Stenogramă plen

Nu respect față de cititor, ci față de Ziua internațională a democrației. Poate că excesul de democrație, uneori, reprezintă o piedică în ascultarea mesajului.

Îi rog pe lideri și pe ceilalți colegi să ia loc în bancă. Vă rog tare mult.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

La nivel național și internațional, sunt semnale de alarmă privind epuizarea resurselor planetei, schimbările climatice sau escaladarea tensiunilor și conflictelor politice,

interconfesionale sau etnice, iar implicarea constructivă a oamenilor în acest exercițiu democratic se dovedește esențială atât pentru asigurarea adaptării și legitimității deciziilor și construcțiilor politice, cât și pentru responsabilizarea decidenților politici.

Pe de altă parte, această mobilizare democratică are și un revers. Sunt tot mai multe semnale privind măsurile restrictive adoptate de diferite țări, prin care se limitează capacitatea de inițiativă și de reacție a activiștilor și organizațiilor societății civile, diminuându-se radical sursele de finanțare și spațiul lor de acțiune. Din fericire, astfel de măsuri antidemocratice pot fi sancționate imediat, ca urmare a noilor tehnologii și a rețelelor de socializare, care, treptat, golesc de sens cuvântul „departe”, iar simplii spectatori pot deveni actori ai unor evenimente care pot influența cursul istoriei. Din păcate, există și situații când astfel de instrumente ajung în mâinile unor fanatici, generează adevărate tragedii, pe care le știm cu toții și le vedem chiar și zilele acestea.

Și, nu în ultimul rând, să nu uităm că societatea civilă internațională s-a implicat în definirea reperelor de acțiune globală, în orizontul anului 2030, asumându-și, în același timp, un rol important în atingerea obiectivelor agreate de statele lumii.

În acest context, Comitetul director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare are misiunea de a promova semnificația zilei de 15 septembrie, dedicată de Uniunea Interparlamentară „democrației și participării publice”, în concordanță cu Declarația adoptată la Conferința mondială a președinților de parlamente, de la New York, din care, printre altele, se desprinde următoarea idee: „Participarea cetățenilor la viața politică și la procesele decizionale este un drept și este fundamentală pentru dezvoltare. Atunci când populațiile sunt excluse sau nu au posibilitatea să se exprime, bunăstarea lor are de suferit, iar democrația lasă de dorit.”

Nu este momentul și nici timpul necesar pentru evaluarea societății civile românești, dar trebuie evidențiate cel puțin eforturile și meritele incontestabile pe care le-a avut în consolidarea democrației noastre, pe măsură ce ea însăși a înregistrat un proces de maturizare din perspectiva organizării și a modalităților de acțiune. Cu certitudine, întoarcerea României în Europa democrațiilor și a statelor de drept a stimulat participarea societății civile la viața cetății și i-a conferit liberul acces la modelele de bune practici din țările cu tradiție democratică, modele pe care le-a adaptat contextului nostru politic, social și cultural.

În același timp, merită menționat și faptul că Parlamentul României a făcut destul de multe demersuri pentru creșterea transparenței și deschiderea către societatea civilă. Astfel, prin modificările regulamentelor celor două Camere și o mai mare disponibilitate a administrației parlamentare, societatea civilă are acces, în timp real, la ședințele din plen, respectiv din Senat și Camera Deputaților, la numeroase informații care privesc parlamentarii și activitățile parlamentare. De asemenea, acum sunt mult mai facile procedura de transmitere a petițiilor către Parlament, implicarea în activitățile de legiferare, expunerea punctelor de vedere, asistarea la dezbaterile din plen.

Însă considerăm că un astfel de moment este și o invitație la reflecție atât pentru instituțiile statului, cât și pentru societatea civilă. Primele trebuie să își asume responsabilitatea pentru încurajarea implicării cetățenilor în procesele decizionale, inclusiv diversificarea modalităților de interacțiune și de atragere a categoriilor prea puțin prezente în acest spațiu de dialog. În privința societății civile, ea nu are voie să aleagă supraviețuirea cameleonică și să împrumute o culoare politică sau alta. O societate civilă care trage semnalul de alarmă și se opune unor strategii sau proiecte care afectează negativ cetățenii trebuie să fie pregătită să acționeze în direcția bună, fără să fie acuzată de legături sau interese transpartinice. Societatea civilă trebuie să aibă verticalitatea necesară pentru împlinirea menirii ei de garant al unei democrații sănătoase.

De fapt, am putea parafraza spunând că în spatele unei democrații puternice stă, de fapt, o societate civilă puternică.

Acestea sunt motivele pentru care astăzi, în Ziua internațională a democrației, mi-a revenit onoranta misiune de a mă adresa deopotrivă dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi și invitați, dar și societății civile.

Pentru asta, vă mulțumim.

Mulțumesc tare mult, domnule senator, membru al Biroului executiv al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

Declarația dumneavoastră cuprinde și sensul, și simbolul pe care noi toți, doamne și domni senatori, le vedem în această zi specială, dedicată democrației.

Domnule senator Șerban Mihăilescu, vă rog.

Stimați colegi,

Îmi pare rău că am ratat momentul înainte de discursul domnului senator Oprea, dar totuși consider că se impune un moment de reculegere în favoarea senatorului Vadim Tudor. A fost senator, vicepreședinte al Senatului, candidat la Președinție, așa că vă rugăm să păstrăm un moment de reculegere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi, un moment..., un minut de reculegere pentru fostul nostru coleg.

Vă mulțumim.

## Mulțumim.

Vă rog să luați loc.

Există din partea liderilor grupurilor parlamentare – vă rog, poftiți – comunicări de făcut pentru plenul Senatului?

Domnul senator Popa, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Trebuie să anunț două modificări la comisiile permanente. Din partea Grupului PNL, îl retragem pe domnul senator Dorin Dobra din Comisia pentru cultură. Și cealaltă modificare: domnul senator Mihai Cristian Dănuț va activa în Comisia pentru învățământ, în calitate de vicepreședinte al acestei comisii – mulțumesc –, urmând ca retragerea din această comisie să fie anunțată de colegul de la Grupul ALDE.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră numai înlocuirea din comisii, care este de competența plenului. Funcțiile respective sunt stabilite ca urmare a negocierii.

Vă rog, supun aprobării dumneavoastră modificările solicitate de liderul PNL.

##

Vă rog. Tot la organizatorice, da?

Vă rog, domnule senator.

Domnule senator Nasta Nicolae, vă rog.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Propunerea Grupului liberal-conservator pentru Comisia de cultură este domnul senator Varujan Vosganian.

De asemenea, Grupul liberal-conservator îl retrage pe domnul senator Daniel Barbu de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea făcută de liderul Grupului ALDE.

Din partea Grupului PSD, viceliderul acestuia, domnul senator Coca Laurențiu.

Tot la organizatorice, da? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Către Biroul permanent al Senatului României

Vă informăm că, în ședința din data de 8.09.2015, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a modificat componența biroului grupului pentru sesiunea septembrie–decembrie 2015, astfel: vicelider, doamna senator Federovici Doina Elena.

Și mai am un anunț.

În conformitate cu art. 47 și art. 50 alin. (1) din Regulamentul Senatului, vă adresăm rugămintea de a aproba următoarea modificare în componența Comisiei pentru afaceri europene, înlocuirea domnului senator Rogojan Mihai Ciprian cu domnul senator Grapă Sebastian. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Supun aprobării dumneavoastră cele două modificări solicitate de viceliderul Grupului PSD.

Intrăm în punctul 3 al ordinii de zi, dezbaterea moțiunii simple cu titlul „Transporturile sub guvernarea PSD sau drumurile care nu duc nicăieri”, inițiată de un număr de 44 de senatori, conform art. 153 alin. (2) și (3) din regulament.

Înainte de începerea prezentării moțiunii, întreb dacă există semnatari, din cei 44, care doresc să-și retragă semnătura.

Nu există.

Constat că sunt îndeplinite toate condițiile legale de procedură și îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Iulian Dumitrescu, pentru a prezenta moțiunea simplă.

Domnule senator, microfonul central, aveți cuvântul.

## **Domnul Iulian Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,

Suntem conștienți de faptul că domeniul transporturilor nu este unul ușor de gestionat, mai ales dacă nu ai pregătirea și experiența necesare.

Din păcate, Partidul Social Democrat este total dezinteresat de infrastructura din țara noastră.

După ce a plimbat Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România după bunul-plac al premierului Ponta și al partenerului său de afaceri, Dan Șova, și a schimbat trei miniștri în 18 luni, guvernarea PSD a reușit performanța să blocheze toate proiectele de infrastructură și să piardă 3 miliarde de euro din banii europeni. Guvernul Ponta nu a inaugurat nici măcar un kilometru de autostradă începută de la zero. Lucrările la toți cei 293 de kilometri cu care se laudă Victor Ponta au fost demarate înainte ca acesta să fie premier.

## Stimați colegi,

Suntem deja în luna septembrie 2015, iar kilometrii de autostradă promiși continuă să fie un fel de fata morgana pentru cetățenii României. Mai mult, este interesant de văzut de unde va scoate Guvernul PSD bani pentru cei 1.300 de kilometri de autostradă promiși în Masterplanul general de transport, masterplan deja avizat de Comisia Europeană.

Domnule ministru,

Este o mare diferență între a construi și a inaugura. Or, având în vedere că în ultimii ani ați fost la guvernare, presupunem că este deja destul de greu să mai găsiți autostrăzi construite de alții pentru a le inaugura cu surle și trâmbițe.

