Stenogramă plen

Bună dimineața!

Rog colegii să vină în sala de ședințe pentru a putea începe ședința de plen a Senatului.

Până ajung și ceilalți colegi, să intrăm în primul punct din ordinea de zi, declarații politice, și îl rog pe domnul senator Oprea să poftească la microfon, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi are titlul „România are datoria de a ajuta activ aspiranții la integrarea în UE”.

Țara noastră cunoaște din propria experiență miza și dificultățile procesului de integrare europeană. Demersul a fost și este o provocare majoră pentru întreaga societate românească. La rândul lor, și țările vestice ale Uniunii Europene sunt conștiente de oportunitățile, dar și de riscurile fenomenului.

Tocmai de aceea, la Bruxelles și Strasbourg se discută foarte serios despre atitudinea pe care Uniunea Europeană ar trebui să o aibă față de noile țări candidate, mai ales că în multe dintre ele se manifestă tensiuni politice și chiar etnice. Deși România are destule probleme interne ce ocupă agenda publică, este obligatoriu să avem o poziție proprie față de o situație care ne afectează nemijlocit.

La recenta reuniune privind integrarea Balcanilor de Vest la care am participat, s-a dezbătut stadiul în care se află țările aspirante. Toți participanții au fost de acord că în regiune există multe dificultăți politice și sociale de depășit, unele în curs de agravare. O parte dintre aceste state abia își consolidează tranziția către economia de piață, iar voința politică pentru reforme și cultura democratică lasă, uneori, de dorit.

De asemenea, tensiunile interetnice, slaba impunere a legii și tentația radicalizării politice își fac simțită prezența destul de puternic. Se observă că multe dintre simptomele de preintegrare s-au manifestat și la noi, însă în zona Balcanilor de Vest există instabilitate guvernamentală, așa cum este cazul Bosniei și Herțegovinei, dispute interne violente în Albania, inconveniente legate de numele țării, dacă amintim de Macedonia, și chestiuni serioase privind statutul juridic al Kosovo.

În plus, nu trebuie uitat că țările respective sunt interesate de eliminarea vizelor într-un timp cât mai scurt. Cunoaștem din proprie experiență câte nemulțumiri și frustrări poate genera îngrădirea liberei circulații, de aceea reprezentanții țărilor Balcanilor de Vest fac apeluri insistente pentru reformarea regimului vizelor, inclusiv unii europarlamentari populari atrag atenția asupra faptului că noile generații din Balcani se simt nedorite, izolate de restul continentului.

Este un subiect de mare actualitate și pentru noi, dacă ne gândim la interesele Basarabiei.

În astfel de condiții, discursul politic al liderilor Uniunii Europene se împarte între apelurile de continuare a procesului de integrare și accentuarea scepticismului unora.

Există dispute și asupra modului în care ar trebui tratate țările aspirante.

Din experiența României putem spune însă că simpla invitare de conformare la standardele europene este contraproductivă.

Tradiția democratică a noilor state candidate este atât de slabă, încât progresele pe cont propriu vor fi minime. De aceea, considerăm că Uniunea Europeană ar trebui să facă presiuni permanente asupra țărilor din Balcanii de Vest pentru a-și rezolva problemele. Este necesară o încurajare constantă a lor, în corelare cu o prezentare sinceră, deschisă a șanselor de integrare. Va trebui să fie găsită calea de mijloc între sancționarea derapajelor antidemocratice și ajutorul constant, implicarea continuă a Uniunii Europene în depășirea dificultăților din regiune. Când se va aborda tema liberalizării vizelor, România are o datorie morală în a susține șansa acestor oameni de a cunoaște Europa mai rapid decât am avut noi parte.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc, domnule profesor.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al PSD, urmează domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cabinetul Boc trebuie să redea Parlamentului prerogativele constituționale confiscate”.

Stimați colegi,

În declarația mea politică de astăzi aș dori să mă refer la grava imixtiune a Guvernului Boc în activitatea Parlamentului și să iau poziție împotriva acestei noi tentative a actualei puteri de a călca în picioare orice regulă democratică și de bun-simț. Mă refer, desigur, la noua angajare a răspunderii Guvernului pe Legea privind dialogul social și Legea privind plafonarea salariilor profesorilor.

În primul și în primul rând, doresc să evidențiez paradoxul specific al acestui Guvern, reprezentat de domnul Emil Boc. Cabinetul său intenționează să treacă Legea dialogului social fără nicio dezbatere parlamentară și fără niciun dialog cu partenerii sociali. Cum ar veni, Legea dialogului social să fie adoptată fără niciun dialog real, doar prin metoda pumnului în gură.

Mai mult decât atât, după Legea educației, Guvernul își asumă răspunderea și pe o altă lege vitală pentru învățământul din România, fără însă a întruni un minim consens pe acest text legal. Plafonarea salariilor este o șmecherie tipică pentru Guvernul Boc și pentru modul în care a înțeles acest Guvern portocaliu că trebuie să „stăpânească” țara, căci despre guvernare democratică de mult nu mai poate fi vorba.

În încercarea disperată de a-și acoperi acțiunile abuzive, asistăm în aceste zile la o sarabandă de minciuni și de manipulări din partea Executivului. Premierul Boc spune că „banii profesorilor se vor recupera eșalonat, începând cu anul 2012 până în anul 2014.” Adică, întâmplător, abia din anul electoral 2012, ca să fie clar pentru toată lumea. Argumentul premierului este însă de un cinism total. Ce ar fi dacă și dascălii, și cetățenii României ar adopta atitudinea domnului Boc și i-ar spune că își vor plăti taxele și impozitele tot eșalonat și abia începând de anul viitor? Tot premierul Boc susține, în mod ipocrit, că „România nu are astăzi cei 500 de milioane de euro ca să suporte majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, economia nu poate acoperi o asemenea majorare”.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, se pregătește domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Legi cu dedicație”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vă vorbeam săptămâna trecută despre capitalismul de cumetrie. Spuneam atunci că în Parlament au fost date legi pentru o singură zi, legi cu dedicație pentru grupuri de interese, legi cu ajutorul cărora România a fost furată în mod legal.

Astăzi doresc să dezvolt acest subiect.

Cu siguranță, vă amintiți că în anul 2007 Legea falimentului a fost suspendată expres pentru un număr de opt companii sau că legea de desființare a duty-free-urilor a fost respinsă în Parlament după trei luni de la intrarea României în Uniunea Europeană. Din păcate, nu sunt cazuri singulare.

Cele mai multe astfel de legi cu dedicație sunt aplicate pe principiul „dacă nu ne putem impune oamenii cât de cât legal, o facem forțat”. Așa s-a ajuns la o practică ce a devenit obicei, la un moment dat: denumirile instituțiilor erau schimbate și, astfel, se schimba și conducerea lor, și asta încă din 2001, când, prin așa-numita reorganizare a ministerelor și instituțiilor deconcentrate, această practică a fost implementată cu succes și preluată chiar și de guvernele care au urmat celui condus de Adrian Năstase.

O dovadă este faptul că instituțiile în care s-a reușit atunci schimbarea imediată a conducerii nu au fost supuse acestor modificări de denumire, în schimb, celelalte s-au pricopsit peste noapte cu nume noi, date din pix și votate cu două mâini în ședințele de guvern.

Un exemplu este schimbarea denumirii Operei, în 2003, din pixul prim-ministrului de atunci sau schimbarea denumirii fostei Autorități de Reglementare a Telecomunicațiilor de către ex-ministrul culturii Adrian Iorgulescu. În acest al doilea caz, situația era mai complicată. Fostul director fusese dat afară, dar a câștigat în instanță dreptul de a se întoarce la postul ocupat. Ca să nu fie nevoit să-l repună în funcție, Guvernul a dat o hotărâre de schimbare a denumirii instituției, și așa s-a putut impune la conducerea ei omul care trebuia, și nu cel care merita.

De asemenea, Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” a desființat sucursala de la Călărași, deși era absolut necesară și cea mai mare parte a activității se desfășura la Călărași, Oltenița și Cernavodă, totul pentru a desființa postul de director și a impune oamenii PSD-ului la Giurgiu și la Turnu Severin.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc tare mult, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Sorin Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am intitulat mesajul meu de astăzi „Bucurii, împliniri și sănătate tuturor creștinilor, tuturor pământenilor!”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Două sunt momentele de căpătâi ale creștinătății: Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos și Învierea Sa pentru a se înălța în lumea veșniciei, la dreapta Tatălui Ceresc, Preabunul ocrotitor al tuturor pământenilor.

Prăznuirea peste câteva zile a Învierii Mântuitorului, ce se va săvârși anul acesta în ultima duminică a lui april, potrivit canoanelor sfinte – aceleași pentru toți –, în care se îmbină fericit ritualurile pomenite în Cărțile Sfinte cu datele și tradițiile fiecărui neam, indiferent de cultul creștin căruia îi aparține, încheiată triumfal prin înălțarea Celui ales de Dumnezeu să pătimească pe pământ pentru izbăvirea sufletelor noastre de păcate, mă îndrituiește să vă adresez cu acest sfânt prilej îndemnul de a vă bucura alături de cei dragi – copii, părinți, bunici și nepoți, rude și prieteni, colegi și făpturi ce așteaptă ivirea pe lume – de toate darurile vieții, care nu pot fi altele decât cele propovăduite de Cel ce s-a jertfit, îndurând umilințele, prigoana și durerile Răstignirii pe Sfânta Cruce.

Sfintele Paști să vă găsească laolaltă în biserici, în familie, pentru a cinsti cu credință și evlavie o sărbătoare de numele căreia se leagă ideea nemuririi!

Fiți încredințați, distinși colegi, dragi prieteni și conaționali, că viața, prin pildele Mântuitorului, este un dat al veșniciei, căreia în anii ce ne-au fost hărăziți de Dumnezeu suntem datori să ne supunem. Un Paște fericit și luminos, rodnic și, mai presus de orice, sănătate!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Sorin Constantin Lazăr:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „TVR – energofagul puterii”.

Este bine știut faptul că Televiziunea Română, televiziune publică, ar trebui să reprezinte o instituție simbol de moralitate etică și deontologie. O televiziune publică este, prin excelență, o televiziune a întregului popor, față de care trebuie să-și exercite funcțiile în mod imparțial, onest și moral.

În România actualei dictaturi, TVR a devenit instrumentul perfect al puterii. Prin portavocea Televiziunii publice se adună voturi, se aleargă în neștire după rating, iar românilor – contribuabili la această gaură neagră – li se prezintă o Românie roz, în care totul este perfect, în care viața este minunată, nivelul de trai a depășit limite miraculoase, opoziția este venală și de rea-credință, iar puterea – săraca! – depune toate eforturile pentru ca românii să trăiască pe lauri. Acoliții din TVR muncesc zi și noapte să creeze acest tablou idilic, transformându-se din jurnaliști în cosmeticieni, datorită sau din cauza cărora Groapa miracolelor devine Tărâmul făgăduinței.

La 31 decembrie 2010 raportul lui Alexandru Lăzescu, președintele TVR, arată o lipsă din bugetul instituției pe care o conduce de 161.956.000 de lei, adică 40 de milioane de euro care lipsesc și nu pot fi justificați sub nicio formă. Se întâmplă în mod specific cu TVR ce se întâmplă la modul general cu bugetul țării, administrat de PDL-ul rapace. Am ajuns în situația tragică de a nu ne mai mira astfel de tâlhării. Am ajuns în situația în care nu mai avem puterea de a ne mai revolta. Pentru bugetul TVR și găurile sale enorme, fiecare român trebuie să plătească o taxă triplă – dacă stăm să adunăm – către stat, taxa tv și cea de cablu, aceasta în condițiile în care bugetarii români au salarii micșorate cu o pătrime, în timp ce bugetarii din TVR beneficiază, bine mersi, de salarii întregi. Dar asta este! Nu toată lumea este capabilă să ridice osanale și să intoneze ode la adresa celor care au devastat țara.

La TVR puterea merge ca la ea acasă, folosindu-se de toate pârghiile pentru a minți, înșela și prosti un întreg popor umilit și desconsiderat de cei care au transformat România în terenul jocurilor de putere și bani.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc și eu tare mult.

Vă aduc la cunoștință că au mai depus declarații politice: – din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Iulian Urban, Augustin Humelnicu, Gabriel Berca;

– din partea Grupului parlamentar al PSD, domnii senatori Trifon Belacurencu, Șerban Constantin Valeca, Gheorghe Pop, Ion Rotaru, doamna senator Doina Silistru și domnul senator Adrian Țuțuianu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Emilian Frâncu, Dan Voiculescu – membru al PC, Cornel Popa și Marius Nicoară.

A mai depus în scris declarația politică domnul senator Vasile Nistor, senator independent.

Pentru ședința de săptămâna trecută, au depus declarații politice doamna senator Sorina Plăcintă și domnii senatori Gheorghe David, Marius Necula, Ovidiu Marian, Dorin Păran, Dumitru Oprea, Iulian Urban și Orest Onofrei, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Silistru, domnii senatori Alexandru Cordoș, Florin Constantinescu, Gheorghe Pop, Gheorghe Marcu, Nicolae Prunea, Iulian Bădescu, Adrian Țuțuianu, Nicolae Moga și Laurențiu Coca.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Emilian Frâncu și Paul Ichim.

Din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnii senatori Vasile Nedelcu și Laurențiu Chirvăsuță.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Declarația politică este intitulată „Liberalii continuă dezinformarea pe tema fondurilor europene”. Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Necesitatea absorbției accelerate a fondurilor europene a devenit un subiect comun al discursurilor politice. În contextul nevoii acute de investiții, atragerea banilor de la UE oferă o adevărată gură de oxigen economiei românești. Dificultatea acestui proces nu este însă o noutate. Pot fi menționate cauzele birocratice sau limitele posibilităților de cofinanțare.

Desigur, orice guvern am avea acum, presiunile asupra lui ar fi justificate. Totuși, acuzațiile aduse recent de către liberali au prea puține în comun cu adevărul și onestitatea. Slaba informare a cetățenilor privind astfel de probleme este exploatată prin prezentarea unor statistici eronate.

Astfel, în urmă cu câteva zile, europarlamentarul PNL Ramona Mănescu împreună cu domnul Crin Antonescu afirmau că România a folosit numai 3% din totalul fondurilor aflate la dispoziția sa, în condițiile în care în martie 2011 România a efectuat plăți din fondurile structurale și de coeziune în valoare de 2,25 miliarde de euro. Acest lucru înseamnă 11% din totalul fondurilor alocate pentru întreaga perioadă 2007–2013, așa cum remarcau și europarlamentarii PDL Iosif Matula și Petru Luhan.

Dar reprezentanții PNL nu se opresc aici. Doamna Mănescu chiar acuză autoritățile statului că ar fi inventat intenționat proceduri greoaie de accesare și ghiduri ale solicitantului foarte complicate, astfel încât fondurile să nu fie accesate. Însă liberalii omit să precizeze că programele operaționale împreună cu normele lor de aplicare au fost elaborate tocmai în timpul guvernării PNL, cum uită să spună că tot atunci, în primii doi ani de după aderare, absorbția fondurilor europene a fost aproape de zero.

În realitate, chiar dacă este departe de a fi ideală, situația absorbției de fonduri cunoaște îmbunătățiri semnificative. Există peste 5.400 de proiecte cu contracte/decizii de finanțare la sfârșitul lui martie 2011, care acoperă peste 14 miliarde de euro. Numai Ministerul Transporturilor a depus la Autoritatea de Management proiecte prin care se solicită 4,37 miliarde de euro din finanțările nerambursabile europene.

## **Domnul Gheorghe David:**

Declarația politică se intitulează „Ziua Mondială a Romilor”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Chiar dacă au trecut câteva zile de la data de 8 aprilie, când a fost sărbătorită Ziua Mondială a Romilor, încă merită consemnate câteva aspecte.

Organizată sub egida UNESCO și desfășurată pe toate meridianele lumii, Ziua Mondială a Romilor ne-a reținut atenția mai întâi de toate prin aceea că această etnie există nu doar la noi, ci și în numeroase alte țări. Are propria limbă, propriile obiceiuri, datini, port, specifice de la o țară la alta sau de la o zonă geografică la alta.

Din păcate, ele sunt prea puțin cunoscute de masa populației în mijlocul căreia trăiesc. Or, instituirea unei astfel de zile consider că are menirea să ne atragă atenția asupra

faptului că romii, ca etnie, nu mai pot fi ignorați, nu mai pot fi tratați ca niște paria ai societății.

Nu mi-am propus și, cu atât mai puțin, nu sunt calificat să dezvolt eu un subiect inspirat din viața acestei etnii. De aceea, mă voi limita la câteva mărturisiri generate de propria experiență. Am ajuns să le pot face, în primul rând, datorită celor care m-au ales, printre ei aflându-se și un număr apreciabil de romi.

Cartierul timișorean Freidorf, și nu numai, component al colegiului pe care îl reprezint, mi-a oferit posibilitatea să-i cunosc mai bine, prin dialog direct, nu din spusele altora, atât în campania electorală, dar mai ales după aceea, prin audiențe și întâlniri organizate la care au participat reprezentanți mandatați de comunitatea lor să-mi transmită ce doleanțe au, ce doresc, ce ar trebui făcut pentru a putea fi și ei priviți ca orice alți cetățeni români.

Primul lucru care mi s-a transformat în convingere a fost acela că marginalizarea cu care sunt priviți de numeroși concetățeni este consecința unui proces istoric.

Robi pe pământurile boierești, fără nicio preocupare de a le fi trimiși copiii la școală, săraci lipiți, la care aș mai adăuga mentalitățile ce le sunt proprii, fără nicio încercare de fi cunoscute și modelate potrivit cutumelor populației majoritare, ei au ajuns – la noi, cel puțin – de-abia în ultimele două decenii să guste din drepturile și libertățile adevăratei democrații.

## **Domnul Iulian Urban:**

Declarația politică este intitulată „În mod rușinos, Guvernul nu susține depolitizarea Curții Constituționale”.

În septembrie 2010, am depus la Senat Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 22.05.1992, prin care se modifica art. 5 alin. (5) din lege, astfel încât să se interzică persoanelor care au fost membri ai unui partid politic să ocupe o funcție de judecător la Curtea Constituțională a României (CCR). În mod rușinos, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, susținând pur și simplu că nu se poate face depolitizarea funcției de judecător la CCR. Absolut halucinant! Îmi aduc aminte de discursul public din jurul desemnării de către PDL la CCR a doamnei judecător Iulia Motoc. Eu însumi am susținut-o extrem de puternic tocmai pe argumentul îmbrățișat și de Administrația Prezidențială, că la CCR trebuie numite persoane care nu au un trecut politic pentru a termina odată cu aberantele verdicte politice date de CCR de la înființarea acestei instituții.

Mi se pare incredibil și jenant ca în acest moment Guvernul PDL să susțină că nu avem nevoie de depolitizarea funcției de judecător la CCR. Nu putem să ne schimbăm opțiunile peste noapte.

Dacă nu speram să văd susținere de la PSD sau de la PNL, întrucât ei au fost promotorii desemnărilor politice la CCR, nu pot să înțeleg de ce acum și Guvernul PDL se asociază acestei idei nefericite a menținerii numirilor la CCR a unor persoane care au fost membri de partid. Chiar nu mai găsim în această țară profesioniști ai dreptului care să poată îndeplini demnitatea de judecător la CCR fără să fi fost membru de partid politic?

Disperarea aberantă de a te agăța de putere naște monștri, iar în acest moment poziția Guvernului este împotriva ideii de reformare a justiției române, alăturându-se luptei împotriva aceleiași justiții duse de PSD și PNL în ultimii ani.

