (2) precizează că deputații și senatorii pot fi cercetați penal și trimiși în judecată. Fac aceste precizări pentru că este necesar, atât pentru noi, senatorii, cât mai ales pentru opinia publică, să rețină că justiția este liberă în a trimite în judecată parlamentari.
Situația de reținere sau arest înaintea începerii judecății este reglementată prin Recomandarea nr. 80 a Consiliului miniștrilor de justiție din țările membre ale Consiliului Europei și acolo se precizează în mod explicit că sunt trei cazuri în care se recomandă cercetarea în stare de reținere sau arest înaintea începerii procesului. Este situația în care suspectul este posibil să fugă, este situația în care suspectul obstrucționează justiția și este situația în care suspectul este posibil să comită alte infracțiuni. Așadar, ceea ce se petrece acum cu DNA-ul este un abuz de drept și această declarație politică o fac cu solicitarea explicită și precisă către ministrul justiției să se pronunțe public pe subiect. Același lucru ar trebui să-l facă, în măsura în care îl înțelege corespunzător, procurorul general.
Domnul senator Viorel Grigoraș, Grupul parlamentar al PNL.
Se pregătește domnul senator Marcel Bujor.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Titlul declarației politice de astăzi este „Siguranța aeriană nu trebuie să depindă de interesul financiar-politic al celor care guvernează”.
## Distinși colegi,
Acum două săptămâni atrăgeam atenția, prin intermediul unei declarații politice, dar și printr-o întrebare adresată ministrului transporturilor, asupra situației din cadrul ROMATSA, acolo unde controlorii de trafic aerian nu reușesc să scape de presiunile noii conduceri, impusă politic, pentru a reforma, chipurile, un sistem care funcționa bine.
Aminteam atunci tragedia produsă în urmă cu 42 de ani, când, ca urmare a grevei controlorilor de trafic aerian francezi, 68 de persoane au murit într-un accident aviatic. Săptămâna trecută, un alt accident aviatic a avut loc tot în Franța, peste 140 de persoane pierzându-și viața. Dincolo de condoleanțele pe care toți le transmitem familiilor victimelor acestui cumplit accident aviatic, vreau să trag din nou un semnal de alarmă pentru acei decidenți care astăzi susțin conducerea ROMATSA, să conștientizeze ceea ce înseamnă să asiguri un climat favorabil desfășurării activității controlorilor de trafic aerian.
Personalul care asigură serviciile de control al traficului aerian din Franța se pregătea pentru a declanșa greva generală. Controlorii de trafic solicitau aprobarea unor reforme necesare care să răspundă provocărilor transportului aerian francez și lipsei de resurse umane și tehnice. Sindicatul francez al controlorilor se plângea că autoritățile sunt prefăcute, neauzind aceste cereri și refuzând inclusiv să negocieze cu controlorii de trafic. Ca urmare a producerii accidentului aviatic, conștienți de această tragedie, controlorii de trafic au suspendat declanșarea grevei programate pentru 25–27 martie.
La noi încă nu s-a ajuns la declanșarea unei greve generale, din cauza presiunilor conducerii politice asigurate de un general în rezervă, care dorește instituirea unui sistem militarizat într-o instituție civilă. O aberație mai mare încă nu s-a putut auzi, mai ales când este vorba despre un sistem care atinge și siguranța națională. Sistemul existent la ROMATSA până la sosirea noii conduceri nu a adus sincope în relația dintre conducere și angajați. Concluzia care
Domnul senator Dumitru Marcel Bujor, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Se pregătește domnul senator Alin Tișe.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Titlul declarației politice: „74 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă”.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Astăzi, 1 aprilie, comemorăm Ziua națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. Se împlinesc 74 de ani de la una dintre cele mai mari tragedii din istoria neamului românesc, o rană rămasă deschisă, un genocid supranumit de istorici „Katynul românesc”.
„Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții”, afirma Nicolae Iorga, acest genocid fiind abandonat în tăcere, uitare și nepăsare, o filă de istorie cunoscută de prea puțini români.
După ultimatumul lui Stalin din 26 iunie 1940, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei și nordului Bucovinei către URSS. În haosul creat, sute de familii au încercat să treacă în Bucovina, ce nu fusese anexată, dar s-au lovit de refuzul noii autorități de la Moscova, care a dat ordin ca oricine se apropie de graniță să fie executat.
În primăvara anului 1941, KGB-ul a propagat în rândul populației române din Bucovina de Nord faptul că, pentru o scurtă perioadă de timp, trecerea graniței în România este un lucru acceptat de autorități. Aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, s-au îndreptat în luna aprilie 1941, în duminica Paștelui, către granița sovietoromână. În fruntea coloanei au arborat un steag alb, icoane, prapuri și cruci, încercând să dovedească caracterul pașnic al demersului. La trei kilometri de granița română, în Poiana Varnița, grupul de români a ignorat ordinul dat de sovietici să se oprească, moment în care s-a declanșat masacrul.
Sovieticii au tras din plin, secerând fără milă, laolaltă, femei, bărbați, copii și bătrâni. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleri și spintecați cu sabia, iar răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la cinci gropi comune, săpate din vreme. Mărturiile cutremurătoare ale puținilor supraviețuitori relatează că timp de două zile pământul s-a mișcat, până ce toți românii aruncați acolo și-au dat ultima suflare.
Domnul senator Alin Tișe, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Se pregătește domnul senator Florian Bodog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi se intitulează „PSD transformă România într-un stat polițienesc!”.
Distinși colegi,
Este din ce în ce mai evident că Guvernul PSD și premierul Ponta nu doar că pârjolesc țara înainte să fie înlăturați de la putere, dar au ajuns până acolo încât au modificat sistemul statal și au transformat România într-un veritabil stat polițienesc.
Dacă executarea de controale ilegale asupra adversarilor politici, de natură securisto-comunistă, făcute prin Corpul de control politic al premierului Ponta, mai poate fi explicată prin dorința acaparării puterii totale și înlăturării, discreditării oponenților politici, astfel încât neodictatura visată de premier să poată fi instalată, prigonirea oamenilor simpli, a micilor întreprinzători, uciderea din fașă a oricăror afaceri din care nu se poate înfrupta direct PSD-ul nu au niciun rol decât acela de a instala teama și persecuția și, bineînțeles, un nou stat polițienesc.
Asistăm, în perioada recentă, la cele mai grave abuzuri ale instituțiilor statului prin brațul său fiscal. Direcția Antifraudă, în loc să caute și să se ocupe de marii evazioniști din domeniul petrolier, al cerealelor, al legumelor, fructelor, anchetează, percheziționează și închide micile afaceri, gen covrigăriile de la colțul de stradă, magazinele de cartier sau sătești. Nu cere nimeni ca Antifrauda să nu-și facă treaba, însă a prioritiza și executa drept mari evazioniști, în locul acestora, micii comercianți și a tolera marea evaziune nu mai țin doar de management, ci de filozofia statală și impunerea cu forța, inducerea unor temeri în rândul populației.
Doar așa se explică cum se pot închide magazine pentru un plus în casă de 14 bani ori de 3,28 lei sau pentru un minus în gestiunea de casă de 50 de lei, lucruri întâmplate zilele trecute. Aceste gesturi transformă lupta antievaziune în abuzuri. Atât timp cât asemenea mici, insignifiante, valori de gestiune zilnică nu afectează baza de impozitare a firmei și deci nu influențează impozitul plătit statului, ceea ce face Fiscul și noua sa filozofie nu reprezintă decât politica unei poliții economice abuzive și opresive.
Domnul senator Florian Bodog, Grupul parlamentar al PSD.
Bună dimineața!
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Noul Cod fiscal, baza unei societăți mai prospere și mai omenoase”.
Stimați colegi,
În declarația mea politică de astăzi vreau să salut decizia Guvernului de a adopta cele două coduri atât de importante pentru funcționarea economiei românești: Codul fiscal și Codul de procedură fiscală.
În forma transmisă către Parlament pentru dezbateri, cele două documente dovedesc viziunea Executivului pentru o politică fiscală coerentă, predictibilă și orientată pe creșterea economică și sprijin pentru mediul de afaceri.
Principalele decizii de politică fiscală vizează reducerea TVA, scăderea contribuțiilor sociale de stat, impozitarea stimulativă a microîntreprinderilor, eliminarea impozitului pe dividende, scăderea cotei unice, scăderea accizelor, eliminarea taxei pe construcții speciale, stabilirea unui cadru pentru impozite și taxe locale.
Dincolo însă de aceste aspecte, Codul fiscal arată că noi, cei din PSD, ne ținem de cuvânt și reușim să ne îndeplinim angajamentele politice luate în 2012, pentru care oamenii ne-au votat și noi am câștigat alegerile.
Am promis atunci că dăm înapoi pensiile și salariile, le-am dat. Am promis că deblocăm fondurile europene, ne-am făcut datoria și le-am deblocat. Prin reducerea TVA de la 1 ianuarie 2016, prevăzută în Codul fiscal, Partidul Social Democrat reușește nu doar să repare o greșeală a guvernării precedente, dar și să îndeplinească un angajament extrem de important pentru dezvoltarea economiei românești.
Este, cred, important să transmitem acest mesaj tuturor oamenilor care ne-au votat atunci și care astăzi sunt dezorientați și dezamăgiți de populismul și ipocrizia foștilor noștri parteneri liberali, ajunși să fie conduși din umbră de oamenii lui Traian Băsescu.
Săptămâna aceasta, cele două coduri vor intra în dezbatere parlamentară, urmând pașii procedurali obișnuiți.
Sunt optimist că nu va exista niciun blocaj la nivelul Legislativului. Spun asta bazându-mă pe sprijinul total al Grupului PSD și al aliaților noștri din PLR, UNPR și PC, dar și pe faptul că suntem în fața celei mai liberale reforme fiscale din 2004 încoace, de la introducerea cotei unice.
Domnul senator Valer Marian.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Ministrul Gabriel Oprea – suspect de abuz în serviciu și favorizarea infractorului”.
În data de 26 februarie 2015 am adresat vicepremierului și ministrului afacerilor interne, Gabriel Oprea, o întrebare având ca obiect legalitatea aprobării vizitei efectuate de către deputatul Sebastian Ghiță inculpatului Dorin Cocoș în arestul Poliției Capitalei, având următorul conținut:
„Deputatul Elena Udrea a declarat recent că fostul său soț, Dorin Cocoș, inculpat și arestat în dosarul Microsoft, a fost vizitat intempestiv în arestul Poliției Capitalei de deputatul Sebastian Ghiță, cunoscut ca prieten apropiat al prim-ministrului Victor Ponta și membru al Comisiei parlamentare de supraveghere a activității SRI, și că această vizită s-a făcut cu știința și avizul generalului Florian Coldea, director interimar al SRI, care i-ar fi solicitat anterior fostului său soț să remită suma de 500.000 de euro postului de televiziune România TV, patronat de deputatul Sebastian Ghiță.
Având în vedere dispozițiile legale privind vizitarea unui inculpat în perioada arestului preventiv, vă solicit să verificați și să-mi comunicați dacă au fost respectate condițiile legale în cazul vizitei deputatului Sebastian Ghiță, ținând cont de faptul că acesta nu este rudă apropiată cu inculpatul Dorin Cocoș, numele persoanei care a aprobat această vizită, precum și dacă a existat vreo implicare în acest sens a generalului Florian Coldea și dacă a fost solicitat și obținut acordul arestatului vizitat.”
Prin adresa nr. 9622 din 16 martie 2015, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, mi-a transmis următorul răspuns:
„În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect legalitatea vizitei efectuate de către deputatul Sebastian Ghiță inculpatului Dorin Cocoș în arestul Poliției Capitalei, precizăm următoarele:
Domnul Dorin Cocoș face obiectul unei anchete penale aflate în derulare. De asemenea, furnizarea informațiilor solicitate presupune prelucrarea unor date cu caracter personal, demers care nu se susține sub aspectul necesității unei astfel de prelucrări, în condițiile în care informațiile referitoare la conduita persoanei menționate ar putea suscita un interes special în cadrul societății, iar o eventuală prelucrare ulterioară poate fi de natură a-i afecta viața privată.
Doamna senator Doina Federovici, Grupul parlamentar al PSD.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!
Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv: „Masacrul de la Fântâna Albă, un adevărat «Katyn românesc»”.
## Distinși colegi,
Astăzi se împlinesc 74 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, localitatea de frontieră cu Uniunea Sovietică unde trupele poliției secrete comuniste sovietice au masacrat, la data de 1 aprilie 1941, peste 3.000 de oameni. Aveau o singură vină: erau români și își doreau să treacă și să trăiască în România. Pe lângă deportările românilor în Siberia, la începutul anului 1941, după ce trupele sovietice au pus stăpânire pe Basarabia și Bucovina de Nord, NKVD-ul a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România, pentru a atrage în cursă românii care doreau să treacă granița din teritoriile ocupate.
Astfel, în data de 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe Valea Siretului, purtând în față un steag alb și însemne religioase – icoane, prapuri și cruci din cetină –, a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română în speranța că așa vor putea să ducă până la capăt acțiunea lor. Însă nu a fost să fie așa. În Poiana Varnița, la circa trei kilometri de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana ar fi ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleri și omorâți cu sabia. La finalul măcelului, răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la cinci gropi comune săpate dinainte, unde au fost îngropați, unii fiind încă în viață: bătrâni, femei, copii, sugari, vii, morți sau muribunzi. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD-ul din Hliboca, adică Adâncata, cum se cheamă astăzi, și, după torturi de neimaginat, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var, fără ca fosta URSS să recunoască aceste crime împotriva umanității.
După masacru a fost declanșată o operațiune vastă de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13 mii de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au supraviețuit puțini. Ca rezultat al emigrărilor, deportărilor și asasinatelor, populația românească din regiunea Cernăuți a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 și primul recensământ sovietic din 1959.
Domnul senator Daniel Cristian Florian, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Domnule președinte, Stimați secretari, Stimați colegi senatori,
Este acum evident că am avut dreptate în ceea ce privește Masterplanul de transport: un document inutil și fără viitor.
Guvernul mai are încă un motiv, cât se poate de întemeiat, să plece de la Palatul Victoria – Masterplanul de transport, document pe care Comisia Europeană l-a respins și pentru care a recomandat modificarea priorităților proiectelor propuse, dar și corelarea cu banii disponibili, și nu cu cei despre care se spune că vor fi la dispoziția Executivului.
Cred că este clar pentru toată lumea că parlamentarii PNL ai județului Bistrița-Năsăud au avut dreptate când au susținut faptul că Masterplanul de transport este un document total depășit, care nu ține cont de realitățile și prioritățile țării. Refuzul Comisiei Europene de-a lucra pe acest document vine să confirme faptul că lipsa „Autostrăzii Nordului” din masterplan nu a fost de bun augur pentru inițiatorii acestui proiect. Oricum, domeniile care trebuie revizuite sunt cele referitoare la prioritizarea proiectelor de infrastructură propuse spre realizare în perioada 2014–2020. Așadar, prioritățile europene, cele pe care le dorește principalul finanțator pentru următorii ani, Comisia Europeană, sunt altele decât cele ale oficialilor de la București.
Sunt convins că proiectul de infrastructură susținut de parlamentarii liberali ai județului Bistrița-Năsăud, „Autostrada Nordului”, își va găsi loc în noul document al Masterplanului de transport, ediția revăzută și adăugită.
„Autostrada Nordului”, așa cum îmi place să îi spun, este, de fapt, cea situată pe ruta Petea–Satu Mare–Dej– Bistrița–Vatra Dornei–Suceava, un traseu consacrat ca legătură rutieră tradițională, străveche și cea mai folosită, între cele două regiuni istorice, Ardealul de Nord și Bucovina, de altfel un traseu luat în calcul de toate guvernările anterioare, dar nesocotit de actualul Guvern. Trebuie să conștientizăm cu toții că vorbim aici de o infrastructură reală care poate aduce, în primul rând, fluxuri de investiții și reprezintă în sine un pilon de dezvoltare durabilă a zonei.
Am speranța că toate cele prezentate vor fi înțelese de către actualul Guvern, iar „Autostrada Nordului” va deveni un proiect cu șanse mari de materializare în cel mai apropiat viitor.
Are cuvântul domnul senator Dorin Păran, din partea Grupului parlamentar al PNL.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!
Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Despre noutățile noului Cod fiscal, «aceeași Mărie, cu altă pălărie»”.
Într-o declarație politică anterioară, pomeneam în treacăt despre noul Cod fiscal al Guvernului PSD condus de domnul Ponta și spuneam că nu e mare lucru, că se ia din dreapta și se pune în stânga și viceversa.
Iată că acum, după scurt timp, se pare că așa este, iar odată cu trimiterea lui în Senatul României, a Codului fiscal, și aruncând o privire de amator asupra conținutului acestui document, trag concluzia că am avut dreptate. De altfel, acest lucru îmi este confirmat de specialiști. În speță, este vorba despre Consiliul Fiscal al României.
Sigur, onor prim-ministrul Ponta a luat în derâdere concluziile Consiliului Fiscal, cum, de altfel, procedează cu multe alte spețe și problematici, răspunzând cu acuze la greaua moștenire lăsată de guvernele anterioare și cu oamenii lui Băsescu–Boc, încă aflați la conducerea unor instituții publice.
Atenție, dragi colegi senatori ai României, chiar dacă notificarea formală a Consiliului Fiscal, făcută în baza Legii răspunderii fiscal-bugetare nr. 69/2010, pare să aibă caracter consultativ, concluziile Consiliului Fiscal sunt date de specialiștii acestui for și ele trebuie luate foarte în serios și, eventual, inserate prin modificări ale noului Cod fiscal. Iar Guvernul României ar trebui să-l retragă din Senat pe acest Cod fiscal și urgent să se pună de acord cu observațiile Consiliului Fiscal.
Doamnelor și domnilor senatori,
Dacă citim noul Cod fiscal, care are peste o sută de modificări față de vechiul Cod fiscal, observăm, așa cum spuneam la începutul declarației politice, că ia din dreapta și pune în stânga și viceversa și că este o adevărată devălmășeală în ceea ce privește aplicarea și impactul asupra mediului economic, cu aplicabilități din anii 2016, 2017, 2018 și chiar din 2019, de altfel, bazându-se pe creșteri semnificative ale economiei, prin creșterea consumului populației și prin colectarea mai bună a ANAF-ului. Este o certitudine aceasta? Putem fi siguri? Se vede cu ochiul liber ce creșteri face ANAF-ul acum, cum pentru 3 lei se cheltuie cel puțin 30 de lei.
## **Domnul Teodor Atanasiu:**
Au mai depus declarații politice în scris următorii senatori: – din partea Grupului parlamentar al PSD: doamnele senatoare Gabriela Firea și Doina Silistru și domnii senatori
Alexandru Frătean, Ovidiu Donțu, Gheorghe Saghian, Sorin Constantin Lazăr, Mihai Fifor, Octavian Bumbu, Laurențiu Florian Coca, Petru Filip, Constantin Tămagă;
– din partea Grupului parlamentar al PNL: domnii senatori Dan Marian, Nelu Tătaru, Gigi Chiru, Dragoș Luchian, Marius Pașcan, Eugen Țapu, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Corneliu Popescu, Dorin Mircea Dobra;
– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator: domnii senatori Vasile Nistor și Eugen Durbacă;
– din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Rozalia Biró.
Luăm o pauză până la ora 10.30, când reluăm ședința. Închidem sesiunea de declarații politice.
La ora 10.30 vom face apelul, pentru a începe următoarea sesiune.
Declarația politică se intitulează „Cine seamănă disciplină bugetară culege relaxare fiscală”.
Știu că e greu să faci opoziție atunci când guvernarea e performantă și, din acest punct de vedere, am toată compasiunea pentru colegii liberali. Nu pot să fiu însă de acord cu declarațiile ipocrite și, pe alocuri, iresponsabile cu care unii lideri ai PNL, în special cei din vechiul PDL, critică propunerile Guvernului de modificare a Codului fiscal.
Dacă ar critica deschis scăderea contribuțiilor de asigurări sociale sau a TVA-ului, domnii Predoiu, Ialomițianu și prietenii ar fi măcar consecvenți cu propriile concepții economice, doar au făcut parte din Guvernul care a majorat taxele și a scăzut salariile și pensiile românilor. Dar, fiind acum în goană după voturi, încearcă să acrediteze ideea că momentul e nefavorabil, că economia nu e pregătită, că PSD vrea să lase următorului guvern visteria goală și haos în economie și alte asemenea.
La fel au spus și anul trecut, că majorarea accizei la carburanți va antrena majorări de prețuri în cascadă, iar inflația a atins minime istorice în 2014, sau că scăderea CAS din ultimul trimestru va adânci la cote alarmante bugetul de asigurări sociale, ceea ce evident că nu s-a întâmplat.
În realitate, măsurile așa-zis de dreapta pe care le-a luat și le va lua Guvernul Ponta nu sunt decât reparații firești ale unor situații anormale, precum și acțiuni în direcția transferului creșterii economice către buzunarele tuturor cetățenilor. Cum a fost posibil să se facă relaxare fiscală fără diminuarea echivalentă a prestațiilor sociale? Nu e nicio scamatorie sau păcăleală. Pur și simplu, cheltuielile au fost eficientizate, concomitent cu măsuri ferme de combatere a evaziunii fiscale și de creștere a colectării la buget a taxelor și impozitelor.
Oricât ar încerca opoziția să minimalizeze acest lucru, cifrele nu pot fi contrazise. Execuția bugetară la trei luni din 2015 arată nu numai că deficitul bugetar nu s-a înrăutățit, ci, din contră, față de un deficit bugetar programat de 6 miliarde de lei, la 31 martie 2015 exista un excedent de 1,5 miliarde de lei, deci o economie de 7,5 miliarde de lei în primele trei luni ale anului. Astfel, potrivit domnului Cristian Socol, un economist a cărui voce este respectată inclusiv de adversarii politici sau ideologici, „economiile obținute și plățile în avans pentru arierate și despăgubiri din 2015 realizate în decembrie 2014 permit securizarea integrală a impactului negativ inițial generat de reducerea TVA. Mai departe, efectele de runda a doua vor amplifica multiplicarea în economie a evoluțiilor pozitive, confirmând sustenabilitatea acestei măsuri de relaxare fiscală”, subliniază domnul Socol.
Declarația politică este intitulată „Un nou pact pentru statul de drept?”.
## Stimați colegi,
Pentru cei permanent dispuși să rememoreze momentele și etapele esențiale ale constituirii și consolidării statului de drept în România, poate nu ați uitat că, anul trecut pe 3 iulie, Elena Udrea, atunci președinte PMP, lansa un document de o importanță fundamentală atât pentru țară, cât și pentru Uniunea Europeană, americani și restul sistemului solar. Intitulat „Pact pentru statul de drept”, documentul era susținut în primul rând de PMP, apoi de fostul președinte Traian Băsescu, neîndoielnic în calitate de sursă ideologică. În pact se arăta că PMP își asumă respectarea statului de drept și funcționarea justiției, Elena Udrea cerând și celorlalte partide să adere la pact.
De când cu intensa activitate a Direcției Naționale Anticorupție, că au vrut, că nu au vrut, majoritatea partidelor au sprijinit și statul de drept, și independența justiției, cu toate că micile lacune și lipsa de practică unitară mai dau, pe ici, pe colo, bătăi de cap. Nimic nerezolvabil însă, cred eu.
Una dintre premisele care justificau apariția Pactului pentru statul de drept era buna „cunoaștere a piedicilor constante puse în calea funcționării corecte a justiției și faptul că s-a creat o inegalitate în fața legii între parlamentari și simplii cetățeni”, o a doua era preocuparea PMP față de „politizarea exagerată a instituțiilor statului”, iar o a treia, dar nicidecum ultima, se referea la conștientizarea „riscurilor economice și sociale pe care le reprezintă corupția în aparatul de stat”. Nu-i așa că e frumoasă istoria? Aici, doamna Udrea juca rolul medicului care, trăgând cu sete din țigară, te sfătuiește să te lași urgent de fumat.
Oricum, PMP, în frunte cu doamna Udrea, își lua angajamentul ca, în toate acțiunile viitoare legate de funcționarea statului de drept și independența justiției, să respecte câteva principii și valori, se subînțelege, asumate prin pactul despre care fac vorbire. Iată doar trei dintre acestea: „garantarea funcționării corecte a tuturor instituțiilor justiției, fără afectarea lor prin modificări legislative care să le reducă atribuțiile sau competențele pe care le au în acest moment”, „respectarea unor criterii clare de profesionalism,
Declarația politică se intitulează „«Școala altfel» – oportunitate pentru dezvoltarea culturii civice”.
Peste câteva zile începe „Școala altfel”. Este o săptămână pe care atât elevii, cât și profesorii o așteaptă, deoarece, în prag de vacanță, rup ritmul educației în stil clasic și înlocuiesc lecțiile din sala de clasă cu activități în parcuri, săli de cinema, teatre, terenuri de sport sau în întreg ansamblul civic.
Programul „Școala altfel” propune un alt mod, unul practic, creativ și inovator, de a pregăti copiii și tinerii pentru o lume altfel, complexă și complicată, într-o permanentă schimbare, pe care trebuie să fie pregătiți să o înțeleagă și căreia să-i facă față cu succes. În cadrul activităților care au loc, de regulă, în această perioadă, alături de activitățile culturale, tehnico-științifice sau sportive, consider că un rol foarte important îl au cele de educație civică. Activitățile extrașcolare, interdisciplinare pot avea o influență puternică pentru dezvoltarea culturii și creativității civice. Dincolo de a transmite informații și de a forma aptitudini și atitudini pe domenii specializate, rolul școlii este de a pregăti buni cetățeni, care să fie corect și bine informați, să nu se lase manipulați, să-și exprime opiniile, să-și asume responsabilități în comunitate și să acționeze în spiritul valorilor democratice și ale interesului național. Subliniez aceste aspecte deoarece prin educația civică formăm profilul viitorilor cetățeni, iar eu cred că și acum, și în viitor România de astfel de cetățeni are nevoie.
Elevii sunt la vârsta la care caută modele, iar pentru cei mai mulți dintre ei dascălii sunt o sursă de inspirație. De aceea, prin informațiile pe care le transmit, prin valorile pe care le formează și prin comportamentul pe care îl adoptă, profesorii devin un model de conduită.
De asemenea, educația civică înseamnă participare în viața comunității, iar programul „Școala altfel” oferă exact formatul prin care poate fi valorificată implicarea părinților, a reprezentanților instituțiilor publice sau private și ai mass-mediei. În acest context, adresez o invitație tuturor celor care au demnități sau responsabilități publice de a se implica proactiv în activități organizate în parteneriat cu școlile. Pentru reușite, întotdeauna e nevoie de eforturi comune.
Declarația politică este intitulată „Promulgarea Codului silvic, un act național care nu are nevoie de interpretări!”.
- Domnule președinte,
Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
Așa cum este deja de notorietate, zilele trecute, domnul președinte Klaus Iohannis a refuzat promulgarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, solicitându-i reexaminarea, pe motiv că: „Intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei și să creeze premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.”
## Stimați colegi,
Sunt senator de Suceava, un județ care este mai mult decât cunoscut pentru vastul fond forestier, ce reprezintă una dintre cele mai importante surse economico-fiscale, asigurând viața a numeroase familii sucevene.
Nu este pentru prima dată când mă adresez dumneavoastră cu privire la problematica Codului silvic românesc. Mă număr printre parlamentarii pentru care acest subiect reprezintă unul de o deosebită importanță și față de care, potrivit prerogativelor parlamentare, am demarat toate acțiunile ce mi-au stat la îndemână pentru a contribui la perfectarea acestei legi de care nu numai cetățenii colegiului meu, dar și întreaga țară are o nevoie stringentă.
De-a lungul dezbaterilor care s-au purtat pe seama Codului silvic, atrăgeam atenția asupra celor mai mari pericole care pot atenta la o lege de o asemenea importanță:
dezavantaje economice, pierderea locurilor de muncă și politizarea pozițiilor importante în domeniul silvic din România. Din acest motiv, am fost unul dintre cei care au cerut în mod expres (atunci când cu adevărat s-a impus acest lucru) reevaluarea proiectului Codului silvic, în așa fel încât acesta să reflecte întru totul realitatea, necesitățile, cerințele și obligațiile față de sectorul silvic din România. Cu atât mai mult, la vremea respectivă întrebam, îngrijorat fiind, ce se va întâmpla cu mai mult de jumătate din firmele de exploatare a lemnului, în special cele de mici dimensiuni, a căror dispariție ar fi atras după sine pierderea locurilor de muncă și pierderi economice uriașe. Tocmai pentru a nu se produce dezechilibre de niciun fel sau discriminări!