## Stimați colegi,

Valoarea totală a proiectelor identificate în masterplan este de 45 de miliarde de euro, aceștia acoperind proiecte de investiții în infrastructura de transport a României pentru sectoarele de transport rutier, feroviar, aerian, naval și multimodal.

Nu avem nicio certitudine însă că aceste fonduri vor fi disponibile, atâta timp cât ele sunt condiționate de aprobarea de către Comisia Europeană a unei derogări la deficitul bugetar, în baza unui plan de reforme structurale transmis de România. Deja pentru anul viitor Comisia ne-a respins solicitarea, întrucât Guvernul Ponta nici măcar nu a fost în stare să spună ce reforme vrea să facă.

Pornind de la valoarea și importanța proiectului, este absolut strigător la cer faptul că el este gestionat de fosta consilieră personală și fosta directoare de imagine a ministrului demisionar Ioan Rus. Iată cum o fostă jurnalistă și prezentatoare TV este șeful Biroului de implementare a Masterplanului pentru transporturi. A nu se înțelege greșit: nu faptul că doamna este de profesie jurnalist ne atrage atenția, ci faptul că Domnia Sa nu are nicio pregătire în domeniul transporturilor, dar coordonează specialiști în construcții și gestionează miliarde de euro.

Vorbim de un document extrem de important pentru infrastructura României, fără de care nu vor fi..., nu vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transporturi aferente perioadei 2014–2020.

## Domnule ministru,

Ministerul condus de dumneavoastră și întregul Cabinet Ponta au multe explicații de dat în ceea ce privește infrastructura din România.

Unde sunt cei aproximativ 630 de milioane de euro care au intrat în bugetul de stat, ca urmare a introducerii accizei de 7 cenți/litru?

Domnul Șova ne promitea nici mai mult, nici mai puțin decât 697 de kilometri de autostradă din supraacciză.

În ce au fost investiți acei bani? Este foarte clar că nu în infrastructură.

Lista proiectelor de infrastructură eșuate sub guvernarea Ponta este lungă, însă nici ea nu poate începe decât cu autostrada Orăștie–Sibiu, închisă pentru reparații și în urma apelurilor publice că este periclitată siguranța circulației, la 10 luni după o inaugurare triumfală, înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

De asemenea, la autostrada Sebeș–Turda nici măcar nu s-au dat autorizațiile de construcție, deși contractele sunt semnate de un an de zile. Vorbim aici de aproximativ 440 de milioane de euro!

La Câmpia Turzii–Târgu-Mureș, domnul director general ne-a anunțat că nu ne mai trebuie banii din 2007–2013, ci îi folosim direct pe cei din 2014–2020. Alți 260 de milioane de euro!

La Lugoj–Deva nici acum nu au scos la licitație acele tuneluri cerute prin acordul de mediu. Alți 350 de milioane de euro pierduți!

Pe calea ferată doar un proiect va fi terminat la timp, iar pe restul mai pierdem 1 miliard de euro.

În plus, licitații de 1,8 miliarde de euro nu sunt nici acum finalizate și, în plină procedură, CFR încalcă angajamentele față de Comisia Europeană și mută departamentul pentru licitațiile proiectelor cu fonduri europene.

Ceea ce este și mai grav este faptul că mai mulți angajați ai CNADNR, care au avut curajul să atragă atenția asupra nenumăratelor nereguli din cadrul instituției, au fost suspendați din funcție sau trimiși în fața comisiilor de disciplină.

Stimați colegi,

Indolența Guvernului Ponta a dus la stagnarea proiectelor de modernizare a infrastructurii din România. Schimbările atât de dese ale miniștrilor transporturilor demonstrează lipsa totală de responsabilitate a Partidului Social Democrat în ceea ce privește un domeniu esențial pentru dezvoltarea României.

Dar ce mai rămâne de spus dacă până și un reprezentant al Cabinetului Ponta și-a exprimat dezamăgirea față de realizările – inexistente, de altfel – ale Ministerului Transporturilor?!

Dar să vedem exact ce a declarat domnul Eugen Teodorovici: „Transportul este sectorul care, din păcate, ne dezamăgește în continuare. Cel puțin pe mine personal, care și cunosc foarte bine acest sector, pot să vă spun că mă dezamăgește, din păcate, an de an. Pe de o parte, pentru că nu cheltuiește banii care îi sunt alocați, pentru că, știm foarte bine, de cheltuirea acestor bani pe acest sector se leagă, într-un fel sau altul, dezvoltarea întregii economii. Deci, pe de o parte, nu cheltuiește banii, pe de altă parte, mai vin și solicită bani suplimentari.

Vreau să văd la zi, pe fiecare proiect în parte, dovada că voi cheltuiți acești bani până la final de octombrie, când va avea loc o a doua rectificare a acestui buget! Altfel, nu alocam suplimentar ca să creștem artificial deficitul. Pentru că, altfel, ce înseamnă asta? Dacă eu dau mai departe la transporturi înseamnă că domenii precum sănătatea, educația, investiții sunt văduvite, pentru că trebuie să dau într-o parte unde, de fapt, nu se cheltuiesc banii.”

Același domn Teodorovici a subliniat și lipsa de profesionalism a colegilor săi de la Ministerul Transporturilor _:_ „Ei merg pe baza unei abordări destul de, să spunem, lipsite de profesionalism. Eu știu așa: când ai un contract de achiziție publică pe un proiect de investiție – în cazul lor, o autostradă –, trebuie să știi foarte clar, lună de lună, ce se lucrează, care este previziunea de plăți a acelei firme de construcții, s-o analizez și prin prisma mea. Adică ăla poate să ceară, nu știu, sume foarte mari, dar eu văd exact dacă se justifică o astfel de sumă. Și atunci, în mod responsabil, să cer mai departe la finanțe.”

Nici noi nu puteam spune mai bine. Lipsa de profesionalism pe care PSD o arată la Ministerul Transporturilor, și nu numai, a distrus sistemul de transporturi din România.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Transporturilor în guvernarea PSD pare un sat fără câini. Ministerul Transporturilor nu este condus, iar infrastructura este lăsată de izbeliște.

„Marile proiecte” visate de Victor Ponta și de PSD s-au năruit înainte de a fi demarate.

În ultimii doi ani, Ministerul Transporturilor ne-a arătat că dezvoltarea este, de fapt, subdezvoltare, că modernizarea înseamnă învechire și că drumurile din România nu duc nicăieri.

Moțiunea prezentată astăzi are rolul, înainte de toate, de a trage un semnal de alarmă cu privire la necesitatea unui management responsabil în domeniul transporturilor, în lipsa căruia infrastructura din România riscă să ajungă în pragul colapsului.

Vă solicităm elaborarea urgentă a unui program de măsuri realist și adaptat la necesitățile imediate din domeniul transporturilor, prin care să fie evitată pierderea celor 3 miliarde de euro din fonduri europene și să fie finalizate la timp proiectele.

Totodată, subliniem că toți cei vinovați de situația în care se află infrastructura din România, în frunte cu ministrul, trebuie să plece! Evident, pe autostrăzile „construite” de Cabinetul Ponta.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule senator. Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință că, în legătură cu dezbaterea moțiunii de astăzi, Biroul permanent a hotărât să propună timpul maxim alocat pentru dezbateri, după cum urmează:

– punctul de vedere și răspunsul Guvernului – 30 de minute;

– dezbateri pe grupurile parlamentare – 60 de minute în total;

– PSD, care are 81 de senatori – 28 de minute;

- PNL, 59 de senatori – 21 de minute;

– liberal-conservatori, 12 senatori – 5 minute;

- UDMR, 8 senatori – 4 minute;

– senatori neafiliați – 2 minute.

Sunt observații cu privire la timpii alocați pentru grupurile parlamentare?

Dacă nu sunt, supun aprobării dumneavoastră programul și timpii stabiliți.

Vă mulțumesc.

A fost aprobat.

Îi rog pe reprezentanții grupurilor parlamentare care nu s-au înscris încă pentru cuvânt la secretarii de ședință să se înscrie, pe timpul în care reprezentantul Guvernului, respectiv ministrul de specialitate, are cuvântul pentru a prezenta poziția Guvernului față de moțiune.

Domnule ministru, microfonul central.

Vă rog, poftiți.

Asta este soarta unor miniștri care au moțiuni.

## **Domnul Iulian Ghiocel Matache** – _ministrul_

_transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință al Senatului. Doamnelor și domnilor senatori,

Am venit în fața dumneavoastră să răspundem în mod serios moțiunii formulate de Grupul PNL.

Pentru aceasta, vă voi prezenta stadiul proiectelor la care lucrăm, chiar dacă această moțiune ni se pare lipsită de seriozitate, pentru că sunt invocate persoane, nu idei, principii sau proiecte.

O să vă rog să țineți microfoanele un pic mai aproape, pentru că, oricât s-ar concentra colegii noștri, trebuie să vă audă totuși.

Mulțumesc.

În deschiderea moțiunii vorbiți despre pregătirea și experiența necesare celor care gestionează domeniul transporturilor. Suntem de acord cu dumneavoastră că, pentru acest important domeniu, este nevoie de specialiști, oameni bine pregătiți, care să ducă la bun sfârșit anumite proiecte, dar nu am dori să deschidem lista miniștrilor din partidele dumneavoastră care au fost doar în trecere pe la Ministerul Transporturilor, pentru că asta ar însemna să vă acuzăm de ipocrizie.

Este clar că într-o perioadă scurtă nu poți demonstra calități profesionale și manageriale, mai ales atunci când nu dispui de acestea și atunci este mult mai ușor să te manifești politic, criticând și chiar atacând, de cele mai multe ori nejustificat și nefondat, proiecte și inițiative importante pentru dezvoltarea economică a țării.