Senatul este Camera decizională pe această inițiativă legislativă și, dacă nu va profita de această șansă să schimbe cu adevărat ceva la CCR, va demonstra încă o dată că politicianismul de cea mai joasă speță și populismul de doi bani colcăie încă în toate partidele politice și nici măcar 100 de moțiuni nu vor putea demonstra încă o dată că în interiorul PDL există cu adevărat intenția de a se face reforma reală a statului român.

Declarația politică este intitulată „Sfânta Sărbătoare de Înviere”. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Dragi români,

Nu vreau să amestec astăzi cele sfinte cu cele lumești și mai ales cu „politichia” românească, dar nu pot să nu-mi exprim dorința și speranța că în următoarea perioadă, măcar până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, vom regăsi în Senat puterea înțelepciunii și a facerii de bine pentru neamul românesc atât de oropsit de soartă.

E timpul să lăsăm toate conflictele sau interesele personale deoparte și să legiferăm cât mai repede și cât mai multe inițiative bune pentru români, indiferent din partea cărui partid vin, iar dacă într-adevăr veștile economice vor fi bune în luna care vine, așa cum se preconizează în diverse medii, să lăsăm deoparte spiritul revanșard, doar de dragul de a fi Gică Contra, evident, adresându-mă aici membrilor opoziției.

Nu e nevoie să recunoașteți în aceste condiții justețea economică și politică a măsurilor noastre, ci doar să fiți un pic mai cooperanți când e vorba de interesul general al țării și de reforma statului. România are șansa acum de a renaște asemenea Mântuitorului. Vă rog eu mult, nu fiți Iude!

Mă opresc aici cu această paralelă, care nu vreau să fie considerată blasfemie, dar chiar asta este exact ceea ce simt, pentru că noi, românii, ca popor, întotdeauna am conștientizat patimile prin care am trecut de-a lungul istoriei.

Sper și îmi doresc din toată inima ca, de această sărbătoare sfântă, România să renască, iar românii să-și regăsească liniștea, bucuria și bunăstarea.

Vă doresc, dragi români, și doresc, în particular, tuturor botoșănenilor ca Sărbătorile Pascale să vă aducă în acest an multă fericire, iubire și sănătate. Fie ca Învierea Domnului să vă readucă încrederea și speranța în viitor, iar Lumina Sfântă să vă călăuzească pașii și să vă însenineze viața!

Un Paște fericit alături de cei dragi și Hristos a înviat!

Declarația politică se intitulează „Satul românesc – prioritate guvernamentală”.

Avem nevoie de o viziune proprie asupra agriculturii, care să plece de la realitatea celor două tipuri de agricultură existente în România: agricultura de subzistență și fermele agroindustriale.

Reorganizarea strategică a României spre susținerea fermelor familiale (20 – 50 de hectare), care pot asigura atât creșterea productivității, dar și ridicarea din sărăcie a populației rurale, susținerea fermelor foarte mari este contraproductivă, ineficientă și incorectă.

În anii 2008, 2009, 2010, 0,9% din exploatațiile agricole au primit 51% din subvenții.

În România, fermele cu suprafețe cuprinse între 20 și 50 de hectare reprezintă 0,4% din totalul exploatațiilor agricole, comparativ cu Franța – 18,7%, Suedia – 22%, Finlanda – 35,2%.

Din nefericire, structura agricolă a României, reprezentată de cele două tipuri de agricultură atât de diferite, cere genuri diferite de investiții din partea statului.

Ce trebuie să facă Guvernul?

1. Să urgenteze înființarea camerelor pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală – instituții fundamentale ale spațiului rural, care vor răspunde obiectivului fundamental al Uniunii Europene: economie bazată pe cunoaștere. 2. Elaborarea în regim de urgență a Legii privind organizarea teritoriului agricol în extravilanul localităților. Ce trebuie să rezolve această lege?

a) accelerarea procesului de dezbatere a succesiunilor pentru terenurile agricole, prin acordarea de competențe în acest domeniu și secretarului Consiliului local;

b) sprijin de la bugetul de stat pentru elaborarea planurilor cadastrale individuale pentru terenurile agricole din extravilanul localităților;

c) comasarea terenurilor și înființarea fermelor pentru tinerii din mediul rural. Condiționarea sprijinului pentru plată pentru planurile cadastrale de acceptarea de către proprietar a planului de comasare a terenurilor agricole;

d) schimbarea categoriilor de folosință ale terenurilor agricole în funcție de realitățile din teren. Peste două milioane de hectare de teren, din zonele de deal și munte, se găsesc în categorii de teren arabil, deși, în realitate, în ultimii douăzeci de ani, au fost transformate în pajiști naturale sau pășuni și fânețe naturale. În România, 67% din totalul suprafețelor agricole îl reprezintă terenul arabil, media UE fiind cuprinsă între 45% și 47%.

## **Doamna Sorina Luminița Plăcintă:**

## Doamnelor și domnilor,

O să vă surprind puțin cu ceea ce am de spus astăzi. Sunt perfect de acord cu președintele Senatului, domnul Mircea Geoană, în chestiunea cadrului legal privind controlul Parlamentului asupra Guvernului în problematica europeană și vreau să îl asigur că îl voi sprijini în a corecta această deficiență.

Ca membru al Comisiei pentru afaceri europene a Senatului, am simțit că este de datoria mea să mă plasez în acord cu un punct de vedere pe care-l consider just, chiar dacă acesta a fost enunțat de către un coleg de altă culoare politică.

Domnul Geoană a declarat recent că România este singura țară europeană care nu are un cadru bine definit în ceea ce privește reglementarea arhitecturii instituționale pe tematici europene între Executiv și Legislativ, fapt ce dăunează procesului de decizie al autorităților românești. Am făcut o scurtă cercetare și am constatat că lucrurile stau chiar așa.

În consecință, consider că noi, puterea, avem o problemă, și această problemă nu se răsfrânge doar asupra noastră, ca parlamentari vremelnici, ci asupra unei instituții fundamentale

a statului, căreia nu i se mai recunoaște autoritatea. De aceea stăm atât de prost în percepția publică, de aceea uneori aflăm din ziare ceea ce se decide în palierul executiv, de aceea raporturile trebuie restabilite pe un fundament corect, în armonie cu principiile europene și, mai mult, cu cele ale democrației occidentale.

Am avut la dispoziție doi ani pentru a construi un mecanism eficient de consultare și mandatare între Guvern și Parlament. Timp irosit din acest punct de vedere. Domnul Mănoiu, care săptămâna trecută, la o întâlnire cu senatorii, ne anunța că ar fi în lucru un proiect de lege pe această temă, deși acesta nici măcar nu a fost discutat în ședința de guvern, trebuia să ne fi avertizat încă de acum un an și jumătate. Nu cred că ar fi existat vreo reticență din partea niciunui membru al Senatului, indiferent de partidul pe care-l reprezintă.

Eu cred că această lipsă de eficiență trebuie recuperată rapid, mai ales în perspectiva dezbaterilor asupra Planului național de reforme, ce trebuie prezentat Comisiei Europene. Cum văd eu recuperarea timpului pierdut: lucrând în paralel și noi, în comisii, și Guvernul, prin DAE sau prin ministrul pentru relația cu Parlamentul.

## **Domnul Marius Gerard Necula:**

Declarația politică este intitulată „Sănătate cu năbădăi”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

Reforma în sănătate continuă, chiar dacă, privind televiziunile de știri, ar fi un lucru rău, după cum este prezentată. Bineînțeles, de vină este ministrul sănătății, în particular, și tot Guvernul, în ansamblu. Ce se uită a se spune la fiecare comentariu este faptul că decizia este de competența autorităților locale. Dacă decizia factorilor de conducere locali este de a păstra unitățile sanitare deschise, chiar în condiții de lipsă de performanță evidentă, nimeni nu poate trece peste aceasta.

Mai dificil este cu finanțarea. Unitățile medicale, dacă îndeplinesc condițiile, trebuie să respecte prevederile contractuale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, acțiune în care statul și Ministerul Sănătății nu au rol în piesă. Aceste cazuri pot fi asimilate cu cazurile unităților sanitare care funcționează în regim privat și care trebuie să respecte contractul de finanțare cu CNAS.

Este evident faptul că autoritățile locale nu sunt pregătite să gestioneze un domeniu atât de complex și, totodată, delicat de activitate. Majoritatea unităților teritorialadministrative nu și-au creat nici până la această dată servicii de specialitate pentru coordonarea structurilor ce activează în sănătate. În aceste condiții, este de la sine înțeles că nu există nicio strategie locală pe termen măcar mediu în domeniu.

La acest empirism se adaugă și componența politică, în care opoziția țipă ca din gură de șarpe la măsuri care erau știute cel puțin de cei de la PSD, al căror ministru în anul 2009 a semnat că este de acord cu un asemenea plan de restructurare a unităților spitalicești.

Greșeala Guvernului constă în lipsa capacității de comunicate performante, documentare, în special în domenii cu un puternic impact social. Lipsa unor criterii universal valabile, indiferent de județ sau zonă geografică, a făcut ca asupra judecății de valoare emise de ministerul de resort să planeze suspiciunea lucrului făcut în grabă, fără analiză de detaliu și de specific.

## **Domnul Ovidiu Marian:**

Declarația politică se intitulează „Despre un chiulangiu periculos, dar cu mare notorietate – Crin Antonescu”.

A fost o perioadă în care Crin Antonescu era un tip mai degrabă șters, doar pletele îl mai particularizau ca pe un adolescent întârziat și neînțeles de adulții din jurul său. Convenția Democrată îl instalase în fotoliul de ministru al tineretului și sportului, o pălărie imensă pentru purtătorul de plete, probabil pe criteriul: dacă nu avem altul mai bun, merge și ăsta. Oricum, din ipostaza de ministru nu a rămas în memoria colectivă decât aerul lui inocent și figura adolescentină, mai degrabă feciorelnică, a unuia pus la locul nepotrivit.

În anii care au urmat, chimia personajului s-a modificat. N-ar fi nimic nou în asta, dacă, încet-încet, bălmăjeala politică autohtonă nu l-ar fi plasat în centrul vârtejului. Ajuns într-o poziție pentru care nu avea anvergura necesară (cam ca Emil Constantinescu, în alt context), omul a căzut victima unei iluzii de sine înduioșătoare până la un punct, iritantă în cele din urmă. Spus pe românește, s-a cam smintit.

De regulă, personajele publice se smintesc de prea mult succes. În cazul de față, asistăm la un fenomen ceva mai puțin obișnuit: sminteala și „slava deșartă” pe bază de paloare, mândria de a da cu oiștea-n gard. Domnul Crin Antonescu nu poate raporta nicio ispravă semnificativă de-a lungul carierei sale politice. Punctul ei cel mai înalt a fost ieșirea din cursă înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale și căderea euforică în brațele lui Mircea Geoană.

Cele douăzeci de procente cu care s-a văzut în raniță i-au produs un soi de ebrietate sufletească, de natură să-i dinamiteze discernământul și buna-cuviință. A înțeles, cu o candidă întârziere, că scopul scuză mijloacele, că își poate

permite gesturile suverane ale unui mare politician și că succesul se obține pe două căi: verbiaj supraabundent, „șfichiuitor”, de băiat „haios” și gata de harță, și fente politice „abile”, „pragmatice”, fără prejudecata coerenței.

Exhibă virilități, autoritarisme și trivialități, care însă nu se potrivesc siluetei lui mai curând inconsistente. Rică Venturiano – alias Crin Antonescu – se joacă de-a Vlad Țepeș. Țâfna lui are ceva neconvingător, contrafăcut, mărunt, resentimentar. Nu poate fi contrazis fără să devină agresiv și prost-crescut, se dispensează bățos de orice loialitate de partid, impune alegeri convenabile, „pe liste”, trădându-și partenerii de mai ieri, face guverne din umbră pe același principiu, se fâțâie oportun între convingeri și declarații contradictorii. Ba mănâncă securiști pe pâine și dă de pământ cu Mona Muscă, ba se bălăcește în sofisme ieftine pentru a-l obloji pe Dan Voiculescu, ba vrea să construiască „trainic” cu UDMR, ba se luptă cu iredentismul, mirosind pârtia electorală pe care i-o poate deschide un obosit discurs naționalist.

## **Domnul Dorin Păran:**

Declarația politică este intitulată „Ziua Internațională a Romilor”.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

Pe 8 aprilie, în toate țările lumii au loc seminare, festivaluri sau acțiuni umanitare legate de Ziua Internațională a Romilor. Scopul unei astfel de zile este acela de a atrage atenția societății asupra problemelor cu care se confruntă această etnie. Ea a devenit, de asemenea, Ziua memoriei romilor omorâți de naziști în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

Ca istorie, la Congresul Mondial al Romilor, desfășurat la Londra în anul 1971, s-a luat decizia ca ziua de 8 aprilie să devină Ziua Internațională a Romilor din întreaga lume. Tot atunci a fost adoptat ca imn internațional al romilor cântecul „Gelem, gelem”, interpretat de cântăreața și actrița Olivera Vuco, în cunoscutul film iugoslav „Am întâlnit și țigani fericiți”, peliculă ce datează din anul 1967. De asemenea, a fost adoptat și steagul internațional al romilor, având jumătatea de jos verde, simbol al câmpurilor înverzite, și jumătatea de sus albastră, simbol al cerului senin, iar la mijloc o roată, simbolizând, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vieților, iar, pe de altă parte, nomadismul, în relație cu spațiul originar al Indiei.

Două decenii mai târziu, la Congresul Mondial al Romilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistică a Uniunii Internaționale a Romilor a oficializat alfabetul internațional standardizat al limbii romani, decizia fiind semnată de 17 specialiști în domeniu, din diferite țări, în prezența unui observator al UNESCO.

În anul 2002, de 8 aprilie, s-a sărbătorit jubileul milenar, reprezentând 1.000 de ani de atestare a romilor în Europa. Cu acest prilej unic, în numeroase țări de pe toate continentele s-a desfășurat „Ceremonia Râului”. Lumânări aprinse și flori au fost aruncate pe ape, în memoria strămoșilor romi care și-au început, acum un mileniu, drumul către Europa, apoi către cele două Americi și mai departe.

În anul 2003, în semn de solidaritate cu etnia romilor, însuși Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a ținut să participe, pe 8 aprilie, la ceremonia aprinderii lumânărilor la Catedrala Centrală din Dharamsala și să înalțe rugăciuni pentru pacea și unitatea romilor de pretutindeni.

## **Domnul Orest Onofrei:**

Declarația politică se intitulează „Domnule Ponta, domnule Antonescu, lăsați România să se dezvolte!”.

Stimați colegi,

Auzim în fiecare zi, pe toate canalele media, despre cât de proaste sunt drumurile în România, despre cum nu reușim să îmbunătățim infrastructura țării, cu toate că avem la îndemână fonduri europene în acest sens. În fiecare zi sunt arătați cu degetul reprezentanții Guvernului și sunt învinuiți pentru toate relele care se petrec în România. Și, mai mult, vinerea trecută, a fost organizată o conferință la Parlament, sub patronajul Senatului României, în cadrul căreia a fost

criticat Guvernul pentru proasta gestionare a fondurilor europene.

Aș vrea, stimați colegi, să vă dau un exemplu – și nu este singurul – prin care dumneavoastră, opoziția, cei care ne criticați atât de mult, sunteți vinovați pentru stagnarea în accesarea fondurilor europene, respectiv pentru starea proastă a drumurilor județene.

Lăsați demagogia și haideți să vedem care sunt adevărații responsabili pentru cum arată drumurile județene din țară!

După cum bine știți, pentru modernizarea drumurilor județene prin Programul național de dezvoltare a infrastructurii este nevoie de transmiterea spre administrare a acestora către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului este cel care poate organiza licitațiile pentru modernizarea drumurilor județene, dar, pentru aceasta, e nevoie de trecerea drumurilor județene din administrarea consiliilor județene în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.

Stimați colegi,

Noi, plenul Senatului, am adoptat ordonanța de urgență prin care i se oferă posibilitatea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului de a prelua o serie de drumuri locale și județene pentru modernizare.

Și haideți să vedem ce se petrece la nivel local. Pentru ca un drum județean să treacă din administrarea Consiliului județean în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, este nevoie de votul a două treimi din consilierii județeni. Reprezentanții PSD și PNL, adică USL, boicotează fiecare ședință de consiliu județean care are pe ordinea de zi acest punct, după cum bine a spus un ziarist într-un ziar local – „Orgoliile politicienilor lasă drumurile găurite ale județului fără asfalt”.

Declarația politică este intitulată „Inamicii statului”.

Un concept des folosit pentru a fi justificate deportările, condamnările și alte măsuri excepționale în regimurile comuniste a fost reintrodus în limbajul cotidian de guvernarea portocalie.

Nu se mai poate vorbi în ziua de azi de condamnări politice sau de deportări, dar conceptul în sine este cât se poate de actual.

Astăzi, inamicii statului în ochii PDL-ului sunt profesorii, doctorii, pacienții, sugarii etc.

Profesorii sunt inamici ai statului deoarece și-au câștigat drepturile salariale în instanțe. Cum și-au putut permite acești „sub-oameni” să pună în pericol strategia economică a guvernării portocalii? Din fericire, profesorii nu au putut fi reduși la tăcere, dar mult iubitul fiu al poporului, Boc, a găsit soluția, alături de sfetnicul de bază, Daniel Funeriu: hotărârile judecătorești vor fi respectate, dar banii vor fi luați de către profesori abia din 2012.

Doctorii sunt o ciumă a economiei, practic, ei nu fac nimic productiv, dar solicită bani statului.

În înțelepciunea sa, Boc, alături de Băsescu și Cseke Attila, a găsit soluția. O parte dintre doctori poate pleaca din țară de bunăvoie, și așa e piață liberă. Cu restul însă, care se încăpățânează să rămână în țară și să sugă sângele poporului, trebuie găsită o soluție.

Inițial, salariile acestora, care în România reprezintă cam 10% din cât ar avea salariul în afară, au fost tăiate cu cel puțin 25%.

Economia la bugetul de stat nu a fost însă suficientă, de aceea ministrul sănătății a decretat închiderea și comasarea unui număr de centre medicale din țară. Astfel, am mai scăpat de niște doctori și de niște asistente, că și așa erau prea mulți în țara asta.

Bolnavilor li s-a redus lista de medicamente compensate într-o primă faza, ulterior au fost obligați să-și plătească orice adeverință și consultație.

Nu a fost însă suficient. În definitiv, i-a pus Boc sau Udrea să se îmbolnăvească? Această țară are nevoie de oameni sănătoși și viguroși, care să poată construi o nouă societate, după chipul și asemănarea comandantului suprem, Băsescu.

Declarația politică se intitulează „De ce sunteți împotriva cercetării științifice, domnilor guvernanți?”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Citeam zilele trecute o știre care spunea că la Institutul Cantacuzino se fac disponibilizări și se renunță la produsele care i-au adus faima.

În mai multe rânduri, am atras atenția actualei guvernări portocalii asupra situației speciale în care se află educația și domeniul de cercetare-dezvoltare în România. Am susținut mai multe declarații politice la tribuna Senatului și am adresat mai multe interpelări și întrebări, atât prim-ministrului Emil Boc, cât și ministrului Funeriu, pe aceste teme majore pentru societatea românească.

După cum știți, cercetarea a reprezentat în această perioadă de criză un domeniu asupra căruia s-au concentrat eforturi umane și financiare deosebite în țări dezvoltate precum Franța sau SUA, considerând cercetareadezvoltarea un vector prioritar pentru ieșirea din criză, considerând, totodată, faptul că știința reprezintă o investiție, și nu o cheltuială.

Stimate colege și stimați colegi,

Iată însă că, așa cum spuneam, în timp ce alte țări investesc bani în cercetare, noi închidem și ce mai avem. Astfel, din cauza unei gândiri iresponsabile și în numele unei așa-zise reforme, am ajuns în situația în care instituții prestigioase, cum este cazul Institutului Cantacuzino, cu tradiție de nouă decenii, se află în pragul închiderii.

