Dumitru Oprea

## **Domnul Dumitru Oprea:**

La nivel național și internațional, sunt semnale de alarmă privind epuizarea resurselor planetei, schimbările climatice sau escaladarea tensiunilor și conflictelor politice,

interconfesionale sau etnice, iar implicarea constructivă a oamenilor în acest exercițiu democratic se dovedește esențială atât pentru asigurarea adaptării și legitimității deciziilor și construcțiilor politice, cât și pentru responsabilizarea decidenților politici.

Pe de altă parte, această mobilizare democratică are și un revers. Sunt tot mai multe semnale privind măsurile restrictive adoptate de diferite țări, prin care se limitează capacitatea de inițiativă și de reacție a activiștilor și organizațiilor societății civile, diminuându-se radical sursele de finanțare și spațiul lor de acțiune. Din fericire, astfel de măsuri antidemocratice pot fi sancționate imediat, ca urmare a noilor tehnologii și a rețelelor de socializare, care, treptat, golesc de sens cuvântul „departe”, iar simplii spectatori pot deveni actori ai unor evenimente care pot influența cursul istoriei. Din păcate, există și situații când astfel de instrumente ajung în mâinile unor fanatici, generează adevărate tragedii, pe care le știm cu toții și le vedem chiar și zilele acestea.

Și, nu în ultimul rând, să nu uităm că societatea civilă internațională s-a implicat în definirea reperelor de acțiune globală, în orizontul anului 2030, asumându-și, în același timp, un rol important în atingerea obiectivelor agreate de statele lumii.

În acest context, Comitetul director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare are misiunea de a promova semnificația zilei de 15 septembrie, dedicată de Uniunea Interparlamentară „democrației și participării publice”, în concordanță cu Declarația adoptată la Conferința mondială a președinților de parlamente, de la New York, din care, printre altele, se desprinde următoarea idee: „Participarea cetățenilor la viața politică și la procesele decizionale este un drept și este fundamentală pentru dezvoltare. Atunci când populațiile sunt excluse sau nu au posibilitatea să se exprime, bunăstarea lor are de suferit, iar democrația lasă de dorit.”

Nu este momentul și nici timpul necesar pentru evaluarea societății civile românești, dar trebuie evidențiate cel puțin eforturile și meritele incontestabile pe care le-a avut în consolidarea democrației noastre, pe măsură ce ea însăși a înregistrat un proces de maturizare din perspectiva organizării și a modalităților de acțiune. Cu certitudine, întoarcerea României în Europa democrațiilor și a statelor de drept a stimulat participarea societății civile la viața cetății și i-a conferit liberul acces la modelele de bune practici din țările cu tradiție democratică, modele pe care le-a adaptat contextului nostru politic, social și cultural.

În același timp, merită menționat și faptul că Parlamentul României a făcut destul de multe demersuri pentru creșterea transparenței și deschiderea către societatea civilă. Astfel, prin modificările regulamentelor celor două Camere și o mai mare disponibilitate a administrației parlamentare, societatea civilă are acces, în timp real, la ședințele din plen, respectiv din Senat și Camera Deputaților, la numeroase informații care privesc parlamentarii și activitățile parlamentare. De asemenea, acum sunt mult mai facile procedura de transmitere a petițiilor către Parlament, implicarea în activitățile de legiferare, expunerea punctelor de vedere, asistarea la dezbaterile din plen.