Declarația politică se intitulează „Necesitatea modificării legislației în domeniul adopțiilor”.
Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,
Adopțiile în Uniunea Europeană sunt centrate pe interesul superior al copilului, punându-se accent pe dreptul copilului de a avea o familie.
Astfel, pot fi identificate soluții alternative precum găsirea unei familii de plasament, precum îngrijirea personală sau de tip rezidențial, sau găsirea unei familii prin adopție internațională, în conformitate cu legislația națională relevantă și convențiile internaționale. Plasarea într-o instituție ar trebui folosită doar ca soluție temporară. În ceea ce privește adopțiile internaționale, la nivel de UE, se consideră că statele membre ar trebui „să recunoască implicațiile psihologice, emoționale, fizice și social/educaționale” care pot interveni atunci când un copil este mutat din locul său de origine și să ofere asistența corespunzătoare părinților adoptivi și copilului adoptat. În plus, autorităților naționale li se solicită să prezinte rapoarte periodice statelor membre de origine în legătură cu dezvoltarea unui copil care a făcut obiectul unei adopții internaționale.
La data de 29 mai 1993 a fost semnată Convenția de la Haga asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, care a trasat numeroaselor state semnatare două direcții principale de urmat:
– stabilirea unui cadru general unitar legislativ și procedural în domeniul adopțiilor;
– îmbunătățirea cadrului și procedurilor de cooperare între țări.
Prin ratificarea acestei convenții, cadrul legislativ național a fost revizuit și completat în materia adopțiilor naționale, în sensul armonizării lui cu prevederile convenției. În ceea ce privește legislația specifică de drept comun în domeniul adopțiilor, majoritatea statelor membre UE au elaborat și adoptat o asemenea legislație, care face distincția dintre adopția națională și cea internațională, cu unele excepții, cum ar fi legislația spaniolă, care tratează identic adopția națională și internațională. (Au fost consultate site-urile parlamentelor naționale, site-ul Oficiului Român pentru Adopție, „The Report of ChildONEurope”, precum și Studiul privind procedurile de adopție în Uniunea Europeană.)
Declarația politică este intitulată „Copilul din mediul rural _versus_ cel din mediul urban”.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
Din nefericire, realitatea socială din România ne demonstrează că încă există puternice inegalități între oportunitățile de dezvoltare ale copilului din mediul rural față de cel din mediul urban, evidențiate de indicatori statistici relevanți, cu efecte pe termen scurt sau mediu asupra copilului, dar și cu efecte pe termen lung asupra populației rurale în general.
Accesul copiilor la serviciile de sănătate din mediul rural este limitat, din cauza lipsei de resurse umane, dar și din cauza datelor cu privire la cunoștințele și implicarea părinților privind sănătatea și nutriția copilului, acoperirea vaccinală, aportul de vitamina D și fier, modul în care înțeleg părinții să se raporteze la serviciile medicale existente și a face propuneri pentru creșterea nivelului de înțelegere și utilizare a serviciilor medicale în beneficiul copilului.
Educația performantă a copilului din rural, participarea copilului la viața comunitară, exprimarea liberă a opiniei copilului și implicarea copilului în luarea deciziilor în familie, școală și comunitate sunt aspecte care în mediul rural sunt la nivel de ideal.
Știm cu toții că sunt foarte mulți copii care provin din familii sărace, au acces limitat, din cauza veniturilor părinților, la aproape toate tipurile de servicii. Adesea, părinții au un singur tip de venit, doar alocația copiilor sau un venit social, și se confruntă cu vulnerabilități multiple.
Acești copii aflați în situații de risc ar trebui să facă obiectul unor intervenții intersectoriale urgente, pentru a ameliora starea lor de nutriție și accesul la servicii de sănătate, educație și protecție în comunitate și familie. Pentru aceasta, este necesară investiția în monitorizarea drepturilor acestor copii și în dezvoltarea serviciilor sociale care să contribuie la reducerea dependenței familiilor vulnerabile de beneficii sociale și care să aducă serviciile de bază în jurul copilului vulnerabil.
Declarația politică se intitulează „Avem nevoie urgentă de Masterplanul general de transport al României”.
## Doamnelor și domnilor,
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a analizat Masterplanul general de transport al României și a recomandat României prioritizarea proiectelor, autoritățile să țină cont de performanța economică și de apartenența la Rețeaua transeuropeană de transport. De asemenea, CE a atras atenția că împrumutul public de 7,3 miliarde de euro – cu care România s-a angajat să finanțeze proiectele din masterplan – trebuie să se încadreze în angajamentele României în privința deficitului bugetar.
Documentul strategic al Ministerului Transporturilor este foarte important pentru dezvoltarea infrastructurii României. Este primul document de acest tip care a fost discutat, dezbătut, criticat inclusiv în Parlament. Ultima întâlnire pe care am avut-o la Ministerul Transporturilor cu deputații din comisia similară a Camerei Deputaților s-a soldat cu un acord politic de principiu.
Înainte de această întâlnire, la nivelul Parlamentului au mai avut loc o serie de discuții în care au fost prezentate punctele de vedere ale formațiunilor politice, proiectul fiind amendat în funcție de doleanțele parlamentarilor, reprezentanți ai comunităților din România. La solicitarea Comisiei pentru transporturi și energie a Senatului și a Comisiei pentru transporturi și infrastructură de la Camera Deputaților, la întâlnirea care a avut loc la minister au fost prezentate date relevante, criterii de fundamentare, prioritizare și implementare ale proiectelor, sursele de finanțare și termenele de execuție ale proiectelor incluse în masterplan. Bineînțeles, nu toată lumea a fost mulțumită. Pot înțelege nemulțumirile, nu pot înțelege dorința unora de a fi împotrivă cu tot dinadinsul. Nu pot înțelege cum unii dintre colegii noștri nu pot vedea pădurea din cauza copacilor! Ne dorim să avem un sistem de transport eficient, durabil și coerent, bazat pe un plan general, care să fie cât mai puțin modificat și care să fie respectat de toate instituțiile, de toți actorii politici. Masterplanul general de transport al României este un document obligatoriu, fără de care nu vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transporturi aferente perioadei 2014–2020. Și dacă este nevoie de un acord de susținere în formă scrisă, Partidul Social Democrat îl va da! Așa cum am fost de acord și la Ministerul Transporturilor să dăm un acord de susținere.
Declarația politică este intitulată „O aberație de tip sovietic”.
Cam prin luna iulie 2012 a fost lansat un balon de sondare a opiniei publice referitor la așa-numitul proiect „Moldova Mare”, o entitate teritorială cunoscută și sub denumirea de Republica Federativă Moldovenească.
Se preconiza ca federația să includă cinci republici și o regiune autonomă. Proiectul era parte a unei așa-zise strategii de federalizare a țării elaborate de Mișcarea Moldova Federală. Se propunea ca cele cinci republici să poarte denumirile de: Republica Moldovenească de Est, Republica Moldovenească de Vest, Republica Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia și Republica Bucovina, iar regiunea autonomă – Ținutul Autonom Basarabia.
Potrivit aceleiași strategii, populația noului stat federativ va număra aproximativ 10,5 milioane de locuitori, care se vor afla „pe întreg teritoriul fostului cnezat moldovenesc”.
Republica federativă va avea o formă de guvernare prezidențială, iar organul legislativ va fi alcătuit din două Camere. Camera superioară va include 71 de deputați, care vor fi aleși în circumscripții uninominale pentru un mandat de nouă ani. Camera inferioară va fi alcătuită din 201 deputați aleși pe liste de partid pentru un mandat de patru ani.
Limbile oficiale în noul stat ar urma să fie limba „moldoveneasca” și limba rusă, iar drapelul național – bicolorul roș-albastru cu capul de bour drept stemă.
În ceea ce privește poziționarea geografică, Republica Federală Moldova ar fi situată în extrema sud-vestică a Câmpiei Europei de Est și ocupă cea mai mare parte a teritoriului dintre râurile Nistru și Prut, precum și teritoriul de partea stângă a râului Nistru și partea dreaptă a râului Prut.
Țara face parte din regiunea bazinului Mării Negre, la sud are acces la Marea Neagră, zona litoralului între deltele râurilor Nistru și Prut, cu lungimea de 134 km. Are granițe comune cu Ucraina la nord și est, cu România la vest.
Totodată, noul stat ar urma să facă parte din Uniunea Euroasiatică a lui Vladimir Putin.
N-aș fi scos de la naftalină această aberație de tip sovietic dacă n-aș fi citit prin ziare că, în anumite cercuri de la Chișinău, se încearcă resuscitarea proiectului „Moldova Mare”. Subiectul se află pe rețelele de socializare și este escaladat în presă.
Declarația politică se intitulează „Capacitatea de a înțelege și prevedea viitorul politic și falșii prevestitori”.
Doamnelor și domnilor senatori,
Am ales acest subiect deoarece, după alegerile din noiembrie trecut, suntem asaltați de o sarabandă (Sarabandă, Fig. Mișcare amețitoare, agitată, tumultuoasă; frământare; p. ext. mulțime dezlănțuită, tumultuoasă) de previziuni sumbre, de la lichidarea actualei clase politice, destrămarea coaliției majoritare, căderea Guvernului și punerea în loc a unuia de strânsură până la blocarea administrației, anarhia instituțională sau colapsul financiar. S-au aliniat acestui curent alarmist reprezentanți ai opoziției politice, așa-ziși analiști sociopolitici, sociologi, ziariști sub acoperire, politicieni și mulți vorbitori de ocazie.
Iar dacă viața nu confirmă ceea ce cobesc noii ghicitori în globurile lor de cristal, atunci sunt inventate evenimente panicarde de tipul conflictelor sau chiar războaielor dintre puterile statului, dintre autoritățile naționale și instituțiile internaționale sau ambasadele străine, se prevestesc blocarea fondurilor europene, retragerea investitorilor și alte false teme sau pericole naționale și globale. ## Stimați colegi,
Capacitatea de a înțelege și anticipa viitorul este una din condițiile de bază ale înscrierii politicilor pe tendințele pozitive, pentru progresul social și succesul politic. La aceasta se mai adaugă condiția efortului de a pregăti oamenii să acționeze astfel încât să favorizeze procesele benefice și să le evite pe cele negative. Baza anticipării viitorului constă în gradul de cunoaștere a realității și în determinarea unei atitudini proactive din partea factorilor în măsură să influențeze mersul evenimentelor, al vieții sociale și politice. Dacă ne uităm la suita celor care alcătuiesc „prezicătorii” viitorului politic, nu găsim nimic din ceea ce presupune capacitatea de înțelegere și anticipare a viitorului. Or, simpla dorință subiectivă de a ajunge la putere sau în preajma ei, sentimentul ratării și al ranchiunei, superficialitatea și ignoranța exprimă doar impotență politică, nicidecum vreo capacitate de a înțelege și influența evoluția ascendentă a economiei, societății și politicii.
Declarația politică este intitulată „Întărirea controlului la frontiere și stoparea migrației ilegale”.
România este hotărâtă să depună toate eforturile necesare pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE, stabilite la Copenhaga. Menținerea regimului restrictiv de vize aplicat cetățenilor români este percepută din ce în ce mai mult ca un obstacol serios în calea atingerii acestui obiectiv. Acest regim afectează însăși esența procesului de aderare, subminând încrederea reciprocă a partenerilor implicați în proces, într-o fază definitorie a dezvoltării relațiilor dintre ei.
Interacțiunile între indivizi, mentalități și culturi constituie o complementaritate firească la integrarea politică și
economică, încă de la constituirea Comunităților Europene. Problema este însă că astfel de restricții au un efect foarte limitat asupra infractorilor și a celor care caută locuri de muncă „la negru”, care par să găsească modalități de a călători și fără vize sau documente de călătorie corespunzătoare. De aceea, prezentul regim afectează, în primul rând, cetățenii corecți din România, cu drept legitim de călătorie în scop de afaceri, profesional, de studiu sau ca turiști _bona fide_ . Chiar dacă este greu de cuantificat exact, efectul lui asupra comerțului, serviciilor financiare și operării societăților mixte este semnificativ.
România depune toate eforturile pentru alinierea politicilor sale de vize și migrație la cele ale UE, ca parte a efortului general de a se califica pe toate planurile pentru aderare.
Țara noastră este parte la 57 de acorduri, protocoale interguvernamentale sau interministeriale de înțelegere și cooperare pe linia prevenirii și combaterii crimei organizate cu 29 de state; alte 35 de documente similare erau în diferite stadii de negociere cu 33 de state în anul 2000. Referitor la readmisia cetățenilor români care se află ilegal pe teritoriul altor state, România a încheiat 19 acorduri și protocoale de implementare cu 13 țări și a dezvoltat o rețea de acorduri de acest tip cu 11 state membre UE.
Politica de vize și pașapoarte a României se caracterizează printr-un efort continuu de stabilire a unui echilibru între libera circulație a persoanelor și controlul migrației ilegale, în vederea diminuării exportului de criminalitate. Noile documente de identitate, inclusiv noile pașapoarte, carnetele de conducere, procedeele de elaborare a documentelor de călătorie, colantele pentru vize sunt aliniate la standardele UE. Referitor la impunerea condițiilor restrictive de acces pe teritoriul României al cetățenilor care provin din țări cu potențial migrator ilegal semnificativ, România a adoptat o listă conținând 85 de astfel de țări. Legea nr. 15/1996 cu privire la statutul refugiaților a fost elaborată pe baza normelor dreptului comunitar în materie.
Declarația politică se intitulează „Marea nemulțumire a unui agricultor de marcă”.
Noi, cei care am îmbrățișat de tineri meseria, știam de la bun început că la terminarea studiilor vom lucra undeva în spațiul rural, la o fermă de stat sau cooperatistă, departe de marile orașe sau, cum spunea scriitorul englez Thomas Hardy, „departe de mulțimea dezlănțuită”.
Pe la reședința de județ ajungeam numai cu ocazia unor consfătuiri pe teme agrare sau chemați pentru a primi noi indicații în campaniile agricole. Să ajungi în capitală, nici vorbă! Trebuia să ai ani de muncă serioși în spate, cu rezultate deosebite, să prinzi un post în instituțiile centrale de profil agricol. Cei care totuși ocupau asemenea posturi trebuiau să treacă prin diferite filtre, legate în special de pregătirea profesională. Odată ajunși în diferite funcții de conducere, primeau casă de la stat prin ICRAL, instituție care se ocupa de toate formalitățile necesare.
Așa a procedat și creatorul primului hibrid de porumb din România, prof. univ. dr. Tiberiu Mureșan, cadru universitar de marcă, prin mâna căruia au trecut mii și mii de studenți. Venind din Turda, agronomul Tiberiu Mureșan ajunge să conducă Institutul de Cercetări Agricole Fundulea peste zece ani. În anul 1972 este numit rector al Institutului Agronomic din București, iar din anul 1982 până în anul 1993, anul ieșirii la pensie, ocupă funcția de președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice.
Cum era și firesc, în București, profesorul Tiberiu Mureșan primește o casă cu chirie de la stat, în care a locuit timp de 50 de ani. Spun că a locuit deoarece aflu că profesorul, academicianul Tiberiu Mureșan trebuie să primească locuință acum, la venerabila vârstă de 92 de ani. Cei care au pus ochii pe casa lui au acționat rapid, iar la începutul lunii martie i-au scos lucrurile în stradă. Când a depus cerere de cumpărare, în urma apariției Legii nr. 112/1995, soluționarea i-a fost respinsă pe motiv că locuința a trecut din fondul ICRAL, adică al Primăriei Capitalei, în administrarea RA-APPS. Și, astfel, întreaga bătrânețe, academicianul Tiberiu Mureșan și-a petrecut vremea mai mult prin tribunale, iar finalul nu i-a fost favorabil. Adică a pierdut locuința, ca mulți alți cetățeni de vârsta Domniei Sale.
Declarația politică se intitulează „Amplificarea șomajului cronic și ineficiența guvernării PSD în gestionarea fondurilor europene pentru rezolvarea acestei probleme”.
Înainte de declanșarea crizei economice globale (2008), în România erau înregistrați 403.441 de șomeri, rata șomajului fiind de 4,4%, una din cele mai scăzute din țările membre UE la acea dată. Ponderea șomerilor neindemnizați, adică a persoanelor aflate în evidența agențiilor județene (AJOFM-uri) ca fiind în căutarea unui loc de muncă, era de 64,4% în 2008, pentru ca în februarie 2015 să fie de 73,9%. Această creștere a numărului de șomeri neindemnizați reprezintă un indicator al așa-numitului „șomaj cronic” sau șomaj de lungă durată. Guvernul PSD condus de Victor Ponta se laudă cu o rată scăzută a șomajului, ignorând acest șomaj cronic, precum și scăderea ratei de ocupare a forței de muncă.
Indicatorul la care am făcut referire anterior pune în evidență „vechimea șomerilor” cu peste 24 de luni în care sunt înregistrați în bazele de date ale agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă. În prezent, grupele de vârstă cele mai afectate de șomaj sunt cele sub 25 de ani (16%), între 30 și 39 de ani (21%), respectiv 40–49 de ani (27%). Această creștere a șomajului la grupa de vârstă cuprinsă între 30 și 50 de ani este de-a dreptul îngrijorătoare, deoarece aceste persoane fără ocupație, de regulă, au copii în întreținere sau pensionari în grijă.
În clasamentul județelor cu cea mai mare pondere a șomerilor cronici sau neindemnizați se află și județul Vaslui, cu o rată a acestora de 82,74% din numărul total de șomeri. Județul Vaslui are o rată a șomajului de 11,62%, cea mai ridicată din țară, fiind concurat îndeaproape de județul vicepremierului Liviu Dragnea, Teleormanul, cu 11,43%. Amplitudinea dintre nivelul maxim al șomajului, reprezentat de județul Vaslui, și nivelul minim al șomajului, înregistrat în Ilfov (1,48%), este de 10,14 puncte procentuale. În ceea ce privește rata de ocupare a forței de muncă, stăm în continuare cât se poate de prost. Oricum, și la nivel național rata de ocupare este de aproximativ 60%, în scădere față de
anul trecut și departe de obiectivul Strategiei „Europa 2020”, care vizează o rată de ocupare de 75% din populația aptă de muncă (16–64 de ani).
Declarația politică este intitulată „Sinuciderea demografică a României”.
Primul articol din Codul familiei prevede că „în România statul ocrotește căsătoria și familia; el sprijină, prin măsuri economice și sociale, dezvoltarea și consolidarea familiei”, iar noul Cod civil prevede, la articolul 258, că „familia are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului; statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice și sociale, încheierea căsătoriei, precum și dezvoltarea și consolidarea familiei”.
Infertilitatea este o afecțiune medicală severă, cu un impact imens asupra familiilor afectate, atât din punct de vedere economic, cât și social. Adesea, infertilitatea destramă familii, epuizează economiile și mai ales are un impact psihologic major asupra celor care se confruntă cu această problemă. Infertilitatea este o afecțiune medicală și reprezintă un obstacol independent de voința cuplului în a dezvolta și consolida familia, iar dacă ne uităm la textele de lege menționate, statul are obligația de a acorda sprijin cuplului, inclusiv prin măsuri economice, pentru a-și putea dezvolta și consolida familia, prin conceperea unui copil biologic.
Timp de 18 luni scurte, în anii 2011 și 2012, Ministerul Sănătății a derulat Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer. În această scurtă perioadă, acesta s-a dovedit eficient, născându-se peste 300 de copii, cu o investiție minimă în termeni de cheltuieli publice. Pentru că, din păcate, totul se rezumă la bani, trebuie subliniat că această cheltuială publică este, în fapt, o investiție care urmează a fi amortizată integral. Dacă luăm în calcul și contribuțiile viitoare ale copiilor ce se nasc astfel, vorbim de un plus la bugetul statului.
Costul unei fertilizări in vitro în România variază între 1.400 și 3.000 de euro, la care se adaugă costul medicamentelor necesare și al analizelor premergătoare pe care cuplul trebuie să le efectueze. În concluzie, pentru o singură încercare de fertilizare in vitro, un cuplu trebuie să dispună de 3.000–5.000 de euro. În lipsa susținerii de către stat, costurile procedurilor medicale necesare pot fi prohibitive chiar și pentru cetățeni cu venituri peste medie, dar iată că în anul 2013, din lipsa fondurilor, pacienții nu au mai putut depune dosare, deși teoretic programul a continuat, figurând în lista de programe naționale de sănătate publicată în Monitorul Oficial pentru anii 2013 și 2014.
Declarația politică se intitulează „«Cruciada» inspectorilor ANAF încalcă Constituția”.
Consider că mai multe prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91 din 23 decembrie 2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
au fost încălcate. Spre exemplu, prin art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (ii), se încalcă principiul unicității răspunderii, având în vedere paralelismul cu procedură penală, care este asimilată și procedurii contravenționale. Mai exact, principiul este consacrat în convențiile internaționale ratificate de România și inclus în prevederile art. 20 din Constituție. Acest principiu exclude sancționarea penală a unei persoane de două sau mai multe ori pentru aceeași faptă.
Totodată, măsura suspendării activității pe o perioadă de la 1 la 3 luni nu poate fi considerată o măsură complementară, ci o a doua sancțiune după amendă, având în vedere efectele devastatoare asupra activității agentului economic, asupra salariaților, asupra conjuncturilor și colaborărilor comerciale și, nu în ultimul rând, asupra dărilor către stat. Acest aspect trebuie interpretat și coroborat pe deplin cu limitele de amendă, excesiv de mari, și care reprezintă deja o sancțiune aspră pentru agentul economic.
Prin art. 12 alin. (4) se încalcă principiul liberului acces la justiție, precum și îngrădirea dreptului de proprietate. Accesul liber la justiție constituie un principiu fundamental al funcționării oricărui stat democratic. Orice condiționare a accesului liber la justiție reprezintă o nesocotire a unui principiu constituțional fundamental și a unor standarde internaționale universale, în orice democrație reală. Menționarea faptului că plângerea contravențională nu suspendă executarea sancțiunilor contravenționale aduce atingere acestui principiu. Dacă se admite plângerea contravențională, cel vătămat poate primi despăgubiri pentru prejudiciul creat, atâta timp cât activitatea i-a fost suspendată nelegal? În acest caz, cine răspunde, cine plătește?
Mai mult decât atât, prin sigilarea spațiului și interzicerea accesului în aria acestuia, se încalcă și art. 44 din Constituția României, care reglementează protejarea dreptului de proprietate privată.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Codul fiscal – preluare social-democrată a unei idei național-liberale!”. Am dorit să fac această precizare mai ales că noul Cod fiscal adoptat de Guvern este, de fapt, opera fostului ministru Daniel Chițoiu și, în special, a fostului secretar de stat Dan Manolescu, ajuns în funcție publică susținut de organizația PNL Bacău.
Dar, de la idee la faptă, proiectul propus de echipa liberală coordonată de Dan Manolescu a fost, să zicem, „reinventat” și modificat de domnul Darius Vâlcov și asumat de Guvernul social-democrat al domnului Victor Ponta. Dar, cum orice idee moare în fașă, așa se pare că se întâmplă și cu acest Proiect de cod fiscal, pe care liderii PSD, în stilul tipic demagogic, îl mediatizează în rândul opiniei publice ca fiind foarte liberal. Dar, din păcate pentru Domniile Lor, Consiliul Fiscal a avizat negativ atât Proiectul de cod fiscal, cât și pe cel de procedură fiscală, și acesta din urmă trâmbițat ca fiind foarte liberal. Motivul avizării negative din partea Consiliului Fiscal este argumentat de nesustenabilitatea reducerilor ample la nivelul taxelor și impozitelor pe care acesta le prevede.
De exemplu, „câștigurile de eficiență în colectarea taxelor și a impozitelor și în cheltuirea banului public trebuie să fie folosite în mod prudent și gradual, fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice”, se arată în raportul respectivului Consiliu. În plus, existența unui deficit excesiv pentru anii următori, în cazul aplicării noului Cod fiscal, este imposibil de conciliat cu adoptarea euro din anul 2019.
Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, proiectul de modificare a Codului fiscal în forma sa actuală implică un anumit risc de deteriorare de proporții a poziției finanțelor publice ale României. Estimările Consiliului Fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016–2019, iar evoluțiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce privește consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat de cel consemnat în anul 2010. Asemenea evoluții sunt în flagrantă contradicție cu principiile și regulile fiscale internaționale, precum și cu tratatele de guvernanță fiscală la nivel european al căror semnatar România este.
Declarația politică se intitulează „Batjocura parlamentară a românilor și a statului de drept”.
## Domnule președinte,
## Distinși colegi,
Nu poți pretinde că aperi democrația și valorile democratice, câtă vreme subminezi statul de drept. În această privință, articolul 1 alineatul (4) din Constituția României stipulează că: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.” Or, când puterea legislativă, respectiv Parlamentul, influențează prin vot activitatea judecătorească, obstrucționând funcționarea justiției, respectiv împiedicând reținerea sau arestarea unui parlamentar acuzat sau suspectat de săvârșirea unor fapte penale, reprezintă un conflict deschis între puterile statului și un grav atentat politicianist în privința funcționării statului de drept.
Le fac cunoscute studenților mei principiile fundamentale ale dreptului comunicării sociale, iar unul dintre acestea – cel al egalității în drepturi – presupune că: toți oamenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, în sensul că sunt și trebuie să fie la fel de responsabili juridic și social; nu trebuie să existe privilegii sau discriminări în fața responsabilității morale, sociale, juridice, pentru nicio persoană și nici pentru organele statului sau orice fel de demnitari, funcționari publici sau privați; nimeni nu este mai presus de lege, toți cetățenii sunt responsabili în fața și în condițiile legii, indiferent că sunt sau nu autorități publice sau demnitari.
Admit însă că votul unor colegi parlamentari, care fac scut de apărare protejându-i pe cei urmăriți penal, mă pune într-o postură delicată... Cum să le explic didacticist celor din tânăra generație că egalitatea principială în drepturi ține de contextuale interpretări parlamentare, că unii parlamentari pot fi privilegiați și se situează deasupra egalității în drepturi, concept legislativ care se aplică doar cetățeanului de rând?! Cum să le explic că în România fabula lui Grigore Alexandrescu cu „Câinele și cățelul” este mai actuală ca oricând, câtă vreme dulăii politici „voiesc egalitate, dar nu pentru căței” și surclasează oneros principiul democratic al egalității în drepturi?!
Declarația politică este intitulată „Diaspora, cel mai mare investitor din economia românească, trebuie respectată!”. Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor senatori,
România ultimilor 10 ani a cunoscut o schimbare profundă. Peste 3,5 milioane de români au plecat în afara țării. La ora actuală nu există o localitate în țară de unde să nu fi plecat cetățeni într-o altă țară a Uniunii Europene sau oriunde pe mapamond.
Acești cetățeni sunt conectați continuu la tot ce se întâmplă în România și, mai mult decât atât, toate resursele financiare le trimit în țară. Acesta este unul din modurile în care s-a dezvoltat România ultimilor ani. În 2013, românii au trimis în țară 4,25 miliarde de euro. În total, în ultimii zece ani, 45 de miliarde de euro au ajuns în țară din munca „diasporei”, devenind astfel cel mai mare investitor în economia națională. Iar acest investitor vrea să voteze. Vrea să conteze, să participe activ la schimbarea în bine a României.
Cred că este unul din principalele motive pentru care noi, clasa politică, avem obligația de a privi cu responsabilitate către românii plecați temporar sau definitiv din țară.
Prima și ultima dată când s-a folosit un alt tip de vot în afara țării a fost în 2003, când, prin vot electronic, militarii români din Afganistan au votat pentru modificarea Constituției. Deși la acea vreme s-a considerat un succes, nu a mai fost aplicat niciodată, iar discuții despre moduri de votare ale diasporei au lipsit din spațiul public.
Totul pleacă de la premisa, dezvoltată insistent în dezbateri, că votul prin corespondență nu poate garanta secretul votului. Sună a pură ipocrizie. Oare turismul electoral, votul fotografiat, gălețile, pungile cu faină și multe astfel de practici sunt oare elemente care garantează secretul votului?
Schimbarea legislației electorale ar aduce doar beneficii societății românești, iar semnalul ar fi unul extrem de puternic, în primul rând către cetățenii activi, care vor să fie parte implicată în procesul de consolidare a democrației românești. Este adevărat că nu putem înființa sute de secții
de votare în țările Uniunii Europene, dar putem crea un sistem electoral modern și sigur.
Declarația politică se intitulează „Curat (ne)constituțional, coane... Căline!”.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Potrivit art. 72 alin. (2) din Constituția României, „deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor”.
De asemenea, la art. 67 din Legea fundamentală se prevede: „Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor”, în timp ce la art. 76 alin. (2) se dispune că: „Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.”