Aș vrea să mai adaug faptul că Institutul Cantacuzino este afiliat, din 1991, la Rețeaua Internaționala a Institutelor „Pasteur” (RIIP) și a institutelor asociate, ce include unități cu profil similar din Europa, Africa, Asia, Oceania, America.

Acum, la Institutul Cantacuzino se fac disponibilizări, se renunță la produsele care i-au adus faima și singura linie de producție comparabilă celor europene este cea de vaccin gripal sezonier. Acest lucru ne arată foarte clar că actualii guvernanți nu dau doi bani pe cercetarea românească.

Deși a rezistat războaielor, epidemiilor și cutremurelor care s-au abătut asupra sa în cei 90 de ani de la înființare, Institutul Cantacuzino pare totuși prea slab în fața reformei portocalii.

## **Domnul Gheorghe Pop:**

Declarația politică este intitulată „Paște fericit! – o urare sau o constatare?”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Ne aflăm în săptămâna patimilor lui Iisus Hristos, conform calendarului religios, însă cred că am uitat numărătoarea săptămânilor de când noi, românii, tot pătimim cu Emil Boc prim-ministru. Fiecare gând al lui Emil Boc reprezintă o patimă în plus pentru tot poporul român.

Aceasta e totuși săptămâna în care ar trebui să fim mai liniștiți și împăcați cu noi înșine, deoarece se apropie sărbătoarea Învierii Domnului, însă nu putem avea parte de această liniște, întrucât umbra lui Boc și a șatrei lui ne urmărește peste tot: sâmbătă i-am văzut cu toții la TVR, la emisiunea Marinei Almășan-Socaciu, iar duminică au deranjat liniștea cu prezența lor cu autocarul la mănăstiri.

Despre prezența lui Boc, Flutur și Udrea în sâmbăta de Florii la emisiunea „Ne vedem la TVR” a doamnei AlmășanSocaciu pot spune că a fost o regie grotescă, incapabilă să ducă de nas nici măcar un copil de grădiniță, însă toți și-au jucat rolul după scenariul prescris.

Locația emisiunii cred că a fost cel mai greu de găsit, gazda fiind, indirect, Gheorghe Flutur, întrucât emisiunea se transmitea de la Gura Humorului, județul Suceava. Pe ecrane am putut citi cu toții că ne aflăm în „Țara fluturilor”.

Peiorativ sau nu, într-adevăr erau în „Țara fluturilor”, deoarece erau acasă la domnul Flutur. Cu siguranță, alte fiefuri pentru realizarea emisiunii nu erau bune, deoarece era strigător la cer ca emisiunea să aibă loc la Bistrița, în „Țara oltenilor”, sau la Brașov, în „Țara scripcarilor”. De asemenea, nici la Arad nu cred că era bună o emisiune, realizată tocmai în „Țara fălcilor”.

Dacă tot vorbeam de patimi la început, să nu uităm și de patimile prin care trecem noi, parlamentarii din opoziție, în lupta cu ciuma portocalie. Azi avem un Parlament care numai democratic nu mai funcționează.

Dacă bine îmi amintesc, ieri, pe 19 aprilie, s-au împlinit patru ani de când s-a realizat un mare act de democrație în Parlament, și anume suspendarea lui Traian Băsescu, democrație despre care azi nu mai putem spune că există, întrucât au grijă oamenii lui Băsescu și ai lui Boc.

Declarația politică este intitulată „În numele reorganizării spitalelor, Ministerul Sănătății taie în carne vie, fără anestezie”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Decizia Ministerului Sănătății privind comasarea unor spitale și transformarea altora în cămine de bătrâni a adus haos într-un sistem sanitar și așa suferind. Nu a fost nevoie decât de trei săptămâni de la termenul-limită dat de minister pentru închiderea propriu-zisă a unor spitale, ce urmează a-și schimba destinația, ca să se constate efectele aberante pe termen scurt, fără să mai discutăm despre cele pe termen lung.

* Reorganizarea rapidă a spitalelor, concepută pe genunchi, din birou, a determinat situații aberante, precum aceea a bărbatului de 41 de ani care a murit în fața porților închise ale spitalului din Bălcești, proaspăt desființat.

Să mai amintim de cei 12 bolnavi în stadiu terminal care au supraviețuit timp de mai multe zile din mila locuitorilor din Pârscov – Buzău, după ce spitalul din localitate a fost desființat pe 1 aprilie? Lăsați fără apă, mâncare, căldură și chiar fără cearșafurile de sub ei, bolnavii au fost ajutați de localnici și de personalul medical voluntar, care nu s-au îndurat să-i abandoneze într-o clădire părăsită.

În încercarea de a tăia în carne vie, în cadrul unei așazise reforme, fără însă o minimă pregătire, fără o analiză a situației fiecărui spital în parte și a efectelor comasării sau închiderii fiecăruia, Ministerul Sănătății dă peste cap sute de spitale, zeci de localități, mii de cadre medicale și sute de mii de pacienți sau potențiali pacienți.

O dovadă că proiectul reorganizării a fost făcut fără niciun fel de analiză este faptul că s-a decis desființarea unor spitale profitabile sau a altora la care sunt în curs ori s-au finalizat deja lucrări de modernizare din fonduri europene ori strategice.

După luni de zile de la anunțarea deciziei de reorganizare a spitalelor, Ministerul Sănătății încă nu poate da un răspuns coerent la întrebarea: de ce se desființează anumite spitale și de ce se comasează altele?

Ministerul a venit, inițial, cu o listă de 180 de spitale propuse spre desființare și comasare, după care a început să scoată unele și a introdus altele, ca într-o joacă de copii. Că este nevoie de o reorganizare a spitalelor este o certitudine, însă modul în care înțelege Ministerul Sănătății să facă acest lucru este mai mult decât discutabil.

## **Doamna Doina Silistru:**

Declarația politică se intitulează „Insuportabila «suportabilitate»”.

Stimați colegi,

Constat cu tristețe că alinierea românilor la prețul cel mai mare continuă cu succes. Am aflat deja, de luni bune, că statul social – descris, e drept, destul de succint în Constituția României – nu mai este bun. Simțim pe propria piele că procesul de „modernizare” a statului, care a aruncat în disperare milioane de români, continuă cu pași repezi și siguri.

Astăzi, vreau să aduc în atenția dumneavoastră încă un aspect aparent minor al acestui proces, dar în realitate extrem de important, pentru că ar putea avea consecințe îngrozitoare: intrarea în colaps a administrațiilor locale din întreaga țară.

Știu că intenționați să lăsați la latitudinea primarilor majorarea taxelor și impozitelor în funcție de necesitățile locale și de „gradul de suportabilitate” al populației, prin introducerea unui sistem în care suma impozabilă a clădirilor și terenurilor din intravilan să fie raportată la valoarea mai mare de piață a acestora.

Nefericită intenție, domnule prim-ministru!

Spun asta gândindu-mă la „suportabilitatea” populației. Care suportabilitate?! Românii nu au bani, și asta nu de ieri, de alaltăieri, ci de când morișca tăierilor salariale și a impozitărilor absurde, aplicate tuturor categoriilor sociale, inclusiv copiilor, a fost pusă în funcțiune. Drept este, administrațiile locale au nevoie de bani, inclusiv de la populație, prin deja amintitele taxe și impozite, care... nu se mai plătesc! Vă pot oferi și un exemplu.

Municipiile Vaslui și Bârlad, cele mai mari unități administrativ-teritoriale din județul Vaslui, au grade de încasare sub 40% după încheierea primului trimestru, în ciuda bonificațiilor oferite la plata integrală a taxelor și impozitelor. Gradul de încasare este mult sub anii precedenți, domnule prim-ministru, ani în care criza parcă nu mușcase atât de nemilos din trupurile contribuabililor.

Necesitățile sunt mari, cu atât mai mari cu cât în cele două municipii au demarat ample programe de reabilitare și modernizare a infrastructurii rutiere, de apă, canalizare, epurare. Partea de cofinanțare a acestor programe aparține, știți bine, administrațiilor locale, care le asigură preponderent din taxele și impozitele pe care le vedeți mărite.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Declarația politică se intitulează „Președintele PDL al tuturor românilor”.

Stimați colegi,

Ce pretenții să ai de la Traian Băsescu? Poți să-i ceri omenește să priceapă că el e președintele tuturor românilor? Poți să-i ceri să priceapă că, deși a câștigat alegerile pe barba PDL, el nu mai are nicio treabă cu partidul? Poți să-i ceri să înțeleagă că el e în slujba poporului, și nu poporul la ordinele lui?

Poți să faci asta, dar doar așa, ca să te afli-n treabă.

Pentru că, de bună seamă, cu un om care se manifestă în felul în care a făcut-o Traian Băsescu la sfârșitul săptămânii, la Covasna, nu te poți înțelege omenește.

Două părți distincte și, în egală măsură, revoltătoare a conținut discursul președintelui.

Mai întâi, scurt, despre poporul român, care nu-l mai mulțumește pe domnul Băsescu, fiindcă e puturos, bețiv, limitat. Poporul, nu domnul președinte. De unde deducem că Traian Băsescu ar merita alt popor, și noi îi urăm să-și găsească altul, pentru că și noi am merita alt președinte.

Apoi, referirea la alegerile din PDL. Dublându-și intervenția din luna martie, când spunea răspicat din fotoliul de la TVR: „Îl susțin pe Emil Boc la șefia PDL”, Traian Băsescu a găsit potrivit să mai dea o reprezentație de comportament aberant pentru poziția sa, și anume să ne explice, cu aplicație și sârguință demne de o cauză nobilă, de

ce nu e Blaga bun pentru PDL și, pe cale de consecință, de ce Emil Boc e frumos și deștept, și tot ce și-ar putea dori vreodată un partid de la viață.

O singură întrebare: ca președinte al tuturor românilor, poziționat deasupra frământărilor politice, în ce calitate își permite domnul Băsescu să intervină la modul cel mai repugnant cu putință în viața unui partid politic, în alegerile interne ale acestuia?

Să ne apucăm să explicăm acum despre responsabilitățile și rolul președintelui? Să ne apucăm acum să le explicăm talibanilor portocalii, care au inconștiența să ne vorbească despre firescul ieșirilor din atribuții ale lui Băsescu de parcă președintele ar fi șef de atelier, că legea fundamentală a unei țări nu se negociază și nu se interpretează după bunul plac? Să ne apucăm acum să le explicăm că președintele statului nu este un șofer indisciplinat, care mai trece din când în când pe linia continuă sau depășește viteza legală, ci garantul respectării Constituției? Să le explicăm acum că președintele țării nu este lup paznic la oi, ci câinele care păzește oile de lupi? Sau despre faptul că încrederea și cinstea acordate cuiva de către semenii săi pentru a le deveni lider, președinte, presupun o responsabilitate pe măsură, desprinderea de partid, detașarea de neînțelegerile politice? Să le vorbim despre asumarea conștientă a misiunii istorice pe care un șef de stat o are?

## **Domnul Alexandru Cordoș:**

Declarația politică se intitulează „După Codul muncii, Legea dialogului social amenință iar liniștea angajaților”.

Legislația muncii din România este în pericol de a se vedea îngrădită între două rele: pe de o parte, recent promulgatul Cod al muncii, pe de altă parte, Legea dialogului social, care va cuprinde: Legea patronatelor, Legea sindicatelor, Legea dialogului social, Legea conflictelor colective de muncă, Legea contractelor colective de muncă și Legea de organizare a Consiliului Economic și Social. Toate aceste legi, care ar fi trebuit să se bucure de o independență certă, dată fiind importanța lor pentru întregul spectru al vieții sociale, au fost forțat și contraproductiv înglobate sub aceeași „pălărie”, probabil în încercarea de a li se dilua statutul special.

Ca să ne demonstreze că pasul de la vorbe la fapte este unul foarte mic, campionul de tristă celebritate al angajării răspunderii Guvernului pe cele mai importante proiecte de lege, adică însuși Executivul, ne-a pregătit și pentru lunea viitoare două legi, pe care le-a înscris deja la „cronica unor surprize anunțate”. Legea dialogului social și Proiectul de lege privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ vor trece la începutul săptămânii care urmează testul votului Parlamentului. Foarte supărați pe Guvern, sindicaliștii au hotărât, săptămâna trecută, să nu mai participe la niciun fel de negocieri pe tema dialogului social cu reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, mai ales după ce Proiectul legii dialogului social a plecat spre CES pentru avizare. Și este normal să aibă această poziție după ce lucrurile au rămas tot neclarificate.

În opinia oficialilor de la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, contractele colective de muncă trebuie să fie negociate la nivel de ramuri profesionale și de meserii în conformitate cu codul CAEN, rezultând posibilitatea încheierii contractelor de muncă pentru toate meseriile la nivel de ramuri. În schimb, sindicatele nu doresc eliminarea contractului colectiv de muncă la nivel național, act normativ de mare importanță, care fixa jaloanele principiilor de bază și ale drepturilor generale obligatorii pentru contractele la nivel de ramură și de unitate.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Declarația politică este intitulată „Acordul cu FMI – o piatră de moară pentru România”.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

Noul acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu este o „centură de siguranță”, așa cum se precizează în scrisoarea de intenție. Acordul cu FMI este o centură de nesiguranță. Analiștii economici prevăd un dezastru, respectiv încă 300.000 de șomeri, majorarea impozitelor și reducerea salariilor. Sindicaliștii susțin că urmează „ani grei de rambursare a datoriei, care vor dura cel mai probabil până în 2015”.

Românii vor avea de suportat încă o datorie de 3,6 miliarde de euro de la FMI, la care se adaugă alte 1,4 miliarde de euro de la Comisia Europeană (CE).

Guvernul și BNR au cerut FMI ca actualul acord de finanțare aprobat la sfârșitul lunii martie să fie de tip _stand-by_ , la fel cu cel semnat în 2009, singura deosebire fiind „intenția” autorităților de a nu mai apela efectiv la fonduri. Acest lucru nu se va întâmpla, pentru că, în mod cert, statul va intra în fondurile respective.

Prin această declarație politică solicit public Guvernului Boc să se comporte în mod transparent și să dea publicității acțiunile de retragere a banilor din această așa-zisă rezervă.

Am mai afirmat-o și cu alte ocazii și dați-mi voie să o repet: acordul cu FMI atârnă ca o piatră de moară pentru România, pentru societatea românească și pentru economie.

Spun acest lucru gândindu-mă la faptul că ținta de deficit de 4,4% din PIB nu poate fi îndeplinită. Situația este destul de gravă și puterea nu mai are nicio soluție. De unde să se mai poată plăti 20 de miliarde de euro? Statul nu a făcut decât să plătească salariile și pensiile. FMI nu ne dă mai mult de 3,6 miliarde de euro, restul de până la 19 miliarde de euro se va lua de la sistemul privat, unde este de două ori mai scump față de FMI.

În consecință, statul român are nevoie în 2011 de cel puțin 19 miliarde de euro, dintre care 12,5 miliarde de euro reprezintă serviciul datoriei, ratele scadente în acest an plus dobânzile, iar restul de 6 miliarde de euro reprezintă deficitul de 4,4%, dacă va fi respectat.

## **Domnul Gheorghe Marcu:**

Declarația politică se intitulează „Unde sunt responsabilitatea și respectul nostru?”.

Stimați colegi,

Acum câteva săptămâni, la susținerea unui proiect de lege inițiat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, reprezentantul Guvernului și-a prezentat punctul de vedere și a plecat. Am avut mai multe observații și întrebări legate de acel proiect, dar m-am văzut nevoit să vorbesc unui fotoliu gol. Cum majoritatea puterii funcționează, proiectul a fost votat, fără să fie lămurite multe aspecte esențiale din respectivul act normativ.

Pornind de la acest simplu exemplu, unul dintre multe altele, avem imaginea de ansamblu a relațiilor Legislativ – Executiv. Este evident că Guvernul sfidează Parlamentul, nu numai prin imixtiunea repetată în procesul de legiferare, nu numai prin escamotarea diverșilor pași pe circuitul legal și normal al unui proiect de lege, ci chiar și atunci când are de susținut, în plenul Parlamentului, un proiect de lege. Părerea noastră nu contează și prezența noastră devine inutilă.

Mă întreb chiar: pentru ce ne mai numim, conform Constituției, „organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”?!

Eu consider că Parlamentul este expresia concentrată a României, pentru că fiecare dintre noi are votul miilor de români care ne-au trimis aici să-i reprezentam cât mai bine. Aceștia nu pot exprima direct ceea ce simt și cred, dar pentru asta suntem noi aici. Nemulțumirea și revolta lor se simt însă în tot, inclusiv în aversiunea față de noi, parlamentarii, care suntem obligați să le reprezentăm interesele.

Din păcate, constatăm cu toții că instituția cea mai reprezentativă a României se bucură de cea mai mică încredere. Este un nonsens ca instituțiile publice, ai căror reprezentanți sunt numiți, să se bucure de o mai mare încredere în ochii oamenilor pe banii acestora.

Mi se pare mie sau Executivul, care este numit, nu dă socoteală în fața cetățenilor, așa ca noi, parlamentarii? Și, peste toate acestea, are o atitudine atât de ireverențioasă la adresa instituției legiuitoare a țării. În fața acestui comportament, nu pot să înțeleg de ce nu luăm toți atitudine. De ce lăsăm chestiunea responsabilității noastre pe ultimul loc și, mai important, de ce pretindem respectul românilor, când noi nu știm să ni-l acordăm unii altora?

## **Domnul Nicolae Dănuț Prunea:**

Declarația politică este intitulată „Comisiile de specialitate din Parlament și activitatea SIF4”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ar trebui să ne bucurăm că revoluția managerială a dus la separarea proprietății de puterea de decizie cotidiană în societățile pe acțiuni. Managerii, fiind oameni specializați în probleme de conducere, pot asigura o mai bună gestiune a averii acționarilor decât ar face-o oricare dintre aceștia. Dar o astfel de bucurie este estompată de consecințele sistemului pervers de stimulente practicat de unii manageri, în complicitate cu marii acționari, ajunși membri în consiliile de administrație.

Ceea ce a urmat acestei practici au fost niște costuri de producție ridicate, adică o profitabilitate tot mai mică și reducerea ori chiar nesocotirea recompenselor asigurate, în special, micilor acționari. Iar când o astfel de realitate se înregistrează în unități economice sau cu profil financiar, care s-au născut din proprietatea poporului român, statul, ca reprezentant al intereselor celor mulți, ar trebui să se manifeste ca putere de control pentru a împiedica și, la nevoie, pentru a dezvălui care sunt cauzele scăderii eficienței cu care este administrată proprietatea acționarilor din diferite societăți comerciale, adică a proprietății celor care altfel nu pot decât să asiste la acte comportamentale lipsite de perspective pe termen lung și la autoacordarea de către directori a unor recompense private necorelate cu câștigurile sociale asigurate de ei.

Am în vedere când fac aceste afirmații unele regii autonome, și îndeosebi SIF4 Muntenia, precum și modul de îndeplinire a atribuțiilor care le revin CNVM și Parlamentului prin comisiile de specialitate. A devenit o problemă națională cronică, cu accente periodice deosebit de acute, faptul că factorii de decizie de la acest nivel acționează în interes propriu atât de pregnant, încât acesta este separat de interesul general, pe care îl mențin, dacă este nevoie, chiar în opoziție cu el.

Pentru a valorifica diferite oportunități apărute de realizarea unui aspect sau altul al interesului personal, mai ales conducerea SIF4 face investiții ineficiente, asumându-și, din punct de vedere al acționarilor și al realităților economice autohtone, un însemnat risc gratuit. Când fac acest lucru, se bazează preponderent pe considerentul că marea majoritate a acționarilor proprii nu poate exercita un control asupra deciziilor conducerii societății sau că acestea nu ajung să fie cunoscute lor și că, în subsidiar, reprezintă un stâlp al pieței și, ca atare, niciun organ de control nu poate face nimic.