Și aici vreau să vă dau un exemplu elocvent: tronsonul 3 al autostrăzii Sibiu–Orăștie este început încă de pe vremea altei coaliții de guvernare. Problemele de care ne lovim astăzi în construcția acestei autostrăzi și de care suntem făcuți răspunzători doar noi, actuala guvernare, își au originea, de fapt, tocmai în perioada acelei guvernări, în anul 2011. Atunci s-a făcut studiul de fezabilitate, atunci s-a stabilit stadiul autostrăzii, atunci au început lucrările.

Este un proiect pe care l-am preluat și încercăm să găsim soluțiile cele mai bune pentru finalizarea lui. Ne asumăm riscurile unor posibile greșeli și încercăm să găsim soluțiile cele mai bune pentru finalizarea lui... Scuzați-mă! Ne asumăm riscurile unor posibile greșeli și încercăm ca ele să fie din ce în ce mai mici și mai puține, dar considerăm că, în astfel de situații, toți cei implicați trebuie să aibă tăria să-și recunoască propriile greșeli.

Este o chestiune de onoare și demnitate politică.

În acest moment, vreau să vă aduc la cunoștință, legat de acest proiect, că Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a solicitat expertize tehnice de specialitate independente unor specialiști de renume pentru a stabili cauza fisurilor apărute.

Așa cum în permanență am informat opinia publică cu privire la demersurile pe care le-a făcut Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România în această privință, preiau informația oferită de către companie în comunicatele de presă: „CNADNR – SA s-a sesizat cu privire la defectele constatate și pentru cele majore a contractat servicii de realizare a unor expertize tehnice, în baza cărora se vor stabili cauzele degradărilor și care vor recomanda soluțiile tehnice necesare a fi executate de către antreprenor pentru remedierea degradărilor apărute.

Raportul tehnic preliminar prezentat de către experții tehnici independenți prezintă următoarele cauze preliminare ale degradărilor constatate: zona km 59 + 959 – 59 + 950 (ebulment): se poate aprecia pe baza datelor din teren că degradările semnalate în această zonă, deși superficiale, sunt cauzate de natura argiloasă și starea de consistență redusă, respectiv capacitatea portantă a terenului de fundare...”

Menționăm că antreprenorul are responsabilitatea deplină pentru remedierea defectelor apărute atât în perioada de execuție a lucrărilor, cât și în perioada de garanție pe durata de patru ani. Astfel, lucrările de remediere vor fi executate pe riscul și cheltuiala antreprenorului.

Înainte de a-mi continua expunerea și de a vorbi despre masterplan, dați-mi voie să deschid o scurtă paranteză, cu riscul de a mă abate de la promisiunea pe care am făcut-o la începutul acestei intervenții, aceea de a nu face referire la persoane. Voi face referire la cazul angajaților CNADR. Consider că, înainte de a difuza informațiile presei, ar fi trebuit să mi le aducă la cunoștință mie, să pot cerceta, analiza și rezolva problemele. În acest sens, demersul ministerului pe care-l conduc a fost acela de a trimite Corpul de control pentru a verifica veridicitatea informațiilor.

Consider că acest scandal mediatic nu a avut ca scop rezolvarea posibilelor probleme sesizate. Pentru aceasta nu există decât o singură cale, aceea a respectării legii și a implicării organelor abilitate.

Închei aici această paranteză și revin la proiectul principal al ministerului pe care-l conduc, acela al Masterplanului general de transport.

Masterplanul general de transport reprezintă un document strategic de dezvoltare a infrastructurii de transport pentru sectorul rutier, feroviar, naval, aerian și multimodal în acord cu nevoile de dezvoltare ale țării, obiectivele de dezvoltare ale Uniunii Europene, precum și cu obiectivele de dezvoltare economică ale regiunilor.

În contextul elaborării Masterplanului general de transport, România are un plan de dezvoltare a infrastructurii comprehensiv și bine fundamentat pentru toate modurile principale de transport, pentru perioada de programare 2014–2030. Odată cu aprobarea și semnarea de către Comisia Europeană a Programului Operațional Infrastructură Mare, care nu ar fi fost semnat dacă România nu respecta condiționalitatea existenței unui masterplan agreat de Comisie, Ministerul Transporturilor, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Finanțelor Publice, a demarat procesul de implementare a proiectelor aferente perioadei de finanțare 2014–2020.

Valoarea proiectelor de infrastructură de transport a fost stabilită pe baza unor standarde de cost fundamentate în funcție de valoarea proiectelor de infrastructură deja implementate sau pe baza comparațiilor cu alte proiecte similare implementate în țările membre ale Uniunii Europene.

Fiecare proiect se bazează pe un mix de surse de finanțare, care va include finanțare din fonduri structurale, cofinanțare buget de stat și împrumuturi publice, după activarea clauzei de reformă structurală.

Am subliniat importanța masterplanului pentru că, dacă aceasta este o lecție pe care timpul ne-a dat-o, această lecție este cea a întârzierii sau chiar a pierderii unor proiecte doar din orgoliul de a nu continua un proiect al unei alte guvernări. Și iarăși mă opresc și exemplific cu două proiecte: Sibiu–Pitești și Comarnic–Brașov, proiecte importante pe care cetățenii acestei țări, și nu numai, le așteaptă de prea multă vreme și pe care noi, politicienii, din diverse motive, nu le-am dus la bun sfârșit. Acum, aceste două proiecte sunt în masterplan.

Vă cer tuturor, indiferent de culoarea politică, să respectați masterplanul, pentru că el este construit pe baze economicofinanciare-științifice, dezbătut pe larg cu societatea civilă, dar și acceptat de către Comisia Europeană.

Am fost neplăcut surprins de declarația unui politician, care spunea că abia așteaptă să se schimbe guvernarea ca să poată solicita modificarea masterplanului. Cu toții cred că suntem de acord că avem nevoie de și mai multe drumuri și autostrăzi, dar cred că cel mai important este să finalizăm ceea ce am început, pentru că, altfel, vom pierde proiecte, vom pierde finanțări, ne vom uita mereu cu jind la realizările altora.

Ați menționat proiectele de cale ferată care nu vor fi terminate la timp. Proiectele europene se desfășoară, prin natura lor, pe termen lung, fiind aferente instrumentului financiar POS-T, programat inițial între 2007 și 2014, perioadă din care provin și majoritatea întârzierilor. Acest lucru a condus și la o absorbție slabă a fondurilor în perioada menționată.

Activitatea de investiții din fondurile europene și Departamentul pentru achiziții sunt organizate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și recomandările Comisiei Europene.

Licitația pe tronsonul Gurasada–Simeria, de 1,8 miliarde de euro, este gestionată, conform prevederilor, de o comisie independentă, care nu poate reduce durata etapelor de licitație sub termenele prevăzute de lege.

Dacă tot vorbim de sumele din POS-T, de bani europeni, dați-mi voie să vă prezint evoluția pe ani a gradului de absorbție pentru perioada 2007–2014.

În perioada 2007–2012 absorbția a fost de doar 6,48%. La sfârșitul anului 2013 înregistram o absorbție de 32,24%. La sfârșitul anului 2014 absorbția a fost de 58,47%. Pentru anul 2015 estimăm o absorbție de 73,51%.

Pentru perioada de programare 2007–2013 absorbția anuală a crescut exponențial, pe baza lecțiilor învățate de la an la an, ceea ce creează premisele ca trendul crescător de absorbție remarcat în ultimii doi ani să se păstreze și în viitoarea perioadă de programare, Programul Operațional Infrastructură Mare. Mecanismele și activitățile care au un rol important în procesul de absorbție au fost îmbunătățite, astfel încât pentru perioada următoare de programare să se asigure implementarea întregului pachet de proiecte identificat prin Masterplanul general de transport. Proiectele ce se vor implementa în POIM în perioada 2014–2020 sunt în faza de pregătire, reprezentată de stabilirea caracteristicilor tehnico-economice și realizarea studiilor de fezabilitate, etapă în care absorbția de fonduri europene este relativ redusă. Pentru un proiect rutier sau feroviar, ciclul de implementare este reprezentat de unul-doi ani – pregătirea proiectului și trei-patru ani – perioada de execuție de lucrări. Astfel, perioada maximă de absorbție a fondurilor europene este pentru următoarea etapă de implementare..., va fi în perioada 2018–2019.

Din cei 1.219 kilometri de autostradă prevăzuți a fi implementați până în anul 2030, până în anul 2020, sunt prevăzuți a fi construiți aproximativ 251 de kilometri finanțați din Fondul de coeziune, la care se adaugă 470 de kilometri finanțați din Fondul european de dezvoltare regională, ceea ce reprezintă un total de 721 de kilometri. La aceștia se adaugă proiecte fazate de autostradă în lungime de 224 de kilometri.

Până la sfârșitul anului 2020 ar urma să se finalizeze următoarele proiecte de autostradă, în lungime de 946 de kilometri: Pitești–Sibiu, Târgu Neamț–Iași–Ungheni, Comarnic–Brașov, Sibiu–Brașov, Suplacu de Barcău–Borș, cu ramură spre Oradea, Nădășelu–Suplacu de Barcău, Pitești–Craiova, Sebeș–Turda, Lugoj–Deva, loturile 2, 3 și 4, care este proiect fazat, Câmpia Turzii–Târgu-Mureș, proiect fazat, Timișoara–Lugoj, lotul 2, proiect fazat.