Acestea au fost auspiciile juridice sub care, la data de 25 martie 2015, raportul comisiei de specialitate asupra cererii ministrului justiției de încuviințare a reținerii și arestării senatorului Șova Dan Coman, formulată în Dosarul nr. 122/P/2012 al Direcției Naționale Anticorupție, a fost introdus pe ordinea de zi a plenului Senatului, fiind supus votului secret cu bile, 79 de colegi senatori votând pentru, 67 împotrivă, în timp ce alți 5 s-au abținut.
Paradoxal, membrii Comisiei pentru numărarea voturilor au consemnat în procesul-verbal că, în cazul domnului senator Șova Dan Coman, solicitarea nu a întrunit numărul de voturi necesare – deși condițiile minimale prevăzute la art. 76 alin. (2) din Constituție erau perfect îndeplinite –, aceștia ignorând cu bună știință faptul că la art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală se stipulează: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.” Deci nu facultativă, carevasăzică...
A pretinde că adoptarea hotărârilor cu caracter individual s-ar face cu o majoritate calificată, astfel cum s-a întâmplat în cazul domnului senator Șova Dan Coman, respectiv cu majoritatea membrilor Camerei, invocându-se dispoziții legale asupra cărora există o jurisprudență consacrată a Curții, dar care nu au fost modificate și nici corelate în perioada ultimelor legislaturi, ar însemna ca Senatul să persiste într-o eroare, încălcând principiul supremației legilor prevăzut în Constituție.
Declarația politică este intitulată „Guvernul Ponta duce România spre o spirală a riscurilor sistemice”.
Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,
Confruntat cu lipsa rezultatelor economice și cu o criză de imagine a Guvernului, prim-ministrul forțează aprobarea noului Cod fiscal până la sfârșitul lunii iunie. Este un joc periculos, în care lipsa susținerii reale a măsurilor fiscale este ascunsă prin invocarea încasărilor bugetare din primele luni ale anului. Deși este clar că miliardul de euro cu care se laudă premierul provine din tăierea investițiilor, și nu din colectarea mai bună a impozitelor la buget. Însă, cum prudența și calculul economic nu sunt calități ale domnului Ponta, organismele financiare internaționale trag semnale de alarmă.
În haosul evenimentelor de la București, a trecut oarecum fugitiv știrea despre reacția FMI la intențiile Guvernului de a poza în campion al măsurilor populare. Comunicatul conducerii Fondului este cât se poate de grav și evidențiază câteva probleme esențiale, imposibil de ignorat. Astfel, deși se constată o posibilă relaxare fiscală în anumite domenii, directorii FMI au atras atenția că Executivul trebuie să adopte o politică prudentă, astfel încât datoria publică să fie ținută sub control, pe termen lung. De asemenea, reprezentanții Fondului insistă asupra obligativității îmbunătățirii managementului cheltuielilor publice, a planificării și a priorităților investiționale, însoțite de o mai bună absorbție a fondurilor europene, probleme sistemice pe care puterea PSD nu a avut intenția să le abordeze de mai bine de trei ani, de când este la guvernare.
Cu toate aceste recomandări ale partenerilor internaționali, Guvernul Ponta pare decis să facă exact pe dos. Mai mult, din ultimele intervenții publice ale premierului, se constată și o grabă nejustificată de a modifica sistemul fiscal, fără a avea un studiu real și detaliat privind potențialul impact al noilor măsuri fiscale.
În aceste condiții, considerăm că prim-ministrul ar trebui să se gândească foarte bine înainte de a pune noi presiuni pe buget, noile măsuri fiscale aruncând România într-o spirală a cheltuielilor ineficiente și a riscurilor sistemice. De aceea, actualii guvernanți trebuie să înțeleagă că pentru supraviețuirea lor politică nu trebuie sacrificată stabilitatea țării.
Declarația politică se intitulează „Cinstirea memoriei românilor victime ale formelor de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța și Nordul Bucovinei”. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor,
Declarația mea de astăzi pornește de la o rană veșnic vie rămasă în inima românilor care și-au pierdut rudele în masacrele de la Lunca Prutului și de la Fântâna Albă în perioada ianuarie – aprilie 1941, de la atrocitățile la care au fost supuși românii din satele rămase în componența statului sovietic, singura vină fiind doar faptul că s-au născut români.
După masacrele sângeroase de la Lunca din lunile ianuarie–februarie 1941, intrate în istoria actualei regiuni Cernăuți ca unele din crimele odioase din prelungul șir de fărădelegi săvârșite de puterea sovietică împotriva băștinașilor, în primăvara aceluiași an, un zvon a străbătut cu iuțeala fulgerului ținutul mioritic, anunțând că locuitorii primesc dreptul să părăsească în mod legal regiunea Cernăuți. Era doar un zvon!
La 24 martie 1941, românii din localitățile storojinețene s-au adunat în orașul Storojineț, înaintând organelor raionale de resort cererile de plecare în patria-mamă. Autoritățile staliniste au refuzat să primească cererile, clasificând adunarea băștinașilor drept o manifestare antisovietică și oamenii s-au împrăștiat pe la casele lor.
În dimineața zilei de 1 aprilie, același an, peste 1.500 de locuitori din satele Pătrăuții de Sus, Cupca, Pătrăuții de Jos și Suceveni, în rândul cărora se aflau bărbați, femei și copii, s-au adunat în curtea bisericii din ultima localitate cu scopul să pornească spre centrul raional Hliboca, pentru a înainta organelor locale ale puterii bolșevice cererile lor. Din locașul sfânt al satului sunt scoase trei cruci, la care vor fi atârnate ștergare albe, demonstrând prin aceasta că viitoarea procesiune poartă un caracter pașnic. Apoi, cu toții au îngenuncheat în curtea bisericii și, susținuți de sunetele pline de jale ale clopotelor de aramă, au adresat o fierbinte rugăciune către Domnul, ca El să-i primească sub ocrotirea Sa. Cu sufletele pline de credință și cu chipul Mântuitorului pe crucile sfinte, mulțimea a pornit la drum. La hotarul satului Suceveni, lângă podul de peste apa Siretului, convoiul de oameni a fost întâmpinat de către treisprezece grăniceri sovietici, conduși de un ofițer comunist, care, scoțând săbiile din teacă, s-au răstit la oameni, poruncindu-le să se întoarcă la casele lor. Pentru a-i intimida pe români, un soldat a lovit cu sabia crucea din capul coloanei. Sabia s-a rupt în două. Oamenii, văzând în aceasta un semn susținător al Domnului, înlăturându-i pe grăniceri, și-au continuat mersul spre centrul raional.
Declarația politică se intitulează „La 97 de ani de la Unire”.
## Stimați colegi parlamentari,
În 27 martie anul curent, Republica Moldova a sărbătorit 97 de ani de la Unirea cu România. Am participat la ceremoniile acestei zile la invitația Platformei Unioniste „Acțiunea 2012”. Cu acest prilej am realizat, o dată în plus, că în 2018 vom sărbători 100 de ani de la Unire și că suntem datori să fim cât mai aproape de poporul român de peste Prut.
Stimați colegi parlamentari și membri ai Guvernului României,
Unirea cu Republica Moldova se poate face și prin gesturi mici, care să creeze punți de legătură afectivă indestructibile, cu efecte pozitive majore!
Cu ocazia vizitei mele, a fost de ajuns să ascult cu atenție dorințele celor cu care ne-am întâlnit, pentru a realiza că sunt nenumărate lucruri ce pot fi făcute imediat: să oferim copiilor din Republica Moldova șansa de a participa la olimpiadele școlare din România; să cerem Guvernului din Republica Moldova acces pe teritoriul țării în baza buletinului pentru cetățenii români; să încercăm să oferim un acces cât mai larg și facil cetățenilor din Republica Moldova la sistemul medical. Sunt, așadar, multe lucruri mici ce pot fi realizate, iar asta pe termen scurt.
## Stimați colegi,
Știu că sunt mulți cei care cred că tocmai apartenența la UE ne separă azi de țara-soră de peste Prut. Nimic mai neadevărat! Este chiar în interesul UE ca legătura noastră cu vecinii să fie cât mai strânsă. Prin Parteneriatul estic și prin Politica de vecinătate, UE caută să stabilească tocmai astfel de relații, având un obiectiv major, anume stabilitatea.
## Dragi colegi parlamentari,
Peste trei ani vom sărbători 100 de ani de la Unire. Haideți să facem în așa fel încât acest moment istoric să ne găsească apropiați firesc de frații noștri prin câte mai multe astfel de inițiative. Este mai puțin important unde stau granițele, atâta timp cât în realitate suntem o singură țară și un popor unit!
Cu stimă, senator Dorin Dobra.
Declarația politică este intitulată „Capitalul autohton are nevoie de o mai mare susținere din partea statului”. Stimate colege,
## Stimați colegi,
În declarația mea politică de astăzi vreau să insist asupra nevoii indiscutabile a inițierii unei strategii pragmatice și
funcționale pentru dinamizarea capitalului autohton și a activității întreprinzătorilor privați români. Având în vedere recentele propuneri de modificare a Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală, cu atât mai mult se impun și măsuri viabile pentru susținerea oamenilor de afaceri, prin acordarea unei mai mari atenții capitalului românesc, precum și modului în care acesta susține economia națională.
Nu doresc să minimizez importanța investițiilor străine din România, precum și a oamenilor de afaceri care au ajuns la noi din toată lumea. Fără îndoială, o economie sustenabilă și dezvoltată în spirit concurențial trebuie să facă loc, deopotrivă, atât dezvoltatorilor de afaceri locali, cât și investitorilor străini.
Este o realitate faptul că nicio țară din lume nu se poate dezvolta doar prin intermediul investițiilor străine, oricât de considerabile ar fi acestea. În același timp, experiența românească ne arată faptul că investitorii străini urmăresc foarte atent rezultatele financiare și profitul imediat, renunțând ușor la afacerile din țara noastră în cazul în care nu le mai consideră suficient de profitabile. Această atitudine strict comercială nu o întâlnim în rândul întreprinzătorilor noștri, care caută soluții pentru a-și păstra și salva afacerile, având în vedere că de activitatea lor managerială depind o serie de locuri de muncă și stabilitatea a sute și mii de familii.
## Doamnelor și domnilor,
Extrem de edificatoare este declarația domnului Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România: „Am acordat 600 de milioane de euro ajutoare de stat în ultimii ani, din care 90% la multinaționale. Nu am nimic că sunt multinaționale, dar am dat ajutoare de stat la niște investiții care au creat 3.600–6.000 de locuri de muncă și, în același timp, am dat doar 20 de milioane de euro pentru întreprinzătorii debutanți, care au creat 15.000 de firme și 30.000 de locuri de muncă.”
Declarația politică se intitulează „Refacerea industriei textile din Galați”.
## Domnilor colegi,
Începuturile industriei textile din Galați datează din primele decenii ale secolului al XX-lea. Până în anul 1948, se numea „Bumbacul Țărănesc Galați”. După iunie 1948, devine Întreprinderea Textilă Galați, care s-a dezvoltat continuu, ajungând în 1990 la circa 5.000 de angajați, și cuprindea: 1) Trei unități de filatură: A, B1, B2.
Unitatea B2 a fost deschisă în 1967 și a fost dotată cu tehnologie germană Truetzschier și Ingolstadt, având ca scop prelucrarea fibrelor de bumbac și tip bumbac în fire de bumbac și tip bumbac, destinate țesăturilor și tricotajelor. Pentru cele trei unități de filatură, materia primă de bază era fibra de bumbac, materie primă de bursă, și fibrele sintetice și artificiale tip bumbac. Fibra de bumbac se aproviziona din import: URSS, Grecia, America, Egipt, Sudan. Fibrele sintetice tip bumbac, și anume PES, se aprovizionau de la Terom – SA Iași și Combinatul de la Corabia. Fibrele artificiale tip bumbac, și anume celofibra, se aprovizionau de la Combinatul de fibre artificiale Brăila și Combinatul de la Dej.
2) Trei unități de țesătorie: A1, A2 și C.
3) O unitate de finisaj textil, care cuprindea albirea, vopsirea și imprimarea țesăturilor.
Țesăturile rezultate erau utilizate în secția de croitorie, rezultând în special confecții de casă (lenjerii de pat, fețe de masă, prosoape de bucătărie), echipamente de protecție (halate și costume de salopetă).
În anul 1991 se schimbă denumirea, în Galfirtex – SA. În anul 1992 are loc divizarea SC Galfirtex – SA și, prin Hotărârea Guvernului nr. 599/17.09.1992, se înființează SC Firomex – SA, prin preluarea patrimoniului unității de filatură B2, având ca obiect de activitate prelucrarea fibrelor de bumbac și tip bumbac.
SC Firomex – SA a funcționat până în anul 1999, când are loc privatizarea, prin achiziționarea pachetului majoritar deținut de FPS de către Goldpan MPG – SRL, capital 100% românesc, care a păstrat obiectul de activitate până în 2004.
În prezent funcționează cu activitate imobiliară.
## **Doamna Biró Rozalia Ibolya:**
Declarația politică este intitulată „Despre autism”. Domnule președinte,
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Data de 2 aprilie marchează Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, stabilită de Organizația Națiunilor Unite. Prin Rezoluția 62/139 a Adunării Generale a Națiunilor Unite s-a desemnat Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului.
Prin această rezoluție s-au urmărit:
1. Stabilirea zilei de 2 aprilie ca fiind ziua internațională;
2. Participarea tuturor organizațiilor ONU, a statelor membre, a ONG-urilor și a tuturor organizațiilor publice și private la această zi;
3. Creșterea gradului de conștientizare a autismului la
toate nivelele societății;
4. Transmiterea acestui mesaj tuturor statelor membre și celorlalte organe ale ONU de către secretarul general al ONU.
Trebuie să știm că autismul este o tulburare severă de dezvoltare, de natură neurobiologică. Ea apare fie la naștere, fie la vârsta de 18 luni–2 ani a copilului.
Statisticile internaționale realizate începând cu anii ’90 relevă o incidență alarmantă a tulburărilor din spectrul autismului: 1 la 166 de copii, potrivit Congresului European de Neuropsihiatrie de la Barcelona, sau chiar de 1 la 150, potrivit Centers for Disease Control, Atlanta, fiind o afecțiune mai des întâlnită decât cancerul, diabetul, SIDA, Sindromul Down și altele. Autismul poate apărea în toate tipurile de familii, indiferent de mediu social, rasă, etnie, și este de patru ori mai întâlnit la băieți decât la fete.
În România, la 31 decembrie 2014, în evidențele serviciilor de evaluare complexă din cadrul DGASPC erau înregistrați 7.414 copii cu tulburări din spectrul autist, ce aveau certificate de încadrare în grad de handicap valabile la acel moment. În ceea ce privește măsurile destinate acestei categorii de copii, le regăsim în cadrul Hotărârii Guvernului nr. 1.113/2014. Ele sunt destinate tuturor categoriilor de copii cu dizabilități, inclusiv cei cu TSA.
La noi în țară normele de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate ar fi trebuit să apară în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a legii. Au trecut cinci ani și aceste norme nu există.
Stimați colegi, ar trebui să începem sesiunea de lucru, dar am să-l rog înainte pe domnul secretar Ion Rotaru să facă prezența. Mihăilescu Petru Șerban prezent Miron Vasilica Steliana prezentă Mitu Augustin Constantin prezent Mocanu Victor prezent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Motoc Octavian prezent Mutu Gabriel prezent Nasta Nicolae absent Năstase Ilie prezent Neagu Nicolae prezent Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicolae Șerban prezent Nistor Vasile absent Niță Mihai prezent Nițu Remus Daniel prezent Obreja Marius Lucian prezent Oprea Dumitru delegație Oprea Gabriel Guvern Oprea Mario Ovidiu prezent Oprea Ștefan Radu prezent Pașca Liviu Titus prezent Pașcan Emil Marius prezent Pataki Csaba prezent Pavel Marian prezent Păran Dorin prezent Păunescu Teiu prezent Pelican Dumitru absent Pereș Alexandru prezent Pop Gheorghe prezent Pop Liviu Marian Guvern Popa Constantin absent Popa Florian prezent Popa Ion prezent Popa Mihaela prezentă Popa Nicolae Vlad absent Popescu Corneliu prezent Popescu Dumitru Dian absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent Purec Ion Simeon prezent Rădulescu Cristian absent Rogojan Mihai Ciprian prezent Rotaru Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Stuparu Timotei prezent Suciu Matei absent Șova Dan Coman absent Tánczos Barna absent Tămagă Constantin prezent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu prezent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Tișe Alin Păunel prezent Toma Ion prezent Todirașcu Valeriu prezent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Tudor Doina Anca prezentă Țapu-Nazare Eugen prezent Ungureanu Mihai Răzvan prezent
Valeca Șerban Constantin prezent Vasiliev Marian prezent Vâlcov Darius Bogdan absent Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila prezent Vochițoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu prezent Vosganian Varujan prezent Zisu Ionuț Elie prezent Mulțumesc, domnule președinte. Am încheiat. O să vă spun imediat.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 168 de senatori și-au înregistrat prezența 109, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, adică 85.
Voi conduce ședința plenului alături de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.
Programul de lucru pentru această zi a cuprins: de la ora 9.00 la ora 10.30 – declarații politice; în continuare avem lucrări în plen până la ora 12.00, când va avea loc ședința Birourilor permanente reunite, iar la ora 12.30 – ședința comună a Senatului și Camerei.
Sunt comentarii în legătură cu programul?
Dacă nu sunt, vă rog să aprobăm programul de lucru. Votul este deschis.
103 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Programul a fost aprobat.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
## Aveți observații?
Stimați colegi,
Având în vedere că programul este numai până la ora 12.00, astăzi o să ne rezumăm numai la punctul I din ordinea de zi, adică, după aprobarea programului de lucru, am o notă pe care am să v-o prezint și, apoi, o să examinăm cererea ministrului justiției, însoțită de solicitarea Parchetului pentru încuviințarea urmăririi penale, reținerii și arestării preventive a domnului senator Vâlcov. Și, cu aceasta, o să încheiem.
Așadar, dați-mi voie înainte să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și a altor acte normative – procedură de urgență;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2014 privind modificarea art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare – procedură de urgență;
– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor; – Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente;
– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2014 pentru modificarea art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;
– Lege pentru modificarea art. 4 alin. (2) din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961;
La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 6–18 aprilie 2015.
Aveți proiectul de program în mapă.
Supun aprobării dumneavoastră programul.
Votul este deschis.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: ‒ Florea Voinea (PSD) – declarație politică având ca titlu „_Habita ad_ _populum”_; ‒ Ioan Ghișe (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică intitulată „Afirmația potrivit căreia Parlamentul blochează justiția este, pentru cei care cunosc despre ce vorbesc, o minciună și, pentru cei care nu cunosc despre ce vorbesc, un fals”; ‒ Viorel Grigoraș (PNL) – declarație politică cu titlul „Siguranța aeriană nu trebuie să depindă de interesul financiar-politic al celor care guvernează”; ‒ Dumitru Marcel Bujor (PSD) – declarație politică având ca titlu „74 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă”; ‒ Alin Păunel Tișe (PNL) – declarație politică intitulată „PSD transformă România într-un stat polițienesc!”; ‒ Florian Dorel Bodog (PSD) – declarație politică cu titlul „Noul Cod fiscal, baza unei societăți mai prospere și mai omenoase”; ‒ Valer Marian (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică având ca titlu „Ministrul Gabriel Oprea – suspect de abuz în serviciu și favorizarea infractorului”; ‒ Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică intitulată „Masacrul de la Fântâna Albă, un adevărat «Katyn românesc»”; ‒ Daniel Cristian Florian (PNL) – declarație politică referitoare la Masterplanul general de transport al României; ‒ Dorin Păran (PNL) – declarație politică cu titlul „Despre noutățile noului Cod fiscal, «aceeași Mărie, cu altă pălărie»”; ‒ Gabriela Firea (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cine seamănă disciplină bugetară culege relaxare fiscală”; ‒ Doina Silistru (PSD) – declarație politică intitulată „Un nou pact pentru statul de drept?”; ‒ Petru Alexandru Frătean (PSD) – declarație politică cu titlul „«Școala altfel» – oportunitate pentru dezvoltarea culturii civice”; ‒ Ovidiu Liviu Donțu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Promulgarea Codului silvic, un act național care nu are nevoie de interpretări!”; Pagina ‒ Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică intitulată „Necesitatea modificării legislației în domeniul adopțiilor”; ‒ Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică cu titlul „Copilul din mediul rural _versus_ cel din mediul urban”; ‒ Mihai Viorel Fifor (PSD) – declarație politică având ca titlu „Avem nevoie urgentă de Masterplanul general de transport al României”; ‒ Octavian Liviu Bumbu (PSD) – declarație politică intitulată „O aberație de tip sovietic”; ‒ Laurențiu Florian Coca (PSD) – declarație politică cu titlul „Capacitatea de a înțelege și prevedea viitorul politic și falșii prevestitori”; ‒ Petru Filip (PSD) – declarație politică având ca titlu „Întărirea controlului la frontiere și stoparea migrației ilegale”; ‒ Constantin Tămagă (PSD) – declarație politică intitulată „Marea nemulțumire a unui agricultor de marcă”; ‒ Dan Mihai Marian (PNL) – declarație politică cu titlul „Amplificarea șomajului cronic și ineficiența guvernării PSD în gestionarea fondurilor europene pentru rezolvarea acestei probleme”; ‒ Nelu Tătaru (PNL) – declarație politică având ca titlu „Sinuciderea demografică a României”; ‒ Gigi Christian Chiru (PNL) – declarație politică intitulată „«Cruciada» inspectorilor ANAF încalcă Constituția”; ‒ Dragoș Luchian (PNL) – declarație politică cu titlul „Codul fiscal – preluare social-democrată a unei idei național-liberale!”; ‒ Emil Marius Pașcan (PNL) – declarație politică având ca titlu „Batjocura parlamentară a românilor și a statului de drept”; ‒ Eugen Țapu-Nazare (PNL) – declarație politică intitulată „Diaspora, cel mai mare investitor din economia românească, trebuie respectată!”; ‒ Găvrilă Ghilea (PNL) – declarație politică cu titlul „Curat (ne)constituțional, coane Căline!”; ‒ Dumitru Oprea (PNL) – declarație politică având ca titlu „Guvernul Ponta duce România spre o spirală a riscurilor sistemice”; ‒ Corneliu Popescu (PNL) – declarație politică intitulată „Cinstirea memoriei românilor victime ale formelor de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța și Nordul Bucovinei”; ‒ Dorin Mircea Dobra (PNL) – declarație politică cu titlul „La 97 de ani de la Unire”; ‒ Vasile Nistor (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică având ca titlu „Capitalul autohton are nevoie de o mai mare susținere din partea statului”; ‒ Eugen Durbacă (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică intitulată „Refacerea industriei textile din Galați”; ‒ Biró Rozalia Ibolya (UDMR) – declarație politică cu titlul „Despre autism” 2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 3–24
Așa cum v-am informat mai devreme, datorită faptului că avem Biroul permanent reunit și, apoi, ședința plenului reunit, a Senatului și Camerei, la ordinea de zi de astăzi vom avea în continuare cererea ministrului justiției referitoare la domnul senator Vâlcov.
Înainte de a intra în acest punct, domnul senator Bujor mi-a cerut să-i dau cuvântul.
## **Domnul Dumitru Marcel Bujor:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Astăzi, 1 aprilie, comemorăm Ziua națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrului de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.
Se împlinesc 74 de ani de la una dintre cele mai mari tragedii din istoria neamului românesc, o rană rămasă deschisă, un genocid supranumit de istorici „Katynul românesc”.
După ultimatumul lui Stalin din 26 iunie 1940, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei către URSS. În haosul creat, sute de familii au încercat să treacă în Bucovina ce nu fusese anexată, dar s-au lovit de refuzul noilor autorități de la Moscova, care au dat ordin ca oricine se apropie de graniță să fie executat.
În primăvara anului 1941, KGB-ul a propagat în rândul populației române din Bucovina de Nord faptul că, pentru o scurtă perioadă de timp, trecerea granițelor cu România este un lucru acceptat de autorități.
Aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, s-au îndreptat în luna aprilie 1941, în duminica Paștelui, către granița sovieto-română. În fruntea coloanei au arborat un steag alb, icoane, prapuri și cruci, încercând să dovedească caracterul pașnic al demersului. La 3 kilometri de granița română, în poiana Varnița, grupul de români a ignorat ordinul dat de sovietici să se oprească, moment în care s-a declanșat masacrul.
Sovieticii au tras în plin, secerând fără milă, laolaltă, peste 2.000 de femei, bărbați, copii și bătrâni.
Autoritățile de la Moscova au trecut în anonimat genocidul, declarând că a fost vorba doar de un incident neînsemnat, în care un grup de 20 de persoane a încercat să treacă fraudulos granița.
Subiectul masacrului premeditat de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii ʼ90, orice referire sau comemorare a acestor crime împotriva umanității fiind interzisă de autoritățile sovietice și ucrainene.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și eu vă mulțumesc.
S-a înscris la cuvânt domnul Sorin Ilieșiu.
## **Domnul Sorin Ilieșiu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am de făcut un anunț deosebit de important pentru noi, parlamentarii României, pentru țara noastră, pentru poporul nostru.
Începând de astăzi, nu voi mai fi senator independent, mă voi înscrie într-un nou partid, un partid care a decis să-și asume proiectul național de reformare morală a societății românești, a României, a poporului român. Acest nou partid este, de fapt, unul dintre cele mai vechi partide din România, înființat în secolul IX. Numele lui a rămas, în principiu, neschimbat, se numește Partidul Social Democrat.
Vreau să vă spun, vă mai rețin atenția numai câteva secunde
, astăzi, în această lună care a început astăzi se împlinesc 10 ani de la lansarea de către mine a „Proclamației pentru România”.
Vă rog, faceți puțină liniște.
Domnule senator Ilieșiu, o clipă, vă rog.
## **Domnul Sorin Ilieșiu:**
Acum 10 ani, în numele societății civile, am lansat „Proclamația pentru România” în care am cerut în mod expres procesul comunismului și reformarea societății românești prin învățarea obligatorie în școli a adevărului despre totalitarismul comunist, prin înființarea unui muzeu național al ororilor comunismului și prin construirea în București a unui monument al victimelor comunismului.
Din sală
#161998Rușine!
Îi mulțumesc...
Vă rog să faceți liniște.
## **Domnul Sorin Ilieșiu:**
...președintelui Senatului, domnul Călin PopescuTăriceanu, care, cu 10 ani în urmă, a fost primul demnitar care a răspuns așa cum se cuvine dezideratelor acestui apel, respectiv, în decembrie 2005, a înființat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România.
Sunt convins că noi toți, împreună, vom reuși să facem ceea ce nu a făcut clasa politică, nu au făcut partidele politice timp de 25 de ani și vă mulțumesc anticipat pentru solidaritatea de care vom da dovadă în beneficiul țării noastre.
Vă mulțumesc.
Din sală
#162726Ura! Ura!... Rușine!
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Mulțumesc.
V-aș ruga, stimați colegi, să încercați să vă adaptați comportamentul la ceea ce înseamnă Senatul și să nu faceți confuzie cu alte zone.
Îi dau cuvântul domnului senator Ghișe.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Vă exprim un gând. În măsura în care este în concordanță cu gândurile dumneavoastră și, mai ales, cu al domnului președinte, rog să se acționeze în consecință.
Solicit ministrului justiției, domnul Cazangiu, să-și prezinte poziția... Cazanciuc – mă rog, îl vedem rar și nu e... –, să-și prezinte poziția publică față de următorul fapt: ieri, un birou de informații al unei direcții dintr-un minister a exprimat dezavuare publică față de o inițiativă legislativă a domnului senator Șerban Nicolae.
Mă întreb ce ne facem dacă, astăzi, un alt birou de informații de la altă direcție de la același minister va susține inițiativa domnului senator Nicolae, de modificare a unui articol din Codul penal.
Adică este impardonabil ca un birou de informații, în numele căruia n-a semnat nimeni – și, dacă-i anonimă, s-o semnăm și noi, nu?! –, să dezavueze o inițiativă legislativă printr-un comunicat public. Mai precis, mă refer la Biroul de informații al DNA, care și-a permis ieri să dea un astfel de comunicat, ceea ce, în opinia mea, reprezintă o gravă încălcare a principiului constituțional al separației puterilor.
Așadar, solicit ministrului justiției să-și prezinte poziția publică față de acest subiect și să ne spună ce are de gând în viitor, pentru că ce ne facem – nu-i așa?! – dacă mai multe birouri de informații de la mai multe direcții de la mai multe ministere vor da zilnic niște comunicate prin care susțin sau nu inițiativele legislative ale parlamentarilor?