## **Domnul Iulian Bădescu:**

Declarația politică se intitulează „Plăți eșalonate”.

Este bine-cunoscută modalitatea prin care Executivul actual înțelege să gestioneze treburile țării: prim-ministrul Emil Boc și echipa de la Palatul Victoria au transformat asumarea răspunderii într-o regulă absolută a guvernării, refuzând programatic și cu obstinație dezbaterea în Parlament a oricărei probleme „sensibile”.

Exemplele în acest sens sunt foarte multe și nu doresc să le enumăr aici și acum. Mă voi referi numai la ultima dintre situațiile de acest fel. Profesorii și-au câștigat în instanță drepturile salariale, prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Inițial, Emil Boc a declarat tranșant că Guvernul nu va achita aceste drepturi, afirmând, implicit, că în România Executivul își permite să nu respecte hotărârile puterii judecătorești.

Ulterior, sesizând, probabil, dimensiunile gafei pe care a comis-o, prim-ministrul și-a nuanțat poziția, anunțând că își va asuma răspunderea pe un act normativ care să garanteze plata eșalonată a datoriilor exigibile ale statului către profesori. Prin extensie, acest act normativ va institui regula plății eșalonate a datoriilor statului către oricare dintre creditorii săi deținători de creanțe exigibile, obținute în justiție prin hotărâri definitive și irevocabile.

Având în vedere toate cele de mai sus, îmi permit să îi adresez șefului Executivului o sugestie: actul normativ în speță să conțină, explicit, și regula potrivit căreia toți debitorii statului, fie ei persoane fizice sau juridice, să-și plătească eșalonat datoriile certe și exigibile către buget, începând cu data la care vor fi anunțate rezultatele alegerilor parlamentare din toamna anului viitor.

Convins de justețea acestui demers reparatoriu, Iulian Bădescu, senator.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Declarația politică este intitulată „Viața în rate bate moartea pe datorie”.

Se spune că viața bate filmul. Dacă nu am fi contemporani cu personaje a căror tristă celebritate îi va

plasa în istorie, aparent paradoxal, drept autori ai „cronicii negre a guvernării portocalii”, am putea să suspectăm o exagerare în maxima respectivă. Din păcate, realitatea ne dezminte categoric și, oricât am acuza o conspirație a pesimiștilor în viziunea de declin a societății noastre de astăzi, la orice pas te lovești de confirmări ale eșecului.

Sunt voci care acuză românii de exhibarea trăirilor până la limita dintre bun-simț și reversul lui. Să-i spunem eufemistic „prea mult trăirism”. Sunt alte voci care afirmă că le este rușine oamenilor să mai scoată capul în lume, pentru că sunt asimilați hoților, corupților, infractorilor de tot felul. Eu știu un singur lucru: suntem un neam căruia îi place să-și zgândăre rănile în public, să se demonizeze, să se anatemizeze singur, punându-și când nu este cazul țărână în cap.

Și mai știu că, atunci când te-ai născut român, mori tot român, oriunde te-ai duce să-ți lingi rănile. Așa cum nu e bine și nu e frumos să-ți renegi părinții, pentru că nu poți schimba soarta care te-a făcut descendentul lor direct, tot așa nu e bine să-ți renegi neamul.

Nu același lucru aș recomanda însă în privința celor care ne-au adus în sapă de lemn. Din cauza lor, ne-am înglodat în datorii, precum americanii, fără să avem însă plasa de siguranță cu care ei se nasc. În fiecare bancă vezi în fiecare zi un număr tot mai mare de clienți care accesează credite, de la oameni în salopete ponosite, până la domni puși la patru ace. Pe toți îi mână nevoia de a depăși o situație dramatică, aceea de a trăi în rate și de a nu muri pe datorie.

Apropo, firmele funerare au găsit o soluție de compromis pentru românii peticiți până la final: ultimul drum pe datorie, cu cuponul de pensie. Incredibil, dar adevărat! Statul care nu-și poate onora obligațiile minime față de cetățenii săi în viață poate să-i „onoreze” măcar la trecerea vămilor văzduhului. Jalnică și palidă consolare!

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Declarația politică se intitulează „Falimentul politicii agrare”.

Stimați colegi,

Este bine cunoscut de toată lumea faptul că România dispune de resurse ale solului care fie nu sunt utilizate la nivelul agrotehnologiei actuale, fie sunt lăsate la voia naturii, fie sunt distruse într-un mod iresponsabil.

România și guvernanții săi se comportă de-a dreptul irațional în raport cu agricultura, atât în sectorul vegetal, cât și în cel zootehnic. La fel cum o situație de plâns avem în sectorul industriilor de prelucrare a materiilor prime provenite din agricultură și de producere a alimentelor.

Suntem în miezul acestui faliment istoric numai din cauza actualei puteri, dar românii erau îndreptățiți să spere că Guvernul se va ține de cuvânt și va iniția acele politici pe care le-a promis, de scoatere a agriculturii și a lumii satului românesc din procesele de subdezvoltare în care se tot afundă, îndreptându-le spre o valorificare mai bună a resurselor naturale și de muncă.

Înainte de a face analiza falimentului răsunător în care au fost aduse agricultura și populația din mediul rural, să amintim câteva dintre promisiunile guvernelor de coaliție din 2004 și până în prezent.

Au spus că vor face o rețea națională de centre de colectare și depozitare a recoltelor agricole, a produselor animaliere, ca, în felul acesta, fermierii și țăranii să-și poată valorifica munca și să reia ciclul agricol, ceea ce se înțelegea că vor exista niște producții. A trecut destul timp și domnii Tabără și Boc ar trebui să le spună țăranilor și fermierilor unde sunt aceste centre și cu ce s-au ales de pe urma lor.

Au spus că vor crea condiții de viață și de muncă la sate. Vă amintiți cum se îngrijeau în campania electorală de femeile de la sat, cărora le spuneau că li se vor oferi locuri de muncă, pentru a lucra mai aproape de gospodărie, în agricultură, în industria alimentară și de prelucrare a resurselor locale. Să-și întrebe acum Guvernul: unde sunt acele locuri de muncă din agricultură, din industria de prelucrare a produselor agriculturii, ale solului, din serviciile de valorificare a acestora?

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu:**

Declarația politică este intitulată „România, pe podiumul sancțiunilor CEDO”.

Anul trecut, România a cumulat sancțiuni de 7.443.180 de euro din partea Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind al doilea stat pe acest podium al rușinii și pe primul loc în ceea ce privește numărul total de cauze închise în 2010. Ce e drept, numai 3,6 milioane de euro sunt despăgubiri aferente unor condamnări definitive date în anul 2010, restul rămânând din 2009. Aceste cifre, comentate în mod optimist de MAE, sunt în scădere față de anii precedenți, însemnând condamnări mai puține și mai puțin grave.

Totuși, să nu facem încă greșeala de a lăuda prestația conducerii acestei țări. Oricum s-ar pune problema, faptul de a fi sancționat de CEDO nu e motiv de laudă, și nici de mândrie. Nerespectarea drepturilor omului este tipică regimurilor oricare, dar nu democratice. Să nu ne mai mire deci că, privită din afară, această țară pare mai degrabă o sursă de barbarism decât de civilizație. Valorile le ignorăm sau le umilim – de la Brâncuși și până la premianții de la Geneva din prezent –, dar nonvalorile le promovăm, le dăm ca exemple, ba chiar le votăm la putere în mod repetat.

Am văzut la televizor cum țara noastră își făurește, încet, dar sigur, imaginea de țară a hoților, a cerșetorilor, a corupției, a ocultului și, mai nou, a politicienilor dansatori și cântăreți. În timp ce țara arde și primește sancțiuni de la curțile internaționale, baba se piaptănă, dansează și se distrează.

Țin deci să amintesc din nou celor care ne conduc faptul că puterea și pozițiile înalte nu sunt privilegii, ci poveri. Ele nu împuternicesc omul să se comporte aristocratic, și nici nu-l ridică deasupra altor oameni, cu care este, prin Constituție, egal. Dimpotrivă, a fi în componența uneia dintre puterile din stat implică răspundere, stres și multă muncă. Haideți deci să lăsăm îndemnurile la distracție pentru vremuri când România – sperăm cu toții – va traversa perioade mai bune și să nu

promitem câini cu covrigi în coadă, când noi avem, de fapt, maidanezi cu purici și alți paraziți.

Declarația politică este intitulată „Procurorul general a abdicat de la principiile imparțialității și legalității”.

În 6 aprilie 2011, a devenit publică informația referitoare la demersul abuziv al procurorului general al României, Laura Codruța Kövesi, care a trimis presei, pe canale neoficiale, informații dintr-un dosar de cercetare penală.

Concret, doamna Kövesi și-a procurat informații aflate într-un dosar penal pe care nu îl avea sub directa cercetare, le-a atașat și le-a trimis, de pe propria adresă de e-mail, unui ziarist. Prin acest demers, procurorul general a încălcat flagrant principiile imparțialității și legalității activității de cercetare penală, prevăzute explicit de Constituția României la art. 132 alin. (1): „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.” Un procuror general care trimite, personal și pe ascuns, anumitor ziariști informații confidențiale din dosare penale încalcă, în mod flagrant, principiile legalității și imparțialității, consacrate expres de Constituția României.

În asemenea condiții, Președintele României ar fi trebuit să o revoce din funcția de procuror general pe doamna Laura Codruța Kövesi, în conformitate cu atribuțiile sale legale prevăzute la art. 54. alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Totuși, până la data prezentei declarații, Președintele României nu a adoptat nicio poziție oficială în acest caz, lucru care a compromis grav credibilitatea Ministerului Public și, implicit, a actului de justiție.

Conform art. 80 alin. (2) din Constituția României, „Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice”.

În consecință, Președintele României are obligația constituțională de a interveni în acest caz, pentru a garanta respectarea art. 132 alin. (1), încălcat flagrant de doamna procuror Laura Codruța Kövesi, și pentru a reface încrederea publică în justiția din România.

În acest context, revocarea doamnei Laura Codruța Kövesi din funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă o obligație constituțională a Președintelui României. Cu fiecare zi în care refuză să-și respecte această obligație, președintele Traian Băsescu încalcă grav Constituția.

Declarația politică se intitulează „Groparii României”.

Mare surpriză la Guvern! A venit primăvara și în acest an, iar drumurile naționale sunt impracticabile. Nu e de mirare însă. Preocupată să facă găuri în bugetul de stat, echipa de la PDL nu observă că dă în gropi.

Ca la fiecare început de an, drumurile naționale din județul Bihor sunt pline de cratere, care le fac aproape impracticabile. DN 79 Oradea – Arad e tot în lucru, deși trebuia finalizat în martie. Contractul pentru sectorul Oradea – Beiuș al DN 76 se tot licitează, dar nu se reabilitează de ani buni, iar drumurile de legătură cu municipiul Zalău sunt într-o stare de degradare îngrijorătoare.

Am tot mai mult convingerea că gropile din drumurile României sunt o bucurie pentru domnul Emil Boc. Cu cât mai numeroase, cu atât mai multe ocazii de a se putea juca de-a excavatoristul sau buldozeristul, nu?! Căci, pe zi ce trece, micul nostru premier arată tot mai multe apucături de Ceaușescu. Cum la Guvern nu prea știe ce să facă, se plimbă pe șantiere și dă muncitorilor indicații cum să își facă meseria. E de așteptat, totuși..., doar nu degeaba s-a străduit să fie un UTC-ist de frunte.

Și doamna Elena Udrea are de câștigat de pe urma craterelor din asfalt. Iată încă o scuză pentru un costisitor program național turistic „România mereu aventuroasă”. Chiar și „Craterele din Carpați” sună bine. Alți bani, altă distracție și altă afacere de familie. Cu siguranță, străinii se vor înghesui să își testeze mașinile de teren în această țară care flirtează cu dezastrul.

Tristul adevăr este că a devenit tot mai mult o adevărată aventură să fii șofer în zilele noastre. Dar le pasă celor din Guvernul PDL? Nici gând! Cu un zâmbet prefabricat pe buze, aghiotanții domnului Boc insistă papagalicește pe la televizor să vedem partea plină a paharului. Ce nu observă ei este că paharul l-au făcut cioburi demult.

Declarația politică este intitulată „Cum să umilim românii – curs practic prezidențial”.

Stimați colegi,

Regret că nici în această săptămână, specială pentru creștinătate, nu avem parte de un altfel de tratament noi, românii.

Mai exact, președintele Traian Băsescu, pe lângă faptul că are o imagine eronată despre Domnia Sa, a trecut și la atacuri personale. Ne-a declarat prin intermediul presei că este criticat de acei oameni care „nu înțeleg să trăiască într-o Românie modernă”.

Ciudat mod de a percepe relația cu românii. Îl asigur pe domnul președinte că sensul modernității este cu totul altul decât imixtiunea în treburile Guvernului, decât sfidarea Parlamentului sau desconsiderarea altor instituții importante ale statului, cum ar fi Curtea Constituțională.

Dincolo de acest lucru, cum spuneam, Domnia Sa a mai declarat că românii sunt leneși. A fost startul pentru jigniri. La nici o zi distanță, liderii PDL au început întrecerea în declarații de același calibru: că românul stă în birt, că nu sapă grădina, că stă cu mâna întinsă..., și exemplele pot continua.

Las la o parte faptul că în aceste zile se cuvine să ne raportăm în alt fel la ceilalți și mă refer doar la modul în care partidul prezidențial înțelege să-și îndeplinească sarcinile: să laude când laudă președintele, să jignească atunci când acesta jignește sau să treacă la atac atunci când Traian Băsescu atacă.

Va fi interesant să îi aud pe aceiași oameni urându-le „românilor leneși” sărbători fericite, la semnalul dat de același președinte suprem al PDL.

Vă mulțumesc și vă doresc de pe acum sărbători cu liniște și cu răgazul de a reflecta la tot ceea ce este important pentru noi și pentru cei care ne-au ales.

## **Domnul Paul Ichim:**

Declarația politică se intitulează „Criza... românească”. Doamnelor și domnilor,

Este adevărat! Am ieșit din criză... doar la capitolul umor.

Acum trei săptămâni, distinsul nostru prim-ministru ne spunea că ieșim din criză la 1 aprilie 2011, iar știrea era prezentată triumfalist.

La 1 aprilie 2011, scăpați de criză, constatăm de la știrile prezentate pe tv-uri, mai ales la mogulii răi, că o să crească factura la curent electric și gaze.

În acest sens, prim-ministrul ne explica, mai ieri, că a vorbit de ieșirea din criză după analiza specialiștilor săi și că nu a transmis că o să fie bine.

Televiziunile cârcotașe au fost mustrate de doamna deputat Sulfina Barbu că prin politica editorială omoară speranța la români, probabil cea definită de prim-ministru ca speranța ieșirii din criză.

Se vede că oamenii de la putere practică umorul negru cu populația.

Ca un făcut, societatea, actualmente, moare de grija pingpongului cu odrasla Columbenilor, a divorțului lui Pepe sau de uite sarcina, nu e sarcina Zăvorancei. Uite așa afli că, din două ieșiri la tv, latino loverul cântăreț câștigă mai mult decât taxa de pseudolobby a fraieritului europarlamentar.

Mai vezi o gloată de amărâți care-și permit să strângă zahărul de pe jos, să se strivească la ulei, când ei nu mai pot de bine cu ajutorul de șomaj sau fără, cu salariul minim sau cu pensiile nesimțite de 3 până la 7 milioane de lei vechi.

Țara este o tragedie în direct, iar noi ne minunăm.

Rețin că pe vremea lui Ceaușescu, a cartelelor, a întunericului, tv două ore, situația era tratată prin haz. A fost epoca de aur privind bancurile... La un moment dat, m-am întrebat dacă nu cumva Securitatea avea departament de specialitate.

Acum o zi, am primit un e-mail savuros cu două fabule... crunt și crud de reale.

Deoarece autorul este anonim, ca în „Miorița”, am să prezint o fabulă, cu mulțumirile de rigoare pentru observația deosebit de reală.

## „Fabula papagalului

Criza mondială/A lovit/Subit/Și lumea animală./Leul, alesul ei pentru un nou mandat,/A constatat/C-au început supușii să își arate colții./Îl acuzau cu toții/Că-n loc de vreo măsură/El stă numai în chefuri, dezbină și înjură,/Crezându-se-mpreună cu-o haită de lachei/Descins din neam de zei./De-aceea, enervate,/Jivinele-și făcură și ele sindicate,/Să poată protesta în mod organizat./Speriat,/Văzând conducătorul că gluma se îngroașă,/Că poate să o ia chiar dânsul pe cocoașă,/S-a gândit/C-ar fi mai potrivit/Să-ndrepte ura turmei spre un supus docil,/Cu minte de copil,/Care să nu grăiască/Decât ce-o să audă din gura lui zeiască./Încântat/De propria-i idee, îndată a chemat/Un papagal ce-n juru-i se gudura mereu/Și-l imita la greu:/– Prietene, îi spuse cu aer de magistru,/ De astăzi tu vei fi un mare prim-ministru!/– Dar eu sunt mic,/ O, rege,/Și nu pricep nimic/Din ce se-ntâmplă-n junglă cu criza mondială!/– Hă, hă! Faci o greșeală:/Pricep doar eu, tu n-ai nevoie să te-agiți,/Ci numai să imiți,/Ca orice papagal,/Cuvintele rostite de Leul genial!/Vei fi, de ai habar,/Un fel de... avatar./Hai, vino, să te-nvăț acum ce ai de spus,/Din zori până-n apus!/Și micul papagal, destoinic, a-nvățat/Politica de stat.../De-atunci, el se tot bate/Cu zeci de sindicate,/Iar Leul, liniștit, netemător, etern,/Le-arată tuturor că hiba-i la Guvern./În fabula aceasta, morala ne învață/ Că oricine în viață/Chiar scapă de scandal/Când are «papagal»!”

După cum prea bine se cunoaște, decizia Ministerului Sănătății de a închide mai multe spitale din țară a iscat numeroase proteste, însă săptămâna trecută totul a culminat cu decesul a două persoane din cauza faptului că nu au ajuns la timp să fie tratate. Mulți bolnavi bat la porțile unor clădiri în care nu de mult se aflau medici, însă descoperă că salvarea lor e la kilometri distanță. Unii, din păcate, nu sunt suficient de norocoși să și ajungă la destinație.

Un caz similar este și cel al Spitalului din Comănești, aflat în colegiul pe care îl reprezint. Aflându-mă, ca de obicei la sfârșitul săptămânii, printre alegători, mă surprinde în mod neplăcut să văd că, în afara faptului că românii nu trăiesc mai bine, se simte o atmosferă de insecuritate și abandon.

Oamenii, cetățenii acestei țări europene, cel puțin în scripte, cu tratate recent și orgolios semnate, se uită perplecși la micile ecrane pentru a afla – cotidian – ce se mai poate ivi din „cutia Pandorei” deschisă la Cotroceni.

O analiză profundă conduce spre concluzii dramatice, rezultate din demersul făcut. E adevărat că există mulți oameni bolnavi fizic, dar eu constat că societatea actuală devine tot mai bolnavă pe fond. Am pierdut aproape complet imunitatea împotriva bolilor sociale, iar vindecarea se poate face numai printr-un sistem educațional, prin acuratețe legislativă și, nu în ultimul rând, prin instaurarea ordinii, ordine care înseamnă primul pas necesar, dar nu suficient, către domnia legii. Și, pentru ca legea să fie respectată, ea trebuie să îndeplinească două condiții: să reflecte nevoia și așteptarea societății și să fie aplicată de oameni respectabili, de mare probitate intelectuală și morală.

