Dumitru Oprea

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi are titlul „România are datoria de a ajuta activ aspiranții la integrarea în UE”.

Țara noastră cunoaște din propria experiență miza și dificultățile procesului de integrare europeană. Demersul a fost și este o provocare majoră pentru întreaga societate românească. La rândul lor, și țările vestice ale Uniunii Europene sunt conștiente de oportunitățile, dar și de riscurile fenomenului.

Tocmai de aceea, la Bruxelles și Strasbourg se discută foarte serios despre atitudinea pe care Uniunea Europeană ar trebui să o aibă față de noile țări candidate, mai ales că în multe dintre ele se manifestă tensiuni politice și chiar etnice. Deși România are destule probleme interne ce ocupă agenda publică, este obligatoriu să avem o poziție proprie față de o situație care ne afectează nemijlocit.

La recenta reuniune privind integrarea Balcanilor de Vest la care am participat, s-a dezbătut stadiul în care se află țările aspirante. Toți participanții au fost de acord că în regiune există multe dificultăți politice și sociale de depășit, unele în curs de agravare. O parte dintre aceste state abia își consolidează tranziția către economia de piață, iar voința politică pentru reforme și cultura democratică lasă, uneori, de dorit.

De asemenea, tensiunile interetnice, slaba impunere a legii și tentația radicalizării politice își fac simțită prezența destul de puternic. Se observă că multe dintre simptomele de preintegrare s-au manifestat și la noi, însă în zona Balcanilor de Vest există instabilitate guvernamentală, așa cum este cazul Bosniei și Herțegovinei, dispute interne violente în Albania, inconveniente legate de numele țării, dacă amintim de Macedonia, și chestiuni serioase privind statutul juridic al Kosovo.

În plus, nu trebuie uitat că țările respective sunt interesate de eliminarea vizelor într-un timp cât mai scurt. Cunoaștem din proprie experiență câte nemulțumiri și frustrări poate genera îngrădirea liberei circulații, de aceea reprezentanții țărilor Balcanilor de Vest fac apeluri insistente pentru reformarea regimului vizelor, inclusiv unii europarlamentari populari atrag atenția asupra faptului că noile generații din Balcani se simt nedorite, izolate de restul continentului.

Este un subiect de mare actualitate și pentru noi, dacă ne gândim la interesele Basarabiei.

În astfel de condiții, discursul politic al liderilor Uniunii Europene se împarte între apelurile de continuare a procesului de integrare și accentuarea scepticismului unora.

Există dispute și asupra modului în care ar trebui tratate țările aspirante.

Din experiența României putem spune însă că simpla invitare de conformare la standardele europene este contraproductivă.

Tradiția democratică a noilor state candidate este atât de slabă, încât progresele pe cont propriu vor fi minime. De aceea, considerăm că Uniunea Europeană ar trebui să facă presiuni permanente asupra țărilor din Balcanii de Vest pentru a-și rezolva problemele. Este necesară o încurajare constantă a lor, în corelare cu o prezentare sinceră, deschisă a șanselor de integrare. Va trebui să fie găsită calea de mijloc între sancționarea derapajelor antidemocratice și ajutorul constant, implicarea continuă a Uniunii Europene în depășirea dificultăților din regiune. Când se va aborda tema liberalizării vizelor, România are o datorie morală în a susține șansa acestor oameni de a cunoaște Europa mai rapid decât am avut noi parte.