Emil Boc

## **Domnul Emil Boc:**

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Domnilor invitaþi,

## Doamnelor ºi domnilor,

Mâine, 8 decembrie, se împlinesc 10 ani de la adoptarea Constituþiei României. Mâine se împlinesc 10 ani de când 8.464.624 de cetãþeni au spus _da_ Constituþiei României. Mâine este Ziua Constituþiei României. De ce este importantã aceastã zi? De ce Parlamentul îi dedicã o sesiune solemnã? În timpul regimului comunist nu se pomenea nici un cuvânt despre Ziua Constituþiei. De ce? Pentru cã în concepþia statului totalitar comunist Constituþia nu reprezenta decât o barierã de hârtie împotriva arbitrariului puterii politice a acelor vremuri.

Constituþia era ºi reprezenta un act pur formal, fãrã relevanþã politicã ºi juridicã. În statul de drept democratic Constituþia reprezintã legea supremã. În statul de drept Constituþia ne ajutã sã-i împiedicãm pe aceia care deþin temporar puterea sã devinã stãpânii puterii. Constituþia este aceea care ne oferã mijloacele prin care sã-i þinem responsabili pe guvernanþi ºi sã-i oprim pe aceºtia din urmã sã se transforme din slujitorii puterii în proprietarii acesteia. Constituþia este garantul asigurãrii drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilor. Altfel spus, Constituþia este ”Biblia civilãÒ a cetãþeanului sau, cum s-a mai spus, este Carta tehnicã a mecanismului social sau sora geamãnã a libertãþii.

Iatã de ce avem nevoie de o zi a Constituþiei! Pentru a sãrbãtori victoria libertãþii ºi victoria forþei dreptului asupra dreptului forþei. Dar, atenþie! Orice Constituþie nu este decât o simplã barierã de hârtie dacã poporul nu este suficient de vigilent sã o apere.

Acum sã ne întoarcem puþin în trecut. Dupã Revoluþia din 1989, România avea la dispoziþie trei alternative în privinþa noului aºezãmânt constituþional:

1. sã repunã în vigoare Constituþia interbelicã din 1923, aºa cum au procedat alte þãri, precum Letonia; 2. sã amendeze substanþial vechea Constituþie comunistã, aºa cum a procedat Ungaria sau Polonia ºi sã aºtepte scurgerea unei perioade de timp pentru cristalizarea opþiunilor ºi tendinþelor existente în noua societate;

3. sã elaboreze rapid o nouã constituþie.

România a optat pentru a treia soluþie. De ce? În primul rând, majoritatea statelor central ºi est-europene au optat ºi ele pentru adoptarea rapidã a unei noi carte fundamentale: Bulgaria, în 12 iulie 1991; Macedonia, în 17 noiembrie 1991; Slovenia, în 23 noiembrie 1991; Slovacia, în 3 septembrie 1992; Lituania, în 25 octombrie 1992; Cehia, în 16 decembrie 1992; Rusia, în decembrie 1993.

Decizia României a fost corectã. Cãderea regimului comunist trebuia sã conducã în mod inevitabil la modificãri constituþionale. Era evident cã noua organizare societalã propusã nu mai putea funcþiona în vechile cadre legale comuniste. Adoptarea unei noi Constituþii se impunea atât în vederea stabilirii regulilor jocului constituþional, cât ºi pentru întãrirea legitimitãþii noului regim politic.