Eu constat – și nu sunt singurul – că în acest caz desființarea spitalelor nu reflectă deloc nevoia oamenilor, cât despre probitatea morală... m-am cam lămurit. Cine susține că cele două condiții sunt îndeplinite să aibă curajul, ca să nu spun tupeul, să arunce primul piatra.

Nu de mult am făcut parte din acest partid aflat la guvernare. Recunosc că eram ușor nostalgic nu după „reformele” aplicate, ci după colegii mei, în a căror bunăcredință nu am încetat să cred... Dar regretele mele s-au terminat.

## **Domnul Vasile Nedelcu:**

Declarația politică este intitulată „Capitalismul de cumetrie n-a murit niciodată”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă voi vorbi astăzi despre un concept despre care cu siguranță vă amintiți, pentru că era la modă undeva imediat după anii ’90. Este vorba despre capitalismul de cumetrie, al cărui teoretician a fost însuși fostul președinte al țării Ion Iliescu. El a fost cel care a implementat acest concept în România, iar Adrian Năstase a fost cel care l-a ajutat să îl pună în practică.

Pe scurt, încă de la începuturile sale, capitalismul de cumetrie însemna că, dacă cineva voia să facă repede avere în România, trebuia neapărat să facă politică în tabăra învingătorilor. Și de-aici până la nepotism n-a mai fost decât un pas. Așa au început să se dezvolte caracatițele puterii, în general fiecare fiind construită în jurul unei familii în care unul dintre membri cotiza serios la partid, primind, în schimb, funcții alese pentru tot neamul. Și tot așa au fost posibile și marile tunuri specifice anilor ’90, respectiv privatizări făcute prost, licitații pe criteriu de prietenie și procent din șpagă, funcții luate datorită carnetului roșu de partid, și nicidecum datorită unui CV impresionant, lideri locali deveniți peste noapte baroni de marcă. Comuniștii de ieri au devenit, imediat după Revoluție, marii afaceriști, băieții deștepți care au pus mâna pe ciolan la timpul potrivit, când românii de rând încă nu se treziseră la realitatea democrației.

În timp, capitalismul de cumetrie a evoluat. Toate funcțiile din fruntea instituțiilor statului au fost politizate, agricultura românească a fost cu succes îngropată de străinii care ne-au învățat gustul fără gust al fructelor și legumelor crescute artificial, categoriile sociale altădată cele mai respectate – medici, profesori, funcționari publici – s-au ales cu eticheta de mari șpăgari, de oameni care nu mai muncesc decât în funcție de banul strecurat ușor, pe-ascuns, în buzunar.

Universitățile românești, altădată un adevărat câmp de luptă pentru tinerii care învățau pe brânci ca să obțină un loc de student, s-au transformat în fabrici de diplome bine plătite, conduse în regim de familie.

## **Domnul Laurențiu Chirvăsuță:**

Declarația politică se intitulează „Singura avere a Bisericii rămân enoriașii”.

Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

La finele lunii martie asistam la o emisiune a postului public de televiziune prin care Biserica Ortodoxă Română era înfierată, făcându-se referire la „averea” imensă a acesteia.

Îmi exprim din start dezacordul față de o astfel de atitudine, mai ales din partea unui post public care beneficiază de susținerea statului pentru a funcționa și care nu a făcut altceva decât să arunce o notă de neîncredere asupra Bisericii.

Aș dori să aduc în atenția tuturor faptul că încrederea în Biserică a rămas ultima soluție a celor deznădăjduiți, iar a trece într-un registru al suspiciunilor singura instituție din România cu o încredere atât de mare nu face altceva decât să aibă un efect de bumerang asupra celor care au emis în spațiul public reportajul.

Singura avere a Bisericii o reprezintă enoriașii!

Biserica nu a făcut avere și nici nu va face avere din donațiile pe care le primește, iar cine nu este de acord cu acest lucru să privească la toate actele de caritate ale acesteia față de cei care au fost la un moment dat în suferință, plecând de la sinistrații în urma inundațiilor și până la cei bolnavi, cei fără adăpost sau fără un vas de mâncare în față.

Nu cred că scoaterea în față drept un act grav a faptului că Biserica a primit donații din partea autorităților locale reprezintă o dezvăluire nemaipomenită, ci, din contră, face ca efectul de bumerang de care vorbeam mai devreme să aducă o lumină nefavorabilă asupra unei instituții – la fel de publică – ca televiziunea națională.

## Doamnelor și domnilor,

Aș dori să adaug că, la fel ca orice altă instituție publică, și Biserica are un patrimoniu, aflat fie în construcție, fie în consolidare, și acest patrimoniu are nevoie de fonduri pentru a putea fi păstrat. Așa cum toate instituțiile publice primesc bani, la fel este îndreptățită și Biserica Ortodoxă să primească alocări de fonduri pentru a-și putea desfășura activitatea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Insist către liderii de grup și către colegi să vină în sală pentru a putea deschide și ședința de plen.

Îi dau cuvântul domnului senator Gheorghe David.

...și nominal. O să încercăm.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Am cerut permisiunea să revin la microfon pentru a prezenta un mesaj din partea Grupului Ecumenic de Rugăciune, aflându-ne în Săptămâna Mare, cu câteva zile înainte de Sfânta Sărbătoare a Paștelui. Dați-mi voie să prezint acest scurt mesaj din partea colegilor noștri.

Suntem în Săptămâna Patimilor și ne apropiem de Sfânta Sărbătoare a Paștelui. Este un moment bun pentru a ne liniști inimile și a cugeta mai adânc asupra însemnătății jertfei Mântuitorului nostru, Domnul Isus Hristos.

Prin tradiție multimilenară, nu putem întâmpina Paștele oricum. Nu poate fi sărbătorit decât cu gândul curat, cu inima smerită.

Din nefericire, marea sărbătoare a creștinătății este întâmpinată și de această dată de clasa politică a României printr-o prelungită „săptămână a patimilor”. Conflicte acute și deseori grave macină elita conducătoare, îndepărtând-o de la misiunea ei firească, făcând prea adeseori să pălească lumina spiritualității noastre creștine.

Este motivul pentru care noi, senatorii și deputații membri ai Grupului Ecumenic de Rugăciune din Parlamentul României, adresăm un apel întregii clase politice românești, în aceste zile cu puternică încărcătură religioasă și de adâncă vibrație spirituală, îndemnând-o la înțelepciune și responsabilitate, la smerenie, și un gând bun tuturor oamenilor.

Reamintim membrilor Parlamentului României că la învestire au jurat pe Cartea Sfântă, Biblia, să-și îndeplinească cu onoare și cinste mandatul încredințat de popor. Noi, parlamentarii, avem, așadar, obligația ca la temelia exercițiului nostru politic să așezăm normele moralei creștine, sintetizate atât de elocvent în „Cele zece porunci”.

Dacă vom gândi și acționa conform îndemnului „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”, atunci vom putea găsi căile de înțelegere și comunicare dintre partide – la putere sau în opoziție –, dintre clasa politică și popor.

Susținem cu convingere că valorile creștine care stau la baza valorilor fundamentale ale poporului român și ale Europei pot fi aplicate în actualitatea politică și pot să conducă la obținerea echilibrului etic și moral atât de necesar vieții sociale și economice, acum, poate mai mult decât oricând.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

## Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți doar să mai adaug pentru colegii noștri că sunt invitați să participe în fiecare zi de marți, între orele 9.00 și 10.00, în sala Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport de la Camera Deputaților, pentru întrunirile noastre.

Vă mulțumesc mult.

## Mulțumesc încă o dată pentru mesaj.

Sper să fi fost perceput ca atare de toți colegii, nu numai de cei prezenți, ci și de cei care sunt prezenți încă în birouri.

Rog liderii grupurilor parlamentare să insiste pe lângă colegii care sunt prezenți în Senat să fie prezenți și în sală. O să fim nevoiți, dacă lucrurile nu se așază altfel, să facem prezența.

Faceți prezența!

Domnule secretar, vă rog frumos, un apel nominal.

## **Domnul Gheorghe David:**

Bună dimineața tuturor!

|Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea|prezent<br>absent| |---|---| |Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion|prezentă<br>absent<br>prezent<br>Guvern| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bîgiu Marian Cristinel<br>Bîrlea Gheorghe<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>Guvern| |Boitan Minerva<br>Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu<br>Chelaru Ioan<br>Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja<br>Cibu Constantin Sever|prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Cinteză Mircea|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|delegație| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus|prezent<br>prezent| |Crăciun Avram<br>Cseke Attila Zoltán|prezent<br>Guvern| |Daea Petre<br>David Cristian|prezent<br>absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|prezent| |Diaconu Mircea|prezent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|absent| |Filip Petru|absent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin<br>Frunda György<br>Găină Mihăiță<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghișe Ioan<br>Greblă Toni<br>Grosu Corneliu<br>Günthner Tiberiu|delegație<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Gyerkó László<br>Hașotti Puiu|prezent<br>prezent| |Hărdău Mihail|prezent| Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul absent Igaș Traian Constantin Guvern Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea absent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru delegație Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard delegație Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai absent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus delegație Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel învoire Popa Mihaela absentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion absent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe absent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai absent

## Bună dimineața!

Dați-mi voie să deschid partea a doua a ședinței plenului Senatului de astăzi.

Voi fi asistat la conducerea ședinței noastre de către domnii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

82 de senatori și-au înregistrat prezența până în acest moment.

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, pentru a vă supune atenției și votului ordinea de zi.

Domnul președinte Toni Greblă... Ordinea de zi, înțeleg. Vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PSD vă propune modificarea ordinii de zi și am să fac direct propunerea: eliminarea punctului 6 din ordinea de zi, având în vedere cele petrecute zilele trecute, când ministrul muncii, aflat într-un grav conflict de interese cu demnitatea pe care o exercită, refuză să-și dea demisia pentru a lăsa celelalte organe ale statului să ancheteze modul în care a gestionat fondurile europene și fondurile de la bugetul de stat.

Premierul României încearcă să apere poziția acestuia, iar Senatul, după părerea noastră, nu poate să rămână nepăsător la o gravă încălcare a moralității politice și a legii în România.

Este motivul pentru care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu va mai fi de acord cu includerea pe ordinea de zi sau cu dezbaterea propunerilor legislative venite din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale atâta timp cât ministrul Botiș nu-și va da demisia sau nu va fi destituit, nu va vota o ordine de zi cu un asemenea punct înscris și nu va participa la dezbaterea sau votarea proiectelor legislative venite de la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Este, în opinia noastră, de datoria Senatului să ia poziție față de această atitudine a unui ministru care nu poate să aprecieze legea nici înainte, când ia măsuri prin care își favorizează familia, nici după, în varianta în care consideră că nu este în conflict de interese cu ministerul pe care îl coordonează.

Acest aspect – și cu aceasta am să închei – este cu atât mai sancționabil cu cât în vară ne așteaptă un raport de țară și dincolo de atitudinea pe care partidele care sprijină actualul Guvern au avut-o vizavi de alte persoane în curs de cercetare _... (Rumoare, replici neinteligibile în sală.)_

...astăzi comit, în același fel...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Se pare că declarația domnului Greblă a produs efecte...

## **Domnul Toni Greblă:**

În varianta în care știrea cu privire la demisia ministrului Botiș este adevărată, asta dovedește încă o dată că luarea mea de poziție, poziția Grupului parlamentar al PSD era întemeiată.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Hărdău, microfonul 2, vă rog.

Am aflat acum că domnul ministru Botiș și-a dat demisia, deci nu mai este obiectul...

Domnul senator Berceanu, microfonul 2, vă rog. Eu încep să anticipez evoluțiile...

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Inversez zvonul. Zice că nu și-a dat demisia... Eu voiam să anunț că la ora 13.05 aterizează Necolaiciuc. Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva... Andrei Mărgăritescu... Sunt și alte chestiuni importante. Vă rog, domnule lider Rădulescu. Microfonul 2, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu știm încă dacă domnul ministru Botiș și-a dat sau nu și-a dat demisia.

Oricum, nu sesizez niciun fel de legătură între Inspecția Muncii și dezbaterea legislativă din Senat și ONG-ul care a stat la baza discuției referitoare la domnul ministru Botiș.

Dar ca să răspund și eu în același registru, adică aproape fără nicio legătură cu subiectul, fac și eu o propunere referitoare la dezbaterea propunerii legislative respective.

Vă propun să o dezbatem astăzi, dar, sigur, Grupul parlamentar PSD să nu o voteze, să o votăm lunea următoare la capitolul de legi organice, între orele 17.00 și 18.00.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am crezut că e vorba de muncitorii fără carte de muncă de la Inspecția Muncii.

Bun.

Domnule lider Ilie Sârbu, dacă ați dori să precizați poziția Grupului parlamentar al PSD cu privire la propunerea domnului senator Greblă, pentru a putea să

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că, dacă se confirmă ceea ce a fost deja anunțat, rămâne fără obiect, dar totuși am vrea să facem o precizare.

Domnul lider Cristian Rădulescu ne-a spus că nu are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă aici ceea ce a făcut domnul ministru Botiș.

Eu aș vrea să vă spun că, dincolo de ceea ce s-a vorbit în ultimele zile, că ține de morală, noi știm cum e cu morala în politică, și invers, e totuși...

Dacă și Costică se liniștește, dar eu nu am dreptul să-l aduc la liniște, pot să-mi continui ideea...

Nu-mi permit eu să-l aduc la ordine...

Nu, nu, e deja adus la ordine...

Am văzut și alte cazuri. Nu are rost să le nominalizez, este o fraudă. Am înțeles că s-a sesizat și DLAF-ul – Departamentul pentru Lupta Antifraudă.

Ca atare, lucrurile nu sunt foarte simple și știm cu toții că asemenea cazuri s-au terminat cu condamnare în justiție.

Dumneavoastră le luați în glumă și le luați mereu în glumă.

E bine dacă sunteți optimiști și aveți forța necesară să mai glumiți. Eu știu din propria experiență că nu se poate glumi când e vorba de fondurile europene.

Ați văzut că și acum se vor restitui bani care s-au luat pe SAPARD – lucrurile sunt foarte complicate –, dar dacă a avut bunul-simț în ultimul ceas, sigur, acum, înainte de a fi forțat, probabil, să o facă, e bine-venită decizia dânsului și nu mai insistăm atunci.

Se poate vota ordinea de zi.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule lider Sârbu.

Supun atenției și votului dumneavoastră ordinea de zi în forma sa inițială propusă de Biroul permanent.

Programul de lucru pentru ședința de plen de astăzi. Rog, votul dumneavoastră.

Cu 61 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Aș dori să informez plenul cu privire la decizia Biroului permanent, care a reconfirmat mecanismul nostru de acordare de vot: voturile pe legile organice, marți de la ora 17.00 la ora 18.00 și, în funcție de volumul de lucru, vot final miercurea de la ora 12.00 la ora 13.00, inclusiv vot pe legi organice, atunci când apare o situație excepțională, adoptare tacită sau un subiect necontroversat. Am dorit să reconfirm și în fața plenului decizia Biroului permanent cu privire la acordarea voturilor în cele două ședințe de plen ale săptămânii.

Programul de lucru pentru perioada 25–30 aprilie 2011. Ziua de marți devine zi de luni, iar ziua de miercuri, zi de plen.

Biroul permanent va decide dacă va fi nevoie de ședințe de plen suplimentar în săptămânile care urmează, pentru a recupera ușorul decalaj pe care îl avem.

Dați-mi voie să vă informez că s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2010 pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2010 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul alocării fondurilor în agricultură.

De asemenea, vă informez că joi, 21 aprilie 2011, se vor depune la secretarul general cele două legi asupra cărora Guvernul și-a angajat răspunderea:

– Lege privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ;

– Legea dialogului social.

Vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale în termen de două zile, începând cu data de 21 aprilie 2011.

Procedura de informare în plenul Senatului a fost astfel îndeplinită.

Domnule lider Puiu Hașotti, vă rog. Microfonul 2.

Bună dimineața! Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Aș supune plenului o solicitare din partea Grupului parlamentar al PNL, și anume domnul senator Vasile Nistor să ia locul domnului senator Dan Voiculescu în Comisia economică, industrii și servicii, iar domnul senator Dan Voiculescu să ia locul domnului Mircea Diaconu în Comisia pentru egalitatea de șanse.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Conform regulamentului,

## Revenim la ordinea de zi.

La punctul 3 din ordinea de zi sunt înscrise rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrele III, IV și în semestrul II ale anului 2010.

Domnule senator Oprea, doriți să spuneți câteva cuvinte înainte de a supune votului plenului? Microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc.

Sunt secretarul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții.

Conform prevederilor Regulamentului Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții întocmește rapoarte trimestriale.

Avem rapoarte pe trimestrele III și IV din 2010 și pe semestrul II 2010.

Din al treilea raport, care face sinteza celorlalte două, vă informăm că în perioada respectivă, deci semestrul II 2010, au fost prezentate un număr de 285 de petiții, dintre care 143 au fost înregistrate la capitolul adresat direct instituțiilor, diverse, 132 au fost răspunsuri date petiționarilor.

Dintre problemele care fac obiectul celor mai numeroase petiții sunt:

1. Cereri privind cercetarea unor pretinse abuzuri ale autorităților publice, îndeosebi reclamații împotriva autorităților administrației publice.

2. Cereri, reclamații, sesizări și propuneri care vizează dreptul la trai decent.

3. Cereri și propuneri formulate de _lege ferenda_ .

- În rapoarte sunt toate detaliile.

Și, un alt lucru, sunt avizele date la proiectele de lege pe care comisia le-a primit.

Din anexele prezentate, vreau să scoatem în evidență câteva dintre entitățile care au fost vizate de petiționari în mai mare măsură. Deci cele 284 de petiții luate în considerare au vizat:

– structuri ale Parlamentului sau instituții aflate sub control parlamentar: Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

– instituții ale sistemului judiciar: parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție și CSM-ul;

– iar, ca o ultimă informare, dintre organele administrației publice centrale și locale, pe locul I se află petițiile adresate Ministerului Finanțelor Publice, pe locul II – Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, apoi Administrația Națională a Penitenciarelor, prefecturile, primăriile și alte organe ale administrației locale și centrale.

Mulțumesc domnului senator Dumitru Oprea.

Conform art. 170 alin. (4) din Regulamentul Senatului, rapoartele se prezintă plenului Senatului. Le-ați primit în formă electronică. Plenul Senatului a fost informat cu privire la activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții.

Punctul 4 din ordinea de zi – aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative:

Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 88/2010 privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii. Există susținere pentru procedura de urgență la acest text? Nu.

Procedură obișnuită.

Punctul 5 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 97 din Legea nr. 267/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Inițiatorii?

Este continuarea dezbaterii, de fapt.

Erau unii colegi înscriși la cuvânt din ședința noastră precedentă.

Mai există dorința de a continua dezbaterea?

Dacă nu, fiind vorba de o lege organică, marți, la.... Ba da? Există cineva interesat să intervină? Domnul senator Günthner. Microfonul 1.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, am fost primul pe lista luărilor de cuvânt, eu urmam.

În mare, am înțeles din luările de cuvânt care au avut loc că nu noi vom decide, că nu noi suntem Camera decizională, este vorba de o lege organică, părerile sunt împărțite și probabil că la Camera Deputaților se va decide soarta acestei propuneri legislative.

Totuși, a fost o singură afirmație, care, într-un fel, m-a deranjat, și anume au fost colegi care au considerat că alegerea în două tururi ar fi mai democratică decât alegerea într-un singur tur, or, știm că în turul al doilea, practic, alegerea se face în condiții de eprubetă, sunt restricționați la doi candidați, o serie de candidați sunt îndepărtați de la șansa de a fi aleși. Practic, avem niște condiții de eprubetă, iar cei 50% care se obțin se obțin, oarecum, cu forcepsul, pentru că sunt îndepărtați o mare parte dintre candidați. Deci sub nicio formă nu este o variantă mai democratică.