Vă mulțumesc _. (Aplauze. Discuții la prezidiu.)_
Domnule senator Bodea, vă rog, aveți cuvântul. La microfonul 2. Sau doriți microfonul central? Microfonul 2.
## Domnule președinte,
N-am să pronunț numele domnului care a vorbit înaintea domnului Ghișe, pentru a nu-i da drept la replică. Dar, lăsând la o parte faptul că dumnealui a trădat și PNL, v-a trădat și pe dumneavoastră, noi nu am aprobat pe ordinea de zi declarații politice. Și-a anunțat, după regulament, plecarea la PSD, dar nu mai avea dreptul să vorbească mai mult.
Nu facem în timpul ședinței de plen ode proprii, cu ce-am făcut acum 10 ani. Aia era pentru declarații politice.
Vă rog să nu mai permiteți așa ceva.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Mulțumesc.
Domnule senator, aveți dreptate și rog toți membrii Senatului să țină cont de regulile pe care trebuie să le respectăm cu toții în privința intervențiilor la microfon. Doamna senator Anghel. Microfonul 3.
## **Doamna Cristiana Irina Anghel**
**:**
Nu, la central!
La central.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Am avut neplăcerea să deschid un post de televiziune în urmă cu o zi și să văd: „Parlament penal!” „Senat penal!” „Nenorociți!”, în toate felurile. Eu nu mă simt penală, eu nu mă simt nici nenorocită. Cer conducerii Senatului să sesizeze CNA-ul, că așa ceva nu se poate!
A, că există oameni printre noi care au încălcat legea, dar încă instanțele nu au stabilit dacă sunt vinovați sau dacă au făcut-o cu vinovăție sau nu, este una. Dar să spui despre Senatul României că este „Senat penal”... Eu nu mă simt penală! Este prea mult!
Iar domnii trebuie să realizeze un lucru, cei care fac chestia aceasta, acum sună cătușele pentru unii din Parlament, mâine vor suna cătușele pentru ei.
Deci trebuie să ținem la imaginea acestei instituții, care este singura depozitară a suveranității poporului român. Mulțumesc _. (Aplauze.)_
Din sală
#166746Bravo! Bravo!
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Vă mulțumesc mult, doamnă senator.
## **Domnul Alexandru Pereș**
**:**
Domnul Hașotti.
Domnul senator Hașotti.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Vă mulțumesc. Stimați colegi,
Am ascultat din partea domnului senator Sorin Ilieșiu cea mai comică și cea mai penibilă declarație pe care am ascultat-o vreodată în Parlamentul României.
Din sală
#167257Bravo!
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Anume că Partidul Social Democrat – distinșii noștri colegi, cu care nu am nimic de-a face, chiar nimic de-a face – este partid istoric. Păi, știți în ce măsură poate fi Partidul Social Democrat un partid istoric? În aceeași măsură în care Ion Iliescu – care a fost, după părerea dumneavoastră, continuatorul... nădejde – se va înscrie în Partidul Național Liberal. Ceea ce este chiar imposibil!
Iar dacă penibilul până astăzi, domnule Ilieșiu, nu purta un nume, de astăzi poartă. Este numele dumneavoastră.
Domnul senator Sârbu.
## **Domnul Ilie Sârbu:**
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Sigur că sunt momente tensionate în viața parlamentară
și ele se datorează unor mișcări imprevizibile și, câteodată, chiar de necrezut. Dar să nu fim ipocriți, că lucrul ăsta s-a întâmplat peste tot. Să nu facem referiri la cei care s-ar rostogoli în mormânt, că nu avem noi atâtea morminte în care ar trebui să stăm
să ascultăm ce se întâmplă câte aveți dumneavoastră. Așa că nu mai fiți critici în situații pe care nu ar trebui să le luați dumneavoastră în discuție
, că nu vă onorează.
Ca atare, lăsați dreptul fiecărui parlamentar să-și decidă direcția pe care vrea să meargă. L-a convins partidul nostru, l-am acceptat cu mare drag, au fost și situații inverse
, convingeți dumneavoastră oameni de la noi... Ați convins o mulțime de oameni care nu vă onorează... Și asta am acceptat. Nu am venit aici să vă criticăm. Lăsați lucrurile să curgă așa cum viața le duce înainte. Și degeaba vrem noi să le stopăm și să ironizăm anumite personalități. Sigur, aici, eu știu că deranjul e mare, că domnul Ilieșiu e personalitate și deranjează. Că, dacă venea un oarecare de la dumneavoastră, nu v-ar fi deranjat, nici nu ați fi văzut, l-ați fi discreditat...
Nu. Dar, dintr-un punct de vedere și mai ales din punctul de vedere la care v-ați referit, știu că vă deranjează, știu că vă doare, că nu a trecut un oarecare senator – și știți și la ce mă refer.
Dacă dânsul a ajuns la concluzia asta – și nu la concluzie, la convingerea asta –, din punctul meu de vedere, aveți mari probleme ideologice.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Domnul Atanasiu... Vă rog.
Da. Doamnă senator, facem o...
Vreau să vă propun ceva: nu vreți să facem mâine o sesiune specială dedicată acestui subiect?
Tot e timp! Să supun la vot, nu, domnule Barbu?
Haideți, facem mâine o sesiune specială fără limită de timp. Vă dau cuvântul meu că vă propun fără limită de timp. Domnul Atanasiu.
Dacă se poate.
Vă rog. Microfonul 2.
## **Domnul Teodor Atanasiu:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Am fost învestit de dumneavoastră, astăzi, să conduc ședința de declarații politice a Senatului.
O declar închisă ședința de declarații politice. Vă rog să treceți la ordinea de zi.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Suntem la punctul 2 din secțiunea I...
Am încheiat declarațiile, doamnă senator. Gata.
Avem Cererea nr. 2/26.140/24.03.2015 a ministrului justiției, însoțită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de încuviințare a efectuării în continuare a urmăririi penale, reținerii și arestării preventive a domnului senator Vâlcov Darius Bogdan, formulată în Dosarul nr. 378/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție.
Ca urmare a cererii adresate de ministrul justiției către Senat, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, legal sesizată, a întocmit două rapoarte, înregistrate la Biroul permanent al Senatului cu nr. 491, respectiv nr. 492 din 31.03.2015, care sunt afișate pe site-ul Senatului. ## Stimați colegi,
Cele două rapoarte ale Comisiei juridice vizează cererile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după cum urmează...
Stimați colegi, vă rog să luați loc în sală.
Stimați colegi, vă rog să luați loc în sală și să opriți discuțiile!
V-aș ruga să faceți un efort pentru a da ascultare acestor chestiuni care nu mi se par chiar atât de neimportante, cum par unora să fie.
Bun.
## Stimați colegi,
Cele două rapoarte ale Comisiei juridice vizează cererile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după cum urmează:
Unu. Cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 810/C/2015 din 24 martie 2015 în vederea cererii de efectuare în continuare a urmăririi penale față de domnul Darius Bogdan Vâlcov, senator în Parlamentul României, fost ministru delegat pentru buget și ministru al Ministerului Finanțelor Publice, în Dosarul penal nr. 368/P/2014, transmisă Senatului cu Adresa nr. 2/26.140/24 martie 2015.
A doua cerere este Cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 810/C/2015 din 24 martie 2015 privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a domnului Darius Bogdan Vâlcov, senator în Parlamentul României, în Dosarul penal nr. 378/P/2014, transmisă Senatului cu Adresa nr. 2/26.140/24 martie 2015.
Vă consult dacă, în acest moment, în această fază, sunt observații sau intervenții.
Bun. Dacă nu sunt, atunci, stimați colegi, pentru o anumită celeritate a acestor proceduri, vă propun să dezbatem cele două cereri ale Parchetului și rapoartele aferente, întocmite de Comisia juridică, urmând ca votul asupra ambelor solicitări să fie exprimat concomitent.
Aveți observații?
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: ‒ Florea Voinea (PSD) – declarație politică având ca titlu „_Habita ad_ _populum”_; ‒ Ioan Ghișe (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică intitulată „Afirmația potrivit căreia Parlamentul blochează justiția este, pentru cei care cunosc despre ce vorbesc, o minciună și, pentru cei care nu cunosc despre ce vorbesc, un fals”; ‒ Viorel Grigoraș (PNL) – declarație politică cu titlul „Siguranța aeriană nu trebuie să depindă de interesul financiar-politic al celor care guvernează”; ‒ Dumitru Marcel Bujor (PSD) – declarație politică având ca titlu „74 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă”; ‒ Alin Păunel Tișe (PNL) – declarație politică intitulată „PSD transformă România într-un stat polițienesc!”; ‒ Florian Dorel Bodog (PSD) – declarație politică cu titlul „Noul Cod fiscal, baza unei societăți mai prospere și mai omenoase”; ‒ Valer Marian (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică având ca titlu „Ministrul Gabriel Oprea – suspect de abuz în serviciu și favorizarea infractorului”; ‒ Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică intitulată „Masacrul de la Fântâna Albă, un adevărat «Katyn românesc»”; ‒ Daniel Cristian Florian (PNL) – declarație politică referitoare la Masterplanul general de transport al României; ‒ Dorin Păran (PNL) – declarație politică cu titlul „Despre noutățile noului Cod fiscal, «aceeași Mărie, cu altă pălărie»”; ‒ Gabriela Firea (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cine seamănă disciplină bugetară culege relaxare fiscală”; ‒ Doina Silistru (PSD) – declarație politică intitulată „Un nou pact pentru statul de drept?”; ‒ Petru Alexandru Frătean (PSD) – declarație politică cu titlul „«Școala altfel» – oportunitate pentru dezvoltarea culturii civice”; ‒ Ovidiu Liviu Donțu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Promulgarea Codului silvic, un act național care nu are nevoie de interpretări!”; Pagina ‒ Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică intitulată „Necesitatea modificării legislației în domeniul adopțiilor”; ‒ Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică cu titlul „Copilul din mediul rural _versus_ cel din mediul urban”; ‒ Mihai Viorel Fifor (PSD) – declarație politică având ca titlu „Avem nevoie urgentă de Masterplanul general de transport al României”; ‒ Octavian Liviu Bumbu (PSD) – declarație politică intitulată „O aberație de tip sovietic”; ‒ Laurențiu Florian Coca (PSD) – declarație politică cu titlul „Capacitatea de a înțelege și prevedea viitorul politic și falșii prevestitori”; ‒ Petru Filip (PSD) – declarație politică având ca titlu „Întărirea controlului la frontiere și stoparea migrației ilegale”; ‒ Constantin Tămagă (PSD) – declarație politică intitulată „Marea nemulțumire a unui agricultor de marcă”; ‒ Dan Mihai Marian (PNL) – declarație politică cu titlul „Amplificarea șomajului cronic și ineficiența guvernării PSD în gestionarea fondurilor europene pentru rezolvarea acestei probleme”; ‒ Nelu Tătaru (PNL) – declarație politică având ca titlu „Sinuciderea demografică a României”; ‒ Gigi Christian Chiru (PNL) – declarație politică intitulată „«Cruciada» inspectorilor ANAF încalcă Constituția”; ‒ Dragoș Luchian (PNL) – declarație politică cu titlul „Codul fiscal – preluare social-democrată a unei idei național-liberale!”; ‒ Emil Marius Pașcan (PNL) – declarație politică având ca titlu „Batjocura parlamentară a românilor și a statului de drept”; ‒ Eugen Țapu-Nazare (PNL) – declarație politică intitulată „Diaspora, cel mai mare investitor din economia românească, trebuie respectată!”; ‒ Găvrilă Ghilea (PNL) – declarație politică cu titlul „Curat (ne)constituțional, coane Căline!”; ‒ Dumitru Oprea (PNL) – declarație politică având ca titlu „Guvernul Ponta duce România spre o spirală a riscurilor sistemice”; ‒ Corneliu Popescu (PNL) – declarație politică intitulată „Cinstirea memoriei românilor victime ale formelor de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța și Nordul Bucovinei”; ‒ Dorin Mircea Dobra (PNL) – declarație politică cu titlul „La 97 de ani de la Unire”; ‒ Vasile Nistor (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică având ca titlu „Capitalul autohton are nevoie de o mai mare susținere din partea statului”; ‒ Eugen Durbacă (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică intitulată „Refacerea industriei textile din Galați”; ‒ Biró Rozalia Ibolya (UDMR) – declarație politică cu titlul „Despre autism” 2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 3–24
Așadar, trecem la dezbaterea Cererii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 810/C/2015 din 24 martie 2015 în vederea cererii de efectuare în continuare a urmăririi penale față de domnul Darius Bogdan Vâlcov, senator în Parlamentul României, fost ministru delegat pentru buget și ministru al finanțelor publice, în Dosarul penal nr. 378/P/2014, transmisă Senatului cu Adresa nr. 2/26.140/24 martie 2015.
Invit reprezentantul Comisiei juridice pentru prezentarea raportului.
## **Domnul Cristian Petru Bodea**
**:**
Procedură.
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Înainte, procedură.
Cine?
O clipă.
Domnul senator Bodea, microfonul 2, pentru procedură. Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Cristian Petru Bodea:**
## Domnule președinte,
După ce se va vota, senatorii iar se vor duce afară și s-ar putea să nu avem mulți în sală când se citește rezultatul votului.
Vom avea iarăși o dilemă: adoptăm... Să zicem că la cererea de arestare e de așteptat să se voteze pentru... Nu. Împotrivă. În majoritate. Dincolo se va vota pentru, mai mult ca sigur.
Ce adoptăm? Adoptăm hotărâre de respingere sau ne facem că nu adoptăm hotărâre, deși art. 173 – și corectat – spune: Senatul „hotărăște” și art. 24 din statut spune că hotărârea Camerei se publică în Monitorul Oficial.
Deci noi trebuie să stabilim că adoptăm hotărâre, că e de respingere, că e de acceptare a încuviințărilor... Trebuie să depășim această cutumă veche, pe care eu nu o înțeleg.
Noi adoptăm hotărâri. Dacă am votat împotrivă, nu contează, e tot hotărârea Senatului. Sau ne e frică că Senatul respinge ceva? Nu putem spune „Senatul hotărăște respingerea”?
Mulțumesc.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Domnule senator, vă mulțumesc pentru intervenție. Stimați colegi, după cum știți, Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni. Bun.
Atunci când se adoptă legi, hotărâri și moțiuni, ele se și publică. O lege care nu s-a adoptat, care este respinsă, după cum știți, nu se publică nimic. Același lucru se întâmplă și la moțiuni, și la hotărâri.
Există o excepție. Există o excepție. Această excepție este legată de legile de adoptare a ordonanțelor de urgență. În cazul lor, fie adoptăm o lege de adoptare, mă refer la ordonanța de urgență, fie votăm o lege de respingere care se publică. Dar de ce? Pentru ca să-și înceteze efectele ordonanța de urgență. E singurul caz în care se publică legea de respingere prin care se anulează ordonanța de urgență.
Ca atare, în practica Parlamentului nu a existat decât în aceste cazuri adoptarea hotărârilor prin care solicitări de genul celor cu care suntem și astăzi sesizați se aprobă. Nu se adoptă hotărâre de nehotărâre! M-ați înțeles?
În al doilea rând...
În al doilea rând, ieri, după cum știți, pot să-mi permit să vă aduc la cunoștință, s-a modificat Regulamentul Senatului, art. 173, referitor la majoritatea cu care se adoptă cererile de reținere și arestare. Și s-a trecut de la „majoritatea senatorilor” la „majoritatea senatorilor prezenți”.
Vreau să vă aduc la cunoștință că Legea nr. 96/2006, care este mai puternică decât prevederea regulamentară, a rămas în vigoare. Este posibil să fie astăzi modificată la ședința plenului comun al Senatului și Camerei, dar, până atunci, legea este în vigoare.
Eu nu pot să anticipez care va fi rezultatul votului în privința primei cereri și a celei de-a doua cereri. Dar vreau să rămân... vreau să rămânem în limitele legalității. Și sigur că, așa cum știți, există și sesizarea Curții, care probabil se va pronunța pe chestiunile în care a fost sesizată, dar, până atunci, rămâne în vigoare Legea nr. 96/2006, art. 24, pe care l-am utilizat și la votul trecut.
Nu avem decât să... sau nu aveți decât să procedați cum considerați la voturile care vor urma, dar, după, ar trebui să așteptați... ar trebui să așteptați... ## **Domnul Tudor Barbu**
**:**
Procedură.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Domnule senator, haideți să trecem întâi la prezentarea raportului și, după aceea, când ajungem în faza respectivă, vă dau cuvântul pe procedură.
## **Domnul Tudor Barbu**
**:**
Era o chestiune de procedură...
Am înțeles. Dar haideți... ca să... Văd că astăzi mai mult ne împiedicăm, intervenim... declarații politice și așa mai departe...
Fiți amabil să acceptați și vă dau cuvântul după aceea cu toată plăcerea pentru...
Prezentarea raportului.
Vă invit la microfonul 7, domnule senator, pentru prezentarea raportului.
În ședința din 31 martie 2015, membrii Comisiei juridice s-au pronunțat prin vot secret asupra solicitării ministrului justiției și, cu unanimitate de voturi, au hotărât să admită cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea formulării cererii de efectuare în continuare a urmăririi penale față de domnul Darius Bogdan Vâlcov, senator în Parlamentul României, fost ministru delegat pentru buget și ministru al finanțelor publice, în Dosarul penal nr. 378/P/2014, transmisă Senatului cu Adresa nr. 2/26.140/24 martie 2015.
În consecință, Comisia juridică supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare prezentul raport și solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Vă mulțumesc.
Nu am observat dacă în sală a ajuns și domnul senator Vâlcov..., pentru a-l invita să-și exprime punctul de vedere. Nu este.
Sunt intervenții din partea membrilor Senatului?
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Tudor Barbu.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Da.
Domnule senator Tudor Barbu, vă rog.
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Și Bodea.
Și domnul Bodea. Da.
Tudor Barbu
#179381## Mulțumesc mult, domnule președinte.
Trebuie spus un lucru referitor la ceea ce domnul președinte al Senatului și președinte de ședință astăzi a precizat – în mod corect, de altfel –, că, ieri, plenul Senatului, prin vot aproape în totalitate, doar cu o abținere și cu un vot contra, plenul Senatului a modificat art. 173 din regulament,
aducându-l acolo unde Constituția României cerea să fie. Hotărârile, cum este cazul nostru, se iau cu majoritatea senatorilor prezenți. Corectă invocare.
Constituția României, stimate doamne și stimați domni senatori, la art. 76, precizează clar că majoritatea celor prezenți dintre noi iau hotărâri în plenul Senatului, prin vot. Numai că domnul Tăriceanu a invocat – tot corect, de altfel – și legea care se referă la Statutul senatorului și al deputatului, care, în mod neconstituțional... acea lege aflată între Constituție, astăzi, și Regulamentul Senatului, ambele documente, una, Legea fundamentală a țării, alta, legea fundamentală internă a Senatului, spun clar ce trebuie să facem după ce vom număra bilele, în raport cu numărul de voturi.
Invocarea legii care este încă în vigoare și, din păcate, neconstituțională mi se pare un lucru care poate parazita rezultatul și în fața presei, deci a opiniei publice, dar, mai ales, în fața noastră, ca for legiuitor.
Deci vă rog mult să luați în considerație că și Constituția republicii, și „constituția” – cu ghilimelele de rigoare – Senatului spun clar: decizia de azi o vom lua cu majoritatea celor prezenți.
Mulțumesc mult.
## Domnule senator,
Cu tot respectul, nu vreau să credeți că este o remarcă malițioasă la adresa dumneavoastră în special. Vreau o singură remarcă să fac. Ieri citeam undeva o observație care mi s-a părut foarte de bun-simț și care spune așa: foarte multă lume știe să citească. Foarte multă lume poate să citească legi. Nu toată lumea – mă refer, adică, la cei care nu au pregătirea juridică necesară – poate să înțeleagă întotdeauna subtilitățile de legislație și în materie constituțională.
Doresc să vă spun că m-am consultat în prealabil cu specialiști în drept constituțional pentru a nu face cumva vreo greșeală din punctul de vedere al interpretării legii.
Legea nr. 96/2006 rămâne în vigoare, art. 24, atâta vreme cât nu au existat o sesizare a Curții Constituționale pe acest subiect și un punct de vedere exprimat clar, prin care să ne oblige la modificarea articolului. Nu este, dacă vreți, interpretarea mea. Este o interpretare a tuturor juriștilor cu care am discutat această chestiune.
Așadar, v-aș ruga... Sigur, trebuie să ținem cont de toate lucrurile pe care le-ați menționat, și eu mă bucur, avem deja un prim pas făcut, cu modificarea regulamentului, dar astăzi ne găsim încă într-o situație, dacă vreți, incompletă în raport cu dezideratul pe care l-ați enunțat dumneavoastră și pe care îl are foarte multă lume, inclusiv o majoritate a membrilor Senatului. Acest lucru, când se va întâmpla, sigur că va putea să devină operațional.
Domnul senator Bodea.
## **Domnul Cristian Petru Bodea:**
## Două aspecte.
## Domnule președinte,
Aveți dreptate până la... în privința adoptării hotărârilor, până la punctul în care, chiar dacă nu suntem toți juriști, la fel ca și dumneavoastră, ne-am documentat. Noi, astăzi, nu supunem la vot o hotărâre. Deci nu vom respinge, eventual, o hotărâre. Supunem la vot o cerere, care va fi respinsă sau nu. Or, după respingerea sau adoptarea acelei cereri, noi trebuie să o comunicăm mai departe printr-o hotărâre, așa cum spune art. 24 din Legea nr. 96/2006, așa cum spune art. 173 din regulamentul nostru: printr-o hotărâre.
Senatul hotărăște respingerea cererii. Noi asta vom vota, respingerea sau adoptarea cererii, și o concretizăm printr-o hotărâre, pentru că noi nu putem vota, așa, în gol. Am votat și dumneavoastră trimiteți o adresă că senatorii n-au fost de acord.
Noi adoptăm aici, prin fiecare vot, o hotărâre, o lege, ceva. Sau respingem. Dar respingem o cerere, nu respingem o hotărâre. Când veți supune o hotărâre de aprobare a cererii și o vom respinge, vă înțeleg. Ați supus o cerere pentru aprobare și trebuie s-o comunicați printr-o hotărâre a Senatului.
2. Prin corectarea adusă ieri regulamentului s-a dovedit faptul că art. 173 era într-o stare gravă de neconstituționalitate.
Săptămâna trecută nu trebuia aplicat acest articol la calculul majorității, în cazul domnului Șova și al domnului Vâlcov.
Deși această situație de fapt era cunoscută, președintele Senatului a pus în aplicare strategia PSD de salvare a domnului Dan Șova.
Sunt în timpul PNL de exprimare.
A fost o faptă cu premeditare, plănuită în laboratoarele PSD și executată cu minuțiozitate de către domnul președinte al Senatului.
Pentru aceste motive, Grupul PNL cere președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, să execute și următorul text:
## Demisie
Subsemnatul, Călin Constantin Anton PopescuTăriceanu...
, demisionez...
prin prezenta...
Este timpul de exprimare al PNL.
Demisionez, prin prezenta, din funcția de președinte al Senatului, începând de azi, 1 aprilie 2015.
Motivez decizia de a demisiona prin faptul că, în cazul cererii de încuviințare a arestării preventive a senatorului Dan Coman Șova, cerere dezbătută și supusă votului în Senat, am încălcat flagrant Constituția României, art. 76 alin. (2), care stipulează că legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră, și am nesocotit deciziile Curții Constituționale care spun clar în ceea ce privește solicitarea de arestare preventivă formulată de ministrul justiției în cazul parlamentarilor că aceasta se adoptă în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Legea fundamentală.
Faptele mele au afectat grav atât raporturile instituționale stabilite de Constituție între Legislativ și puterea judecătorească, cât și imaginea publică a Parlamentului.
În plenul Senatului s-a votat în data de 31 martie 2015 modificarea art. 173 din Regulamentul Senatului, în sensul dispus de prevederea constituțională referitoare la adoptarea legilor ordinare și a hotărârilor cu votul majorității membrilor prezenți. S-a dovedit astfel, încă o dată, că decizia mea, luată în calitate de președinte de ședință în momentul votului dat cererii de încuviințare a arestării preventive a senatorului Dan Coman Șova, decizie de a nu valida votul celor 79 de senatori care au votat pentru încuviințarea cererii formulate de ministrul justiției, numărul acestora reprezentând majoritatea membrilor prezenți la vot, a fost o încălcare a prevederilor Constituției și un abuz în serviciu.
Faptele pe care le invoc pentru a-mi motiva demisia sunt incompatibile cu funcția de președinte al Senatului, a doua ca importanță în România, după cea de președinte al republicii. 1 aprilie 2015
Senator, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Acesta este textul pe care PNL îl înmânează domnului președinte al Senatului pentru a-l executa.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Domnule senator, ați făcut o compunere foarte frumoasă, e bună s-o citiți la televizor.
## Vă mulțumesc.
Cu toate că văd că nu respectați Regulamentul Senatului, ca să nu se interpreteze ca vreo limitare a dreptului la expresie, v-am lăsat să vă țineți tot speech-ul.
Doamna senator Anghel.
## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Fariseism și populism. Atât.
Aș vrea să vă citesc un singur lucru. Constituția noastră, prin art. 69 alin. (2), respinge orice formă de mandat imperativ, ca fiind contrară principiului suveranității naționale și principiului deliberării.
O dezbatere nu-i posibilă între cei care nu pot admite decât soluția prestabilită.
Puneți, domnilor, mâna pe carte și citiți!
Dar nu pe cărți de joc. Pe cărți, așa...
Din sală
#187518Procedură!
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Domnul senator Severin.
Și domnul senator Popa, după aceea.
## **Domnul Georgică Severin:**
## Stimați colegi,
Nu intenționam să iau cuvântul. Cazul, cum ne-a fost prezentat... Nu intenționez nici să boicotez, anunț dinainte că voi vota în favoarea cererii Parchetului. Dar aici discutăm de Constituție și Constituția spune așa: „nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor”.
Am înțeles că domnul Vâlcov nu a fost ieri la Comisia juridică, nu-l văd în sală, deci dreptul lui la apărare nu a fost exercitat.
Cred că suntem toți suficient de maturi să ne dăm seama că nu ne putem întoarce la practicile comuniste. Nu cer amânarea, nu cer nimic. Cer doar atâta: să se spună dacă domnul Vâlcov ne-a comunicat că renunță la dreptul de apărare. Asta e foarte important. E cel mai important lucru: dreptul la apărare.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Popa.
Într-o frază, o să-i răspund domnului senator. Contează să fie invitat. Fiecare are dreptul să refuze o astfel de invitație sau s-o accepte. A fost invitat, nu a acceptat.
Dar, în legătură cu ceea ce ați afirmat dumneavoastră, corect, nu toată lumea înțelege sensul corect al Constituției sau al unor legi. Este adevărat. Dar, ca să fac o explicație foarte simplă, dacă ați fi aplicat dumneavoastră textul din Constituție, nimeni nu putea să atace la Curtea Constituțională, pentru că n-avea motive. Aplicând art. 173, noi am atacat la Curtea Constituțională. Asta este diferența. Nimeni nu vă putea acuza de încălcarea vreunei legi sau a unui regulament câtă vreme ați fi respectat prevederea constituțională.
Cred că acei consilieri care – spuneți dumneavoastră – v-au dat asemenea soluție trebuie dați afară.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Domnule senator, o să vă dezamăgesc. Să știți că la votul care a fost exprimat săptămâna trecută în cazul domnului senator Șova și în cazul domnului senator Vâlcov temeiul juridic al adoptării hotărârilor Senatului a fost dezbătut și aprobat în Comisia juridică.
Președintele Senatului nu decide în mod discreționar ce articol să adopte. V-am prezentat în două rânduri, în ședința trecută, baza juridică de adoptare a hotărârii. N-a existat... Și am cerut să vă înscrieți la cuvânt și să vă exprimați punctul de vedere. Nu a existat așa ceva. Deci, în această privință, cred că am fost suficient de explicit.
Îi dau acum cuvântul doamnei senator Anghel și, după aceea, domnului senator Boboc.
Imediat. Și domnul... A... Iertați-mă! Era înscris deja domnul senator Sârbu.
Vă rog.
**Domnul Alexandru Pereș**
**:**
Microfonul...
Microfonul central.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Sigur că intervenția colegului Severin s-a făcut înainte de a ne consulta. Aș vrea să informez plenul – doar atât fac, că nu decid eu, nu am nicio calitate în acest sens – că, împreună cu colegul de la Comisia juridică, cu Ovidiu Donțu, am discutat, prin telefon, cu domnul senator Vâlcov, care se află la Înalta Curte, așa cum, probabil, ați văzut mulți dintre dumneavoastră.