Toată lumea este interesată doar de autostrăzi. Eu cred totuși că nu ar trebui să uităm drumurile naționale de care ne folosim zi de zi până la finalizarea unei rețele de autostrăzi europene. Această guvernare a acordat o importanță deosebită drumurilor naționale, reabilitând peste 1.000 de kilometri de drumuri, procesul continuând și în perioada următoare fiind în execuție peste 1.200 de kilometri.

Cei care circulă pe DN 56, DN 66, DN 76, DN 73, DN 18, pe DN 2D și alte drumuri știu deja acest lucru.

Să nu uităm variantele de ocolire a orașelor, pentru care astăzi avem în lucru 246 de kilometri. Cea mai importantă este Centura Bucureștiului. Pentru partea de sud a acesteia avem în vedere reactualizarea studiului de fezabilitate, care să permită finanțarea din fondurile europene a acestui important obiectiv în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, având ca țintă începerea lucrărilor în anul viitor.

Valoarea totală a proiectelor identificate în Masterplanul general de transport este de 43,5 miliarde de euro. Implementarea acestor proiecte depinde într-adevăr de activarea clauzei de reformă structurală. Astfel, Masterplanul general de transport are la bază două scenarii:

a) scenariul cu surse de finanțare din sursele de finanțare și cofinațare de la bugetul de stat;

Scenariul b, cu surse de finanțare din fonduri structurale, împrumuturi din activarea clauzei de reformă structurală și surse de finanțare din bugetul de stat.

Astfel, cu activarea clauzei de reformă structurală se poate realiza întreg portofoliul de proiecte identificat prin Masterplanul general de transport, în valoare de 43,5 miliarde de euro. În eventualitatea în care clauza de reformă structurală nu se poate activa, va fi realizat un portofoliu restrâns de proiecte în valoare de 38,2 miliarde de euro, ambele ținte fiind în anul 2030.

Nu putem trage astăzi o concluzie cu privire la bugetul anului viitor, atâta timp cât el nu a fost luat în discuție la nivelul Guvernului, cu reprezentanții Comisiei Europene sau reprezentanții Fondului Internațional.

## Doamnelor și domnilor,

Ați sesizat, de asemenea, câteva probleme pe care noi le cunoaștem și, mai ales, suntem în plin proces de soluționare a lor. După cum bine știți, o autostradă nu se construiește de pe o zi pe alta și, chiar dacă ne programăm un calendar foarte strict, complexitatea activităților pe care le presupune un asemenea proiect amplu determină unele întârzieri.

Toată lumea așteaptă de la noi să respectăm termenele asumate, dar vreau să vă dau câteva exemple: Sebeș–Turda. După emiterea ordinului de începere a contractelor, în anul 2014, în scopul obținerii autorizațiilor de construire, antreprenorul trebuia să finalizeze proiectarea lucrărilor în patru luni, conform contractului. Modificările survenite față de studiul de fezabilitate, ca urmare a finalizării proiectării, au condus la necesitatea revizuirii acordului de mediu. Procedurile legale armonizate cu legislația europeană au termene lungi, necesare analizării documentațiilor și, ulterior, emiterii avizelor și acordurilor. Astfel, o procedură de revizuire a acordului de mediu poate dura între două și șase luni. De asemenea, ca urmare a finalizării proiectării, apare necesitatea unor exproprieri suplimentare, care conduce la întârzierea emiterii unei autorizații de construire.

În cazul acestei autostrăzi, aș vrea să vă spun că pentru loturile 2 și 4 autorizațiile de construire sunt emise, există front de lucru pentru constructori, iar pentru loturile 1 și 3 autorizațiile de construcție vor fi emise în noiembrie, după primirea acordurilor de mediu.

Dacă vorbim de autostrada Câmpia Turzii–Ogra–TârguMureș, nu înțeleg acuzațiile dumneavoastră, atâta vreme cât niciodată absorbția celor 260 de milioane de euro nu a fost prevăzută a se realiza în cadrul Programului Operațional Sectorial de Transport 2007–2013. În acest program erau

prevăzuți doar 25 de milioane de euro, iar aceștia nu au fi putut fi cheltuiți, deoarece ne-am confruntat în ceea ce privește exproprierea terenurilor cu lipsa documentelor de proprietate și identificarea greoaie a proprietarilor, din cauza inexistenței planurilor parcelare, a suprapunerilor de proprietari pe aceleași terenuri și a altor asemenea cauze.

În ceea ce privește ecoductele necesare a fi realizate pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj–Deva, pentru respectarea prevederilor acordului de mediu, aș vrea să fac următoarele precizări. Pentru a putea licita lucrările respective, a fost nevoie de realizarea proiectului tehnic pe care antreprenorul general al lucrărilor l-a finalizat în luna iulie 2015. După analizarea de către inginer și specialiștii Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, antreprenorul a implementat toate modificările solicitate la începutul lunii septembrie. După cum vedeți, există un întreg mecanism, destul de greoi, și cu toate că am dorit să încheiem acest proces mai repede, lucrările aferente ecoductelor vor putea fi licitate abia după emiterea acordului de mediu revizuit, având la bază acest proiect tehnic de care am amintit.

Referitor la gradul redus de utilizare a bugetului alocat în anul 2015, vreau să menționez că acesta este comparabil cu cel înregistrat în anii precedenți, în aceeași perioadă de timp. Astfel, pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare în primele 6 luni ale anului 2014 se utilizaseră doar 11% din bugetul alocat acestor proiecte, însă a doua jumătate a anului a condus la utilizarea integrală a prevederilor bugetare anuale. Acest fapt este determinat și de perioada de vară, în care se pot executa cu precădere lucrările de investiție infrastructură pentru care plățile se pot efectua după recepția acestora, cu un decalaj de 3-4 luni. În construcții în infrastructură, vara se muncește, iarna se plătește.

În ceea ce privește acuzele referitoare la rectificarea bugetară negativă în domeniul infrastructurii rutiere, în condițiile în care nu ar fi fost asigurate resursele necesare reparării și întreținerii drumurilor naționale, afirm că bugetul pentru drumuri a rămas intact, ba mai mult, a fost reașezat între titlurile de cheltuieli pentru a asigura întreținerea și repararea drumurilor naționale.

Aș vrea să mă opresc și asupra subiectului legat de acciza pe carburant. Aceasta a făcut posibilă asigurarea prin buget a sumelor necesare derulării tuturor proiectelor de autostrăzi la nivelul necesarului atât în 2014, cât și în 2015. De asemenea, a făcut posibilă demararea unor proiecte noi de autostrăzi, care, altfel, nu ar fi avut finanțare. Spre exemplu, autostrada Suplacu de Barcău–Borș, Gilău–Mihăiești și Nădășelu–Mihăiești.

Doamnelor și domnilor senatori,

Revin și subliniez că, în acest moment, ne aflăm într-o etapă importantă și decisivă pentru dezvoltarea infrastructurii românești: implementarea Masterplanului general de transport, continuarea unor proiecte importante pentru noi toți și începerea altora, atât de solicitate și de așteptate de către cetățenii României. Sperăm să închidem Culoarul IV pe rutier și să circulăm în condiții mult mai bune până la Brașov. De asemenea, atât Moldova, cât și Oltenia să-și îmbunătățească infrastructura rutieră pe măsura nevoilor și solicitărilor.

Dacă, în prezent, reușim să circulăm cu 160 km/oră pe calea ferată doar pe sectorul București–Constanța și chiar dacă nu ne putem compara cu țări ca Japonia și Franța, sperăm ca, în viitor, prin modernizarea Culoarului IV de cale ferată, să depășim limitele de viteză actuale, determinate de lipsa investițiilor.

Suntem o țară binecuvântată de Dumnezeu, avem Dunărea, avem și ieșire la mare. Nu mai avem nave românești, dar vom începe să modernizăm infrastructura portuară, astfel încât să dinamizăm transportul pe apă, care începe să aibă o pondere tot mai mare.

În ceea ce privește transportul aerian, avem o companie care am reușit să o ținem în viață, cu toate că avem unele probleme. Nu este ușor într-o competiție atât de acerbă, cum este cea în domeniul transportului aerian. Sperăm totuși ca, printr-un management competent, TAROM-ul să rămână emblema aviației românești.

Cât despre aeroporturi, cele care sunt patronate de Ministerul Transporturilor sunt într-o continuă dezvoltare, mărturie fiind creșterea traficului de avioane și de pasageri. Am enumerat mai sus proiectele care le vom finaliza până în 2020.

În continuare, vreau să mai spun: nu numai că nu am blocat proiecte de infrastructură, dar știm să facem diferența între a construi și a inaugura. De aceea, voi da câteva exemple de autostrăzi pe care le-am preluat de la un stadiu fizic între 4 și 13%, iar astăzi sunt recepționate și se circulă pe ele: Nădlac–Arad, Lugoj–Deva (lotul 1) și Orăștie–Sibiu.

Nu vă spun asta pentru că vreau să ne batem în kilometri de autostrăzi sau drumuri naționale. Kilometrii începuți de noi este posibil să fie inaugurați în altă guvernare. Important nu este cine va tăia panglica, important este să ducem la bun sfârșit ce am început, important este să reușim să lăsăm la o parte orgoliile și interesele de partid, important este să primeze interesul oamenilor, față de care avem o responsabilitate uriașă.

Nu suntem adversari, suntem români cu toții și consider că, pentru a reuși, trebuie să facem împreună tot ce ne stă în puteri pentru a ne face datoria față de țară. Pentru aceasta, trebuie să ieșim din această logică a rivalității și să învățăm să ne predăm ștafeta, să finalizăm proiectele începute, pentru că, în orice progres, esențială este continuitatea. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Ați epuizat 20 de minute din cele 30 pe care le aveți. E bine că ați păstrat 10 minute, pentru că, sigur, colegii noștri, mai ales cei din opoziție, vor ridica suficient de multe probleme la care va trebui să răspundeți.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Nu avem. Merge totul strună!