Sigur, varianta într-un singur tur avantajează, în mod evident, partidele mari. De aceea, probabil, inițiativa aparține colegilor de la PSD și PDL, partide care în primul tur câștigă, de obicei, aceste alegeri, în turul al doilea dându-se șanse partidelor mici să se coalizeze și, eventual, să răstoarne buturuga mare, lucru care se întâmplă de 20 de ani la cea mai mare primărie din România, la Primăria Bucureștiului. În primul tur câștigau, de regulă, candidații Partidului Social Democrat, iar în turul al doilea erau bătuți de candidați ai unor partide care, la vremea respectivă, la nivel de țară n-aveau, poate, nici 10% susținere. E vorba de Crin Halaicu, Viorel Lis, Victor Ciorbea, Traian Băsescu, Adriean Videanu, care, în serie, în turul doi băteau candidații Partidului Social Democrat.

Este surprinzătoare poziția colegilor de la Partidul Social Democrat, mai ales că toate relele care li se trag..., de care suferă în ultimii șapte ani, li se trag de la turul doi al alegerilor prezidențiale din 2004, când, după primul tur, câștigau tot, câștigau alegerile parlamentare, cu șanse de a forma guvern, câștigau...

Cu o majoritate clară�

Da, cu o majoritate clară, peste 40%. Urmau să formeze guvern, aveau președinția Camerelor și, în turul al doilea,

totul s-a năruit, n-au mai putut forma guvern, au scăzut de la peste 40%, cât aveau la alegeri, la 20% în sondaje.

De aceea, este surprinzătoare această poziție, dar, sigur, fiecare își calculează șansele și cred că jocurile în privința acestei inițiative legislative sunt definitivate. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Înțeleg că intervenția este în numele coaliției aflate la guvernare.

Domnul senator Savu. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eram înscris pe lista vorbitorilor. Mă hotărâsem să nu mai vorbesc, dar, auzind cuvântul colegului, îmi dau seama că trebuie făcute niște precizări.

Ne îndreptăm cu pași repezi..., cred că deja am ajuns la performanța de a vorbi în România de mită electorală generalizată. Sunt, probabil, și sub influența unor alegeri care se desfășoară acum într-o comună din județul Prahova, unde bunăstarea a coborât, așa, din cer, peste locuitori, campania asta electorală fiind și un pic suprapusă peste Sărbătorile pascale, dar, în sfârșit...

Atâta vreme cât nu am scos din legea privind alegerile acel cuvânt care ne consfințește că electoratul poate primi cadouri cu valoare de simbol, fără să cuantifice nimeni simbolul, și electoratul își dorește acum, ca simbol – și sunt exemple strict reale –, un televizor, un frigider... Sunt tot obiecte simbolice! Sau, pur și simplu, cazurile celebre, filmate prin țară, cu banii care se acordau la colțul străzii electorilor. Pe urmă, organele abilitate au găsit explicația hilară, cel puțin pentru mine, că ar fi schimbat banii țăranilor, pentru că nu erau deschise casele de schimb valutar.

Fără nicio discuție, o altă cale ar fi fost o inițiativă legislativă care ar fi introdus mita electorală ca amenințare la adresa siguranței naționale, dar pentru asta ar fi trebuit să existe voință politică să modificăm legile siguranței naționale, care sunt în vigoare din 1991. Suntem în Uniunea Europeană, suntem în NATO, și noi suntem cu legile siguranței naționale la nivelul anului 1991.

Dacă am fi introdus această mită electorală ca amenințare la adresa siguranței naționale, am fi reușit să dăm de lucru și Serviciilor Secrete, să vină cu niște rapoarte, să organizeze unul, două, trei flagrante, să putem avea și pe cineva pedepsit pentru mită electorală, și poate că aceste exemple erau de natură să mai liniștească lucrurile.

Dacă votăm și această lege – și de aceea mă opun acestei legi, nu știu ce vor face ceilalți colegi, dar asta este părerea mea –, nu vom face decât să optimizăm cheltuielile celor care și-au propus să cumpere voturi. De ce să cheltuiască de două ori? Să cheltuiască într-un singur tur, poate puțin mai mult decât ar fi cheltuit... sau puțin mai puțin decât ar fi cheltuit în două tururi.

Mulțumesc. Domnul lider Hașotti.

## Stimați colegi,

Foarte pe scurt, am să aduc și eu un argument că alegerea primarului într-un singur tur încurajează mita electorală.

Dincolo de faptul că îi înțeleg perfect pe colegii de la UDMR, e tot interesul Domniilor Lor să apere acest punct de vedere, pentru că peste 100 de primării, în frunte cu Primăria de la Târgu-Mureș, ar fi fost câștigate în anul 2008 de UDMR� În turul al doilea, candidatul UDMR, care era primul în peste 100 de localități, a pierdut în fața unui candidat care reprezenta un partid al etnicilor români. Deci UDMR-ul este OK, pot să-i înțeleg, sunt primării importante pe care le-au pierdut în turul al doilea. Însă prea adesea, când ne aflăm la putere – toți, nu e vorba numai de un partid –, facem legi pentru momentul respectiv.

Evident că alegerea primarilor într-un singur tur încurajează mita electorală. De ce? Pentru că este suficient să te clasezi primul, indiferent cu cât, pentru a câștiga fotoliul de primar. Dacă sunt două tururi, sigur că efortul este, practic, dublu.

Și am să vă dau un exemplu, de data aceasta nu din Prahova, ci din județul Constanța. Într-o comună cu 1.500 de suflete se fac alegeri pe 1 mai anul curent, în comuna Bărăganu. Las la o parte candidatul Partidului Democrat Liberal, care, din punct de vedere moral, nu trebuia să candideze, este secretarul primăriei, dar asta este altceva. În frunte cu prefectul județului, cu zeci de camioane cu piatră, s-au apucat să asfalteze, să pietruiască, de fapt, drumurile acelei comune acum. Acum, nu altădată. Toată această acțiune – să vedeți penibilul și ridicolul situației – este făcută fără acte în regulă, piatra nu are niciun fel de act cum că este adusă de undeva către cineva, sub îndrumarea, sub controlul prefectului. Prefectul nu este însă PDL, prefectul este UNPR, fost director de prefectură PSD – că așa e la noi, imparțial, ca tot românul –, domnul Claudiu Palas, dar care, atenție, vă joacă și pe dumneavoastră, cei de la PDL, îi joacă și pe cei de la UNPR, pentru că, repet, este imparțial, ca tot românul. Acum este preocupat ca alegerile în acea biată comună să nu fie câștigate de PSD sau PNL și aduce domnul prefect... și stă pe câmp atunci când vin zeci de remorci de piatră, ca să le facă viața mai bună acelor oameni.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Dincolo de aspectele legate de posibila mită electorală și apropo de intervenția domnului senator Hașotti, eu, astăzi de dimineață, am solicitat în scris, în calitate de senator, ministrului administrației și internelor și procurorului general să-mi comunice dacă au demarat anchete cu privire la evenimentele petrecute în acea comună din județul Constanța. Dacă nu, să considere scrisoarea mea drept sesizare asupra acestor cazuri și să ne spună ce măsuri s-au luat, stadiul anchetei, așteptând răspunsurile, pe care am spus că o să le fac publice.

Dincolo de acest aspect însă și de interesele de moment ale unora sau altora dintre partide, cărora într-un an le-ar conveni să fie organizate alegerile într-un tur, anul viitor ar fi poziționați mai bine dacă alegerile ar avea loc în două tururi de scrutin, noi am reușit, în materia alegerilor locale, în materia președintelui, să avem o oarecare tradiție, e adevărat, insuficient consolidată, este de numai 20 de ani, prin alegeri în două tururi de scrutin. Aproape că populația se obișnuise. Aparatul statului începuse să funcționeze conform acestor reguli: alegeri în două tururi de scrutin. Brusc, ne vine ideea de a modifica această lege cu alegeri într-un singur tur de scrutin. Probabil, peste cinci ani, va fi altă inițiativă și vom reveni la două tururi de scrutin.

În materie politică, în materie de organizare a statului, trebuie să avem răbdare ca niște instituții să fie consolidate, să intre în mentalitate, în tradiție, în cutumă, inclusiv în cutuma politică, acest mod previzibil, predictibil de organizare a vieții democratice, astfel încât propunerea aceasta, alături de alte lucruri care s-au vehiculat în mediul politic, ca mandatul președintelui să nu mai fie de cinci ani, să fie de patru ani, peste șapte ani iar modificăm și zicem să fie de șase ani... Aceste lucruri nu fac bine democrației românești, motiv pentru care și eu consider, inclusiv cu argumentele pe care le-am spus acum, că nu este cazul să fie modificat ceea ce a funcționat bine, fără niciun fel de problemă până astăzi, numai pentru că ne-a venit nouă ideea că într-un tur de scrutin se pot desfășura alegeri pentru un mandat de patru ani, mandat al unor oameni a căror autoritate, putere, responsabilitate vor fi din ce în ce mai mari, pe măsură ce descentralizarea va deveni mai eficientă.

Domnul senator Severin, microfonul 3.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Această propunere legislativă mi se pare extrem, extrem de periculoasă, dincolo de situații pe care le putem demonstra la limită. Imaginați-vă cazul unei localități cu 10 candidați! Un candidat ia 9%, 8 candidați iau 10% și vom avea un câștigător cu 11%. Aritmetic este posibil. Vă dați seama ce grad de reprezentativitate va avea acel primar?

De ce spun că această propunere legislativă este periculoasă? Pentru că se încearcă și pe această cale să se diminueze încă o dată rolul elementelor democratic alese, rolul elementelor de tip parlamentar, și mă gândesc la consiliile locale.

Noi, practic, vrem să întărim autoritatea primarului, vrem să-l facem să fie ales indiferent de capacitatea sa de a rezona cu cetățenii și să-l transformăm, dacă vreți, într-un feudal local.

Nu vreau să spun cuvinte mari, dar, acceptând un asemenea sistem de vot pentru primari, vom atinge încă o dată esența parlamentarismului ca sistem democratic în România, pentru că, astfel, noi, parlamentarii, devenim și mai mult, din punctul de vedere al primarilor, niște elemente mai mult sau mai puțin decorative.

Trebuie să înțelegem că primarii nu sunt decât elemente ale Executivului în raport cu un legislativ local ales de cetățeni, iar ceea ce vom face, alegând primarii cu un număr aproape infim de voturi, nu face altceva decât să confirme politica actuală dusă de regimul Băsescu, de a încăleca, prin Executiv, atât puterea judecătorească, dar, mai ales, pe cea legislativă.

De aceea, și eu voi vota, alături de întregul Grup parlamentar al PSD, împotriva acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Günthner, care a provocat această dezbatere incandescentă, din nou. Microfonul 1.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-l asigur pe stimatul nostru coleg, domnul senator Severin, că în localitatea unde în primul tur vor fi 10 sau 11 candidați și primul va avea 9%, iar următorul va avea 8%, dintre aceștia doi se va alege primarul. Deci să fie liniștit, că și în turul al doilea dintre cel cu 9% și cel cu 8% se va alege primarul. Mi se pare total incorect că ceilalți, cu 8,5% sau 8,25%, nici nu mai au șanse să candideze în turul următor.

Deci tocmai în aceste situații nu-și are rost, practic, turul al doilea, pentru că toți candidații sunt la egalitate, și în turul doi sunt eliminați, având, practic, aceleași procente.

Mulțumesc.

Oricum, vor fi și mai mulți candidați din partea partidelor mari, așa că o să fie o diversitate mult mai mare.

Drept la replică, domnul senator Severin, urmat de domnul senator Vosganian.

Microfonul 3, domnule senator.

Îi mulțumesc foarte mult colegului pentru această precizare, dar țin să-i amintesc faptul că, totuși, ceilalți participanți la vot, care au votat pentru ceilalți opt candidați, care au luat și ei 8-9%, au posibilitatea să aleagă dintre doi candidați și, în mod cert, la turul al doilea, cei doi candidați vor avea mai mult decât 8% și 9%.

Poate la dumneavoastră o fi vreo dispoziție să nu mai vină nimeni la turul al doilea, dar eu vă garantez că în zonele pe care le cunosc, totdeauna, la turul al doilea sunt mai multe voturi pentru un candidat decât a luat la primul tur. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Vosganian, care este într-o ținută relaxată în această dimineață a plenului nostru. Microfonul central.

Stimați colegi,

În primul rând, sesizez abilitatea Guvernului ca o astfel de modificare să nu o introducă printr-un proiect de lege, ci prin propunere legislativă.

Dumneavoastră veți judeca dacă această propunere legislativă este corectă sau nu, încercând să refaceți istoria României din 1990, în ideea în care votul reprezentativ de largă amploare s-ar fi făcut dintr-un singur tur. Mă refer la Președintele României și la primarii capitalelor de județ.

## Stimați colegi,

Ați vrea să rescriem istoria României după 1990, mergând pe ideea că în primul tur se alege candidatul, stimați colegi de la PDL?

Dacă s-ar fi ales Președintele României..., bănuiesc că nu aveați niciun fel de rezervă că putem extinde eficiența acestei măsuri și la Președintele României, pentru că nu văd de ce primarul ar fi ales dintr-un singur tur de scrutin, și Președintele României nu.

Vă imaginați, stimați colegi de la PDL, că în anul 1996 Ion Iliescu ar fi câștigat alegerile cu brio?

Stimați colegi de la PDL, vă amintiți că în anul 2004 domnul Adrian Năstase ar fi câștigat cu brio alegerile și că, dacă am fi mers pe un singur tur, istoria României de astăzi ar fi arătat cu totul altfel, și dumneavoastră, cei de la PDL, probabil că ați fi ocupat un fel de linie, așa, pe marginea acestei poziții centrale?

În situația în care, dacă am aplica la istoria recentă această măsură, observați că istoria noastră ar fi mers în cu totul altă direcție.

Acum v-ar conveni ca domnul Băsescu – care are astăzi ambițiile pe care le avea domnul Iliescu sau domnul Năstase în trecut – să aibă un oarecare avantaj, Domnia Sa sau cei care sunt în echipa Domniei Sale.

La UDMR, firește, nu-mi pun astfel de întrebări, pentru că știu că marele câștigător al acestei măsuri este UDMR, care, în situația în care nu are majoritate absolută din primul tur, foarte greu o dobândește în turul al doilea.

Deci, în primul rând, înțeleg că este un cadou pe care-l faceți UDMR, și pot să înțeleg acest lucru, în virtutea unui șir întreg de alte astfel de generozități pe care le faceți pentru închegarea coaliției.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnul senator Frunda. Urmează domnul senator Ghișe.

Plenul este suveran.

Domnule președinte Frunda, microfonul central, vă rog.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția colegului și amicului meu, sper, senatorul Varujan Vosganian, m-a determinat să iau cuvântul, pentru că eram și sunt convins că în 20 de ani, în special din 1996 încoace, UDMR, cu partidele democratice românești: PDL, PSD, PNL, PNȚ, am reușit să construim niște poduri, niște

fundații ale construcției unei Românii moderne, în care să nu facem distincție, din punct de vedere al șanselor electorale și al contribuției la construirea viitorului țării noastre comune, între majoritatea română și comunitățile naționale din România.

Am reușit să înlăturăm multe discriminări, care au fost, care s-au adunat decenii de-a rândul, și a fost o muncă deosebit de grea ca, în domeniul învățământului, în domeniul administrației, în domeniul păstrării, exprimării și dezvoltării identității naționale a comunității maghiare din România, pas cu pas, cu răbdare, fără a crea traume politice sau sociale, să construim un viitor stabil pentru toți cetățenii acestei țări.

De aceea, refuz, resping în mod categoric intervențiile politicianiste care, atunci când interesul de partid o cere, uneori, revin la latura naționalistă, populistă, emoțională și încearcă să distrugă ceea ce am construit în 20 de ani.

Această prevedere de a alege primarul într-un singur tur nu este un cadou făcut UDMR-ului, nu este un cadou făcut niciunei minorități naționale, cu toate că, dacă facem o analiză reală a situației din România, un minoritar care candidează la funcția de primar sau consilier, care candidează la funcțiile respective la alegerile județene sau locale, are șanse doar dacă reprezintă cel puțin 25% din populație, dacă sunt patru candidați.

În rest, a spune că este mare democrație că asigur la 30-40 de mii de oameni un loc în Camera Deputaților este frumos și este democratic, dar este mult prea puțin.

Comunitățile naționale trăiesc în provincie – în cazul nostru, în situații compacte sau dispersați –, nu în București. Deci ar trebui să ne gândim la o soluție pentru a asigura egalitatea de șanse, ca acolo unde comunitatea reprezintă 25%, 30%, 18%, în același cuantum să le asigur posturi de conducere. Asta înseamnă, domnule senator, reprezentarea proporțională, care este acceptată de Uniunea Europeană, susținută de Uniunea Europeană și de Consiliul Europei, iar faptul că asigurăm ca primarii să fie aleși din primul tur de scrutin nu este altceva decât o micșorare a diferenței de șanse pe care o au reprezentanții minorităților naționale la alegerile locale. Nicicum nu este un avantaj, nicicum nu este o discriminare pozitivă, pentru că...

V-aș fi recunoscător dacă m-ați asculta, domnule senator, pentru că vreau să vă răspund.

De obicei, prietenul meu este un gentleman și mă ascultă. Întotdeauna, în alegerile...

Vă rog să încetați discuția între reprezentanții minorităților naționale.

## **Domnul Frunda György:**

## Domnule senator Varujan,

Eu știu din cărțile de istorie că unele persoane aparținând comunităților naționale din Ungaria au fost cei mai mari unguri și se dau cei mai mari unguri.

Ba da, ba da, vreau să vă dau asta.

Domnule președinte Frunda!

Uitați-vă! În Târgu-Mureș – mă refer la județul meu –, întotdeauna, când ajungeam în turul al doilea de scrutin,

problema se simplifica. Ce vrei: primar român sau ungur? Asta este esența democrației sau esența este cine este un primar bun?

Nu este normal ca cel care este candidat la primărie, dacă este armean, ungur, ucrainean, să aibă șanse egale cu românul, care reprezintă un partid sau altul? Este normal ca în turul doi să avem o luptă interetnică la 20 de ani după Revoluția din România? Nu, nu este normal, iar această măsură, fără a asigura o discriminare pozitivă, micșorează discrepanța, inegalitatea de șanse care există.

De aceea, cu toată deschiderea și cu toată convingerea susțin acest lucru. Dacă veți face o analiză a statisticilor, veți vedea că în turul doi, în peste 80% din cazuri, au câștigat candidații care în turul întâi au fost pe locul întâi.

Dar au și pierdut!

## **Domnul Frunda György:**

În 20% din cazuri au pierdut. Este adevărat.

În viziunea mea, democrația nu este dominația majorității, a compromisului și a realității. Cred că această soluție este realistă și este bună pentru România, și de aceea o susțin. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Îmi cer scuze, domnule senator Ghișe, domnul senator Vosganian dorește să dea un drept la replică. Microfonul 2.

Cred că aici este o neînțelegere. Nu-mi aduc aminte ca în ceea ce am spus să fi fost de acord cu această falie în opinia publică românească. Eu am constatat-o doar.

Dacă domnul senator Frunda dorea să conteste ceea ce am spus, ar fi putut să o facă. Nu a făcut-o, drept dovadă chiar dânsul nu a făcut decât să confirme că această dihotomie tristă, de natură etnică, continuă să persiste.

Eu m-aș aștepta și de la domnul senator Frunda, și de la alți colegi să facem o analiză matură, să vedem de ce ea persistă după 20 de ani, iar tentativa de a încerca să o rezolvăm prin tertipuri de natură legislativ-electorală nu mi se pare calea cea mai potrivită. Calea cea mai potrivită stă în îngemănarea obiectivelor pe termen scurt și lung ale reprezentanților politici, și nu în găsirea unor modalități prin care să dăm unora sau altora avantaje pe termen scurt.