Nu dorește să se prevaleze de acest drept pe care, sigur, îl prevede Constituția, și s-a făcut astăzi caz de ea.
Deci, indiferent că ar fi fost acolo sau nu era acolo, nu ar fi venit astăzi să își apere... mă rog... sau să își exprime un punct de vedere. E ceea ce mi-a transmis dânsul. Eu asta fac și, de aici, sigur, va trebui să luăm o decizie conform legilor în vigoare.
## Mulțumesc.
Domnule senator, atunci, considerăm în felul următor: chiar în cazul în care domnul senator Vâlcov ar fi fost prezent, nu ar fi dorit să intervină. Da?
Vă mulțumesc.
Dacă mai sunt alte intervenții?
Doamnă senator Anghel, vă rog.
## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**
Mă repet, se pare că înțelegeți greu.
Fariseim și populism.
Ați avut, domnilor, puterea ani de zile. Puteați să faceți din țara aceasta un rai. Ați făcut un iad! Asta e.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Domnul senator Boboc.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
În cadrul Comisiei juridice, pe raportul pentru cererea privindu-l pe domnul senator Șova Comisia juridică nu a avut o astfel de discuție.
A fost o astfel de discuție pe situația domnului senator Vâlcov de săptămâna trecută, iar comisia, prin vot, de 6 la 5, evident, 6 fiind votul majorității de astăzi din Senatul României, a dat, prin vot, o interpretare textului constituțional care este foarte clar.
Dacă așa trebuie să fie aplicată Constituția, după numărul de voturi pe care-l avem, la un moment dat sau altul, într-o comisie sau într-un for, chiar și în Senat, sigur, putem face cum considerați, dar cred că nu asta este abordarea.
Dincolo de asta, un text similar de la Camera Deputaților a fost declarat neconstituțional, Senatul nu s-a conformat nici el... în termen... astfel încât, dacă vreți, noi, astăzi, n-avem un text în vigoare, afară de textul constituțional, foarte clar, repet, de care să ne legăm sau să ne prevalăm.
Singurul temei legal în care putem elabora azi o hotărâre, putem emite o hotărâre, este textul din Constituția României.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Mulțumesc, domnule senator.
Aș fi apreciat foarte mult dacă această intervenție ați fi făcut-o săptămâna trecută și nu _post factum_ .
Vă propun să trecem acum la...
Vă propun să încetăm dezbaterile...
Domnule senator, vă rog. Microfonul 2.
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Vrea și Șerban.
## Domnule președinte,
Cu ceva timp în urmă, în cazul unui alt coleg de-al nostru, domnul senator Ariton, s-a lămurit această situație, s-a emis o hotărâre, adoptată cu votul majorității simple. N-am mai intervenit săptămâna trecută nici eu, nici alți colegi de-ai noștri, pentru că am considerat că Senatul nu poate să emită hotărâri cu același obiect, să spunem, în diferite...
Domnule senator, îmi pare rău, sunteți președintele Comisiei juridice, era o altă speță și se judeca pe Legea răspunderii ministeriale.
Domnule președinte...
Domnule președinte...
Textele care se aplică sunt aceleași de fiecare dată.
Nu sunt aceleași...
În cazul adoptării hotărârilor Senatului, textele sunt aceleași de fiecare dată.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Domnul senator Ilie Sârbu și domnul senator Nicolae.
## **Domnul Ilie Sârbu:**
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Constat că de o bună perioadă de timp, eu cred, cu mici, mici excepții, de când am început – exact – legislatura, domnul președinte al Comisiei juridice și când este în sală nu vine să prezinte dânsul raportul, așa cum este în cutuma noastră și cum se face. Toți președinții de comisii vin... De fiecare dată, un vicepreședinte, secretar... Când nu este în sală sau este plecat, înțeleg.
Astăzi ați avut această posibilitate, nu să vorbiți de la microfonul din sală, să veniți să prezentați raportul, să dați explicații, că de aia conduceți Comisia juridică, nu să stați în bancă și după aceea să ne dați lecții și explicații de la microfonul din sală.
Eu vă invit să veniți la pupitru aici și să ne explicați dumneavoastră despre ce este vorba, cerându-i colegului meu, care este vicepreședinte, să se retragă de la banca Guvernului.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Domnul senator Șerban Nicolae și, după aceea, doamna senator Anghel. Și după aceea vă propun sistarea dezbaterilor.
## **Domnul Șerban Nicolae:**
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Am solicitat să iau cuvântul în speranța că depășim aceste dezbateri procedurale și că, înainte de a pronunța un vot pe solicitarea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a unui senator și pe îndeplinirea procedurii privind cererea de urmărire penală a unui membru al Guvernului, putem să ne pronunțăm și pe fond.
În 25 de ani de politică și fiind la al doilea mandat de senator, am avut sentimentul că le-am auzit pe toate. M-am înșelat și probabil că o să mă înșel în continuare.
Respectuos, aș face apel la o anumită reținere și la un autocontrol care să ne impună respectul pe care noi îl cerem în afara acestei instituții pentru Senatul României.
Stimați colegi, fiecare dintre noi ne-am început mandatul de senator în baza depunerii unui jurământ în care am spus că respectăm Constituția.
Constituția este explicită și, dacă cineva invocă necunoașterea legii, lipsa cunoștințelor juridice, lipsa timpului sau orice altă scuză pentru eludarea textului constituțional în privința obligațiilor noastre, din punctul meu de vedere, își încalcă propriul jurământ.
Aș vrea să fac câteva precizări în legătură cu procedura de astăzi, cu rugămintea, pe care am s-o repet, cu riscul de a-i supăra pe unii, atâta vreme cât sunt parlamentar, de a ne asuma votul – pentru, contra, abținere, absență, anulare – cu responsabilitate individuală. Votul nostru presupune responsabilitate.
Și, atunci, aș vrea să fac câteva precizări, ca să nu existe dubii, confuzii, nuanțări care să dea naștere la alte discuții și alte speculații. Există în Codul de procedură penală un articol, cred că în noul cod este art. 7 alin. (3) – n-aș vrea să fac foarte mari precizări, ca să nu greșesc –, în care se spune că acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită de către procuror numai după plângerea prealabilă a persoanei vătămate, după autorizarea ori sesizarea organului competent sau după îndeplinirea altei condiții cerute de lege. Suntem în această situație.
Există și un articol, cred că 16, care spune că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare și încetează dacă a fost pusă în mișcare, dacă lipsește îndeplinită această condiție prevăzută de lege.
Stimați colegi, respectabilul lider liberal Mircea IonescuQuintus este, din câte știu eu, autorul textului articolului 16 din Constituția României, în redactarea sa actuală, în care se spune că: „Nimeni nu este mai presus de lege.” De fapt, textul corect este: „Cetățenii sunt egali în fața legii și în fața autorităților publice”, dar mai apare ceva: „fără privilegii și fără discriminări”.
Procedura de astăzi nu este un privilegiu. Faptul că trebuie încuviințarea Parlamentului pentru reținerea și arestarea unei persoane, care are calitatea de parlamentar, nu este un privilegiu, nu este o derogare de la această dispoziție constituțională. Mai există și alte situații – și n-aș vrea să detaliez – în care fie se cere sesizarea sau autorizarea unui organ competent, fie se cere îndeplinirea unei alte condiții prevăzute de lege pentru punerea în mișcare a acțiunii penale și pentru exercitarea acesteia.
În același timp, egalitatea în fața legii este și fără discriminări. Nimeni nu poate fi discriminat și bănuiesc că nici cel care face o inițiativă legislativă, pentru că nu este simpatic, pentru că nu este suficient de popular sau pentru că nu are o imagine publică bună.
De aceea, eu v-aș ruga să revenim la statutul de parlamentar pe care-l pretindem și pentru noi, dar și în fața cetățenilor, și în fața altor instituții publice. Aș face un apel la un autocontrol cu privire la capacitatea noastră de a ne asuma responsabilitatea și de a da un vot în cunoștință de cauză, dar, repet, cu acest lucru în minte: că nu ne putem exonera de răspunderea grupului nici cu scuza că nu avem cunoștințe juridice, nici cu scuza că nu am studiat dosarul, nici cu scuza că nu vrem să stăm în calea justiției și cu atât mai puțin cu scuza unei decizii politice de partid.
Eu vă mulțumesc și sper să nu fie nevoie să repet aceste lucruri.
Mulțumesc.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Ei, stimați colegi, parcă arată altfel Senatul când ascultăm un astfel de discurs, nu?
Vă mulțumesc.
Doamna senator Anghel.
## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Iar eu vreau să fac o precizare, pentru că ne referim fie la regulament, fie la statut, dar citim numai ceea ce ne convine într-o anumită situație.
Articolul 26 al Statutului parlamentarului român – lege organică – spune și face vorbire despre protecția autorității. Pe durata exercitării mandatului de parlamentar – aviz tuturor –, deputații și senatorii sunt purtători ai autorității publice de stat, conform Codului penal și acesta aplicându-se în mod corespunzător.
Vă citesc exact, ca să vedeți ce spune legea.
„Pe durata exercitării mandatului de parlamentar deputații și senatorii sunt purtători ai autorității publice de stat.
Orice faptă prin care se aduce atingere onoarei ori reputației unui deputat sau senator, ca și amenințarea ori actele de violență săvârșite împotriva acestuia, în legătură cu exercitarea mandatului, se pedepsesc conform dispoziției Codului penal privind infracțiunile contra autorității.
Alin. (3) – Dispozițiile alin. (2) se aplică și în cazurile în care faptele sunt săvârșite împotriva soției sau membrilor familiei.
Alin. (4). – Protecția juridică penală prevăzută la alin. (2) și (3) se aplică și după încetarea mandatului dacă faptele sunt comise în legătură cu exercitarea mandatului.”
Deci, domnilor, în momentul în care mai spuneți – colegi de-ai noștri – că suntem infractori, că suntem penali, că-i apărăm pe unii, că-i facem pe alții praf, citiți, domnilor, prima dată legile după care ne conducem noi: regulament și statut. Și poate n-ar fi rău să vă aduc aminte că a fost o propunere de modificare a art. 24 din Statutul parlamentarilor, care a fost întoarsă de domnul președinte Băsescu, președinte pe care unii îl au și acum în suflet.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Mulțumesc, doamnă senator. Stimați colegi,
Urmează să dezbatem și cea de-a doua cerere a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 810/C/2015 din 24 martie 2015.
Având în vedere însă că timpul pe care l-am votat astăzi, în cadrul programului de lucru, a expirat, vă propun prelungirea programului de lucru până la epuizarea acestei chestiuni de pe ordinea de zi.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: ‒ Florea Voinea (PSD) – declarație politică având ca titlu „_Habita ad_ _populum”_; ‒ Ioan Ghișe (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică intitulată „Afirmația potrivit căreia Parlamentul blochează justiția este, pentru cei care cunosc despre ce vorbesc, o minciună și, pentru cei care nu cunosc despre ce vorbesc, un fals”; ‒ Viorel Grigoraș (PNL) – declarație politică cu titlul „Siguranța aeriană nu trebuie să depindă de interesul financiar-politic al celor care guvernează”; ‒ Dumitru Marcel Bujor (PSD) – declarație politică având ca titlu „74 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă”; ‒ Alin Păunel Tișe (PNL) – declarație politică intitulată „PSD transformă România într-un stat polițienesc!”; ‒ Florian Dorel Bodog (PSD) – declarație politică cu titlul „Noul Cod fiscal, baza unei societăți mai prospere și mai omenoase”; ‒ Valer Marian (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică având ca titlu „Ministrul Gabriel Oprea – suspect de abuz în serviciu și favorizarea infractorului”; ‒ Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică intitulată „Masacrul de la Fântâna Albă, un adevărat «Katyn românesc»”; ‒ Daniel Cristian Florian (PNL) – declarație politică referitoare la Masterplanul general de transport al României; ‒ Dorin Păran (PNL) – declarație politică cu titlul „Despre noutățile noului Cod fiscal, «aceeași Mărie, cu altă pălărie»”; ‒ Gabriela Firea (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cine seamănă disciplină bugetară culege relaxare fiscală”; ‒ Doina Silistru (PSD) – declarație politică intitulată „Un nou pact pentru statul de drept?”; ‒ Petru Alexandru Frătean (PSD) – declarație politică cu titlul „«Școala altfel» – oportunitate pentru dezvoltarea culturii civice”; ‒ Ovidiu Liviu Donțu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Promulgarea Codului silvic, un act național care nu are nevoie de interpretări!”; Pagina ‒ Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică intitulată „Necesitatea modificării legislației în domeniul adopțiilor”; ‒ Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică cu titlul „Copilul din mediul rural _versus_ cel din mediul urban”; ‒ Mihai Viorel Fifor (PSD) – declarație politică având ca titlu „Avem nevoie urgentă de Masterplanul general de transport al României”; ‒ Octavian Liviu Bumbu (PSD) – declarație politică intitulată „O aberație de tip sovietic”; ‒ Laurențiu Florian Coca (PSD) – declarație politică cu titlul „Capacitatea de a înțelege și prevedea viitorul politic și falșii prevestitori”; ‒ Petru Filip (PSD) – declarație politică având ca titlu „Întărirea controlului la frontiere și stoparea migrației ilegale”; ‒ Constantin Tămagă (PSD) – declarație politică intitulată „Marea nemulțumire a unui agricultor de marcă”; ‒ Dan Mihai Marian (PNL) – declarație politică cu titlul „Amplificarea șomajului cronic și ineficiența guvernării PSD în gestionarea fondurilor europene pentru rezolvarea acestei probleme”; ‒ Nelu Tătaru (PNL) – declarație politică având ca titlu „Sinuciderea demografică a României”; ‒ Gigi Christian Chiru (PNL) – declarație politică intitulată „«Cruciada» inspectorilor ANAF încalcă Constituția”; ‒ Dragoș Luchian (PNL) – declarație politică cu titlul „Codul fiscal – preluare social-democrată a unei idei național-liberale!”; ‒ Emil Marius Pașcan (PNL) – declarație politică având ca titlu „Batjocura parlamentară a românilor și a statului de drept”; ‒ Eugen Țapu-Nazare (PNL) – declarație politică intitulată „Diaspora, cel mai mare investitor din economia românească, trebuie respectată!”; ‒ Găvrilă Ghilea (PNL) – declarație politică cu titlul „Curat (ne)constituțional, coane Căline!”; ‒ Dumitru Oprea (PNL) – declarație politică având ca titlu „Guvernul Ponta duce România spre o spirală a riscurilor sistemice”; ‒ Corneliu Popescu (PNL) – declarație politică intitulată „Cinstirea memoriei românilor victime ale formelor de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța și Nordul Bucovinei”; ‒ Dorin Mircea Dobra (PNL) – declarație politică cu titlul „La 97 de ani de la Unire”; ‒ Vasile Nistor (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică având ca titlu „Capitalul autohton are nevoie de o mai mare susținere din partea statului”; ‒ Eugen Durbacă (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică intitulată „Refacerea industriei textile din Galați”; ‒ Biró Rozalia Ibolya (UDMR) – declarație politică cu titlul „Despre autism” 2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 3–24
Prin urmare, dezbatem cea de-a doua cerere a Parchetului privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a domnului Darius Bogdan Vâlcov, senator în Parlamentul României, în Dosarul penal nr. 378/P/2014, transmisă Senatului cu Adresa nr. 2/26.140 din 24.03.2015.
Invit președintele Comisiei juridice pentru prezentarea raportului, microfonul 7.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra scrisorii domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției, prin care transmite Cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de încuviințare a reținerii și arestării preventive a domnului senator Vâlcov Darius Bogdan
În temeiul art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, al art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 172 din Regulamentul Senatului, ministrul justiției a adresat Senatului Scrisoarea nr. 2/26.140 din 24.03.2015, cu rugămintea de a analiza și soluționa, conform procedurilor și dispozițiilor legale în vigoare, Cererea de încuviințare a efectuării în continuare a urmăririi penale și Cererea privind reținerea și arestarea domnului Vâlcov Darius Bogdan, senator în Parlamentul României.
În ședința din 31 martie 2015, membrii Comisiei juridice s-au pronunțat, prin vot secret, asupra solicitării ministrului justiției, în urma analizării materialelor prezentate, și, cu majoritate de voturi, au hotărât să admită Cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a domnului Vâlcov Darius Bogdan, senator în Parlamentul României, în Dosarul penal nr. 378/P/2014, transmis Senatului cu Adresa nr. 2/26.140 din 24.03.2015.
În consecință, Comisia juridică supune plenului Senatului spre dezbatere și aprobare prezentul raport, întocmit cu respectarea prevederilor art. 172 din Regulamentul Senatului, și solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere intervenția domnului senator Sârbu, prin care ne-a anunțat că domnul senator Vâlcov nu ar fi dorit să ia cuvântul, chiar dacă ar fi fost prezent, îi invit pe colegii senatori, dacă au observații, comentarii...
Dacă nu, atunci, urmează să exprimăm votul și vă reamintesc că am hotărât ca votul cu privire la cele două cereri să se desfășoare concomitent.
În conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, votul asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea formulării cererii de efectuare în continuare a urmăririi penale față de domnul senator Darius Bogdan Vâlcov este secret și se exprimă cu bile, iar hotărârea se adoptă cu majoritatea senatorilor prezenți, cu votul majorității senatorilor. Deci atenție la intervenția de mai devreme, care a fost făcută și care reflecta neînțelegerea faptului că au funcționat majorități diferite.
Suntem în baza Legii nr. 115/1999 art. 15 – majoritatea senatorilor prezenți.
Acum, în ceea ce privește al doilea vot asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a domnului senator Vâlcov, vă informez că, potrivit prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, Camera hotărăște asupra cererii, cu votul secret al majorității membrilor săi.
Totodată, având în vedere prevederile art. 173 din Regulamentul Senatului, modificat prin Hotărârea Senatului nr. 25 de ieri, 31 martie 2015, Senatul hotărăște asupra cererii, cu votul secret al majorității senatorilor prezenți.
Există, după cum observați, o contrarietate între cele două texte normative.
Ca atare, ca să nu existe niciun fel de discuție,
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: ‒ Florea Voinea (PSD) – declarație politică având ca titlu „_Habita ad_ _populum”_; ‒ Ioan Ghișe (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică intitulată „Afirmația potrivit căreia Parlamentul blochează justiția este, pentru cei care cunosc despre ce vorbesc, o minciună și, pentru cei care nu cunosc despre ce vorbesc, un fals”; ‒ Viorel Grigoraș (PNL) – declarație politică cu titlul „Siguranța aeriană nu trebuie să depindă de interesul financiar-politic al celor care guvernează”; ‒ Dumitru Marcel Bujor (PSD) – declarație politică având ca titlu „74 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă”; ‒ Alin Păunel Tișe (PNL) – declarație politică intitulată „PSD transformă România într-un stat polițienesc!”; ‒ Florian Dorel Bodog (PSD) – declarație politică cu titlul „Noul Cod fiscal, baza unei societăți mai prospere și mai omenoase”; ‒ Valer Marian (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică având ca titlu „Ministrul Gabriel Oprea – suspect de abuz în serviciu și favorizarea infractorului”; ‒ Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică intitulată „Masacrul de la Fântâna Albă, un adevărat «Katyn românesc»”; ‒ Daniel Cristian Florian (PNL) – declarație politică referitoare la Masterplanul general de transport al României; ‒ Dorin Păran (PNL) – declarație politică cu titlul „Despre noutățile noului Cod fiscal, «aceeași Mărie, cu altă pălărie»”; ‒ Gabriela Firea (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cine seamănă disciplină bugetară culege relaxare fiscală”; ‒ Doina Silistru (PSD) – declarație politică intitulată „Un nou pact pentru statul de drept?”; ‒ Petru Alexandru Frătean (PSD) – declarație politică cu titlul „«Școala altfel» – oportunitate pentru dezvoltarea culturii civice”; ‒ Ovidiu Liviu Donțu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Promulgarea Codului silvic, un act național care nu are nevoie de interpretări!”; Pagina ‒ Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică intitulată „Necesitatea modificării legislației în domeniul adopțiilor”; ‒ Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică cu titlul „Copilul din mediul rural _versus_ cel din mediul urban”; ‒ Mihai Viorel Fifor (PSD) – declarație politică având ca titlu „Avem nevoie urgentă de Masterplanul general de transport al României”; ‒ Octavian Liviu Bumbu (PSD) – declarație politică intitulată „O aberație de tip sovietic”; ‒ Laurențiu Florian Coca (PSD) – declarație politică cu titlul „Capacitatea de a înțelege și prevedea viitorul politic și falșii prevestitori”; ‒ Petru Filip (PSD) – declarație politică având ca titlu „Întărirea controlului la frontiere și stoparea migrației ilegale”; ‒ Constantin Tămagă (PSD) – declarație politică intitulată „Marea nemulțumire a unui agricultor de marcă”; ‒ Dan Mihai Marian (PNL) – declarație politică cu titlul „Amplificarea șomajului cronic și ineficiența guvernării PSD în gestionarea fondurilor europene pentru rezolvarea acestei probleme”; ‒ Nelu Tătaru (PNL) – declarație politică având ca titlu „Sinuciderea demografică a României”; ‒ Gigi Christian Chiru (PNL) – declarație politică intitulată „«Cruciada» inspectorilor ANAF încalcă Constituția”; ‒ Dragoș Luchian (PNL) – declarație politică cu titlul „Codul fiscal – preluare social-democrată a unei idei național-liberale!”; ‒ Emil Marius Pașcan (PNL) – declarație politică având ca titlu „Batjocura parlamentară a românilor și a statului de drept”; ‒ Eugen Țapu-Nazare (PNL) – declarație politică intitulată „Diaspora, cel mai mare investitor din economia românească, trebuie respectată!”; ‒ Găvrilă Ghilea (PNL) – declarație politică cu titlul „Curat (ne)constituțional, coane Căline!”; ‒ Dumitru Oprea (PNL) – declarație politică având ca titlu „Guvernul Ponta duce România spre o spirală a riscurilor sistemice”; ‒ Corneliu Popescu (PNL) – declarație politică intitulată „Cinstirea memoriei românilor victime ale formelor de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța și Nordul Bucovinei”; ‒ Dorin Mircea Dobra (PNL) – declarație politică cu titlul „La 97 de ani de la Unire”; ‒ Vasile Nistor (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică având ca titlu „Capitalul autohton are nevoie de o mai mare susținere din partea statului”; ‒ Eugen Durbacă (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică intitulată „Refacerea industriei textile din Galați”; ‒ Biró Rozalia Ibolya (UDMR) – declarație politică cu titlul „Despre autism” 2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 3–24
## **Domnul Mărinică Dincă**
**:**
Procedură.
## **Domnul Alexandru Pereș**
**:**
Dincă Mărinică.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Ba da, e foarte corect, pentru că sunt două texte care sunt contrare.
Domnul senator Barbu.
Tudor Barbu
#208808Cu riscul să mai aud, domnule președinte, încă o dată afirmația dumneavoastră care părea a fi nejignitoare, că nu toți înțeleg ceea ce spun în ceea ce privește legislația României, cred că am înțeles perfect, ca dovadă că nu am spus decât exact ceea ce ați spus dumneavoastră și în sensul respectului față de dumneavoastră și ca instituție, președinte de Senat, și ca președinte de ședință.
Ca noi să votăm acum dacă o lege în România este valabilă sau un regulament al Senatului este valabil și să le luăm ca atare...
Nu, nu, sunt amândouă valabile, domnule senator, asta e problema.
Tudor Barbu
#209481Știm toți din această sală și, prin intermediul presei, știe toată România, numai că...
Eu vă dau posibilitatea să decideți.
Tudor Barbu
#209693De acord, dar...
Decide plenul Senatului în acest sens.
Tudor Barbu
#209836Rugămintea mea, dacă tot suntem într-o situație atât de dificilă și nu știu cum am ajuns, că nu eram senator la vremea când s-a votat aberant o lege care contravenea flagrant Constituției României, haideți să invocăm așa: doamnelor și domnilor senatori, Constituția României este valabilă, legea este valabilă, Regulamentul Senatului este valabil. Trei acte – eu vi le-am înșirat în ordinea preempțiunii –, Legea fundamentală, legea organică și Regulamentul Senatului, care și el este o lege internă... toate trei sunt valabile și stau și mă întreb ce cred românii – 18 milioane de electori – despre Senatul României, care votează acum, în baza a trei prevederi, una fiind chiar Legea fundamentală a țării, dar una dintre ele, o lege, evident, anticonstituțională este, firesc, invocată de președintele Senatului. Aici suntem.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Domnule senator, există o dispută juridică deschisă în legătură cu această chestiune. Este sesizată inclusiv Curtea. Pentru ca această dispută să nu fie tranșată, așa cum unii au încercat să invoce, de președinte, cu toate că eu nu am tranșat această chestiune, vă dau posibilitatea dumneavoastră, cu alte cuvinte plenului Senatului, să vă exprimați în acest sens.
Domnul senator Dinică.
## **Domnul Alexandru Pereș**
**:**
Dincă.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Dincă, pardon!
Nu erați înainte, era înainte domnul senator.
Vă dau și dumneavoastră cuvântul, doamnă senator.
## **Domnul Mărinică Dincă:**
## Domnule președinte,
Am o rugăminte personală la dumneavoastră. V-aș ruga să le cereți colegilor din spatele dumneavoastră, care sunt de la tehnic, să vă înainteze, s-o studiați, poziția dumneavoastră de acum o lună de zile, când am votat un judecător la Curtea Constituțională, când am susținut un punct de vedere legat de cvorumul în care se iau hotărâri, se iau decizii cu privire la anumite hotărâri ale plenului Senatului. Și mi-ați spus așa: „Domnule Dincă, nu știu ce școală ați făcut dumneavoastră, dar eu sunt de acord, nu înțeleg ce vreți să spuneți, că se aplică Constituția”, și ați încheiat.
Eu v-am mulțumit și am plecat.
Poate nu m-am făcut suficient de bine înțeles. Astăzi, când vorbim, dumneavoastră ne spuneți că oricum există o sesizare la Curtea Constituțională și se va decide acolo. Nu, acolo se corectează ceea ce am decis aici și, mai mult de atât, nu a decis plenul Senatului, ați decis dumneavoastră personal și trebuie să vă asumați.
Dumneavoastră sunteți președintele Senatului. Ați citit o hotărâre a plenului Senatului care urmează să fie votată pe reținere și arestare și alta pe continuarea urmăririi penale.
Cred că trebuie să vă asumați în totalitate. Plenul Senatului nu poate să spună ce tip de lege se aplică, pentru că scrie în Constituție, act fundamental al statului român: se aplică Constituția, legile organice, legile ordinare, după aceea, hotărârile Senatului și, eventual, hotărârile Guvernului.
Aceasta este regula. Nu putem să schimbăm noi Constituția României astăzi, printr-un vot, cu scopul de a nu vă mai asuma răspunderea. Răspunderea dumneavoastră este să respectați Constituția, legile organice, legile ordinare și celelalte acte normative.
Trebuie să vă asumați. Sunteți obligat să vă asumați, potrivit poziției dumneavoastră de președinte al Senatului. Vă mulțumesc.
## O clipă, doamnă senator.
Vreau să vă informez, stimați colegi, că pentru alegerea judecătorului la Curtea Constituțională textul explicit este cât se poate de clar. Este necesară majoritatea absolută a membrilor Senatului.
Da, doamnă senator Anghel, vă mulțumesc.
## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**
Cu tot respectul și cu toată dragostea, sunt chestiuni care se învață în anul I la Drept. Nu iei examenul, nu treci mai departe de anul I.
Unu.
Cu toată dragostea...
Vă rog. Cu toată dragostea și cu tot respectul pentru domnul președinte...
Domnule Dincă, îmi pare foarte rău, vă rog să-i respectați pe cei care sunt la cuvânt.
## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**
...nu putem să votăm ce legi aplicăm. Se aplică Regulamentul Senatului.
Există, într-adevăr, o decizie... Va exista o decizie a Curții Constituționale, în urma sesizării Senatului. Timp de 45 de zile va fi suspendat articolul respectiv, timp în care avem posibilitatea să modificăm articolul. Dacă nu, nu se mai aplică.
Domnilor, dar se aplică. De primă și de urgentă aplicare este Regulamentul Senatului. Despre ce vorbim?
Deci nu putem vota ce lege aplicăm.
Și, dacă nu ar fi lucrul acesta și am aplica direct Constituția, păi, la ce ne-ar mai trebui o instituție precum Curtea Constituțională? Am trimite-o acasă.
Hai totuși să fim în limite normale! Nu putem vota noi ce lege aplicăm. Spune regulamentul ce lege aplicăm.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Domnule senator Sârbu, vă rog.