Nu se știe. Aveți răbdare. Stimați colegi,

S-au înscris, până în prezent, din partea grupurilor parlamentare, șapte colegi care doresc să ia cuvântul. Îi rog pe toți să se încadreze în marja de timp acordată și stabilită, conform aprobării dumneavoastră, pentru a finaliza discuțiile și cu poziția ministerului, și – cum e firesc, într-un fel – cu un vot.

Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Daniel Butunoi. Vă rog, domnule senator.

Aduc aminte, Grupul PSD are 28 de minute. Încercați să nu le epuizați chiar pe toate. Mai sunt și alți colegi. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Promit să fiu cât mai succint.

Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,

Analizând titlul moțiunii simple – „Transporturile sub guvernarea PSD sau drumurile care nu duc nicăieri” –, aș spune că cineva din PNL lucrează împotriva PNL. Fie vorbim

despre drumurile care duc nicăieri, fie vorbim despre drumurile care nu duc în vreo direcție, în niciun caz „drumurile care nu duc nicăieri”, fapt remarcat deja de o colegă de-a noastră la momentul depunerii acestei moțiuni.

De altfel, întregul text reprezintă o lungă declarație politică, cu pasaje copiate din presă, și nu o moțiune simplă. Conform semnatarilor, principalul scop este de a trage un semnal de alarmă cu privire la necesitatea unui management responsabil în domeniul transporturilor. În final, se solicită elaborarea unui program de măsuri realist și se subliniază – deci nu se solicită – că toți cei vinovați de situația în care se află infrastructura din România, în frunte cu ministrul, trebuie să plece.

Nu are sens să mai spun câte greșeli de gramatică sunt în text, cea mai supărătoare fiind lipsa acordului subiectului cu predicatul. În mod just mă întreb dacă semnatarii moțiunii au citit acest text sau doar au semnat ca primarul.

Lăsând deoparte retorica discursului politic, din calitatea pe care o dețin, aceea de președinte al Comisiei pentru transporturi și energie din Senat, permiteți-mi să fac unele precizări, rugându-i pe colegii de la PNL să acorde atenția cuvenită.

În primul rând, actualul ministru al transporturilor este inginer de profesie și a terminat Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri. Experiența pe care o are în administrația locală și în cea centrală nu dă drept nimănui să afirme că ministrul nu are pregătirea și experiența necesare. Nu dau alte detalii, pentru că fiecare dintre dumneavoastră ar trebui, cu un minim interes, să studieze dacă un minister este condus de un profesionist sau nu. Acest minister are în frunte un profesionist și un bun manager, echipa dumnealui este una dintre cele mai bune, cu oameni experimentați, care lucrează într-un domeniu strategic, de o maximă importanță pentru țară și pentru români.

În al doilea rând, documentul strategic al României – intitulat Masterplanul general de transport al României – este asumat de partidele politice prin membrii în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Documentul a fost prezentat încă din 2014, a fost dezbătut, s-au adus completări, a fost mediatizat. Este, până la urmă, o chestiune de logică, colegii dumneavoastră au agreat documentul, probabil l-au și discutat în interiorul partidului.

Stimați colegi,

În domeniul transporturilor dați-mi dumneavoastră un exemplu de un document de o asemenea importanță strategică care să fi ajuns la un pas de a fi pus în aplicare și care să fi luat naștere în perioada guvernărilor portocalii. Masterplanul nu este al vreunui partid sau al altuia, Masterplanul general de transport este al României. În locul domnului ministru Ioan Rus, în mandatul căruia s-a promovat acest document, putea foarte bine să fie un ministru liberal, dar uite că nu a fost, spre mândria noastră și surprinderea dumneavoastră.

Subliniez: Masterplanul general de transport al României trebuie să-și atingă toate țintele până în 2020, oricine ar veni la acest minister și oricine ar conduce comisiile de specialitate din Parlament.

În al treilea rând, permiteți-mi să vă solicit să realizați un calcul simplu. Dumneavoastră ne propuneți un exercițiu de matematică, cerându-ne să calculăm kilometrii de autostradă pe care Guvernul condus de Victor Ponta îi va construi până în 2020. Cât rezolvăm noi această problemă simplă, calculați și dumneavoastră câți ani ați petrecut la Ministerul Transporturilor în cei 25 de ani de democrație și câți miniștri s-au perindat în toți acești ani. Și, apoi, faceți o comparație cu noi, cu PSD-ul. Vă asigur că nu vă iese vreun rezultat pertinent. Și, dacă e să ne întrecem în câți kilometri de autostradă a făcut fiecare, să spunem lucrurilor pe nume: aproximativ 110 km s-au realizat în perioada 2000–2004, între 250 și 300 km în actuala guvernare, ceea ce înseamnă că, din totalul de kilometri de autostradă, dumneavoastră ați realizat între 100 și 150 km. Ați petrecut acolo mulți ani și nu ați făcut nimic notabil pentru România și pentru români, iar acum veniți în fața noastră fără să vă asumați vreun eșec sau fără să recunoașteți acolo unde ați greșit.

În ultimul rând, trag un semnal de alarmă pentru semnatari. Așa-numitele probleme invocate nu s-au născut în guvernarea PSD. Guvernarea PSD și ministrul actual al transporturilor trebuie să construiască acolo unde dumneavoastră ați dat greș.

Cea mai slabă absorbție a fondurilor europene pe domeniul transporturilor s-a înregistrat în perioada guvernării portocalii, 2007–2012, când gradul de absorbție era de 6,48%. Comparativ, în anul 2015 se estimează – ne spunea un pic mai devreme domnul ministru – un procent de 73,51.

Pentru autostrada Sibiu–Orăștie, totul a plecat din 2011, mă refer la studiul de fezabilitate, traseu și lucrări.

Acciza pe carburant nu a fost invenția PSD-ului. PNL-ul a venit cu această idee. Singura corectură pe care a făcut-o PSD a fost aceea de a folosi cu cap banii respectivi. Astfel, s-au început proiectele pentru noi autostrăzi: Suplacu de Barcău–Borș, Gilău–Mihăiești, Nădășelu–Mihăiești și exemplele ar putea continua.

## Stimați semnatari,

Moțiunea dumneavoastră nu va avea succes pentru că argumentele dumneavoastră lipsesc. Ministerul este condus de PSD de un an și jumătate, timp în care, iată, lucrurile au început să se miște într-o direcție bună, ceea ce pe dumneavoastră, fiind în opoziție și firesc până la urmă, vă nemulțumește profund.

PSD-ul i-a susținut și îi va susține în continuare pe cei care dovedesc că sunt profesioniști și care au voința de a construi. În cazul de față, îl susținem pe ministrul transporturilor și nu vom vota moțiunea simplă pe care ați depus-o.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Grigoraș. Se pregătește domnul senator Barna Tánczos.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Viorel Grigoraș:**

Domnule președinte de ședință, Stimați invitați,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Am aflat astăzi cu stupoare de la antevorbitorul meu că adverbul „nicăieri” a devenit substantiv propriu. Mai exact, s-ar vrea să fie o localitate.

Cu atât mai mult afirmația colegului meu este greșită, cu cât asta ar însemna ca noi, senatorii și doamnele senator, să nu recunoaștem clasicii literaturii românești și universale. Dar să trecem la oile noastre.

Domnule ministru,

Pledoaria dumneavoastră a fost formidabilă, dar s-a referit, 90% din ea, la viitor: vom face și vom drege.

Ați afirmat că noi am criticat... Nu am nimic pregătit scris..., acum, permiteți-mi să citez: „să criticăm proiecte și inițiative din perioada guvernării anterioare”. Nu, domnule ministru, noi am criticat execuția defectuoasă și mult prea costisitoare a autostrăzilor din guvernarea Ponta. Au fost amintite numele miniștrilor Șova și Rus și bâlbâielile din CNADNR.

## Domnule ministru,

Atâta vreme cât nu noi, ci întreaga mass-medie din România critică CNADNR-ul, înseamnă că acolo nisipurile sunt mișcătoare. Ceva e putred acolo. Chiar nu se vede lucrul acesta?

O ultimă bâlbâială. De ce ați sistat lucrările de execuție la singurul drum național din Uniunea Europeană – drum de pământ, Manoleasa–Prut, Rădăuți–Prut? De ce vă certați cu Inspectoratul de Stat în Construcții? Dacă erau probleme, de ce ați dat drumul la lucrări?

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Barna Tánczos. Se pregătește domnul senator... Șerban Mihăilescu. Iertați-mă!

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule ministru, Doamnelor și domnilor senatori,

Putem spune că este vorba de un exercițiu de imagine și, dacă ne uităm la numărul de semnatari care sunt necesare pentru..., numărul de semnături care sunt necesare pentru depunerea moțiunii simple, într-adevăr, vorbim despre un instrument la dispoziția Parlamentului, care, în afară de dezbaterea în plenul Senatului, nu are prea multe efecte asupra Guvernului, asupra unui ministru sau asupra unei probleme.

Tema aleasă însă de Grupul parlamentar al PNL este, fără doar și poate, de actualitate și, în același timp, de importanță maximă pentru țară. Vorbim astăzi despre infrastructura rutieră a României sau, mai bine zis, despre inexistența acestei infrastructuri rutiere.