De aceea, stimați colegi, eu nu am spus nicio clipă că este bine așa. Eu m-am născut armean și sunt mândru de asta. Și eu în viața mea m-am confruntat cu tot felul de prejudecăți, dar atunci când le-am constatat, nu înseamnă că mi-am exprimat și satisfacția față de ele.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Ghișe, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne senator și stimați domni senatori, Vin în fața dumneavoastră pentru a arăta de ce o astfel de abordare, cum este cea din propunerea legislativă, nu este bună. În mandatul trecut, cu Guvernul partidului nostru, s-au comis greșeli, ca în orice situație executivă în România.

Una dintre ele, în opinia mea, am susținut și atunci, în Camera Deputaților, a fost aceea care a făcut ca președinții de consilii județene să fie aleși uninominal, dar să se alăture deliberativului, pe care să-l și conducă.

Acum suntem pe punctul de a comite o nouă greșeală, și am să vă dau următorul exemplu. Noi strălucim prin lipsă de performanță în administrația publică locală, printre altele, pentru că avem criterii de selecție defecte. În România, sistemul de alegeri generează șase tipuri de aleși după patru sisteme diferite. Aleșii la care mă refer sunt: Președintele României, parlamentarii, consilierii locali, consilierii județeni, primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene.

Acum, care este marea noastră problemă? Sistemul de selecție este că se alege personajul cel mai popular, căruia, după aceea, îi „dăm în pix” să dea drepturi cetățenești sau să execute politici publice pentru care el nu are competența specifică. Este îndeobște cunoscut că, mai ales în mediul rural, cine devine popular, dacă îmi permiteți, la cârcima satului, cu oamenii influenți din sat, ajunge, în unele cazuri, primar, după care suntem surprinși și foarte dezamăgiți să vedem că omul nu are habar de probleme de administrație, pentru că legea nu-i cere să fie nici jurist, nici economist, și așa mai departe.

Și, atunci, ce cred că merită să facem? Cred că merită să generăm sisteme care să funcționeze, și nu să dăm puteri prea multe unui om. În cazul de față, când și gradul de legitimitate al reprezentantului comunității locale scade, noi nu facem decât să generăm, din păcate, din nou, forme fără fond.

Închei expunerea mea prin a spune următorul lucru: modelul anglo-saxon de administrație publică locală este următorul: puterea de execuție a politicilor publice stă în mâna tehnocratului, a acelui așa-numit _city manager_ , care dă concurs pentru un contract de performanță, pe care să-l execute pe parcursul a 4 ani, să spunem, dar doi ani pe o legislatură și doi ani pe altă legislatură a deliberativului local sau județean. Acest sistem face să iasă de sub influența politicului execuția politicii publice, iar aceasta să se facă de către un tehnocrat.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc domnului senator Ghișe.

Mă bucur că la o dezbatere atât de importantă asistă și un grup de tineri liceeni de la Grupul Școlar Industrial „Voievodul Mircea” din Târgoviște.

Bună ziua!

Mă bucur că sunteți alături de noi astăzi.

Este un lucru bun și un lucru frumos.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Evident, fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic, votul Senatului României va fi dat marți, 26 aprilie 2011, la momentul dedicat acestui tip de vot.

Profeția domnului președinte Greblă s-a împlinit. Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, care ar fi trebuit să susțină inițiativa legislativă de la punctul 6 din ordinea de zi, a fost chemat de urgență la Guvern în urma demisiei ministrului de resort.

Vom relua dezbaterea acestei inițiative legislative cu o altă ocazie.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei.

Domnul secretar de stat Iosif Moldovan, care combate în mod activ și energic.

Vă rog să veniți la microfonul 8, pe locul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, care este un loc bun în această perioadă.

Microfonul 8.

## **Domnul Iosif Moldovan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

## Mulțumesc.

Legea pornografiei are un raport suplimentar, adus în acest moment în fața plenului Senatului.

Guvernul susține acest raport și susține toate modificările aduse acestui proiect de lege.

## Comisia?

Domnule președinte Nicolaescu, vă rog, punctul de vedere al Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, raportul suplimentar.

Proiectul de lege a fost dezbătut în data de 23 martie anul curent în plenul Senatului și s-a hotărât retrimiterea la comisie pentru reanalizare.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți – 8 voturi pentru –, să mențină raportul de admitere întocmit anterior, completat cu amendamentele adoptate în ședința din data de 5 aprilie anul curent.

Este un proiect de lege cu caracter de lege organică.

În anexa la raportul suplimentar aveți atât amendamentele adoptate, cât și pe cele respinse în ședința comisiei din data de 5 aprilie anul curent.

Mulțumesc. Sunt intervenții?

Domnul senator Severin, care a susținut un punct de vedere la prima noastră dezbatere, înainte de retrimiterea la comisie a proiectului de lege.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Îmi mențin punctul de vedere și voi vota împotrivă, deoarece această modificare legislativă propusă de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, mai exact de agenție, nu reprezintă altceva decât instituirea unui sistem de cenzură pe internet.

De la o intenție bună de a cenzura site-urile pornografice, se creează un precedent extrem, extrem de periculos. De ce spun acest lucru? Pentru că el nu se referă decât la site-urile pe domeniul _.ro_ și știm foarte bine că milioanele, zecile, sutele de mii de site-uri accesate sunt în domeniul _.com_ și în alte domenii pe care ministerul nu are niciun fel de putere să le guverneze.

În aceste condiții, această modificare legislativă, în opinia mea, nu are decât un rol pur formal, și anume de a introduce precedentul cenzurării internetului.

Dacă s-ar lua măsuri de genul promovării educației, de exemplu, pe fiecare factură pe care o primește o familie de la providerul de internet să existe un scurt text explicativ prin care fiecare părinte să știe că poate să intervină în sistemul calculatorului, fie că este WINDOWS, fie că este MAC, poate să introducă o parolă și să blocheze accesul membrilor familiei sale la site-urile pornografice. Dar noi, printr-o măsură centralizată, nu vom avea niciun efect, rezultatul va fi zero, dar creăm totuși o zonă extrem, extrem de periculoasă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul senator Bîrlea dorește să intervină. Vă rog, microfonul 2.

## Domnilor colegi,

Excesul de suspiciune este periculos nu numai în dragoste, ci și în politică. Recomandarea aceasta este valabilă și pentru modul de abordare al domnului senator Severin.

În comisie s-a discutat de două ori, cu foarte multă responsabilitate, pornind chiar de la niște decizii ale Uniunii Europene, care, cu o lună în urmă, viza același fenomen al promovării pornografiei prin canale media. Acolo se spune foarte precis că este necesar să intervenim pentru a restrânge un fenomen periculos socialmente.

Noi am întrebat reprezentanții ministerului în ce măsură, din punct de vedere tehnic, ei pot rezolva această problemă. Am primit toate asigurările că această chestiune poate fi rezolvată tehnic, mai ales pentru grupurile țintă, minorii, că acolo problema pornografiei este una extrem de periculoasă.

În aceste condiții, eu cred că orice inițiativă legislativă menită să restrângă fenomenul promovării pornografiei prin media, prin site-uri sau prin alte canale mass-media este bine-venită.

În consecință, Grupul parlamentar al PDL va vota acest proiect de lege.

Domnule senator Severin, vă rog. Microfonul 3.

Mă simt nevoit să am un drept la replică, pentru că am fost acuzat de exces de suspiciune.

Îmi pare foarte rău, dar am toate motivele să fiu foarte suspicios cu orice măsură pe care o ia actualul Guvern în ceea ce înseamnă apărarea democrației în această țară.

Am tot dreptul să fiu foarte suspicios pentru tot ceea ce înseamnă pus pumnul în gura libertății de exprimare și, mai ales, am dreptul să fiu foarte suspicios pe afirmațiile ministerului că are toate mijloacele tehnice să verifice și să introducă... Da, poate, foarte simplu, cu ajutorul unei baze de date, pe baza filtrelor, dar îmi spune ministerul cum va verifica dacă persoana din fața monitorului are 12, 14 sau 18 ani? Poate doar dacă va folosi serviciile microfoanelor, atât de folosite, ale camerelor, atât de instalate... Nu spun de ministerul dumneavoastră, ci de alte organe. Altfel nu văd cum veți ști dacă persoana din fața monitorului, care declară cu nonșalanță că are 18 ani, este un minor sau nu.

Legat de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, știm foarte bine că acolo este vorba despre o legislație comună, care are alte prevederi, dar nu vreau să dau ocazia de drept la replică.

Vă mulțumesc. Domnul secretar de stat Moldovan. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să aduc o completare la ceea ce a spus domnul senator Severin.

De fapt, această lege se referă strict la transpunerea unor directive europene. Sigur, în mod normal, așa cum a specificat și dumnealui, noi nu avem competență să intervenim pe site-urile și pe drepturile de autor ale unor companii care sunt din alte țări, evident că nu avem cum, legea nu ne permite acest lucru, dar avem obligația ca în România să reducem posibilitatea ca aceste site-uri să fie accesate de către minori. Și nu o facem doar noi, și celelalte țări europene fac același lucru. Ca atare, noi nu venim decât în întâmpinarea de a ajuta alte țări europene ca din țara noastră, din România, să nu se poată accesa aceste site-uri. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterile cu privire la acest proiect de lege, care face parte din categoria legilor organice. Marți vom da votul pe raport și pe proiectul de lege.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

Domnul senator Hărdău, unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege, ne va prezenta – de la microfonul 7 – punctul de vedere al grupului de inițiatori.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin inițiativa legislativă făcută de mine, împreună cu un grup de colegi, vă solicităm să fiți de acord ca Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior să fie complet independentă de decizia Guvernului, să ia hotărâri, deoarece, considerăm noi, a ajuns la un nivel de maturitate care îi dă acest drept. ARACIS are un consiliu, la momentul inițial format din 15 persoane, la care se adaugă doi studenți cu caracter de observatori.

Prin modificările propuse de noi prin această inițiativă legislativă, vă solicităm ca ARACIS să devină independentă de Guvern cu toate deciziile, în primul rând. În al doilea rând, cei doi studenți să primească statutul de membru cu drepturi depline în consiliu, deci ea să fie formată din 17 membri.

Credem că, în direcția ridicării calității în învățământul superior, este un sprijin legislativ adecvat. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnul senator Nicolae Robu, microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior are deja un corp important de experți și s-a maturizat în exercițiul funcțiunii, și eu consider că a venit momentul să devină independentă, așa cum se cuvine să fie un astfel de organism.

De asemenea, prezența în consiliul ei a doi studenți cu drepturi depline, inclusiv cu dreptul de vot pe orice subiect, este bine-venită.

Din aceste motive, Grupul parlamentar al PNL va susține acest proiect de lege și va vota pentru. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna senator Andronescu. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu aș vrea să pledez de la acest microfon pentru susținerea independenței complete a ARACIS. De altfel, este și o condiție impusă de Registrul agențiilor europene care au această misiune de a evalua calitatea învățământului superior și, sigur, prezența studenților, considerați la nivelul asociațiilor universităților europene ca parteneri egali în procesul de educație, este, de asemenea, bine-venită.

Și Grupul parlamentar al PSD va susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Aș vrea să-l invit și pe domnul secretar de stat Király să ne spună punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

Urmează domnul președinte.

## **Domnul Király Andrei Gheorghe** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne senator,

## Stimați domni senatori,

Având în vedere principiul expus, principiul independenței ARACIS, Guvernul susține proiectul de lege.

Domnul senator Bara, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că există susținere pentru acest proiectul de lege.

Vreau să întăresc și eu nevoia de a accepta aceste modificări, pentru că ele vizează, în fapt, o mai bună punere în acord a două principii importante pentru buna funcționare a agenției: primul se referă la autonomia agenției. Dacă ea are un buget de venituri și cheltuieli pe care și-l stabilește singură, este anormal ca regulamentul de organizare și funcționare să fie aprobat de Guvern. Pe de altă parte, cealaltă modificare, care se referă la Consiliul ARACIS, din care să facă parte și studenții, este, de asemenea, o punere de acord în mai mare măsură a funcționării agenției cu principiul democrației. Pentru că studenții, ca beneficiari sau parteneri ai procesului de învățământ, firesc este să facă parte din consiliul de conducere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Severin, microfonul 3.

## **Domnul Georgică Severin:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este foarte bine că avem o inițiativă legislativă care să susțină independența ARACIS-ului în raport cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, mai ales în contextul în care se vorbește atât de mult despre un învățământ care trebuie să ne dea mai mulți ospătari și tinichigii. Aș vrea să subliniez necesitatea ca, pe lângă această independență a ARACIS-ului, să milităm cu toții pentru a avea un alt ministru al educației în locul domnului Funeriu. Cred că asta ar fi prima condiție ca să avem cu adevărat un învățământ de calitate și un învățământ superior independent.

Deci să milităm cu toții ca domnul Funeriu să se ducă de unde a venit.

Vă mulțumesc.

Nu încurajăm emigrarea în mod explicit. Domnul președinte Daea.

## **Domnul Petre Daea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

După o unanimitate de vederi, primiți, de sub streașină, salutul senatorului Daea, cu urarea: „Paște fericit!”

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

În total acord cu ceea ce au spus antevorbitorii.

Am avut o întrebare adresată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în legătură cu evaluările făcute de ARACIS în decembrie 2010 pentru forma de învățământ la distanță pentru care universitățile au plătit zeci de miliarde de lei vechi. Au autorizat sau acreditat forme care peste cinci luni nu au mai existat.

Aș vrea să văd o primă formă de manifestare a puterii noului ARACIS, total independent, când va face o simplă conversie a dosarelor pentru masterate de la învățământul la distanță la învățământul cu frecvență redusă, pe banii pe care i-au dat universitățile în decembrie 2010.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Încheiem aici dezbaterea generală.

Fiind vorba despre un proiect de lege cu caracter organic, votul nostru va fi dat marți.

Vă cer scuze, domnule președinte. Domnul senator Hărdău. Microfonul 7.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

Analizând acest proiect, în cadrul comisiei s-a hotărât raport favorabil, fără amendamente.

Avem avize favorabile de la celelalte organisme.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă cer scuze. După atâta armonie pascală, am omis să mai invit comisia să prezinte raportul.

Vot final, marți.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului. Domnul secretar de stat Cristian Irimie. Microfonul 8.

Senatul este primă Cameră sesizată.

La dezbateri au participat Ministerul Sănătății și reprezentanți ai Colegiului Medicilor din România.

Membrii comisiilor au hotărât, în unanimitate, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente.

Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Precizez că avem un raport comun al Comisiei pentru sănătate și al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc, domnule senator. Intervenții?

Dezbateri pe fond? Doamna senator Minerva Boitan. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă rog să sprijiniți această inițiativă a Guvernului – vedeți că opoziția sprijină propunerile pozitive –, pentru că oferă o descentralizare a rezidențiatului, în sensul că și alte centre universitare decât Bucureștiul pot organiza acest examen, și pentru că și creează statutul unui medic care din 2005 nu avea statut. Cel care termina Facultatea de medicină nu putea fi angajat, fiindcă nu promova acest examen de rezidențiat, respectiv de intrare în specializare. Conform acestei inițiative legislative, el va avea competențe limitate, dar va putea funcționa în sistem.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne senator, Stimați domni senatori,

În conformitate cu acordurile încheiate între Ministerul Sănătății și universitățile de medicină și farmacie, se dorește descentralizarea concursului național de rezidențiat și organizarea acestuia la nivelul centrelor universitare cu universități de medicină și farmacie.

Proiectul de lege mai propune acordarea de competențe limitate absolvenților Facultății de medicină, promoția 2005 și ulterioare, care nu au promovat examenul de rezidențiat. Propunerea noastră este de a acorda acestor absolvenți competențe limitate, cu posibilitatea de a fi încadrați în unități sanitare publice sau private, inclusiv în cabinetele medicilor de familie.

Având în vedere cele menționate, vă adresăm rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege în baza raportului comisiei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Secășan, microfonul 6.

## **Domnul Iosif Secășan:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui proiect de lege cu caracter de lege ordinară.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.

Domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie participă din partea Guvernului.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prin modificările propuse se urmărește participarea medicilor de familie la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centre de permanență în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică și sărbătorile legale. În acest mod, se poate realiza accesul pacienților la servicii de asistență medicală primară, indiferent de oră și de zonă, reducerea numărului de solicitări ale serviciilor publice de ambulanță și creșterea capacității de intervenție a acestor servicii prin deplasările ambulanțelor la cazurile care sunt urgențe reale.

Având în vedere cele propuse, vă adresez rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Secășan, vă rog să ne prezentați raportul comisiei.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ne aflăm iarăși în fața unei legi ordinare, la care Senatul este primă Cameră sesizată. Obiectul de reglementare a fost prezentat de domnul secretar de stat. Pe această temă au avut loc două dezbateri în ședințele Comisiei pentru sănătate publică. Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

La dezbateri au participat reprezentanți ai Colegiului Medicilor din România și reprezentanți ai societăților profesionale, în principal ai medicinei de familie.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și aviz favorabil de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Doamna senator Minerva Boitan. Microfonul 2, doamna senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, ce înseamnă aceste centre de permanență? Înseamnă ceea ce urmărim noi de 20 de ani, ca o mare parte din asistența medicală să fie preluată de către medicina de familie.

În prezent, poate 70%, dacă nu mai mult, din cazurile care solicită unitățile de primiri urgențe din spitale reprezintă cazuri ce pot fi rezolvate în aceste centre de permanență, sigur, cu condiția ca ele să fie dotate, să fie organizate și, de asemenea, cu condiția să începem odată și acest tip de activitate în sector. Nu este ușor, bineînțeles că vor exista disfuncționalități, dar cred că trebuie să începem odată și odată. Este un tip de asistență care se practică în toată Europa, care este benefic, care va trebui, sigur, îmbunătățit pe parcurs, dar nu avem ce îmbunătăți, dacă nu începem.

Eu vă rog să susțineți acest proiect de lege, care sper eu și îl rog pe domnul ministru de față să promită că normele vor fi puțin mai riguroase decât textul inițiativei legislative. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, doamna senator. Alte intervenții? Nu sunt.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea îmbunătățirii activității de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Domnul secretar general Gabriel Tănăsescu ne prezintă punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează modificarea și completarea a două acte normative. Este vorba de Ordonanța Guvernului nr. 14/2007, care reglementează modul și condițiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, și Codul de procedură penală, care, în articolele sale, reglementează măsurile asiguratorii.

Modificările ce se aduc Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 instituie o procedură simplificată pentru declararea ca bunuri abandonate a acelor bunuri aflate la organele de valorificare și instituie un termen de trei luni în care aceste bunuri sunt declarate abandonate, spre deosebire de vechea reglementare, care instituia un termen de un an. Apoi, se instituie posibilitatea valorificării bunurilor confiscate înainte de finalizarea procesului în toate cazurile în care există acordul proprietarului bunului, iar atunci când nu există acordul proprietarului, a anumitor categorii de bunuri prevăzute expres de lege, respectiv bunuri de consum alimentar, bunuri care, prin trecerea timpului, își pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animale, păsări vii și plante.

În ceea ce privește modificările aduse Codului de procedură penală, aici, modificările se referă la conținutul procesului-verbal întocmit de organul judiciar, precum și posibilitatea de valorificare a acestor bunuri, în mod excepțional, înainte de terminarea procesului penal.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Borza, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Adaug doar că Senatul este primă Cameră sesizată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Nu. Vă

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

Dacă domnul senator Sorin Fodoreanu, inițiatorul acestei propuneri legislative, dorește să prezinte punctul de vedere, de la microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă aduce câteva amendamente la Legea parteneriatului public-privat, rezultate, în primul rând, în urma dezbaterilor normelor de aplicare și a unor solicitări care au venit de la Comisia Europeană.

