Eckstein-Kovács Péter

## **Domnul Eckstein-Kovács Péter:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt, practic, dou„ considerente pentru care comisia a agreat forma care este Ón fa˛a dumneavoastr„ la acest articol din Constitu˛ie.

Una este de eliminare, dac„ vre˛i, a unei discrimin„ri. Œn textul actual: îCet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au acelea∫i drepturi lingvistice, dac„ intr„ Ón contact cu organele judec„tore∫ti, ca ∫i str„inii ∫i apatrizii“, respectiv au dreptul de a comunica Ón aceste instan˛e prin intermediul unui traduc„tor. Este clar, dac„ ne g‚ndim — ∫i aici este o prim„ critic„, dac„ vre˛i, a unor amendamente care fie solicit„ men˛inerea textului actual sau au texte asem„n„toare cu traduc„torul — c„ justi˛ia, c‚nd are Ón fa˛a ei un cet„˛ean str„in sau apatrid care nu cunoa∫te limba rom‚n„, trebuie s„ comunice cu el ∫i atunci comunic„ prin intermediul unui traduc„tor. Este obligat. Acesta este un drept general al omului, nu este un drept specific. ™i aici trebuie s„ schimb„m ceva. E clar!

Al doilea argument, unul practic, legat tot de institu˛ia traduc„torului. Aceasta este situa˛ia excep˛ional„: vine un turist italian care este jefuit, depune reclama˛ia Ón italian„, nu e nici o problem„. Dar alta este situa˛ia c‚nd se judec„ cet„˛eni la o judec„torie Ón care 90 sau 95% din cet„˛enii care sunt Ón raza teritorial„ arondat„ judec„toriei vorbesc alt„ limb„ dec‚t cea rom‚n„, curent„, c‚nd judec„torul, procurorul cunoa∫te limba, este sau nu este maghiar nu intereseaz„ pe nimeni, c‚nd toat„ lumea are o limb„ comun„, atunci — s„ m„ scuze oricine! — este argumentul practic, dac„ vre˛i, c„ este imposibil ca fiecare martor, fiecare act, s„ fie tradus c‚nd toat„ lumea Ón˛elege.

Al treilea argument e legat de problemele folosirii limbii materne Ón administra˛ie. Este vorba c„ cet„˛enii sunt egali ∫i acest lucru nu a fost contestat de nici un partid parlamentar. Cet„˛eanul s„ aib„ posibilitatea s„-∫i exercite c‚t mai plenar drepturile. C‚nd un cet„˛ean de limb„ maghiar„ sau turc„ se duce la magazin s„ cumpere ceva sau se duce Ón alt„ parte se poate exprima, dar c‚nd se duce Ón instan˛„, c‚nd e vorba de justi˛ie, de drepturile lor patrimoniale sau de libertatea personal„, atunci i se spune servitute. Nu ∫tiu dac„ ∫tie despre ce este vorba. C‚nd trebuie s„ i se spun„ îcrima s-a f„cut la l„sarea serii“, poate c„ nu ∫tie îl„sarea serii“, dar Ón limba sa matern„ ∫tie foarte bine.

Interesul Ónf„ptuirii justi˛iei este ca ea s„ fie dreapt„ ∫i fiecare persoan„ s„ beneficieze plenar de aceste drepturi ∫i aici o poate face mai bine dac„ se exprim„ Ón limba maghiar„.

Ce nu vrem, ce n-am vrut ∫i nu a vrut nici comisia, ∫i nu vrea nici U.D.M.R.-ul prin acest amendament? Nu vrea s„ oblige nici un fel de cet„˛ean rom‚n, indiferent de etnie, c„ e rom‚n sau turc, s„ vorbeasc„ obligatoriu o alt„ limb„. Asta nu vrem.

Al doilea lucru. De asemenea, nu vrem ca actele unui dosar, fie civil sau penal, s„ nu existe Ón limba rom‚n„ Ón acest dosar pentru ca, dac„ se merge pe filier„ ierarhic„, s„ poat„ lua cuno∫tin˛„ orice persoan„. Acest lucru nu-l vrem.