Și, dacă trecem de binecunoscutele atacuri reciproce politice, în care ne vom acuza reciproc și în care vom explica de ce nu noi suntem cei care am făcut ceva greșit, de ce nu noi suntem cei care am greșit, de ce nu noi suntem partidul... „Nu, nu, nu partidul nostru, nu Guvernul nostru, nu ministrul nostru sunt de vină!”, deci, dacă trecem de aceste atacuri reciproce, va trebui să recunoaștem că toate partidele, toate guvernele și, practic, toți miniștrii sunt responsabili de starea actuală a drumurilor și autostrăzilor.

Este vorba despre o responsabilitate comună și, în această idee, nu putem să nu fim de acord că toate partidele politice au avut posibilitatea să demonstreze că pot schimba ceva și foarte mulți dintre noi am eșuat. Și, dacă ne uităm la rezultatele ultimilor 25 de ani, trebuie să recunoaștem că nu avem cu ce să ne mândrim, nemaivorbind de ultimii trei ani, în care nu mai știe nimeni cine este responsabil sau cine este beneficiarul rezultatelor sau eșecurilor: USL, PSD, PNL? Cine a fost ministrul care a făcut sau nu a făcut lucrurile cum trebuie?

Dacă ne uităm la art. 153 din Regulamentul Senatului, care spune că moțiunea simplă este, practic, o exprimare a poziției Senatului într-o anumită problemă, mă întreb cine dintre noi ar avea curajul să spună că în domeniul infrastructurii lucrurile sunt în regulă, că s-au rezolvat toate problemele, că decalajele, întârzierile, blocajele uriașe au fost eliminate și nu mai avem cheltuieli nejustificate. Nu cred că există astăzi fost ministru sau actual ministru, sau fost prim-ministru care să afirme sincer și fără îndoială acest lucru. Dar nici afirmația că ultimul ministru sau ultimul prim-ministru ar fi responsabili de tot ce este în infrastructură nu stă în picioare.

Este nevoie de o atitudine corectă, este nevoie de decizii ferme, responsabile la Ministerul Transporturilor, este nevoie de specialiști care nu sunt schimbați la fiecare schimbare de ministru și de prim-ministru, este nevoie de multă muncă și mai puține declarații politice.

Mulțumesc.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/22.IX.2015

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Șerban Mihăilescu. Se pregătește domnul senator Octavian Motoc. Poftiți, domnule senator, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem astăzi în fața primei moțiuni simple din această sesiune, prin care partidele din opoziție își arată nemulțumirea față de Executivul în funcție. De această dată, în colimatorul moțiunii se află ministrul transporturilor, numit acum două luni.

La fel ca și în cazul moțiunii pe sănătate, și de această dată se critică un sistem care a pornit cu handicapul subfinanțării încă de acum 25 de ani și, bineînțeles, se încearcă să se arunce întreaga responsabilitate asupra unei singure persoane.

Grupul senatorilor UNPR nu susține această moțiune, deoarece textul ei nu aduce nimic nou și poate fi citit în orice sesiune parlamentară din ultimii 15 ani fără ca cineva să sesizeze dacă este de actualitate sau nu.

Pe fond, trebuie să înțelegem că starea gravă a infrastructurii de transport este o consecință a politicilor puse în aplicare în ultimii 20 de ani de către toți cei care au fost la putere.

Imediat după ’90, s-a considerat că scăderea volumului de mărfuri transportate rutier și pe calea ferată nu mai necesită investiții majore și, din cauza acestei idei nefaste, s-a ajuns în situația actuală. La calea ferată, prima reformă s-a aplicat doar în 1999 și, de atunci, nu s-a întâmplat nimic, iar la drumuri, în 1991, s-a creat o regie autonomă, transformată inutil, în 2003, în societate comercială.

Rezultatul acestei incredibile dorințe de a păstra aproape intact în proprietatea ministerului un sistem organizatoric nu numai ineficient, ci și incapabil de progres, îl constituie situația actuală, pe care toată lumea o critică și care, evident, nu mai poate continua.

Am participat și am urmărit în diferite etape activitatea din acest domeniu și pot spune că există totuși soluții pe care moțiunea nu le prezintă.

Am în vedere, în primul rând, necesitatea ca Guvernul să preia imediat toate agențiile de implementare a programelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare cu fonduri externe – BEI, BERD, Banca Mondială, UE – și să le organizeze, să le reorganizeze într-o singură agenție, în subordinea Guvernului. De la primul contract de autostradă, semnat de România în ’96, organizațiile internaționale ne-au cerut în mod constant acest lucru, iar noi am refuzat.

Să fie clar, nu vom avea rezultate în domeniul infrastructurii până când nu vom face această unificare. Perpetuarea situației actuale va permite în continuare utilizarea acelorași consultanți și proiectanți cu expertiză îndoielnică, folosirea acelorași soluții tehnice depășite, costisitoare, lipsite de viziune, eludarea formelor reale de control tehnic și recurgerea la subterfugii penibile pentru licitații.

Numai după organizarea reală a unei agenții naționale pentru infrastructură se poate vorbi de celelalte măsuri care pot fi avute în vedere, legate de armonizarea reglementărilor, privatizarea societăților de transport, întreținerea și repararea infrastructurii în regim de parteneriat public-privat, finalizarea etapizată a programelor pe culoarele europene, la care ne-am angajat acum 20 de ani, și altele.

Senatorii din grupul nostru sunt gata să ofere întreaga expertiză pentru ca ceea ce a propus domnul ministru aici,

că va găsi soluții dintre cele mai bune pentru depășirea situației actuale, să se îndeplinească.

Nu mai putem pierde vremea în discuții și acuze sterile, care nu rezolvă nimic. Numai așa putem face un lucru bun, în interes național, interesul cetățeanului, pentru că, cel puțin din punctul meu de vedere și al colegilor, acestea sunt lucrurile la care trebuie să ne raportăm. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Invit la microfonul Senatului...

A! Iertați-mă! Mulțumesc. Iertați-mă! Mai am...

Vă rog, vă rog!

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Vă rog frumos să mă iertați, dar acesta este textul pe care l-am citit – identic – și la moțiunea din 12 aprilie 2010, contra domnului Berceanu, colegul dumneavoastră. Ca să vedeți care este conținutul acestor moțiuni și câtă dreptate avem când spunem că aceste lucruri nu sunt utile.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da, probleme mereu actuale. Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Octavian Motoc. Urmează doamna senator Anca Boagiu.

Vă rog, un pic de liniște...

Vă rog, domnule senator. Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Domnule președinte, Domnule ministru, Stimați colegi...

Vă rog.

## **Domnul Octavian Motoc:**

După aproape 26 de ani de la Revoluție, încă vorbim, la momentul acesta, de „grele moșteniri”, de o „grea moștenire” și în domeniul infrastructurii.

Eu cred că trebuie să încheiem un pact – și am mai spus-o și altă dată –, să nu mai vorbim despre aceste „grele moșteniri” și să vorbim de acel moment zero în fiecare domeniu, din care trebuie să pornim și să realizăm ceva, pentru că... L-am auzit mai înainte și pe domnul Mihăilescu. Sunt așa..., niște propuneri frumoase, sunt așa de bine poleite, aranjate, dar, când e vorba să trecem la practică, nu suntem capabili să le implementăm.

Eu îmi aduc aminte, și cred că și dumneavoastră, de un moment în care exista în acest Guvern un minister al marilor proiecte. Ca să vă spun cinstit, mie nu mi-a plăcut de la început și cred că nici multora dintre dumneavoastră, că, atunci când apare o denumire atât de pompoasă, este foarte probabil ca acea entitate să nu atingă țintele care parcă reies încă din titlu, așa cum este enunțat. Și ați văzut că, deși domnul ministru Șova, la momentul respectiv, își propunea niște proiecte mari, printre care aș dori să amintesc autostrada Comarnic–Brașov – și oare ce se întâmplă cu aceasta astăzi? –, podul de peste Dunăre, de la Brăila... Eu sunt tulcean și ne rugăm cu toții, cei din Dobrogea, să nu mai stăm în izolare... Și iată că și acum se vorbește despre acest pod ca despre o fata morgana. Centura capitalei, de care ne izbim cu toții, transportatorii noștri..., care își doresc de atâta vreme să se realizeze. Și ce facem noi, ministerul?! Dăm banii înapoi la Uniunea Europeană și nu-i folosim. Și ce spunem?! E o grea moștenire, cei dinaintea noastră n-au fost capabili să facă, să dreagă.

Nu, domnilor! Responsabilitatea este a fiecăruia dintre dumneavoastră, a celor care vă aflați în momentul respectiv la conducerea ministerului. Nu este cazul să mai spunem că alții au fost vinovați. E un lucru pe care nu-l pot accepta. Și mă refer acum la podul de peste Dunăre. Sunt ani, foarte mulți ani, de când, din cauza intereselor de grup ale unor oameni de acolo, legați cu interese în minister de-a lungul timpului, nu s-a construit acest pod. De ce? Pentru că la trecerea de bac profitul se ridică până la 40% din cifra de afaceri și sunt sume consistente care se câștigă în fiecare an și care ajung în anumite buzunare. Și cine să fie interesat de ceea ce se întâmplă cu oamenii aceia din Dobrogea? Cine să strige pentru ei?

Vorbeați mai înainte, domnule ministru, de acest masterplan atât de important, pe care, într-adevăr, îl consider un document de importanță vitală. Dar vă aduceți aminte, stimați colegi, când era vorba să se lucreze la acest masterplan, cum fiecare lider politic important dorea, eventual, să-și treacă câte o autostradă prin fața casei? Și zic aici, eventual, de acea autostradă care ducea spre Alexandria, de exemplu. Este posibil să gândim în acest fel, într-o țară, în secolul acesta?! Nu este posibil!

