Emil Marius Pașcan

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Cătălin Zamfira – declarație politică referitoare la decizia Curții Constituționale în ceea ce privește neconstituționalitatea desemnării lui Ludovic Orban pentru un nou mandat de premier; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „Green Deal reprezintă o șansă pe care România nu are voie să o rateze!”; – Nicolae Daniel Popescu – declarație politică despre cadastrarea proprietăților prin Programul național de cadastru și carte funciară 2015–2023; – Alexandru Teacă – declarație politică intitulată „Politicile responsabile din domeniul gazelor naturale. Zona Întorsura Buzăului din județul Covasna, prioritate națională în rețeaua de gaze naturale”; – Ovidiu Victor Ganț – intervenție cu privire la comemorarea a 75 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Logica PNL-istă, pe înțelesul tuturor”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică cu titlul „Ordonanțele de urgență adoptate de Guvernul Orban sunt în folosul cetățenilor. PNL e partidul faptelor, nu al vorbelor!”; – Mihai Cătălin Botez – declarație politică intitulată „Viața înainte de toate! Siguranța pe drumurile României”; – Ionuț Simionca – apel către autoritățile române în luarea unor măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului și pentru protecția românilor din străinătate; – Andrian Ampleev – intervenție consacrată împlinirii a 30 de ani de la înființarea Comunității Rușilor Lipoveni din România; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Iohannis și Partidul Național Liberal aruncă România în criză, jucându-se cu nominalizările pentru funcția de premier”;

575 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără1 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: citat

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

„Pe zi ce trece, *la presiunea UDMR1 2, limba română își pierde statutul de limbă oficială...*”

Instituția Avocatul Poporului a sesizat anul trecut Curtea Constituțională a României (CCR) în privința unor excepții de neconstituționalitate cu privire la promulgarea de către Guvernul condus de premierul Viorica Dăncilă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. În urma deliberărilor,

În contextul ședinței

CCR, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate*

și a constatat că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

La rândul său, Partidul Mișcarea Populară a sesizat în aceeași privință Avocatul Poporului, care, din păcate, dintr-o eroare fatidică, nu a transmis CCR tocmai aspectele vădite de neconstituționalitate cuprinse în Ordonanța privind Codul administrativ. În esență, considerăm că, prin modificările normative pe care le aduce legislației în vigoare, OUG nr. 57/2019 impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităților naționale* nu doar autorităților administrației publice locale și serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci chiar și instituțiilor publice aflate în subordinea acestora, ceea ce contravine art. 120 alin. (2) din Constituție.

De asemenea, în acord cu Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, Constituția reglementează dreptul de utilizare a limbii minoritare sau regionale numai în raport cu existența în cadrul unei unități administrativ-teritoriale a unei ponderi semnificative a cetățenilor aparținând unei minorități naționale. Ordonanța în cauză nesocotește obligația constituțională a existenței unei ponderi semnificative ca premisă a folosirii limbii materne a persoanelor aparținând unei minorități naționale în relația cu autoritățile publice, pragul de 20% devenind opțional*, iar nesocotirea lui este lăsată la arbitrariul organelor deliberative sau chiar al unei singure persoane din cadrul instituțiilor sau autorităților cu conducere unipersonală.

Totodată, prin generalizarea folosirii limbii materne a persoanelor aparținând minorităților naționale la nivel național, după bunul plac al conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, care sunt doar pasageri prin funcții, sub limita constituțională definită ca pondere semnificativă, este afectat însuși caracterul de limbă oficială al limbii române. Înscrisul în limba maternă a persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să aibă, din punctul de vedere al regimului juridic, doar caracter de traducere. În caz contrar, avem două acte oficiale în două limbi, ceea ce conferă, contrar Constituției, caracter de limbă oficială limbii minoritare.

În egală măsură invocăm problema formularelor tipizate bilingve, prevăzute de respectiva ordonanță. În situația în care se folosește un formular unic, atunci măsura reglementată prin OUG nr. 57/2019, pentru a nu se aduce atingere limbii oficiale, ar fi fost aceea ca înscrisurile în formular în limba minorității naționale să aibă dimensiuni mai mici și caractere italice*, conform practicii celorlalte state ale Uniunii Europene care acceptă asemenea formulare. În acest fel se protejează caracterul constituțional de unică limbă oficială al limbii române, în acord și cu preambulul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, potrivit căreia protecția și încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale* și al necesității de a le însuși, subliniind valoarea interculturalității și a plurilingvismului și considerând că protecția și încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale și al necesității de a le însuși.

În concluzie, Partidul Mișcarea Populară solicită Guvernului Ludovic Orban, în cazul în care va fi reînvestit, și oricărui alt guvern responsabil care va urma la conducerea României să modifice prevederile aberante anterior menționate din această OUG nr. 57/2019, întrucât încalcă prevederile Constituției României și anulează statutul de limbă oficială pentru limba română.

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea se ancorează în protejarea limbii oficiale ca interes general, invocând Carta europeană.

„în acord și cu preambulul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, potrivit căreia protecția și încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referința la UDMR este politică și critică, dar nu atinge pragul de derogare sau dispreț explicit.

„la presiunea UDMR”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul critică măsura fără a se angaja direct cu legitimitatea cererilor minorităților.

„impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităților naționale”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează decizia CCR, dar nu o combate printr-un raționament juridic detaliat.

„CCR, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· alternative_proposal

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul propune o soluție tehnică specifică (dimensiuni mai mici, italice) pentru a concilia utilizarea limbii minoritare cu statutul limbii române.

„măsura reglementată prin OUG nr. 57/2019, pentru a nu se aduce atingere limbii oficiale, ar fi fost aceea ca înscrisurile în formular în limba minorității naționale să aibă dimensiuni mai mici și caractere italice”

În context ↑