## **Domnul Ilie Sârbu:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Sigur că, dacă ne uităm strict pe ceea ce avem în față – lege, Constituție, regulament –, avem o problemă, dar noi am votat ieri, dacă nu mă înșel, și am pus în acord regulamentul cu Constituția, care, de fapt, e Legea fundamentală, de bază și...
Acum, sigur, dacă ne-am fi încadrat în timp, la ora 12.30 am fi votat și legea, care merge în același sens.
Nu știu ce o să mai trebuiască să votăm. Votăm după regulamentul pe care-l avem, care-i în acord cu Constituția. Și, la ora 12.00 sau la ora 13.00, când ajungem în sala de plen comun, votăm și legea. Cred că nimeni nu ne va putea condamna pentru acest fapt.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Mulțumesc.
Domnule senator Vochițoiu, mai doriți să mai luați cuvântul?
Nu.
V-aș ruga să fiți de acord să cerem un punct de vedere președintelui Comisiei juridice.
## **Domnul Cătălin Boboc:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Așa este, sunt mai multe texte astăzi în vigoare. Avem, în schimb, câteva decizii ale Curții Constituționale și avem un lucru foarte important: o voință a Senatului, exprimată ieri prin votul pe care noi l-am dat pentru modificarea regulamentului, așa că ceea ce dumneavoastră solicitați acum, faptul de a fi necesară repunerea la vot a textului de aplicat, cred că nu mai e cazul... Avem o Constituție, un regulament și o voință exprimată ieri în sensul acesta.
Constituția, în primul rând. Textul constituțional se aplică în primul rând.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Stimați colegi,
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: ‒ Florea Voinea (PSD) – declarație politică având ca titlu „_Habita ad_ _populum”_; ‒ Ioan Ghișe (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică intitulată „Afirmația potrivit căreia Parlamentul blochează justiția este, pentru cei care cunosc despre ce vorbesc, o minciună și, pentru cei care nu cunosc despre ce vorbesc, un fals”; ‒ Viorel Grigoraș (PNL) – declarație politică cu titlul „Siguranța aeriană nu trebuie să depindă de interesul financiar-politic al celor care guvernează”; ‒ Dumitru Marcel Bujor (PSD) – declarație politică având ca titlu „74 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă”; ‒ Alin Păunel Tișe (PNL) – declarație politică intitulată „PSD transformă România într-un stat polițienesc!”; ‒ Florian Dorel Bodog (PSD) – declarație politică cu titlul „Noul Cod fiscal, baza unei societăți mai prospere și mai omenoase”; ‒ Valer Marian (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică având ca titlu „Ministrul Gabriel Oprea – suspect de abuz în serviciu și favorizarea infractorului”; ‒ Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică intitulată „Masacrul de la Fântâna Albă, un adevărat «Katyn românesc»”; ‒ Daniel Cristian Florian (PNL) – declarație politică referitoare la Masterplanul general de transport al României; ‒ Dorin Păran (PNL) – declarație politică cu titlul „Despre noutățile noului Cod fiscal, «aceeași Mărie, cu altă pălărie»”; ‒ Gabriela Firea (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cine seamănă disciplină bugetară culege relaxare fiscală”; ‒ Doina Silistru (PSD) – declarație politică intitulată „Un nou pact pentru statul de drept?”; ‒ Petru Alexandru Frătean (PSD) – declarație politică cu titlul „«Școala altfel» – oportunitate pentru dezvoltarea culturii civice”; ‒ Ovidiu Liviu Donțu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Promulgarea Codului silvic, un act național care nu are nevoie de interpretări!”; Pagina ‒ Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică intitulată „Necesitatea modificării legislației în domeniul adopțiilor”; ‒ Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică cu titlul „Copilul din mediul rural _versus_ cel din mediul urban”; ‒ Mihai Viorel Fifor (PSD) – declarație politică având ca titlu „Avem nevoie urgentă de Masterplanul general de transport al României”; ‒ Octavian Liviu Bumbu (PSD) – declarație politică intitulată „O aberație de tip sovietic”; ‒ Laurențiu Florian Coca (PSD) – declarație politică cu titlul „Capacitatea de a înțelege și prevedea viitorul politic și falșii prevestitori”; ‒ Petru Filip (PSD) – declarație politică având ca titlu „Întărirea controlului la frontiere și stoparea migrației ilegale”; ‒ Constantin Tămagă (PSD) – declarație politică intitulată „Marea nemulțumire a unui agricultor de marcă”; ‒ Dan Mihai Marian (PNL) – declarație politică cu titlul „Amplificarea șomajului cronic și ineficiența guvernării PSD în gestionarea fondurilor europene pentru rezolvarea acestei probleme”; ‒ Nelu Tătaru (PNL) – declarație politică având ca titlu „Sinuciderea demografică a României”; ‒ Gigi Christian Chiru (PNL) – declarație politică intitulată „«Cruciada» inspectorilor ANAF încalcă Constituția”; ‒ Dragoș Luchian (PNL) – declarație politică cu titlul „Codul fiscal – preluare social-democrată a unei idei național-liberale!”; ‒ Emil Marius Pașcan (PNL) – declarație politică având ca titlu „Batjocura parlamentară a românilor și a statului de drept”; ‒ Eugen Țapu-Nazare (PNL) – declarație politică intitulată „Diaspora, cel mai mare investitor din economia românească, trebuie respectată!”; ‒ Găvrilă Ghilea (PNL) – declarație politică cu titlul „Curat (ne)constituțional, coane Căline!”; ‒ Dumitru Oprea (PNL) – declarație politică având ca titlu „Guvernul Ponta duce România spre o spirală a riscurilor sistemice”; ‒ Corneliu Popescu (PNL) – declarație politică intitulată „Cinstirea memoriei românilor victime ale formelor de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța și Nordul Bucovinei”; ‒ Dorin Mircea Dobra (PNL) – declarație politică cu titlul „La 97 de ani de la Unire”; ‒ Vasile Nistor (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică având ca titlu „Capitalul autohton are nevoie de o mai mare susținere din partea statului”; ‒ Eugen Durbacă (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică intitulată „Refacerea industriei textile din Galați”; ‒ Biró Rozalia Ibolya (UDMR) – declarație politică cu titlul „Despre autism” 2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 3–24
Cine este...
E publicat în Monitor. E publicat, pentru că, dacă nu era
publicat, nu discutam, domnule senator.
Cred că atâta lucru știm cu toții, nu? Vă mulțumesc.
Votul este deschis. Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cine este pentru, împotrivă și așa mai departe?
76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 4 abțineri. Perfect. E clar. Referitor la modalitatea de exprimare a acestui vot, acestui din urmă vot, în conformitate cu prevederile art. 133 din Regulamentul Senatului, vă propun ca acesta să fie secret, cu bile.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: ‒ Florea Voinea (PSD) – declarație politică având ca titlu „_Habita ad_ _populum”_; ‒ Ioan Ghișe (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică intitulată „Afirmația potrivit căreia Parlamentul blochează justiția este, pentru cei care cunosc despre ce vorbesc, o minciună și, pentru cei care nu cunosc despre ce vorbesc, un fals”; ‒ Viorel Grigoraș (PNL) – declarație politică cu titlul „Siguranța aeriană nu trebuie să depindă de interesul financiar-politic al celor care guvernează”; ‒ Dumitru Marcel Bujor (PSD) – declarație politică având ca titlu „74 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă”; ‒ Alin Păunel Tișe (PNL) – declarație politică intitulată „PSD transformă România într-un stat polițienesc!”; ‒ Florian Dorel Bodog (PSD) – declarație politică cu titlul „Noul Cod fiscal, baza unei societăți mai prospere și mai omenoase”; ‒ Valer Marian (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică având ca titlu „Ministrul Gabriel Oprea – suspect de abuz în serviciu și favorizarea infractorului”; ‒ Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică intitulată „Masacrul de la Fântâna Albă, un adevărat «Katyn românesc»”; ‒ Daniel Cristian Florian (PNL) – declarație politică referitoare la Masterplanul general de transport al României; ‒ Dorin Păran (PNL) – declarație politică cu titlul „Despre noutățile noului Cod fiscal, «aceeași Mărie, cu altă pălărie»”; ‒ Gabriela Firea (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cine seamănă disciplină bugetară culege relaxare fiscală”; ‒ Doina Silistru (PSD) – declarație politică intitulată „Un nou pact pentru statul de drept?”; ‒ Petru Alexandru Frătean (PSD) – declarație politică cu titlul „«Școala altfel» – oportunitate pentru dezvoltarea culturii civice”; ‒ Ovidiu Liviu Donțu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Promulgarea Codului silvic, un act național care nu are nevoie de interpretări!”; Pagina ‒ Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică intitulată „Necesitatea modificării legislației în domeniul adopțiilor”; ‒ Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică cu titlul „Copilul din mediul rural _versus_ cel din mediul urban”; ‒ Mihai Viorel Fifor (PSD) – declarație politică având ca titlu „Avem nevoie urgentă de Masterplanul general de transport al României”; ‒ Octavian Liviu Bumbu (PSD) – declarație politică intitulată „O aberație de tip sovietic”; ‒ Laurențiu Florian Coca (PSD) – declarație politică cu titlul „Capacitatea de a înțelege și prevedea viitorul politic și falșii prevestitori”; ‒ Petru Filip (PSD) – declarație politică având ca titlu „Întărirea controlului la frontiere și stoparea migrației ilegale”; ‒ Constantin Tămagă (PSD) – declarație politică intitulată „Marea nemulțumire a unui agricultor de marcă”; ‒ Dan Mihai Marian (PNL) – declarație politică cu titlul „Amplificarea șomajului cronic și ineficiența guvernării PSD în gestionarea fondurilor europene pentru rezolvarea acestei probleme”; ‒ Nelu Tătaru (PNL) – declarație politică având ca titlu „Sinuciderea demografică a României”; ‒ Gigi Christian Chiru (PNL) – declarație politică intitulată „«Cruciada» inspectorilor ANAF încalcă Constituția”; ‒ Dragoș Luchian (PNL) – declarație politică cu titlul „Codul fiscal – preluare social-democrată a unei idei național-liberale!”; ‒ Emil Marius Pașcan (PNL) – declarație politică având ca titlu „Batjocura parlamentară a românilor și a statului de drept”; ‒ Eugen Țapu-Nazare (PNL) – declarație politică intitulată „Diaspora, cel mai mare investitor din economia românească, trebuie respectată!”; ‒ Găvrilă Ghilea (PNL) – declarație politică cu titlul „Curat (ne)constituțional, coane Căline!”; ‒ Dumitru Oprea (PNL) – declarație politică având ca titlu „Guvernul Ponta duce România spre o spirală a riscurilor sistemice”; ‒ Corneliu Popescu (PNL) – declarație politică intitulată „Cinstirea memoriei românilor victime ale formelor de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța și Nordul Bucovinei”; ‒ Dorin Mircea Dobra (PNL) – declarație politică cu titlul „La 97 de ani de la Unire”; ‒ Vasile Nistor (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică având ca titlu „Capitalul autohton are nevoie de o mai mare susținere din partea statului”; ‒ Eugen Durbacă (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică intitulată „Refacerea industriei textile din Galați”; ‒ Biró Rozalia Ibolya (UDMR) – declarație politică cu titlul „Despre autism” 2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 3–24
Votul este deschis.
115 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere. Modalitatea de exprimare a fost aprobată. Stimați colegi,
După cum știți, constatarea rezultatului votului și întocmirea proceselor-verbale se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, conform art. 135 din Regulamentul Senatului.
Urmează să alegem o comisie de numărare a voturilor și pentru întocmirea proceselor-verbale.
Rog grupurile să-și facă propunerile.
Grupul parlamentar al PSD, domnul Coca Laurențiu.
Liderul Grupului parlamentar al PNL.
Îl propunem pe domnul senator Traian Igaș.
Grupul parlamentar liberal-conservator.
O propunem pe doamna Anghel Cristiana.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Grupul parlamentar al UDMR.
Microfonul 2.
Îl propunem pe domnul senator Pataki Csaba.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Mulțumesc.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: ‒ Florea Voinea (PSD) – declarație politică având ca titlu „_Habita ad_ _populum”_; ‒ Ioan Ghișe (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică intitulată „Afirmația potrivit căreia Parlamentul blochează justiția este, pentru cei care cunosc despre ce vorbesc, o minciună și, pentru cei care nu cunosc despre ce vorbesc, un fals”; ‒ Viorel Grigoraș (PNL) – declarație politică cu titlul „Siguranța aeriană nu trebuie să depindă de interesul financiar-politic al celor care guvernează”; ‒ Dumitru Marcel Bujor (PSD) – declarație politică având ca titlu „74 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă”; ‒ Alin Păunel Tișe (PNL) – declarație politică intitulată „PSD transformă România într-un stat polițienesc!”; ‒ Florian Dorel Bodog (PSD) – declarație politică cu titlul „Noul Cod fiscal, baza unei societăți mai prospere și mai omenoase”; ‒ Valer Marian (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică având ca titlu „Ministrul Gabriel Oprea – suspect de abuz în serviciu și favorizarea infractorului”; ‒ Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică intitulată „Masacrul de la Fântâna Albă, un adevărat «Katyn românesc»”; ‒ Daniel Cristian Florian (PNL) – declarație politică referitoare la Masterplanul general de transport al României; ‒ Dorin Păran (PNL) – declarație politică cu titlul „Despre noutățile noului Cod fiscal, «aceeași Mărie, cu altă pălărie»”; ‒ Gabriela Firea (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cine seamănă disciplină bugetară culege relaxare fiscală”; ‒ Doina Silistru (PSD) – declarație politică intitulată „Un nou pact pentru statul de drept?”; ‒ Petru Alexandru Frătean (PSD) – declarație politică cu titlul „«Școala altfel» – oportunitate pentru dezvoltarea culturii civice”; ‒ Ovidiu Liviu Donțu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Promulgarea Codului silvic, un act național care nu are nevoie de interpretări!”; Pagina ‒ Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică intitulată „Necesitatea modificării legislației în domeniul adopțiilor”; ‒ Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică cu titlul „Copilul din mediul rural _versus_ cel din mediul urban”; ‒ Mihai Viorel Fifor (PSD) – declarație politică având ca titlu „Avem nevoie urgentă de Masterplanul general de transport al României”; ‒ Octavian Liviu Bumbu (PSD) – declarație politică intitulată „O aberație de tip sovietic”; ‒ Laurențiu Florian Coca (PSD) – declarație politică cu titlul „Capacitatea de a înțelege și prevedea viitorul politic și falșii prevestitori”; ‒ Petru Filip (PSD) – declarație politică având ca titlu „Întărirea controlului la frontiere și stoparea migrației ilegale”; ‒ Constantin Tămagă (PSD) – declarație politică intitulată „Marea nemulțumire a unui agricultor de marcă”; ‒ Dan Mihai Marian (PNL) – declarație politică cu titlul „Amplificarea șomajului cronic și ineficiența guvernării PSD în gestionarea fondurilor europene pentru rezolvarea acestei probleme”; ‒ Nelu Tătaru (PNL) – declarație politică având ca titlu „Sinuciderea demografică a României”; ‒ Gigi Christian Chiru (PNL) – declarație politică intitulată „«Cruciada» inspectorilor ANAF încalcă Constituția”; ‒ Dragoș Luchian (PNL) – declarație politică cu titlul „Codul fiscal – preluare social-democrată a unei idei național-liberale!”; ‒ Emil Marius Pașcan (PNL) – declarație politică având ca titlu „Batjocura parlamentară a românilor și a statului de drept”; ‒ Eugen Țapu-Nazare (PNL) – declarație politică intitulată „Diaspora, cel mai mare investitor din economia românească, trebuie respectată!”; ‒ Găvrilă Ghilea (PNL) – declarație politică cu titlul „Curat (ne)constituțional, coane Căline!”; ‒ Dumitru Oprea (PNL) – declarație politică având ca titlu „Guvernul Ponta duce România spre o spirală a riscurilor sistemice”; ‒ Corneliu Popescu (PNL) – declarație politică intitulată „Cinstirea memoriei românilor victime ale formelor de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța și Nordul Bucovinei”; ‒ Dorin Mircea Dobra (PNL) – declarație politică cu titlul „La 97 de ani de la Unire”; ‒ Vasile Nistor (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică având ca titlu „Capitalul autohton are nevoie de o mai mare susținere din partea statului”; ‒ Eugen Durbacă (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică intitulată „Refacerea industriei textile din Galați”; ‒ Biró Rozalia Ibolya (UDMR) – declarație politică cu titlul „Despre autism” 2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 3–24
Urmează să procedăm la exprimarea votului.
Trebuie să vă reamintesc procedura de vot corespunzătoare celor două voturi pe care urmează să le exprimăm.
Urnele sunt poziționate în fața dumneavoastră și sunt inscripționate, după cum se poate observa.
Sunt urnele aduse?
Domnule senator Sârbu, vă rog.
## Domnule președinte,
Am o propunere. Membrii Biroului permanent, care sunt așteptați de aproape o oră să participe la ședința Birourilor reunite, să voteze primii.
Să voteze întâi. Sigur.
Și poate...
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Sunteți de acord? Vă consult dacă sunteți de acord. Da? Vă mulțumesc.
În urnele inscripționate cu I vom vota solicitarea Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea formulării cererii de efectuare în continuare a urmăririi penale față de domnul senator Vâlcov, fost ministru delegat pentru buget și ministru al finanțelor publice.
Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru aprobarea solicitării Parchetului în vederea formulării cererii de efectuare în continuare a urmăririi penale.
Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra solicitării Parchetului.
În urnele inscripționate cu II vom vota solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a domnului Vâlcov, senator în Parlamentul României.
Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru încuviințarea reținerii și arestării preventive.
Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra solicitării.
Rog chestorii să procedeze la înmânarea bilelor pentru exercitarea votului.
Se dă citire listei senatorilor în ordinea alfabetică.
Se începe cu membrii Biroului permanent.
Chestorul de la PNL?
Domnule secretar Rotaru, membrii Biroului permanent și liderii de grup.
Da, mulțumesc, domnule președinte.
Încerc să identific în listă membrii Biroului permanent. Domnul Chelaru Ioan.
Domnul senator Constantinescu Florin.
Domnul senator, domnul vicepreședinte Dumitrescu Cristian.
Greu vă găsesc.
Aș ruga membrii Biroului să vină, că-i găsesc mai greu în listă, și să voteze și...
Domnul senator Moga Nicolae, care trebuie să rămână aici.
Domnul lider Motoc sau domnul Popa, care dintre dumneavoastră?
Domnul vicepreședinte Nistor.
Domnul senator Purec, domnul secretar Purec. Domnul secretar Oprea Mario. Domnul chestor Verestóy.
Mai sunt membri ai Biroului permanent? Începem atunci cu lista în ordinea alfabetică. Domnul secretar Pereș.
Domnul ministru Pop Liviu Marian.
## 38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/10.IV.2015
Agrigoroaei Ionel prezent Firea Gabriela prezentă Andronescu Ecaterina prezentă Florian Daniel Cristian absent Anghel Adrian prezent Flutur Gheorghe prezent Anghel Cristiana Irina prezentă Frătean Petru Alexandru prezent Antonescu George Crin Laurențiu prezent Geoană Mircea Dan prezent Arcaș Viorel prezent Ghilea Găvrilă absent Ardelean Ben Oni prezent Ghișe Ioan absent Ariton Ion prezent Grapă Sebastian prezent Atanasiu Teodor prezent Grigoraș Viorel prezent Badea Leonardo prezent Hașotti Puiu prezent Badea Viorel Riceard delegație Ichim Paul prezent Banias Mircea Marius prezent Igaș Traian Constantin prezent Barbu Daniel Constantin prezent Iliescu Lucian prezent Barbu Tudor prezent Ilieșiu Sorin prezent Bădălău Niculae prezent Ioniță Dan Aurel prezent Bălu Marius prezent Iovescu Ioan prezent Belacurencu Trifon învoire Isăilă Marius Ovidiu absent Bereanu Neculai prezent Jipa Florina Ruxandra prezentă Biró Rozalia Ibolya absentă Klárik László Attila prezent Blaga Vasile prezent László Attila prezent Boagiu Anca Daniela prezentă Lazăr Sorin Constantin prezent Boboc Cătălin prezent Luchian Dragoș prezent Bodea Cristian Petru prezent Luchian Ion prezent Bodog Florian Dorel prezent Marian Dan Mihai prezent Boeriu Valeriu Victor prezent Marian Valer prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Marin Nicolae prezent Bujor Dumitru Marcel prezent Markó Béla absent Bumbu Octavian Liviu prezent Mazăre Alexandru absent Burlea Marin absent Mihai Alfred Laurențiu Antonio absent Butnaru Florinel prezent Mihai Cristian Dănuț absent Butunoi Ionel Daniel prezent Mihai Neagu delegație Cadăr Leonard concediu Mihăilescu Petru Șerban absent medical Miron Vasilica Steliana prezentă Calcan Valentin Gigel prezent Mitu Augustin Constantin prezent Câmpeanu Mariana prezentă Mocanu Victor prezent Chelaru Ioan prezent Moga Nicolae prezent Chiriac Viorel prezent Mohanu Nicolae prezent Chiru Gigi Christian prezent Motoc Octavian prezent Chiuariu Tudor Alexandru absent Mutu Gabriel prezent Coca Laurențiu Florian prezent Nasta Nicolae absent Constantinescu Florin prezent Năstase Ilie prezent Cordoș Alexandru prezent Neagu Nicolae prezent Corlățean Titus prezent Neculoiu Marius prezent Coste Marius prezent Nicoară Marius Petre prezent Costoiu Mihnea Cosmin absent Nicolae Șerban prezent Cotescu Marin Adrănel prezent Nistor Vasile prezent Crețu Gabriela absentă Niță Mihai prezent Cristache Iulian prezent Nițu Remus Daniel prezent Cristina Ioan prezent Obreja Marius Lucian prezent Croitoru Cătălin prezent Oprea Dumitru delegație Deneș Ioan prezent Oprea Gabriel Guvern Dincă Mărinică prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Dobra Dorin Mircea prezent Oprea Ștefan Radu prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Pașca Liviu Titus prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Pașcan Emil Marius prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Pataki Csaba prezent Dumitrescu Florinel prezent Pavel Marian prezent Dumitrescu Iulian prezent Păran Dorin prezent Durbacă Eugen prezent Păunescu Teiu prezent Duruț Aurel prezent Pelican Dumitru absent Ehegartner Petru prezent Pereș Alexandru prezent Federovici Doina Elena prezentă Pop Gheorghe prezent Fifor Mihai Viorel prezent Pop Liviu Marian prezent Filip Petru prezent Popa Constantin prezent |Popa Florian|prezent| |---|---| |Popa Ion|prezent| |Popa Mihaela|prezentă| |Popa Nicolae Vlad|prezent| |Popescu Corneliu|prezent| |Popescu Dumitru Dian|absent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent|| |Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian|prezent| |Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Rotaru Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|absent| |Sârbu Ilie|prezent| |Severin Georgică|prezent| |Silistru Doina|prezentă| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei|absent| |Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna|absent<br>absent| |Tămagă Constantin|prezent| |Tătaru Dan|absent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion<br>Todirașcu Valeriu|Guvern<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Tudor Doina Anca<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Ungureanu Mihai Răzvan<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vâlcov Darius Bogdan<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu<br>Vosganian Varujan<br>Zisu Ionuț Elie|prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent|
Domnule senator Coca, dați, vă rog, citire procesuluiverbal cu rezultatul voturilor.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat cu privire la cererea de efectuare în continuare a urmării penale a domnului Vâlcov Darius Bogdan, senator în Parlamentul României, fost ministru delegat pentru buget și ministru al Ministerului Finanțelor Publice
Procedând la numărarea voturilor exprimate de către senatori, prin vot secret cu bile, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind cererea
de efectuare în continuare a urmării penale a domnului Vâlcov Darius Bogdan, senator în Parlamentul României, fost ministru delegat pentru buget și ministru al Ministerului Finanțelor Publice, comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:
– numărul total al senatorilor: 168;
– numărul total al votanților: 139, din care: voturi pentru: 120; voturi contra: 18; voturi anulate: 1.
Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, a fost întrunit votul majorității senatorilor prezenți, în conformitate cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele ale art. 150 alin. (3) din regulament, Senatul adoptă cererea de efectuare în continuare a urmării penale a domnului Vâlcov Darius Bogdan, senator în Parlamentul României, fost ministru delegat pentru buget și ministru al Ministerului Finanțelor Publice, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului nr. 378/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Îmi permiteți și...
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Da. Vă rog...
Vă mulțumesc.
Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat cu privire la solicitarea privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a domnului senator Vâlcov Darius Bogdan
Procedând la numărarea voturilor exprimate de către senatori, prin vot secret cu bile, în conformitate cu prevederile art. 135 și 136 din Regulamentul Senatului, cu modificările și completările ulterioare, asupra solicitării privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a domnului senator Vâlcov Darius Bogdan, comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:
- numărul total al senatorilor: 168;
- numărul total al votanților: 135, din care: voturi pentru: 106;
- voturi contra: 28; voturi anulate: 1.
Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, a fost întrunit votul majorității senatorilor prezenți, în conformitate cu dispozițiile art. 173 din regulament, Senatul încuviințează reținerea și arestarea preventivă a domnului senator Vâlcov Darius Bogdan în Dosarul penal nr. 378/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Mulțumesc, domnule senator.
Atunci, am să dau citire celor două hotărâri.
Prima, privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a domnului senator Vâlcov Darius Bogdan.
În temeiul prevederilor art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, precum și ale art. 173 din Regulamentului Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului numărul... Hotărârea Senatului numărul 28/2005, Având în vedere solicitarea ministrului justiției, domnul Robert Marius Cazanciuc, de încuviințare a reținerii și arestării preventive a domnului senator Vâlcov Darius Bogdan în Dosarul penal nr. 378/P/2014, transmisă Senatului cu Adresa nr. 2/26.140/24.03.2015,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. – Senatul încuviințează reținerea...
Scuzați-mă... nu... Am greșit. Am greșit. Asta este a doua.
Nu. Trebuie să reiau. Îmi cer scuze. Am să reiau.
Hotărâre privind cererea de efectuare în continuare a urmăririi penale a domnului Vâlcov Darius Bogdan, senator în Parlamentul României, fost ministru delegat pentru buget și ministru al finanțelor publice...
Fii atent ce trăsnaie: „ministru al ministerului”. Dar cum se face exprimarea asta „ministru al ministerului”? Voi ați fost atenți la această exprimare? Vă rog să corectați. Nu se poate să scriem „ministru al ministerului”.
Da. Bineînțeles. Ministru al finanțelor publice.
Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind formularea cererii de efectuare în continuare a urmăririi penale a domnului Vâlcov Darius Bogdan, senator în Parlamentul României, fost ministru delegat pentru buget și ministru al finanțelor publice, în Dosarul penal nr. 378/P/2014, transmisă Senatului cu Adresa nr. 2/26.140/24.03.2015,
În temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 12–15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, și ale art. 149 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările și completările ulterioare,
Având în vedere raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări nr. XIX/82/2015,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. – Senatul cere efectuarea în continuare a urmăririi penale a domnului Darius Bogdan Vâlcov, senator în Parlamentul României, fost ministru delegat pentru buget și
ministru al finanțelor publice, pentru faptele care fac obiectul Dosarului nr. 378/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Această hotărâre a fost adoptată în ședința Senatului de astăzi, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Vreau să fac precizarea că această formulare de „ministru al ministerului” este formularea dată de Comisia juridică și nu este greșeala echipei tehnice a Parlamentului.
Al doilea proiect de hotărâre privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a domnului senator Darius Bogdan Vâlcov.
În temeiul prevederilor art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, precum și ale art. 173 din Regulamentul Senatului, modificat prin Hotărârea Senatului nr. 25 din 31 martie 2005,
Având în vedere solicitarea ministrului justiției, domnul Robert Marius Cazanciuc, de încuviințare a reținerii și arestării preventive a domnului senator Darius Bogdan Vâlcov în Dosarul penal nr. 378/P/2014, transmisă Senatului cu Adresa nr. 2/26.140/24 martie 2015,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. – Senatul încuviințează reținerea și arestarea preventivă a domnului senator Vâlcov Darius Bogdan în Dosarul penal nr. 378/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție.
Hotărârea a fost adoptată de Senat în ședința din 1.04.2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Cu aceasta, sesiunea de astăzi a Senatului s-a încheiat. Vă mulțumim.
## _Ședința s-a încheiat la ora 13.20._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#234236„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|813892]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 57/10.IV.2015 conține 40 de pagini.**
Prețul: 100,00 lei
Și, în fine, ultima chestiune este situația apărută ieri, public, prin care, stimate doamne și stimați domni colegi, un birou de informații al unei direcții a unui minister începe să-și dea cu părerea public despre o inițiativă legislativă a senatorului Șerban Nicolae.