Această prioritizare a investițiilor în domeniul infrastructurii, eventual, trebuie făcută de o firmă de consultanță din afară, care să stabilească în afara factorului politic ceea ce este necesar, că nu trebuie să uităm... Și eu îmi aduc aminte foarte bine de un moment când un ministru al transporturilor din țara asta spunea că nu e nevoie să facem autostrăzi, pentru că nu există nicio justificare, nu există niciun trafic care să fie corespunzător pentru autostrăzi, dar nu se gândea deloc în perspectivă.

## Nu nominalizez acum.

Vreau să vă spun câte ceva și despre această supraacciză. Noi, liberalii, ne asumăm această supraacciză de 7 eurocenți la combustibil, dar am gândit-o atunci, la momentul respectiv, ca o sumă suplimentară la cea care vine din fonduri europene și la cea pe care, eventual, am putea s-o contractăm din diverse împrumuturi, ca să putem să realizăm într-un interval de timp cât mai scurt această infrastructură de care țara are nevoie, pentru că, vedeți, cum trecem granițele țării noastre, toate celelalte țări din zonă au fost capabile să-și creeze acest păienjeniș de drumuri, autostrăzi, în așa fel încât investitorii să fie interesați, să fie atrași de acele zone. Noi nu am făcut-o. Și gândiți-vă că, după ce am stabilit această supraacciză, despre care noi am zis că trebuie destinată cu exclusivitate acestui domeniu, au scăzut în mod semnificativ prețurile la combustibil pe plan internațional, la mai puțin de jumătate. Această supraacciză aproape că nu ar fi putut fi simțită și este bine, după părerea mea – aici îmi spun punctul meu personal de vedere –, să fie menținută, dar banii ăștia să se ducă în autostrăzi.

Dar, până la urmă, cineva ar zice: de ce s-o mai facem, de ce să mai aplicăm această supraacciză, dacă noi dăm

banii înapoi la Uniunea Europeană pentru autostrăzi și drumuri? Pentru că asta se întâmplă.

Uitați, domnul ministru ne spunea mai înainte că folosește banii ăștia, dar eu vă întreb: la rectificarea bugetară, de ce s-au dat acei bani înapoi, din Ministerul Transporturilor către alte direcții? Pentru că nu a existat capacitatea de a fi absorbiți.

Domnule senator, vă aduc la cunoștință că mai sunt doi colegi de la dumneavoastră...

O singură... O singură...

...care ar dori... Cred că ar dori să vorbească.

O singură chestiune.

Dacă le luați timpul...

## **Domnul Octavian Motoc:**

Liberalii vin și cu anumite soluții. Știți că, de foarte multe ori, am spus că nu se pot derula aceste proiecte din cauza faptului că sunt blocate procedurile de achiziții. Și la Gura Humorului noi, liberalii, am căzut de acord ca să încercăm introducerea unui tribunal sau a unei secții speciale pentru judecarea contestațiilor în domeniul achizițiilor publice, în așa fel încât, într-un interval de timp cât mai scurt – dacă se poate, până într-o sută de zile –, să se poată soluționa toate aceste contestații.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

O invit la microfonul Senatului pe doamna senator Anca Boagiu. Și este înscris și domnul senator Dorin Dobra. Vă rog, doamnă senator, microfonul central.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc.

Domnule președinte și stimați colegi,

Trebuie să vă mărturisesc că, inițial, m-am gândit foarte mult dacă vreau sau nu vreau să vorbesc la această moțiune, dintr-o rațiune foarte simplă. L-am auzit pe colegul care a vorbit în numele PSD-ului spunând că PSD-ul îi susține pe profesioniști. Da, eu cred că sunt un om, domnule ministru care încasați astăzi pumni bine meritați în numele partidului, care a fost susținut de pesediști și în sala aceasta, și în sala Camerei Deputaților. Proiectele de lege cu care am venit în numele Ministerului Transporturilor au trecut, de cele mai multe ori, în unanimitate. Dar știți de ce? Pentru că erau curate și creau transparență și pentru că au dat încredere colegilor din sală și colegilor din țară că lucrurile se pot întâmpla.

Ei bine, dumneavoastră ați spus că „suntem un popor binecuvântat”. Și suntem un popor binecuvântat, doar că, uneori, avem o problemă cu oamenii care fac parte din acest popor. Și, deși făceați apel ca, la preluarea guvernărilor, să existe continuitate, să ne băgăm în seamă unii pe ceilalți, să asigurăm coerență, domnule ministru, permiteți-mi să vă spun că – în calitatea mea de profesionist, cu unanimitate în sălile Parlamentului – v-ați permis, în primul rând, să ne spuneți o serie de minciuni și nu-i corect. Deci eu m-am uitat cu admirație la dumneavoastră, că sunteți om tânăr și aștept să văd că vine din spate o generație care să nu facă greșeli pe care le-am mai văzut cu toții, dar nu puteți să-mi spuneți în momentul acesta că, de exemplu, aveți un tronson de autostradă care vi se surpă din cauza unui proiect care a fost făcut prost. Păi, mințiți, pentru că toate licitațiile... și au fost în mandatul meu, din care v-am lăsat să executați 434 de kilometri de autostradă și ați executat aproape zero, v-am lăsat licitații în evaluare de 137 de kilometri, ați terminat zero... și dumneavoastră spuneți că e o greșeală de la proiectare. Păi, mințiți, pentru că n-ați avut proiectarea, da? Nu dați vina. Proiectarea nu ați avut-o dumneavoastră, ca administrator al drumurilor. Învățați, că prinde bine, știți? Și școală la Parlament face bine.

Au fost licitații _design and build_ . În limba română înseamnă proiectare și construcție. Deci constructorul trebuia să vă facă și proiectul, iar dumneavoastră, ca administrator al drumului sau reprezentant al Guvernului – mai rău! –, responsabil în numele statului pentru banii respectivi, trebuia doar să-l luați și să-l dați cu capul de masă când nu-și făcea treaba. Și dacă nu l-ați dat, înseamnă că ați avut alte interese la nivelul întregului aparat sau al ministerului, sau al companiei, pentru că altfel nu se explică.

Aveați standarde de cost foarte clare, aveați contractele standardizate foarte clare. Le-ați schimbat pe toate. De ce? Păi, transparența ne doare la buzunarele celor interesați direct de altceva decât executarea drumurilor.

Eu v-am adus cadou un „dosărel”. L-am mai plimbat după mine și în perioada în care am fost ministru și, cu bună-credință, l-am lăsat tuturor miniștrilor care au venit în mandatele care au urmat și care nu era altceva decât acel masterplan de care vorbiți dumneavoastră și pe care-l invocați ca un document esențial pentru a primi finanțarea europeană. Din nou, mințiți, domnule ministru!

Hărțile pe care le aveți aici sunt, de fapt, adevăratul Masterplan al României. Sunt toate drumurile naționale și autostrăzile, căile ferate, porturile, gările care au fost stabilite și antamate de statul român ca priorități în fața Comisiei Europene, atunci când am aderat.

Masterplanul pe care-l invocați dumneavoastră – și l-am catalogat la vremea respectivă așa cum l-am și văzut: un cumul de zgârieturi pe hârtie – nu era decât satisfacerea organizațiilor locale.

Domnule ministru,

Cu toții avem colegi în administrația locală și dacă, de câte ori ne vine unul la ușă, mai punem o liniuță pe hartă, niciodată nu vom avea autostrăzi.

Pot să vă spun că, astăzi, trebuia să circulăm pe Coridorul IV paneuropean, fost, pe denumirea veche, cu excepția tronsonului de la Sibiu la Pitești. Nu se întâmplă lucrul acesta. Oare de ce? Pentru că, din nou, celelalte guvernări au fost de vină că s-au străduit și au reușit să contracteze 5,7 miliarde de euro, cu o economie de 1,7 în timpul licitațiilor. Și, astăzi, noi, din nou, nu avem autostrăzi.

Eu cred că v-am spus că avem și soluții, dar trebuie să avem și oameni care să le implementeze, da? Și le-am făcut împreună cu oamenii din sala asta, din clădirea asta și clădirea..., în continuare, clădirea de la Camera Deputaților. Și au fost bucuroși. Au fost bucuroși și când le-am explicat de ce trebuie să reziliem tronsoanele din Bechtel și să nu plătim 6 miliarde de euro.

Nu numai că miniștrii dumneavoastră n-au nimerit biroul în care se afla contractul Bechtel, dar, între timp, cred că a dispărut și biroul, pentru că n-a mai apărut nici contractul și a dispărut și ministrul care, oricum, îi știe povestea pe de rost, pentru că în spate este cel care a asistat juridic, împreună cu firma mamei sale, atât compania statului, cât și compania Bechtel.

Iată de ce nu se întâmplă lucrurile, domnule ministru! Pentru că, de câte ori unul construiește ceva, vine altul în spate și zice: nu vreau să atac pe nimeni. Nici eu nu vreau să atac pe nimeni, dar dacă mai aveți... M-am uitat la masă. V-a mai rămas un profesionist! Unul!

Să știți că eu nu mi-am adus colegi de la partid să conduc cu ei ministerul. Dimpotrivă, am condus cu ei din interiorul ministerului, dar am un mare avantaj: nu sunt nevasta nimănui, nu sunt sora nimănui, am crescut în acel minister, am lucrat pe șantiere, sunt bucuroasă când merg pe drumurile pe care le-am construit. Deci chiar știu ce înseamnă meseria asta. Nu ajunge doar să am o diplomă, dar și când nu o ai...