Rugămintea mea este să votați, pentru ca legea să poată intra în funcțiune mai repede.

## Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul Ștefan Gati, secretar general adjunct al Guvernului, de la microfonul 8. **Domnul Gáti Ștefan** _– secretar general adjunct al Guvernului României_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne și stimați domni senatori,

Până la acest moment, Guvernul nu a adoptat un punct de vedere față de această propunere legislativă, deoarece ministerele și celelalte autorități ale administrației publice centrale consultate au exprimat opinii care nu au putut conduce la elaborarea unei poziții comune asupra propunerii legislative. Opiniile neuniforme exprimate de către aceste instituții au la bază infograma Directoratului General Piață și Servicii Interne al Comisiei Europene, conform căreia Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010 nu este în concordanță cu prevederile dreptului comunitar în materie de achiziții publice.

În vederea adoptării unei poziții comune asupra propunerii legislative, s-a propus constituirea unui grup de lucru format din reprezentanții instituțiilor implicate, care, în urma dezbaterilor, să adopte o poziție comună în vederea elaborării punctului de vedere al Guvernului.

Față de aceste aspecte, la acest moment, Guvernul nu a adoptat o decizie privind inițiativa legislativă în discuție. Vă mulțumesc.

Să înțeleg și eu puțin mai bine. Nu ați adoptat un punct de vedere pentru că vi s-a scris de la Bruxelles că legea nu e bună? Care este logica? Nu înțeleg care este temeiul...

În fața unei propuneri legislative, Guvernul trebuie să-și exprime un punct de vedere: da sau nu. Dacă nu ai un punct de vedere, asta mi se pare inacceptabil.

Dacă puteți explicita puțin. Nu cred că este... Bănuiesc că există o rațiune în spate. Este bine pentru plenul Senatului să fie informat cu privire la speța aceasta.

## **Domnul Gáti Ștefan:**

## Domnule președinte,

Au fost consultate mai multe ministere – Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii –, am primit opinii diferite din partea...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Domnule secretar general,

Este depus din data de 7.12.2010, de șase luni de zile. Trebuia să fie un punct de vedere. Dacă era un punct de vedere nuanțat, spunând că avem o problemă cu Legea parteneriatului public-privat – Michel Barnier a fost la București și ne-a spus că, dacă nu modificăm, intrăm pe infringement – și era un punct de vedere de acest gen, explicit, din partea Guvernului, puteam să înțelegem, dar să spuneți că nu aveți un punct de vedere, pentru că se plimbă de șase luni de zile la niște instituții sau agenții, nu cred că este o chestiune care este acceptabilă pentru plenul Senatului.

Înțeleg situația în care sunteți, că nu sunteți titular al propunerii legislative, ați fost trimis aici pentru a putea susține punctul de vedere, înțeleg foarte bine acest lucru, dar am rugămintea să transmiteți nemulțumirea noastră cu privire la acest mod de a lucra.

Domnul senator...

Întâi aș vrea să ascultăm și punctul de vedere al comisiei și domnul senator Borza ne va spune, de la microfonul 7, care este acest punct de vedere.

Comisia, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât adoptarea unui raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

De asemenea, adaug că Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Frunda dorea să intervină, urmat de domnul senator Severin. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, doresc să-l apăr pe domnul secretar general adjunct al Guvernului. Se spune: _Don’t shoot the piano player_ . El a venit cu acest mandat al Guvernului, atât a spus, și asta este, dar nu pot fi de acord cu poziția Guvernului, de data aceasta. Trebuie să înțelegem cu toții că această lege, Legea parteneriatului public-privat, în analiza multor economiști foarte serioși din țara asta și de la Bruxelles, este unul dintre instrumentele serioase, principale, de bază, cu care se poate ieși din criză. Toate proiectele care sunt întrerupte din varii motive, în special din lipsa fondurilor guvernamentale, se pot rezolva prin acest parteneriat public-privat.

Amendamentele pe care le-am propus și care sunt adoptate de comisie sunt tocmai acceptate în baza observațiilor venite de la Bruxelles, dar ceea ce nu pot accepta nici aici, ca și în cazul unei alte legi, este faptul ca unii foști parlamentari români, unii oameni care sunt direct interesați în România, material sau din alt punct de vedere, să blocheze această lege, o atacă pe ușa din dos, în diferite moduri, pentru a o hărțui, pentru a o tergiversa, pentru a o face inaplicabilă.

De aceea, fac un apel la dumneavoastră să votăm raportul comisiei. Este un lucru bun, este un lucru necesar, este un lucru care dă speranțe și scoate țara din criză, dacă legea este aplicată. Să nu mai tergiversăm adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Severin.

În sfârșit, avem o lege extrem de importantă, care ar putea să asigure multe lucruri bune în mediul de afaceri din această țară, și vreau, și cu această ocazie, să-l felicit pe domnul senator Sorin Fodoreanu pentru munca depusă, și cu atât mai uimitor – și îl asigur pe domnul secretar general că nu mă refer la Domnia Sa – este faptul că acest Guvern nu are un punct de vedere. Este inadmisibil, este umilitor pentru un guvern ca, pe o asemenea temă, să nu aibă un punct de vedere. Când un guvern nu este capabil, cu tot aparatul adus de la Cluj, de unde știți dumneavoastră că o fi fost adus, de peste tot din lumea asta, cu doamna Vass, atât de competentă, să aibă un punct de vedere, înseamnă că acest Guvern ori nu înțelege despre ce este vorba, ori puțin îi pasă. În ambele situații, este extrem de grav. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul lider Rădulescu, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Prin 1992 eram invitat în Danemarca pentru a participa, alături de colegi parlamentari danezi, la votul pentru Tratatul de la Maastricht, acela care a ieșit negativ doar cu câteva mii de voturi. Atunci, parlamentarii danezi vorbeau cu mult entuziasm despre o găselniță destul de recentă, parteneriatul public-privat, care era o noutate și pentru multe alte țări din Europa.

Mă bucur că nu e nevoie să reparcugem toată istoria, ci ardem etapele și, într-un interval destul de scurt, ajungem și noi, în România, să introducem principiile acestui parteneriat.

Mă mai bucură încă un fapt, acela că inițiativa legislativă este a unor colegi parlamentari, și nu este una dintre acele legi de două articole care modifică niște cuantumuri, niște perioade. De obicei, la aceasta se mărginește intervenția și

posibilitatea Legislativului, care brodează pe ceea ce a făcut Executivul, care are un aparat conceptual mult mai bine dezvoltat.

Este o lege foarte importantă și am toată aprecierea pentru colegii care au participat la această propunere legislativă, în special pentru domnul senator Fodoreanu.

Sigur că, fiind ceva nou și complex, trebuie ca, pe parcurs, să se muleze pe realitate, și atunci avem în față o propunere legislativă de modificare.

Celelalte chestiuni la care fac referire colegii, cum ar fi unele încercări de oprire, de frânare a acestei inițiative legislative, nu le cunosc și pe mine nu mă interesează.

Al treilea lucru care mă bucură este acela că, acolo unde Guvernul, prin diversele sale ministere, agenții, autorități, nu are o atitudine coerentă față de această inițiativă legislativă, în ceea ce ne privește pe noi, toate grupurile parlamentare, pe inițiatori, pe comisie și pe cei care și-au exprimat susținerea, măcar noi avem o atitudine coerentă.

Grupul parlamentar al PDL va susține inițiativa legislativă.

Mulțumesc.

Domnul senator Fodoreanu, vă rog. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea numai să mai fac o singură remarcă.

Și de această dată, ca și atunci când am inițiat Proiectul legii parteneriatului public-privat, am avut discuții și pe amendamente, și pe proiectul de lege cu ministerele implicate.

Am convenit împreună asupra conținutului și de comun acord l-am prezentat Senatului.

Deci mă miră această atitudine că nu a apărut un punct de vedere al Guvernului până în momentul de față.

Vă mulțumesc. Domnul senator Mircea Diaconu. Microfonul 1, vă rog.

Vă mulțumesc.

Vreau doar să fac o precizare, adică aplicarea principiului solidarității guvernamentale funcționează inclusiv până la secretari de stat, ceea ce înseamnă că penibilul acestei situații se întinde și asupra secretarului de stat prezent. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Comentarii? Nu sunt.

Este o lege ordinară, da? Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog, votul dumneavoastră cu privire la raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Propunerea legislativă, votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată. La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea art. 138 alin. (6) al Legii nr. 169/2010 privind procedura insolvenței.

Dacă domnul deputat inițiator este prezent? Nu.

Vă rog, domnule secretar general Tănăsescu. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă propune instituirea în sarcina administratorului sau lichidatorului judiciar a obligației de a amplifica în timp util creditorii cu privire la intenția sa de a nu introduce recurs împotriva hotărârii instanței de respingere a acțiunii în atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere, întemeiată pe dispozițiile art. 138 alin. (1) și alin. (3).

În opinia Guvernului, propunerea legislativă aduce un plus de claritate cadrului legal referitor la exercitarea acțiunii în atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale societății debitoare, neaducând atingeri principiilor acestei proceduri.

În consecință, susținem adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Borza, punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar membrii comisiei au hotărât întocmirea unui raport de admitere, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu, primul punct de vedere la dezbateri generale.

( _Domnul senator Adrian Țuțuianu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)_

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cu privire la această propunere legislativă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un aviz negativ.

Al doilea lucru pe care doresc să vi-l spun.

Domnul deputat Mircea Grosaru ne-a înaintat, cred, 25 de propuneri de modificare a Legii insolvenței, fiecare propunere legislativă având în vedere un singur text. Probabil, după teza să fie cât mai multe propuneri legislative bifate.

Aș vrea să vă spun că acest mod de a legifera noi l-am sancționat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și am spus că, dacă tot trebuie să modificăm Legea nr. 85/2006 sub anumite aspecte, modificarea trebuie să fie una unitară și să venim cu o propunere cu adevărat serioasă, și nu cu frânturi de acest gen, articol, alineat, care mai mult încurcă lucrurile decât le rezolvă.

Acum, cu privire la textul pe care îl avem în față, v-aș ruga să observați că ceea ce se dorește a fi modificat este art. 138 din Legea nr. 85/2006 – Legea privind procedura insolvenței –, articol care reglementează cazurile în care poate fi atrasă răspunderea persoanelor cu funcții de conducere din cadrul unei societăți comerciale, răspundere pentru aducerea societății comerciale în situația de insolvență.

Ce se dorește prin acest text?

Există procedura de promovare a acțiunii în răspundere împotriva administratorilor, directorilor sau persoanelor cu atribuții de control, și administratorul judiciar, spune legea, va exercita calea de atac în cazul în care hotărârea instanței de fond a tribunalului este una de respingere a acestei cereri de atragere a răspunderii în cadrul termenului de recurs, dar după ce se va obține hotărârea creditorului sau creditorilor majoritari, anexând procesul-verbal al adunării creditorilor.

Ce se poate întâmpla în practică? În practică se poate întâmpla așa:

– Varianta A. Lichidatorul judiciar nu manifestă suficient interes pentru promovarea acestui recurs, convoacă adunarea creditorilor în a 14-a zi, evident, nu se întrunește în termen și în cea de-a 15-a zi termenul a căzut și nu mai suntem în termen pentru a promova recursul;

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Borza, punctul de vedere al comisiei.

Microfonul 7.

Da, cred că putem să adoptăm cele propuse de domnul senator Țuțuianu și să ne întâlnim împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări săptămâna viitoare, pentru a face un raport suplimentar. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Pe data de 5 mai este termenul de adoptare tacită și aș dori să vă sugerez ca miercurea viitoare, 27 aprilie 2011, să vă solicităm să aveți această întâlnire și să revenim cu un raport suplimentar pe marginea acestei propuneri legislative.

Am nevoie de votul dumneavoastră pentru această soluție.

Raport suplimentar, termen – o săptămână.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Inițiatorii, deputați, sunt prezenți? Nu.

Vă rog, domnule secretar de stat Mihai Capră. Microfonul 10.

## **Domnul Mihai Capră** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru început, permiteți-mi ca Ministerul Administrației și Internelor să se alăture domnului senator Daea și să vă urăm și noi un „Paște fericit” și, bineînțeles, prin lumina competențelor noastre „Sărbători liniștite”!

În ceea ce privește propunerea legislativă aflată în dezbatere, având în vedere că observația noastră a fost preluată în amendamentul Comisiei economice, industrii și servicii, Guvernul susține adoptarea sa.

Mulțumesc.

În virtutea competențelor mele, am să-l invit pe domnul senator Borza să ia cuvântul.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată.

Legea este ordinară, iar raportul este de admitere, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dacă sunt? Nu sunt.

Raportul comisiei, cu amendamentul admis.

Votul dumneavoastră, vă rog să vă pronunțați.

Cu 34 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Da, nu are...

Aș vrea, foarte discret și fără să întrerupem ședința, ca domnul secretar să mă ajute cu o verificare rapidă a prezenței și a cvorumului.

Raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 13 al Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale.

Inițiatorii doresc să susțină? Nu.

Din partea Guvernului, domnul secretar general Tănăsescu.

Vă rog, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată, motivat de faptul că, în toamna anului trecut, mai precis pe 21 septembrie 2010, o inițiativă legislativă asemănătoare a fost adoptată.

Precizăm faptul că la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, se află această inițiativă legislativă, intitulată Lege pentru modificarea art. 13 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Borza, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comun al Comisiei economice, industrii și servicii și al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului este de admitere, cu amendamente.

Legea este ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Votul dumneavoastră asupra propunerii legislative.

Punctul 16 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind înregistrarea operațiunilor comerciale prin mijloace electronice.

Inițiatorul, domnul deputat Pambuccian, nu este prezent. Domnul secretar de stat Moldovan. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

O să vă dau câteva exemple, dacă doriți. Propunerea legislativă nu respectă acquis-ul comunitar în domeniul TVA, impunând sarcini suplimentare agenților economici. Statele membre, prin Strategia Lisabona, s-au obligat să reducă sarcinile administrative pentru operatorii economici cu 25%, iar propunerea legislativă impunea obligații suplimentare pentru agenții economici, prevederi privind facturarea electronică în conformitate cu acquis-ul comunitar, care se regăsesc în Titlul VI – „Taxa pe valoarea adăugată” din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și se aplică de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Deci propunem ca această inițiativă legislativă să fie respinsă.

Mulțumesc. Raportul comisiei, domnul senator Borza.

aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul directivei.

Având în vedere faptul că există în elaborare un act normativ menit să transpună prevederile Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind performanța energetică a clădirilor și faptul că acest act normativ va fi supus dezbaterii publice și abia după aceea va fi supus atenției dumneavoastră în vederea adoptării, Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu.

Punctul 17 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind performanța energetică a clădirilor din România.

Domnul deputat Iancu nu este prezent în plenul nostru. Domnul secretar de stat Curteanu. Microfonul 9.

## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului vă urează Sărbători fericite!

## Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul nu susține inițiativa legislativă, pentru mai multe considerente. O să mă refer doar la cele principale și la cele de ordin strict tehnic. În inițiativa legislativă nu s-au precizat cerințele minime de performanță energetică pentru clădiri sau pentru unitățile clădirilor care sunt stabilite în vederea atingerii unor niveluri optime din punct de vedere al costurilor, conform art. 4 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, menită a fi transpusă în legislația internă, și anume stabilirea cerințelor minime de performanță energetică.

Totodată, nu a fost cuantificat principiul statuat în Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, referitor la obligația statelor membre ale Uniunii Europene de a identifica facilități financiare pentru stimularea economisirii energiei și creșterii ponderii consumului de energie din surse regenerabile nepoluante, precum și faptul că, până la 30 iunie 2011, statele membre întocmesc o listă a măsurilor și instrumentelor existente și, după caz, a celor propuse, incluzându-le pe cele de natură financiară, altele decât cele impuse de directivă, și care promovează obiectivele acesteia, conform art. 10.

De asemenea, n-au fost stabilite în propunerea legislativă supusă atenției dumneavoastră normele privind sancțiunile

## Mulțumesc și eu.

Raportul comisiei, domnul senator Belacurencu. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii sesizate pentru raport au hotărât, cu majoritatea voturilor, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Domnul senator Viorel Constantinescu. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea legislativă – destul de elaborată – își dorește să realizeze, practic, foarte multe lucruri dintr-odată, dar toate aceste lucruri pot fi făcute numai dacă ele sunt și precise și au un obiect foarte bine studiat.

Am să mă refer numai la faptul că se propune elaborarea unor certificate pentru diversele tipuri de clădiri. Or, aici apare marea problemă, pentru că trebuie să se realizeze de către instituțiile de specialitate, cum ar fi INCERC, de către unitățile de învățământ superior din domeniul construcțiilor, arhitecturii și instalațiilor, de așa manieră încât cele trei elemente care se referă la anvelopă... Ca să nu mai spunem anvelopă, să se supere un coleg de-al nostru, care nu este prezent în sală, o să spunem aria volumului încălzit pe tipul de clădire, pentru că sunt clădiri care au utilizare intermitentă, clădiri care sunt utilizate permanent. Trebuie să se realizeze un act normativ care să fie supus și dezbaterii publice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Günthner. Microfonul 1.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că această inițiativă, practic, n-are forma unei legi. Este un set de recomandări către Guvernul României, ceea ce ar avea de făcut. Guvernul urmează să stabilească niște cerințe minime, Guvernul urmează să stabilească termene de valabilitate, Guvernul urmează să stabilească sancțiuni și penalizări pentru nerespectarea unor norme pe care tot Guvernul urmează să le elaboreze. Practic, e vorba de un set de recomandări care apar în Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene și sunt preluate mot à mot, nu sunt adaptate situației din România. Se vorbește despre o autoritate centrală guvernamentală, de autorități locale care nu sunt înființate. Nici prin această inițiativă nu sunt înființate. Urmează să fie, eventual, înființate, deci aceste recomandări sunt preluate mot à mot, nu sunt adaptate la cerințele României.

În plus, dacă le-am prelua așa cum sunt prevăzute aici, fără să se facă diferențieri de aplicare, pentru că acestea nu sunt prevăzute pentru proprietari în funcție de proprietari privați, de proprietate de stat, am stabili niște sarcini foarte grele pentru proprietarii privați, cărora li s-ar interzice să facă, de exemplu, reparații mici și care ar trebui să obțină foarte multe avize, autorizații. De aceea, eu cred că urmează ca Guvernul să pună în aplicare aceste prevederi ale directivei și aceea va fi legea propriu-zisă, care se va putea pune în aplicare.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Mustățea dorea să intervină. Nu? Îmi cer scuze.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Vă rog, încă o dată, o scurtă verificare a cvorumului. Cel puțin la vot, nu par să fie prezenți suficient de mulți senatori.

Punctul 18 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor chimice.

Domnul secretar de stat Marin Anton dorește să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog.

Microfonul 10.

## **Domnul Marin Anton** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege corelează legislația europeană cu legislația românească, în sensul desemnării autorităților

competente pentru aplicarea Regulamentului REACH, care privește înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice.

Vă rog să adoptați acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Belacurencu, raportul comisiei. Microfonul 7.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a analizat proiectul de lege și a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de admitere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond?

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă adresez și eu, în numele meu și al colegilor care mă ajută în conducerea acestei ședințe, cele mai sincere, mai calde și mai frumoase urări de Paște.

Să dea Dumnezeu să fim în continuare o instituție serioasă și unită!

Celor dragi, familiilor și celor pe care-i reprezentați în Senatul României, gândurile noastre de bine.

În condițiile în care cvorumul de ședință nu mai este îndeplinit, declar încheiată ședința noastră de astăzi.

Ne revedem săptămâna viitoare.

Paște frumos și luminos tuturor!

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590441]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 48/29.IV.2011 conține 44 de pagini.**

Prețul: 13,20 lei