Este impardonabil și inadmisibil ca un birou dintr-o direcție dintr-un minister să înceapă să-și exprime părerile despre corectitudinea sau incorectitudinea unei inițiative legislative a unui parlamentar.
Folosesc acest prilej, al declarației politice, pentru a cere imperios ministrului justiției, sub a cărui autoritate își desfășoară activitatea procurorii, potrivit Constituției, să intervină și să nu mai permită, și să sancționeze abuzuri comise de Biroul de informații al DNA sau al oricărei alte direcții din țară.
Păi, ce ne-am face noi dacă birourile tuturor direcțiilor din toate ministerele s-ar apuca să cenzureze sau să aprobe inițiative legislative? Este firesc și normal ca fiecare cetățean să-și exprime opinia în legătură cu inițiativele legislative. Ce nu este permis, ceea ce este încălcare de lege și de atribuții de serviciu este să apară în public comunicate din partea unui birou. Păi, mă întreb, ca cetățean și ca senator: ce ne facem dacă astăzi sau mâine biroul de informații de la cealaltă direcție din Ministerul Public, adică de la DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, dă un comunicat contrar punctului de vedere exprimat ieri de către Biroul de informații al DNA cu privire la inițiativa legislativă de modificare a Codului penal a colegului nostru, domnul senator Șerban Nicolae?
Oare aceste abordări fac bine climatului public din țară și șanselor ca cetățenii să înțeleagă mai bine ce se petrece? În mod sigur nu. Și, de aceea, cer ministrului justiției, domnul Cazanciuc, să se exprime public pe ambele subiecte, respectiv: să ne spună ministrul – nu nouă, că noi știm, cât cetățenilor țării – dacă și cum obstrucționează Parlamentul justiția, respectiv să ne spună cum vor acționa ministrul justiției și procurorul general pentru abuzul comis ieri de către Biroul de informații – cine știe, poate dezinformații – al DNA. Mulțumesc pentru atenție.
se trage duce, așadar, spre ideea că ceea ce exista era bun. De ce există acest conflict la nivelul ROMATSA? Pentru că aici vorbim despre foarte mulți bani. Și unora nu le mai ajunge. Opriți-vă, domnilor! Aveți iarăși exemplul că un sistem fără dotări, care nu asigură climatul optim acordării unor servicii de trafic aerian de calitate și care pune presiune nejustificată pe activitatea angajaților, aduce nenorociri.
Nu-mi doresc să se ajungă să se vorbească despre România într-un astfel de context, pentru că atunci se va vorbi iarăși de controlorii de trafic aerian, dar nimeni nu va vorbi despre stresul, despre presiunea sub care aceștia lucrează, peste care se adaugă și presiunea așa-ziselor idei reformatoare ale unei conduceri care, sub pompoasa sintagmă a „optimizării serviciilor de trafic aerian”, nu ascunde altceva decât intenția de a sifona bugetul tentant al ROMATSA.
Dincolo de toate aspectele prezentate anterior, adaug și următorul punct: în ultima perioadă am primit informații referitoare la faptul că piloții sunt supuși unui stres continuu. În serviciul SMURD sunt 30 de comandanți de echipaj, care sunt împărțiți în șapte direcții. Deja patru comandanți au părăsit sistemul, pentru că nu au mai rezistat stresului, iar în seara zilei de 27 martie, al cincilea. Comandantul de echipaj de la Târgu-Mureș, după ce a aterizat dintr-o misiune, a făcut infarct și a fost operat pe cord. Cei care ar trebui să salveze vieți, uneori, trebuie salvați ei înșiși.
Așadar, opriți, domnilor decidenți politici, vremelnic în funcții de conducere, așa-zisele optimizări ale activităților instituțiilor cu importanță vitală pentru România, din toate punctele de vedere, economic, social și mai ales de siguranță națională, optimizări pe care doriți să le faceți pentru a pune mâna doar pe bani și cu personal adus să răspundă, fără să vocifereze, la ordinele dumneavoastră.
Vă mulțumesc.
În urma masacrului, peste 13.000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Puțini dintre aceștia au supraviețuit.
Autoritățile de la Moscova au trecut în anonimat genocidul, declarând că a fost vorba doar de un incident neînsemnat în care un grup de 20 de persoane a încercat să treacă fraudulos granița. Subiectul masacrului premeditat de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii ’90, orice referire sau comemorare a acestor crime împotriva umanității fiind interzisă de autoritățile sovietice și ucrainene. Din anul 2000, autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor nedreptățiți și uciși cu o cruzime fără margini, vinovați că s-au născut români.
Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României, al cărei președinte sunt, a organizat anul trecut, în sala mare a Bibliotecii Municipale „Tudor Flondor” din Rădăuți, județul Suceava, o ședință comemorativă cu ocazia Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrului de la Fântâna Albă. După ședința de la Rădăuți, membrii Comisiei românilor de pretutindeni s-au deplasat către Fântâna Albă, Ucraina, unde a avut loc slujba de comemorare a miilor de români uciși, unde au fost depuse coroane de flori. Delegația română a fost însoțită la manifestările de la Varnița și de doamna Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuți.
De altfel, Comisia românilor de pretutindeni va continua această tradiție și va participa – și, de fapt, participă și în acest an – la comemorarea evenimentelor tragice petrecute în urmă cu 74 de ani la Fântâna Albă. O delegație de trei senatori din Comisia românilor de pretutindeni, astăzi, se află la Fântâna Albă pentru depunerea de coroane și flori.
Astăzi, când evocăm acest „Katyn românesc”, să le dedicăm un gând de pioasă recunoștință celor care s-au jertfit pentru demnitatea neamului românesc și să reflectăm la faptul că cine își uită istoria este condamnat să o repete. Vă mulțumesc.
Până și în dreptul penal există anumite marje de interpretare și de acordare a circumstanțelor atenuante atunci când nu există cu adevărat pericol public.
Sau, mai grav, se pedepsesc firme corecte și de bunăcredință care au avut drept furnizori unele firme pe care, ulterior, ANAF-ul le-a declarat evazioniste, doar pentru că firmele nu au avut propriul serviciu secret care să le avertizeze că acei furnizori ai lor, uneori ocazionali, ar fi fost evazioniști.
Atât timp cât prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2014 statul a ales să trateze din start, _a priori_ , orice afacere drept evaziune la TVA, pe baza unor criterii subiective, tocmai statul, care trebuie să le acorde constituțional o șansă la dezvoltare socioeconomică și la un nivel de trai decent, împiedică șomerii sau persoanele fără venituri să deschidă firme, aducându-le prejudicii.
Aceeași linie, de tratare a tuturor din această țară drept evazioniști, o conține și proiectul noului Cod de procedură fiscală, acela pe care premierul îl vrea trecut prin Parlament fără dezbateri reale, poate, cel mult, cu niște laude, uneori, în trecut, având chiar tentația de a forța o asumare a răspunderii pe acesta.
Ce erau Securitatea și Miliția Economică în vremea comunismului, vor fi cu mult depășite acum de obligația legală de a-i turna pe toți și pe toată lumea. Altfel, nu se poate explica cerința ca toată lumea – avocați, notari, bănci, contabili, auditori – să raporteze zilnic Fiscului toate operațiunile, nu doar cele care ar putea ridica suspiciuni, ci toate, nu doar cele pe care le efectuează direct prin natura serviciului, cât și pe cele de care aud întâmplător, inclusiv la mica bârfă din pauza de cafea.
Aceasta este noua filozofie statală impusă de PSD: toată lumea să spioneze și să toarne pe toată lumea, toată lumea să suspicioneze pe toată lumea, în loc ca firmele să se ocupe de afacerea lor, de crearea de locuri de muncă și de profit. Statul, Guvernul, oricum, s-au dovedit incapabile în acești trei ani.
Ei bine, toate acestea arată un singur lucru: PSD pârjolește țara și se răzbună pe populație pentru insuccesul în alegeri al lui Ponta și se reîntoarce la dictatura securistopolițienească.
Acest lucru trebuie oprit în regim de urgență, prin plecarea acestui Guvern incompetent! Mulțumesc.
Pe cale de consecință, sunt convins că ea va fi sprijinită aici, în Parlament, și de către toți colegii liberali. Este o reformă fiscală pentru cel puțin 10 ani de acum încolo și, tocmai de aceea, ea trebuie asumată de toate forțele politice.
Sunt încrezător că până în luna iunie, până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, vom reuși să adoptăm noul Cod fiscal, inclusiv să aducem îmbunătățiri acolo unde considerăm că mai este nevoie, astfel încât el să poată intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Doar așa putem intra pe o direcție clară, care să ne permită să menținem cel puțin ritmul actual de creștere economică și să îmbunătățim ritmul de creare de locuri de muncă. Dacă reușim să respectăm acest calendar, vom avea șase luni până la intrarea în vigoare, luni în care vor putea fi cunoscute toate efectele pentru companii, pentru IMM-uri și pentru contribuabilii persoane fizice.
Nu cred că cineva se poate împotrivi, fără a fi ipocrit și fără a cădea în derizoriu, reducerii TVA de la 24%, cât este acum, la 20% sau unui TVA și mai mic, de doar 9%, la legume, fructe, pește, carne, ouă, lapte și păsări vii.
De asemenea, cred că o măsură foarte bună este și reducerea cu până la 20% a accizelor pentru carburanți. Asta înseamnă un câștig și bani în plus în buzunarele fiecăruia dintre noi.
Nu mai spun de continuarea reducerii contribuțiilor sociale, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, sau de eliminarea impozitului pe dividende.
Sunt măsuri bune, care vin să ajute mediul de afaceri și economia, măsuri care susțin un consum atât de necesar relansării economice.
Cu un astfel de Cod fiscal, bazat pe principii liberale, la care se vor adăuga, sunt convins, și noi măsuri sociale bine calibrate, am încredere că vom reuși să punem bazele unei societăți mai prospere și mai omenoase.
Mulțumesc pentru atenție.
## DUPĂ PAUZĂ
În aceste condiții, apreciem că datele solicitate prin întrebare sunt informații exceptate de la liberul acces, potrivit dispozițiilor art. 12 lit. d) și e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.”
Răspunsul ministrului Oprea este total nefundamentat, ba chiar absurd și ridicol. Pentru că întrebările și interpelările parlamentare se află sub incidența Constituției și a regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului, nicidecum sub incidența Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Art. 112 alin. (1) din Constituție prevede expres și imperativ următoarele: „Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.” Conform art. 158 alin. (1) din Regulamentul Senatului, „senatorii pot adresa întrebări Guvernului, miniștrilor sau altor conducători ai organelor administrației publice”, iar, potrivit art. 161 alin. (4) din același regulament, răspunsurile la acestea trebuie transmise senatorului în cel mult 15 zile.
Constituția și Regulamentul Senatului instituie deci o obligație imperativă a Guvernului și a miniștrilor de a răspunde la întrebările și interpelările unui senator. Răspunsul transmis de ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, constituie un refuz de a răspunde la obiect la întrebarea adresată și denotă reaua-credință a acestuia, întrucât, în calitate de parlamentar în trei legislaturi și ministru în șase guverne, dar și ca general cu patru stele, profesor universitar, doctor în drept și conducător de doctorate, avea
știință de reglementările constituționale și regulamentare privind regimul întrebărilor și interpelărilor parlamentare. Întrebarea mea nu a vizat obiectul vreunei anchete penale aflate în derulare și nici prelucrarea și furnizarea unor date cu caracter personal, cum se susține în mod tendențios în răspuns, ci am solicitat doar să mi se comunice punctual dacă au fost respectate condițiile legale în cazul vizitei deputatului Sebastian Ghiță, numele persoanei care a aprobat această vizită, precum și dacă a existat vreo implicare în acest sens a generalului Florian Coldea și dacă a fost solicitat și obținut acordul arestatului vizitat. Ca atare, consider că ministrul Gabriel Oprea este suspect de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul penal.
Pe de altă parte, consider că ministrul Gabriel Oprea este suspect de săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 267 din Codul penal, întrucât, prin refuzul de a-mi răspunde la întrebarea sus-menționată, a urmărit să acopere prezumtiva nelegalitate a aprobării vizitei efectuate de către deputatul Sebastian Ghiță inculpatului Dorin Cocoș în arestul Poliției Capitalei, în contextul în care amândoi se aflau sub ancheta DNA pentru fapte de corupție.
Trebuie avut în vedere, în acest sens, și că deputatul Sebastian Ghiță este cunoscut drept un apropiat al prim-ministrului Victor Ponta, iar inculpatul Dorin Cocoș este cunoscut ca un apropiat al fostului președinte Traian Băsescu și amândoi au fost apropiați ai fostului director al SRI George Maior și ai primului adjunct al acestuia, generalul Florian Coldea, precum și că ministrul Gabriel Oprea a fost un apropiat al tuturor celor șase personaje nominalizate.
Răspunsul ministrului Oprea este cu atât mai de neînțeles și de neacceptat cu cât vine din partea unui autodeclarat luptător împotriva corupției și crimei organizate și apărător al interesului național.
Pentru considerentele expuse, solicit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să ia act de prezenta declarație politică, cu titlu de sesizare penală, și, în temeiul art. 35 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, solicit punerea sub urmărire penală a vicepremierului și ministrului afacerilor interne, Gabriel Oprea, sub aspectul săvârșirii, în concurs real, a infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului. Vă mulțumesc.
Subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii ’90, fiind interzisă de autoritățile sovietice și ulterior de cele ucrainene orice referire la el sau comemorare a lui. Doar din anul 2000 autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor care și-au dorit doar să trăiască în România.
Prin Legea nr. 68/2011, Parlamentul României a instituit ziua de 1 aprilie ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.
Pentru a comemora acest tragic eveniment, Asociația „Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herței”, în colaborare cu Primăria Orașului Darabani, din județul Botoșani, au organizat, la sfârșitul săptămânii trecute, simpozionul internațional „Masacrul de la Fântâna Albă – tragedie a neamului românesc”. Au ales orașul Darabani fiind cea mai apropiată localitate de granița cu Ucraina, având în vedere că în Ucraina nu au reușit să organizeze această comemorare.
Pe 1 aprilie, ca în fiecare an de la destrămarea imperiului sovietic, la troița din Varnița, ridicată în memoria victimelor de la 1 aprilie 1941, are loc o slujbă de pomenire a celor căzuți fără vină.
Dumnezeu să-i aibă în grija sa! Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Din cele zece titluri, cât are noul Cod fiscal, vreau, pe scurt, să vă spun câteva lucruri despre impactul impozitului pe venit.
Este clar că PFA-urile vor fi supraimpozitate, iar acest lucru trebuie să ne dea mai mult de gândit, deoarece majoritatea tinerilor cu PFA lucrează în mediul IT și, dacă onor Guvernul PSD le va crește impozitarea, ei cu siguranță vor lua calea străinătății. În România la ora actuală sunt peste 600.000 de PFA-uri și profesioniști liberali, care ar putea să reprezinte clasa de mijloc. Or, dacă ei pleacă din țară, atunci ce facem? De altfel, acești cetățeni ai României sunt supracalificați și trebuie să facem tot ce ne stă în putință să-i ținem în țară, să le oferim sprijinul necesar, inclusiv prin scăderea impozitării PFA-urilor, și nu prin creșterea impozitării lor, așa cum prevede noul Cod fiscal.
Vă mulțumesc.
Acestea nu sunt doar lucruri cu care ne amăgim noi, politicienii, între noi, ci sunt lucruri pe care publicul le înțelege și le apreciază. Astfel, potrivit celui mai recent sondaj de opinie realizat de CSCI, 59% din cei chestionați consideră că România se îndreaptă spre o direcție bună. Mai mult, potrivit aceluiași sondaj, trei sferturi dintre români susțin scăderea TVA la 20%, mai mult de jumătate apreciază pozitiv creșterea economică înregistrată de România în ultimii trei ani, iar 50% dintre cei chestionați au o părere bună și foarte bună despre măsurile de combatere a evaziunii fiscale.
Există la noi, la români, o vorbă potrivit căreia cine seamănă vânt culege furtună. Asta au făcut guvernele PDL, au semănat teroare bugetară și au cules furtună electorală, iar acum, sub umbrela PNL, încearcă să destabilizeze o guvernare cu adevărat performantă. Din păcate pentru ei însă și din fericire pentru români, Guvernul Ponta a semănat disciplină bugetară, iar acum poate culege măsuri de relaxare fiscală, în beneficiul tuturor cetățenilor.
Vă mulțumesc.
independență politică și transparență în numirea tuturor decidenților din sistemul de justiție românesc” și „egalitatea în fața legii a tuturor românilor, prin asumarea de către partidele politice că nu vor mai vota în Parlament împotriva cererilor venite dinspre instituțiile justiției în cazul fiecărui parlamentar”.
Cam atât, deocamdată, cu aducerile aminte.
Reveniți în prezent, adică în statul de drept imediat sprijinit încă din vara anului trecut de PMP-ul doamnei Udrea, aflată acum, conform punctului doi al pactului invocat, în stare de arest preventiv, ca orice cetățean de rând, vedem că avocații doamnei în cauză au depus o plângere la CSM prin care sesizează o serie de nereguli comise de procurorii care derulează ancheta în dosarul „Gala Bute”. Pe scurt, Elena Udrea susține că ancheta în acest caz nu este făcută de „orice anchetatori”, ci de „consilierii personali ai procurorului-șef al DNA”. Veți fi de acord că obiecția apărătorilor este în flagrantă contradicție cu cel puțin unul dintre cele trei puncte citate anterior, arătând disfuncții majore ale statului de drept apărat cu atâta patriotism de Udrea–Băsescu. Că tot veni vorba, cam în aceeași contradicție în care se prezumă că s-ar fi aflat și doamna Udrea cu fiecare dintre punctele pe care le teoretiza mai anul trecut.
Mai departe, aflăm, grație foarte activelor echipe de comunicare puse în slujba ei, că Elena Udrea este convinsă că procurorii „încearcă să ascundă judecătorilor probe și elemente importante care sunt în favoarea inculpaților” și mai ales în favoarea sa, adăugând că referatul prin care s-a cerut prelungirea mandatului de arestare conține „trunchieri ale declarațiilor, astfel încât să se construiască o poveste”. Totodată, fostul ministru precizează că momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare „a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător”, încălcându-se „foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent”.
Mă întreb și vă întreb: cum este posibil așa ceva, mai ales în statul de drept pe care cu atâta devotament l-a apărat? Pentru că, arată doamna Udrea pe rețeaua de socializare: „Cum de unii sunt țintă, în timp ce alții sunt protejați?” În același stat de drept, doamna Udrea susține că procurorii nu își îndeplinesc decât pe jumătate îndatoririle: „Administrează doar probele care le convin și neglijează toate declarațiile și probele în favoarea inculpaților pe care vor să-i distrugă.”
Iată că și din spatele gratiilor fosta șefă a PMP militează pentru un nou stat de drept. Probabil, pentru unul care să-i aresteze pe toți cei care au denunțat-o. Numai așa justiția va fi cu adevărat independentă.
Vă mulțumesc.
Le doresc elevilor să folosească cu succes oportunitățile programului „Școala altfel”, ca să știe mai multe, să fie mai buni!
De asemenea, în demersurile mele pentru reevaluarea Codului silvic am făcut apel la principiul echității, fie că era vorba de aspectele economice ale codului, fie de cele de prezervare propriu-zisă a unui fond forestier a cărui principală problemă, se știe bine, din păcate, este abuzul îndelungat.
De aceea, stimați colegi, consider că în acest moment, după luni și luni de propuneri menite să aducă Codul silvic la un grad cât se poate de util și benefic pentru pădurea și economia românești, actul domnului președinte Iohannis este, remarc cu tot respectul, unul cât se poate de uimitor, dacă nu de-a dreptul contradictoriu.
Aș vrea să fiu foarte bine înțeles și aș vrea ca această declarație să nu fie catalogată drept un act politic, ci unul național, izvorât din necesitatea absolută de a conștientiza, fie că suntem demnitari sau simpli cetățeni, că această lege, deși nu este una perfectă, este cât se poate de apropiată de nevoile reale ale pădurii românești și statului român. Și declar acest lucru atât din postura parlamentarului cu expertiză juridică, cât și a omului care s-a născut, a crescut și trăiește într-o zonă a cărei sustenanță majoră este tocmai pădurea.
Doamnelor și domnilor,
Nu intenționez să intru în detaliile tehnice pe care le-am analizat și le-am prezentat de numeroase ori și care demonstrează cu exactitate faptul că motivațiile aduse de domnul Președinte al României pentru reexaminarea Codului silvic sunt nefondate.
Vreau însă să fac un apel cât se poate de serios și de respectuos atât la Domniile Voastre, cât mai ales la domnul președinte Iohannis de a reconsidera de urgență o amânare care poate produce efecte negative greu de imaginat.
România și românii au nevoie de această lege și au nevoie acum!
Este un act incontestabil necesar, dar, mai ales, unul național, motiv pentru care reiterez și pe această cale necesitatea urgentării sale.
Vă mulțumesc.
Data adoptării documentelor privitoare la legislația în materie de adopții ne arată că majoritatea actelor normative sunt relativ recente, deși aceste state au o îndelungată experiență și tradiție în domeniu. Acest lucru se datorează faptului că legislațiile naționale au suferit modificări și reactualizări generate fie de nevoia armonizării cu diferite tratate internaționale, ca, de exemplu, Convenția de la Haga, fie datorită amendării unor norme naționale ca, de exemplu, Codul civil sau Codul familiei sau alte proceduri civile.
## Stimați colegi,
Ar trebui să reflectăm asupra posibilității coordonării la nivel european a politicilor și strategiilor privind instrumentul adopției internaționale, având însă în vedere că statelor membre le revine competența în domeniul adopțiilor. Atunci nu am mai avea atâția copii instituționalizați.
Nu trebuie să uităm faptul că România rămâne pe primul loc în Europa la numărul de mame minore și copii abandonați și că 44.000 de copii se află în sistemul de asistență socială, iar 21.000 de micuți sunt în asistență maternală.
Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian.
Ministerul Transporturilor trebuie să-și asume prezentarea proiectului, cu toate modificările solicitate, în fața Comisiei Europene. Ca instituție, ministerul nu va face niciun serviciu nimănui dacă nu privește constructiv și prioritar acest subiect. Comisia pentru transporturi și energie, al cărei președinte sunt, și-a propus să dedice o ședință discuțiilor cu ministrul transporturilor pe tema Masterplanului general de transport al României. Îl invităm pe domnul ministru să participe la această ședința în perioada imediat următoare.
Reafirm, o dată în plus, susținerea noastră față de Masterplanul general de transport al României și față de acțiunile ministerului privind prezentarea și promovarea documentului în fața Comisiei Europene. Cred cu tărie că România are nevoie ca de aer de un document strategic care să vizeze întregul spectru de transporturi al României, așa cum apare prezentat în masterplan.
Consider că, parcurgând pasul prezentării în fața experților europeni, lucrurile vor decurge lesne în ceea ce privește implementarea proiectelor de transport. Rolul ministerului va fi din ce în ce mai mare, iar responsabilitățile vor fi mai multe. Dar, odată început, proiectul va trebui implementat până la capăt. Și noi am avut și vom avea un rol destul de important! Trebuie să reținem că succesul nu va fi al unuia sau al altuia, al vreunei instituții sau al alteia. Succesul va fi al poporului român și al nostru, ca țară.
Vă mulțumesc.
Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, cu cel mai mare grup parlamentar în Legislativul de la Chișinău, anunță, tam-nesam, că pregătește un proiect de lege prin care să acorde preferențial cetățenia Republicii Moldova celor peste 4 milioane de moldoveni din dreapta Prutului, adică din România. În fața unei asemenea aberații, nu pot decât să formulez o singură întrebare: oare cei 4 milioane de români au fost întrebați dacă vor să devină cetățeni ai statului de dincolo de Prut? O asemenea inițiativă ar consemna, fără îndoială, lipsa de apetență pentru această cetățenie din partea românilor moldoveni.
În esență, adevărul este foarte simplu și vizibil: pentru comuniștii de la Chișinău, și nu numai, România, la nivelul politicii ei de stat, este un dușman neîndoielnic. De aceea, este necesar un bloc antiromânesc – Rusia și Ungaria nu sunt deloc străine! –, a cărui politică să aibă ca obiectiv final distrugerea statului român și încetarea existenței sale în granițele actuale.
Mă întreb încă o dată: ce s-ar întâmpla acum cu România dacă nu s-ar afla în interiorul NATO și al Uniunii Europene?
## Stimați colegi,
Consider că aceste chestiuni trebuie spuse și discutate public, pentru că noii falși profeți politici creează așteptări utopice și îndreaptă oamenii în direcții greșite sau în fundături. Nu răspândirea spaimei de viitor, nu viziunea funebră, nu prevestirea nenorocirilor sunt astăzi căile de urmat care trebuie recomandate românilor. Dimpotrivă, avem toate premisele economice, sociale, politice și spirituale pentru a asigura României un parcurs viitor de mai multă bunăstare, securitate și democrație politică. În acest sens, cred că este momentul să luăm atitudine în fața celor care nu văd decât negru, dușmani și nenorociri înaintea ochilor.
Departe de mine ideea de a nu lua în calcul și întâmplări nefericite sau semne ale timpului care ne scapă, pentru că nu suntem atotștiutori, departe de mine să spun că nu ne vom confrunta și cu multe greutăți și obstacole în calea noastră spre mai multă bunăstare și democrație și cu atât mai departe de mine intenția de a dezarma sau a ne culca pe laurii victoriilor trecute sau pe dezamăgirea eșecurilor. Dar cred în forța și în capacitatea Guvernului nostru, a instituțiilor statului, a politicilor și alianțelor noastre pe plan intern și extern de a genera rezultate pozitive și a da satisfacția meritată concetățenilor noștri. Iar această capacitate, demonstrată de realitatea din ultimii trei ani, trebuie să se audă mai puternic în spațiul public decât toate cântecele de sirenă (Sirena, în mitologia greacă, ființă fabuloasă închipuită ca o femeie, cu picioare și aripi de pasăre, mai târziu cu coadă de pește, care, prin cântecele ei, îi ademenea pe corăbieri în locuri primejdioase, unde aceștia își găseau moartea. Fig. Femeie seducătoare) ale celor care propagă și se bucură mai mult de rău decât de binele nostru comun.
Mulțumesc.
În aceeași situație se află și un fost ministru al agriculturii, care, de mai bine de 20 de ani, este purtat și acum prin instanțele judecătorești.
Ceea ce am arătat până acum reprezintă pentru noi un semnal de alarmă în sensul că, pe lângă legile pe care le dezbatem și aprobăm în Parlament, la nivel local și chiar central sunt luate o serie de hotărâri și decizii ce vin în sprijinul celor care ocolesc legea.
Toți acești indicatori prezentați anterior ne arată că șomajul de lungă durată este în creștere, afectează în mod deosebit tinerii și persoanele active din intervalul de vârstă 30–50 de ani, iar Guvernul PSD se mulțumește să conserve această situație, în loc să intervină cu măsuri active de ocupare a forței de muncă. Programele europene destinate stimulării ocupării în muncă sunt gestionate aiurea. Citesc în presa scrisă din Vaslui anunțuri privind cursuri de calificare și recalificare pentru șomeri în tot felul de meserii aberante, ca manichiuriști, frizeri, maseuri, menajere, îngrijitori la domiciliu. Tuturor celor care participă la astfel de cursuri le mai sunt oferite și subvenții din proiectele cu finanțare POSDRU, iar despre numărul beneficiarilor care, ulterior, ar trebui să se angajeze nu aflăm nimic.
Prin urmare, se finanțează proiecte aberante, care nu au legătură cu cerințele pieței forței de muncă. Nu știu dacă, în afară de DNA, acesta este încă un motiv pentru care ministrul fondurilor europene l-a demis recent pe directorul Autorității de Management care gestionează POSDRU. Ceea ce se întâmplă la AMPOSDRU nu are nimic de-a face cu problemele sociale și economice, care așteaptă de mult un răspuns din partea Guvernului. În fața unei asemenea realități, ne întrebăm dacă Guvernul PSD condus de Victor Ponta dorește permanentizarea sărăciei, a șomajului și dependenței sociale față de suportul financiar al statului.
În prezent suntem singura țară din Uniunea Europeană în care procedurile de reproducere umană asistată medical nu sunt decontate de către asigurările sociale de sănătate, măcar parțial. Majoritatea statelor europene acoperă cel puțin trei tentative de inseminare artificială, respectiv trei tentative de fertilizare in vitro, și decontează cel puțin parțial cheltuielile asociate cu laboratorul, medicația, consultațiile, analizele de sânge și ecografiile necesare.