Și am să închei aici, să știți că, domnule ministru, noi, miniștrii, când ajungem într-o poziție politică, oricât de tehnocrați și tehnicieni suntem în spate, cred că trebuie să avem anvergura unui ministru. Miniștrii fac strategii, miniștrii asigură dezvoltarea coerentă a unei țări, miniștrii sunt responsabili de toate mijloacele de transport, la transporturi, în speță, pentru că despre asta discutăm astăzi.

Și mi-aș permite să vă întreb, dacă tot mi-ați spus cu punct și virgulă... Oricum, dacă vă ia cineva hârtiile, sunteți pierdut. Dacă-mi dați kilometrul cu virgula după... Aia e treaba directorului de la companie și nici ăla nu are cum să știe pe de rost, și ăla trebuie să citească. Dar ar trebui să-mi spuneți de ce nu avem astăzi Coridorul IV finalizat, cu excepția Sibiu–Pitești, care trebuia finalizat anul viitor? Să nu-mi veniți cu scuzele de la Victor Viorel Ponta, care a chemat justiția în ultimii ani non-stop și a chemat-o bine, am văzut, că a fost un lung șir binecuvântat – da? – după chemările lui.

De ce toate licitațiile de cale ferată nu au fost măcar încheiate și semnate?

De ce ne mințiți cu absorbția de 60%, care nu e reală? Păi, câtă vreme... Foarte bine, a fost o soluție pe care ați găsit-o pentru statul român, dar nu ne mințiți că e 60%. Câtă vreme ați dus, ați reportat proiectele pe următorul exercițiu financiar, cred și eu că, în loc să iei 19 miliarde de euro, tu iei doar 2 sau 3, și atunci faci o absorbție de 60. Deci regulile astea le mai înțelegem și noi.

Iar un masterplan..., să știți că niciodată Comisia Europeană nu-ți pune o precondiționalitate de genul ăsta. Condiția de a avea un masterplan corect e a statului român, dar în condițiile în care e făcut de oameni corecți pentru statul român. Altfel...

Am văzut lungul șir de drumuri naționale. Da, sunt drumurile naționale pe care le-ați primit și, în trei ani de guvernare, ați reușit – cu chiu, cu vai – să le reabilitați. Norocoși! Mă uit, văd pe aici Bihorul, văd colegii care circulă deja pe unele dintre ele. Invocați autostrăzi deja construite în momentul în care ați preluat guvernarea! Dar oare facem abracadabra în țara asta?

În concluzie, eu cred că reguli există. Cred că unele ar trebui să nu le mai schimbați, la unele ar trebui să mai reveniți și ar trebui ca onestitatea pe care o manifestați în discursuri să fie și cea pe care o manifestați în practică.

În rest, acordul politic în mod real, peste cele de pe hârtie, dacă vreți, ceea ce e treaba consultanților, este acela de a decide noi, între toate partidele politice, și a ne angaja că într-un sector cu investiții atât de mari, în care primești bani gratuiți atât de mulți, să aloci o sumă fixă din bugetul de stat este soluția reală. Iar România are nevoie cam de 3% din PIB azi, dacă ne uităm la ce am pierdut în trecut, așa încât să poată să vină din urmă și să recupereze ce a pierdut în infrastructura de transport, fie că e ea feroviară, că e navală, că discutăm despre Dunăre sau despre portul Constanța, unde n-am să vă mai întreb ce se întâmplă cu el, deși are potențialul de a deveni al treilea din Europa.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Grupul PNL mai are două minute, pentru care îl invit la microfon pe domnul senator Dorin Dobra.

Domnule senator, cred că o să reușiți să vă încadrați în termen, ca să-i dăm posibilitatea și domnului ministru să răspundă la provocările care i-au fost făcute. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

## Mulțumesc.

Ca să nu insist prea mult pe colegii parlamentari, pe care-i respect, ca întotdeauna, am să întreb de la început: atât e tot ce ați putut face, o analiză pe text la moțiunea noastră?! Voiați neapărat să mergeți nicăieri și să vorbiți cu nimeni?! Dacă vreți să facem limba română de aici, de la prezidiu, de la pupitru. Vreți neapărat să vă spun de câte ori ați folosit sintagma strategică „care”?! Dacă tot ați vrut să faceți analiză pe text, în loc să vă referiți la o moțiune pe care noi am depus-o, atâta cât am putut. Iertați-ne, atât ne-am priceput, dar chiar credem că am tras câteva semnale de alarmă.

Domnule ministru, iertați-mă, vă întrerup probabil.

E cam mult să spuneți „o inițiativă neserioasă”. Că ați spus față de noi, cei din Partidul Național Liberal..., da, suntem colegi cu colegii dumneavoastră din PSD și poate s-au simțit și dânșii jigniți, habar n-am.

E „o inițiativă neserioasă”, am înțeles. Domnul ministru vine dintr-o realitate în care autostrăzile râd la soare, trenurile zboară și zburdă cu 300 de kilometri de-a lungul țării, iar... nu mai vezi cerul de avioanele de la TAROM.

Mai bine nu aduceați aminte de TAROM, că mi se rupe sufletul. Ne uităm cu toții la o firmă privată în România care multiplică zborurile an de an. Anul trecut, 3,5 milioane de pasageri. TAROM, 2,5 milioane de pasageri. Contribuim cu toții la bugetul TAROM-ului și nu reușiți s-o puneți pe picioare. O să ne facem de râs.

Vindeți-le-o lor pe două avioane, la schimb, și puneți parlamentari în ele, pentru ultima oară, eventual, dacă vă deranjează și sunt neserioși!

Mă și întrebam, în discursul dumneavoastră, în cât timp o să dați vina pe alții, sincer. Nu știu dacă v-ați urcat alături de colegii mei pe bină în vreo campanie electorală sau dacă i-ați văzut vreodată spunând că „noi vom veni la guvernare să dăm vina pe alții”. Aș vrea să se încheie lucrul ăsta, că denotă neseriozitate cumplită. Nu mai luați textele gata făcute ale altcuiva.

Timpul, e în regulă, vă ascult pe dumneavoastră. Mulțumesc.

Cum, în numele cui vreți dumneavoastră, ați reușit în deja prea mulți ani de guvernare – trei și ceva – să faceți greșeli după greșeli, după care se poate face un manual despre cum să nu faci la Ministerul Transporturilor și ce să nu comunici?! Vă spun eu acum.

Și-a asumat Victor Ponta autostrada Comarnic–Brașov. Înțeleg că dorește să candideze... nu știu... 2016... parcă era altfel.

Ați inaugurat o autostradă ce s-a surpat.

Ați prezentat planșe peste planșe într-o țară ce așteaptă autostrăzi de 26 de ani; colorate în mod diferit și atât! Dar măcar nu trebuia s-o faceți. Vă spun sincer că și eu dau explicații, și colegii mei, pentru ele pentru încă patru ani din viața acestei țări.

Și, la urmă, ați spus că ați folosit banii de acciză în autostrăzi și drumuri. Dar ce ați făcut cu banii prevăzuți până la acciză pentru autostrăzi și drumuri?

La urmă, am o singură întrebare, domnule ministru: e cumva posibil ca șeful Corpului de control trimis la CNADNR să fie membru în AGA la CNADNR? E doar o întrebare. Mulțumesc din suflet.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

Ați depășit timpul cu trei minute. Da..., așa spun eu, că trebuie să mai fie și înțelegere pentru colegii care își exprimă punctul de vedere, mai ales la moțiuni.

Domnule ministru,

Aveți 10 minute să răspundeți chestiunilor care au fost ridicate de către colegi, dacă doriți să răspundeți.

Din timpul dumneavoastră v-au rămas 10 minute. Vă rog să le folosiți, dacă doriți să le folosiți.

Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Iulian Ghiocel Matache:**

## Mulțumesc.

Eu nu am să vă spun decât că _..._

Probabil că da, din punctul dumneavoastră de vedere...

N-am să vă spun decât că, pentru mine, astăzi, a fost o lecție de învățat și le mulțumesc tuturor colegilor dumneavoastră și dumneavoastră că...

Zic: mulțumesc și dumneavoastră, și colegilor dumneavoastră pentru ceea ce mi-ați spus astăzi. Sunt lucruri importante pe care le-am aflat și eu cred că ceea ce..., din ceea ce a spus doamna Boagiu astăzi eu personal cred că am ceva de învățat și o s-o rog, doar în măsura în care Domnia Sa va avea timp, să... să discute și cu mine.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, stimați colegi.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Vă aduc aminte că, în conformitate cu prevederile art. 157 din regulament, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor. Acesta, respectând art. 132, deci votul secret, poate fi exprimat cu bile sau electronic.

Având în vedere și ora, aproape de finalul programului de astăzi, pe care l-ați aprobat dumneavoastră, aș dori să vă propun să fiți de acord ca procedura de vot să fie prin vot secret electronic.

Dacă sunteți de acord,

Înainte de a purcede la votul efectiv, vreau să vă aduc la cunoștință că pentru adoptarea moțiunii sunt necesare 84 de voturi.

Dacă toți colegii sunt prezenți – care sunt în sala de plen – și sunt așezați, supun...

Stimați colegi,

-

- Aș dori, la punctul 4, să supun atenției dumneavoastră

aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative, pentru că, probabil, astăzi, nu vom reuși să și votăm pe anumite proiecte.

Supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 107 din regulament, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

1. Proiectul de lege privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar.

Guvernul susține, da?

Mulțumesc.