Așadar, stoparea finanțării Subprogramului FIV în 2013–2014 a transformat România în, practic, singura țară europeană care nu acordă niciun fel de sprijin cuplurilor care au nevoie de ajutor medical în dorința lor de a deveni părinți. Comparația nu este făcută cu țări occidentale sau scandinave, recunoscute pentru nivelul ridicat al susținerii cuplurilor hipofertile, dar chiar și în vecini situația este incomparabil mai bună: Bulgaria susține trei tentative de fertilizare in vitro, Polonia – trei încercări, iar Ungaria – nu mai puțin de cinci tentative de fertilizare in vitro. Trebuie menționat faptul că în unele țări europene cuplurilor cu probleme de infertilitate li se acordă de către stat posibilitatea de a efectua un număr gratuit de fertilizări in vitro.
Contrar convingerilor, infertilitatea este surprinzător de comună, afectând aproximativ 15% din cupluri. Dacă la aceasta adăugăm faptul că rata nașterilor este în declin în toată lumea și că în Europa rata nașterilor este sub rata de înlocuire, este de înțeles de ce atâtea țări civilizate și-au îndreptat atenția și, mai important, au luat măsuri concrete în legătură cu problema scăderii demografice. România trece, de asemenea, prin această iarnă demografică, dar, tipic nouă, măsurile concrete se lasă așteptate.
În încheiere aș vrea să vă prezint succint câteva date tulburătoare: în România rata fertilității în 2014 a fost de 1,24, în timp ce rata de înlocuire este de 2,1; în România fiecare generație întârzie, în medie, cu trei ani apariția primului copil, astfel că primul copil la femei cu studii medii și superioare din orașele mari ale țării apare la 29 de ani. Cu trendul actual, fiecare generație de femei fertile va fi cu 40% mai mică decât generația anterioară.
Este o dovadă de superficialitate și iresponsabilitate că, în acești termeni, România nu a fost în stare să susțină, chiar și așa, timid (decontarea parțială a unei singure încercări), cuplurile cu probleme de fertilitate decât 18 luni. Este păcat că Guvernul cheltuiește doar cu oamenii bolnavi (și nici cu aceia cât ar trebui), dar nu și cu cei sănătoși, care pot genera PIB. Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
Măsura suspendării ar trebui să vizeze doar activitatea comercială, fără să atingă proprietatea privată. Și aici mă refer la clădire, bunuri mobile și alte obiecte care se regăsesc în spațiul sigilat.
Sunt întru totul de acord cu lupta antifraudă, însă nu pot să fiu de acord cu încălcarea legii sau a Constituției, cu „vânătoarea” pe care statul, prin instituțiile coordonate de Guvernul Ponta, o organizează împotriva întreprinzătorilor. Avem nevoie de afaceri private pentru a putea evolua ca stat, ca oraș.
Guvernul ar trebui să ia în calcul faptul că rezultatul acestei lupte nedrepte va fi scăderea sumelor vărsate către bugetul de stat de firmele a căror activitate este suspendată în acest mod dictatorial.
Vă mulțumesc.
Mai mult, trebuie avută în vedere și o posibilă reacție a piețelor financiare la o deteriorare permanentă de proporții a poziției structurale a finanțelor publice ale României.
## Stimați colegi,
Nu doresc să comentez mai mult, dar trebuie menționat că agențiile de rating accentuează, în comunicatele lor recente, faptul că evaluările sunt condiționate de prezervarea progreselor în ceea ce privește poziția structurală a finanțelor publice. De altfel, experiența recentă a Bulgariei indică probabilitatea semnificativă a apariției unor salturi privind riscul de țară, fapt ce implică creșterea costurilor de finanțare atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat: lărgirea considerabilă a deficitului la finele anului 2014 (de la 1,2% în 2013 la 3,4% din PIB în 2014, potrivit estimărilor Comisiei Europene) a generat un salt de circa 100 de puncte de bază al primei de risc aplicabile statului vecin, iar aceasta continuă să se mențină semnificativ deasupra celei a României. Astfel, este discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporții în condițiile în care poziția ciclică a economiei este estimată de către Comisia Europeană a se situa aproape la echilibru în anul 2016.
## Domnilor colegi social-democrați,
România riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale prociclice, riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune.
Concluziile raportului Consiliului Fiscal reprezintă un veritabil semnal de alarmă: „Având în vedere probabilitatea extrem de ridicată ca implementarea prevederilor proiectului revizuirii Codului fiscal să conducă la deviații de proporții de
la țintele bugetare pe termen mediu, Consiliul Fiscal avizează negativ propunerea legislativă.”
Urmărind aceste aspecte sesizate de Consiliul Fiscal, am doar un singur argument: Codul fiscal este din nou o iluzie a unui brand aplicat greșit de către PSD și mediatizată în speranța de a manipula electoral acea parte din societatea românească care le-a dat o palmă pe 16 noiembrie 2014, când lumea s-a săturat de promisiuni deșarte.
Vă mulțumesc.
Am fost atent la tiradele cinice, zeflemitoare, ale unor senatori, care susțineau de la tribună că, de fapt, parlamentarii nu se reprezintă pe sine, ci miile de electori care i-au mandatat cu votul și încrederea lor. Cu alte cuvinte, acest statut este superior, constituie un privilegiu și temei pentru o discriminare pozitivă în fața legii. Mai mult, unii afirmau că acuzele care li se aduc colegilor cercetați penal sunt pentru fapte care s-au petrecut cu ani în urmă, într-o altă funcție și calitate a suspecților decât cea actuală, prin urmare impunându-se cercetarea lor în stare de libertate.
Aceiași au invocat abuzurile procurorilor și au adoptat retorici avocățești prin care incriminau documentele și probele puse la dispoziția Comisiei juridice a Senatului. Practic, respectivii s-au transformat în magistrați, iar Senatul a devenit instanță de judecată care soluționează cauze pe fond. Culmea, însuși președintele Senatului, Călin PopescuTăriceanu, s-a exprimat enervat într-o declarație de presă că „aici nu este fabrică de trimis la eșafod, ca să fie bine înțeleasă chestiunea”. Se știe, _in corpore_ , PSD și aliații săi reprezentând puterea politică actuală au votat împotriva ridicării imunității senatorului Dan Șova, la fel cum au făcut-o anterior majoritar și în cazul senatorului Varujan Vosganian.
Este rușinoasă maniera în care reprezentăm România, este sfidătoare pentru românii de rând, vădind o democrație prost înțeleasă și incapacitatea unor politicieni de a pricepe și respecta valorile statului de drept. Asistăm inerți și siderați la batjocorirea celor care ne-au susținut și ne-au votat cu speranța de a vedea o țară primenită, revigorată economic, social și moral, care să se bucure de demnitate, onoare și respect în Uniunea Europeană și în întreaga lume. Să spunem, așadar, realității pe nume: ne descalificăm tocmai pentru că mai sunt și alți parlamentari care se simt, la rândul lor, vizați de cercetări penale, culpabili și cu musca pe căciulă, fiind nevoiți astfel să exprime un vot de solidaritate, apărându-și preventiv, de fapt, propria imunitate.
Vă mulțumesc pentru atenție.
La scrutinurile de maxim interes în diaspora s-au reclamat în principal numărul insuficient de secții și distribuția geografică inadecvată a acestora. Lipsa informațiilor detaliate și precise despre numărul și localizarea românilor din diaspora este cauza fundamentală a problemelor, la care contribuie și un interes fluctuant în creștere față de alegeri și un proces netransparent de alocare a resurselor. Problemele s-au exacerbat în 2014, soldându-se cu proteste și promisiuni de reformă. Presiunea pentru lărgirea accesului la vot e mare.
Avantajele votului prin corespondență sunt mari: diminuarea absenteismului, reducerea riscului legat de fraudare, o mai bună reprezentare a electoratului și costuri cu mult mai reduse.
Ca alternativă la votul în secții, votul prin corespondență ar putea fi considerabil mai puțin costisitor de organizat pentru autorități. Votul prin poștă ar fi mai ieftin și pentru alegători, în special cei care momentan sunt obligați să călătorească pe distanțe mari pentru a ajunge la o secție de votare.
Potențialul de acoperire al votului prin corespondență este și el aproape nelimitat, în sensul că astfel s-ar putea oferi posibilitatea de a vota aproape oricărui român din diaspora, indiferent unde se află. În comparație cu alte opțiuni, precum votul prin internet, acesta ar fi și mai simplu de întreprins pentru un mai mare număr de oameni, nefiind necesare cunoștințe privind utilizarea calculatorului sau a internetului. În plus, votul prin poștă este deja folosit cu succes în multe state, spre deosebire de votul prin internet, care a fost încercat doar în câteva țări.
Nu în ultimul rând, discuția despre accesul la vot trebuie să fie cât mai largă, luând în considerare problemele cu care se confruntă nu doar votanții din diaspora, ci și cei din țară, nu doar alegerile prezidențiale, ci toate tipurile de scrutin și nu doar aspectele logistice, ci și cele legate de sistemul electoral.
Diaspora ne-a demonstrat în decembrie 2014 că are inițiativă. Practic, cetățenii cu inițiativă care vor o clasă politică implicată și mai puțin coruptă ar simți în mod real că în țară s-a produs o schimbare.
România nu mai poate fi guvernată doar de majorități formate prin ajutoarele de la stat oferite în campaniile electorale. Românii care trimit bani în țară, precum și cei care creează locuri de muncă sunt cei care trebuie să decidă ce fel de clasă politică merităm să avem.
Cred că reforma votului în diaspora nu poate fi concepută izolat de întregul sistem electoral și de regulile ce guvernează accesul la vot în interiorul țării. Votul prin corespondență, odată extins celor din străinătate, ar trebui gândit și apoi aplicat și celor din țară. În definitiv, dreptul la vot și facilitatea acestuia sunt la fel de importante pentru toți cetățenii.
Vă mulțumesc.
Cum tot o perseverare în eroare reprezintă și invocarea art. 173 din Regulamentul Camerei superioare, care prevede că Senatul hotărăște asupra unei eventuale cereri de reținere, arestare sau percheziție cu votul secret al majorității membrilor săi, întrucât se instituie o inegalitate de tratament, în contradicție cu textul Legii fundamentale, care prevalează întotdeauna.
Rămâne însă inexplicabilă incoerența conducerii Senatului, care, nu mai departe de luna noiembrie a anului trecut, a validat hotărârile nr. 52 și 53/2014, adoptate potrivit alin. (2) al art. 76 din Legea fundamentală, cu majoritatea simplă a membrilor prezenți, privind cererile de aprobare a urmăririi penale a doamnei senator Andronescu Ecaterina, fost ministru al educației și cercetării, și a domnului senator Mihăilescu Petru Șerban, fost ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului.
Fie și numai din aceste considerente rezultă că Senatul, în calitate de parte a puterii legislative, a acționat cu dublă măsură în îndeplinirea obligației sale de a aplica prevederile Constituției pentru asigurarea ordinii de drept și pentru respectarea legilor în vigoare.
Iar refuzul de a adopta și redacta o hotărâre care să constate îndeplinirea condițiilor pentru aprobarea solicitării ministrului justiției în cazul senatorului Șova Dan Coman reprezintă o încălcare gravă a Constituției României, atât în litera, cât și în spiritul ei.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Către Hliboca s-au îndreptat și alte grupuri de băștinași din satele de pe Valea Siretului, mânați de idealurile naționale și sentimentul frăției, pătrunși de năzuințele spre libertate. Un soare gingaș de primăvară învăluia glia străbună și pământul se trezea din amorțeala unei ierni grele și îndelungate. Brândușele firave și dornice de viață, pornite din împărăția poveștilor, domneau pe crestele dealurilor, împânzind întreaga întindere moldavă. Razele solare încălzeau inimile țăranilor care doreau să trăiască într-o țară liberă. Numărul românilor adunați în piața centrală a raionului a crescut până la cinci mii de oameni.
În această străveche așezare bucovineană, unde se afla sediul Secției raionale Hliboca a Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, mulțimea, purtând prapurii și crucile cu chipul Mântuitorului pe ele, scoase din locașurile sfinte, intona Imnul României. Vocea oamenilor ajungea până la pădurea din Dumbrava Roșie, „de unde spiritul marelui Ștefan îi privea cu dragoste și îi încuraja”.
Reprezentanții organelor represive din raion, cu sufletele pline de ură și dușmănie, aduși din toate colțurile fostului imperiu sovietic pentru promovarea unei politici de deznaționalizare și rusificare a populației băștinașe, întâmpinând lumea, au refuzat să primească cererile românilor, care de-a lungul mileniilor au înfruntat cu bărbăție și eroism toate vitregiile vecinilor, păstrându-și și afirmându-și ființa națională. Supărați și indignați de această fărădelege, urmașii legendarului Decebal, mândri și dornici de libertate ca strămoșii lor, au început să scandeze că nu mai doresc să trăiască în „raiul” bolșevic, unde e imposibil de suportat toate birurile, pe care trebuie să le plătească țăranii, și unde teroarea era ridicată la rang de principiu.
Părăsind Hliboca, românii s-au îndreptat către Suceveni, planificând ca din centrul acestei localități să pornească cu toții spre frontiera sovieto-română, dispuși s-o treacă în mod ilegal. În vatra satului Suceveni au apărut câțiva ofițeri și soldați sovietici, care au început a parlamenta cu lumea adunată, sfătuindu-i pe țărani să se întoarcă la casele lor. Totodată, sovieticii doreau să câștige timpul necesar pentru mobilizarea forțelor suficiente, capabile să oprească mulțimea. Românii n-au reacționat la vorbele staliniștilor, apucând calea spre mult râvnita libertate, care se afla în „țara din zare”, după cum va spune în 2008, în timpul acțiunilor de doliu de la Fântâna Albă, profesorul și poetul Romeo Săndulescu, fostul consul general al României la Cernăuți.
La un colț al pădurii din Suceveni, convoiul băștinașilor a fost somat de un grup de soldați sovietici care, pentru a-i intimida pe români, au tras o salvă în aer. Acest avertisment n-a exercitat nicio influență asupra oamenilor. Ei și-au continuat drumul spre frontieră. Pe teritoriul satului Fântâna Albă, din raionul Hliboca, lângă cantonul Varnița, la o depărtare de doi kilometri de la hotarul instalat de mâna veneticului la finele cireșarului 1940, coloana de oameni pașnici, constituită din bărbați, femei și copii, a fost oprită de grănicerii staliniști, proptiți la marginea codrului secular. La semnalul comandantului, responsabil de efectuarea acestei operații, au pornit să țăcănească din trei părți mitralierele bolșevicilor, secerând rândurile conaționalilor. Rafalele focului ucigător al mitralierelor se contopeau cu vaietele muribunzilor, cu vocile pline de durere ale răniților, cu bocetele femeilor și strigătele sfâșietoare ale copiilor, cu răcnetele infernale ale satrapilor staliniști și cu sângele martirilor, care curgea din belșug, acoperind glia strămoșească. În acea zi, în Poiana Varniței a lăcrimat Mântuitorul, răstignit pe cruce.
Mureau cu dorul de țară în inimi fiii și fiicele neamului. Cădeau cu sufletul neîmpăcat, în floarea vârstei, românii: Belmega Ion al lui Teodor; Bicer Gheorghe al lui Ilie; Bostan Dragoș; Botariu Cozma al lui Vasile; Corduban Nicolae al lui Dumitru; Dabâca Teodor al lui Gheorghe; Dușceac Ion al lui Teodor; Halac Ion al lui Dumitru; Lazurca Gheorghe al lui Teodor; Liciman Simion; Mihalovici Ilie al lui Vasile; Opaiț Cozma al lui Ilie; Opaiț Gheorghe al lui Nistor; Plevan Arcadie al lui Teodor; Popescu Petru al lui Ion; Savu Pavel al lui Ion; Sidoreac Vasile al lui Alexa; Sucevan Constantin al lui Vasile; Tovarnițchi Ilie al lui Zaharie; Tovarnițchi Traian al lui Gheorghe; Tovarnițchi Vasile al lui Pavel; Țugui Mihai al lui Vasile; Ursulean Varvara a lui Nichita și lista ar putea continua pe foarte multe pagini.
Indicata listă a românilor căzuți la 1 aprilie 1941 la Fântâna Albă a fost alcătuită de către Pretura Plășii Storojineț și înaintată în ziua de 1 februarie 1943 Guvernământului Provinciei Bucovina. Concomitent se aducea la cunoștința organelor administrative de la Cernăuți faptul că până la acea dată n-au fost întreprinse acțiuni de deshumare a martirilor.
În seara zilei de 1 aprilie 1941 au sângerat cerul și pământul. S-a îngrozit Valea Siretului. Unii, care au reușit să scape de gloanțele grănicerilor bolșevici, „refugiindu-se în pădurea din apropiere, au fost ajunși din urmă de cavaleria sovietică și măcelăriți cu sabia”. Martirii sunt aruncați în gropi comune. Ei își dorm somnul veșnic la poale de codru verde. Fagii seculari le freamătă la creștet.
Să ne amintim și de masacrul din noaptea de 6/7 februarie 1941, când un grup de tineri români din satele aflate sub ocupație rusească au dorit să se refugieze în țara-mamă, România, încercând să treacă granița. Grănicerii ruși i-au mitraliat la lumina rachetelor trase din lansatoare și, din cei peste 400 de tineri, doar 57 au reușit să treacă granița în România, restul căzând sub tirul de mitraliere.
Acei care s-au salvat din ghearele morții vor fi hăituiți de către cerberii regimului totalitar, prinși și întemnițați. După interogările bestiale, puterea sovietică s-a răfuit crunt cu „trădătorii patriei socialiste”.
După ce au fost încarcerați, cei arestați după masacrul de la Lunca și Fântâna Albă au fost deportați în Siberia, Kazahstan, Karelia, vânați și duși în lagărele muncii și morții de pe țărmurile lacurilor Onega și Ladoga, în minele din Ural și Donbas. Ei au împărtășit destinul martirilor de la Lunca și Fântâna Albă.
Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Consider că un prim pas important de făcut ar fi acela de a schimba mentalitatea în ceea ce privește atitudinea statului și a opiniei publice referitoare la întreprinzătorii români. Trebuie să încetăm să mai privim oamenii de afaceri ca pe niște infractori și, dimpotrivă, să aducem în atenția publică aportul acestora la crearea de locuri de muncă și la creșterea bunăstării țării. Mai mult, susțin că este fundamental să se schimbe și modul în care tratează băncile oamenii de afaceri și, nu în ultimul rând, cred că și noi, oamenii politici, trebuie să ne modificăm optica față de angajatorii români.
Îmi exprim speranța că Executivul va aborda noi politici publice de sprijinire a IMM-urilor și va lua măsuri constructive de susținere și dezvoltare a capitalului autohton, în așa fel încât acești oameni să fie tratați corect și predictibil, la fel ca într-o economie de piață europeană.
SC Galfirtex – SA a funcționat până în anul 2000, când are loc privatizarea și pachetul majoritar este achiziționat de la FPS de către cinci persoane fizice, capital 100% românesc.
Funcționează până în 2005, când spațiile aferente unităților de filatură, țesătorie și confecții sunt achiziționate de un dezvoltator pentru a se construi magazinul Praktiker.
Din anul 2007, SC Galfirtex – SA a intrat în lichidare.
Un oraș cu tradiție în industria textilă, cu puncte tari – cale ferată, transport naval –, ca multe orașe din țară, a devenit piață de desfacere pentru produse din import și chiar produse second-hand.
De aceea, consider că este necesar, având în vedere cele de mai sus și ținând cont că forță de muncă calificată în acest domeniu există în Galați, să fie dirijați posibilii investitori, pentru relansarea acestei industrii în Galați.
În cazul unui diagnostic de acest gen, dacă intervenția nu este timpurie și susținută, persoanele afectate de autism nu vor putea să se autosprijine, să urmeze o școală, să muncească, să aibă o familie, să se integreze în societate. Simptomele autismului se agravează cu timpul, cei afectați își pierd treptat toate abilitățile, pot deveni violenți și autoagresivi și de cele mai multe ori ajung să fie instituționalizați.
Stimați colegi,
Părinții, familiile copiilor cu autism trec prin stări de șoc, tristețe, depresie, furie, negare, însingurare, acceptare. Stresul din familiile cu autism este extrem de puternic, estimările precizând chiar că patru din cinci cupluri cu copii cu autism divorțează. Pentru a-și recupera copiii sau a reuși să facă față unui copil cu autism, familiile au nevoie de informații, servicii specializate și susținute pentru recuperarea copiilor, bani, grupuri de suport, susținere din partea prietenilor, răbdare, odihnă, chiar terapie și altele. Dacă normele Legii nr. 151/2010 nu vor fi adoptate și publicate, practic, orice strategie nu își atinge finalitatea.
Chiar dacă aprobarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014–2020 și a Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014–2016 are rolul de a asigura continuarea măsurilor începute anterior în ceea ce privește promovarea și respectarea drepturilor tuturor copiilor din România, în conformitate cu prevederile legislației naționale, dar și ale Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, se impune conturarea unor noi direcții de acțiune care să garanteze accesul copiilor, din diferite categorii, la serviciile de calitate de care aceștia au nevoie.
Este necesar ca în cel mai scurt timp să se elaboreze și adopte Strategia națională pentru integrarea socială și profesională a persoanelor cu TSA și aplicarea măsurilor incluse în aceasta, dar și să se modifice Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate 2014–2015 și normele de aplicare a acestuia pentru includerea programului de screening necesar diagnosticării precoce a TSA și decontarea terapiei individuale necesare recuperării funcționalității pentru persoanele cu TSA.
de screening necesar diagnosticării precoce a TSA și Cadăr Leonard concediu decontarea terapiei individuale necesare recuperării medical funcționalității pentru persoanele cu TSA. Calcan Valentin Gigel prezent Nu în ultimul rând, ar trebui să se evalueze modul de Câmpeanu Mariana prezentă implementare a Legii educației naționale și organizarea Chelaru Ioan prezent sistemului de învățământ, astfel încât copiii și tinerii cu autism Chiriac Viorel prezent să beneficieze de educație, cu sprijin specializat, Chiru Gigi Christian absent individualizat și adecvat în învățământul de masă. Chiuariu Tudor Alexandru absent Vă mulțumesc. Coca Laurențiu Florian prezent Cu deosebită stimă, Biró Rozalia. Constantinescu Florin prezent Cordoș Alexandru prezent PAUZĂ Corlățean Titus absent * Coste Marius prezent Costoiu Mihnea Cosmin absent * * Cotescu Marin Adrănel prezent DUPĂ PAUZĂ Crețu Gabriela absentă Cristache Iulian prezent Cristina Ioan prezent _Conducerea ședinței a fost preluată de domnul senator_ Croitoru Cătălin absent _Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, președintele_ Deneș Ioan prezent _Senatului, asistat de domnii senatori Ion Rotaru și Alexandru_ Dincă Mărinică prezent _Pereș, secretari ai Senatului._ Dobra Dorin Mircea prezent **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:** Dobrițoiu Corneliu prezent Bună ziua! Donțu Ovidiu Liviu prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Stimați colegi, ar trebui să începem sesiunea de lucru, dar Dumitrescu Florinel prezent am să-l rog înainte pe domnul secretar Ion Rotaru să facă Dumitrescu Iulian absent Durbacă Eugen prezent Domnule secretar, vă rog. Duruț Aurel prezent **Domnul Ion Rotaru:** Ehegartner Petru prezent Federovici Doina Elena prezentă Bună ziua, stimați colegi! Fifor Mihai Viorel prezent Începem apelul nominal. Filip Petru prezent Agrigoroaei Ionel prezent Firea Gabriela prezentă Andronescu Ecaterina absentă Florian Daniel Cristian absent Anghel Adrian prezent Flutur Gheorghe prezent Anghel Cristiana Irina prezentă Frătean Petru Alexandru prezent Antonescu George Crin Laurențiu prezent Geoană Mircea Dan absent Arcaș Viorel absent Ghilea Găvrilă absent Ardelean Ben Oni prezent Ghișe Ioan prezent Ariton Ion prezent Grapă Sebastian prezent Atanasiu Teodor prezent Grigoraș Viorel absent Badea Leonardo prezent Hașotti Puiu prezent Badea Viorel Riceard delegație Ichim Paul prezent Banias Mircea Marius prezent Igaș Traian Constantin prezent Barbu Daniel Constantin prezent Iliescu Lucian prezent Barbu Tudor prezent Ilieșiu Sorin prezent Bădălău Niculae absent Ioniță Dan Aurel prezent Bălu Marius prezent Iovescu Ioan prezent Belacurencu Trifon învoire Isăilă Marius Ovidiu prezent Bereanu Neculai prezent Jipa Florina Ruxandra prezentă Biró Rozalia Ibolya absentă Klárik László Attila prezent Blaga Vasile prezent László Attila prezent Boagiu Anca Daniela absentă Lazăr Sorin Constantin prezent Boboc Cătălin prezent Luchian Dragoș prezent Bodea Cristian Petru prezent Luchian Ion prezent Bodog Florian Dorel prezent Marian Dan Mihai absent Boeriu Valeriu Victor prezent Marian Valer prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Marin Nicolae prezent Bujor Dumitru Marcel prezent Markó Béla absent Bumbu Octavian Liviu prezent Mazăre Alexandru absent Burlea Marin absent Mihai Alfred Laurențiu Antonio absent Butnaru Florinel prezent Mihai Cristian Dănuț absent Butunoi Ionel Daniel prezent Mihai Neagu delegație
Nu în ultimul rând, ar trebui să se evalueze modul de implementare a Legii educației naționale și organizarea sistemului de învățământ, astfel încât copiii și tinerii cu autism să beneficieze de educație, cu sprijin specializat, individualizat și adecvat în învățământul de masă.
Vă mulțumesc.
Cu deosebită stimă, Biró Rozalia.
– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2014 privind reglementarea unor măsuri fiscalbugetare;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora – procedură de urgență;
– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, precum și pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare;
– Lege pentru completarea art. 84 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative și a art. 23 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat; – Lege pentru modificarea art. 35 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști.
Termenul pentru sesizare este de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgență, și de cinci zile, pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii – astăzi, 1 aprilie 2015.
Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului de astăzi, 1 aprilie 2015.
Din anul 2000, autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor nedreptățiți și uciși cu o cruzime fără margini, vinovați că s-au născut români.
Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României a organizat anul trecut în Sala mare a Bibliotecii Municipale „Tudor Flondor” din Rădăuți, județul Suceava, o ședință comemorativă cu ocazia Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrului de la Fântâna Albă.
Și, astăzi, o delegație a Comisiei românilor de pretutindeni se află la Fântâna Albă, în Ucraina, pentru a participa la slujba de comemorare a miilor de români uciși acolo pe data de 1 aprilie 1941.
Deoarece acest genocid este abandonat în tăcere, uitare și nepăsare, astăzi, când evocăm acest Katyn românesc, să le dedicăm un gând de pioasă recunoștință celor care s-au jertfit pentru demnitatea neamului românesc.
V-aș ruga să ținem un minut de reculegere.
De aceea, aș vrea să nu mai aud, măcar la parlamentari, ideea că votul nostru se raportează la blocarea sau neblocarea justiției. Nu aceasta este chestiunea în discuție și ideea că se înfăptuiește sau nu se înfăptuiește justiția, prin intermediul Parlamentului, nu are cum să ne exonereze de răspunderea votului. Este o condiție prevăzută de lege, este o cerință impusă de Constituția României. De aceea, votul nostru nu este unul exonerat de răspundere.
Și aș vrea să fac apel la această chestiune, ca să înțelegem că, altfel, ne-am transforma într-un ghișeu de primit și eliberat documente.
Din acest punct de vedere, votul, indiferent cum îl dați, este necesar a fi explicat. Ați văzut, probabil, dezbateri în spațiul public în legătură cu o propunere legislativă, iarăși în baza unui text al Constituției. N-am să mă sperii și n-am să renunț la această chestiune.
Faptul însă că se pune în discuție dreptul unui parlamentar de a face o propunere, faptul că se pune în discuție obligația noastră de a da un anumit vot, faptul că se pune în discuție că separația puterilor în stat înseamnă că nu avem dreptul de a ne spune punctul de vedere, dar avem dreptul de a fi călcați sau alții au dreptul de a ne călca în picioare înseamnă subminarea gravă a democrației și a statului de drept în România.
Cine crede că Parlamentul nu este o instituție fundamentală, constituțională, a statului de drept din România, o cerință fundamentală a democrației, din punctul meu de vedere, nu are ce căuta în această sală. Și să știți că, din punctul meu de vedere, Constituția României trebuie înțeleasă și respectată integral, inclusiv acel articol care spune că orice mandat imperativ este nul.
Cu aceasta, am încheiat, domnule președinte.
## PAUZĂ