Emil R„zvan Theodorescu

## **Domnul Emil R„zvan Theodorescu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫a cum s-a spus, se Ómpline∫te chiar Ón aceast„ diminea˛„ un secol din ziua Ón care, la Fl„m‚nzi, Ón jude˛ul Boto∫ani, Ón cel de-al doilea domeniu agrar din Rom‚nia, a izbucnit faimoasa ∫i, de la o vreme, controversata R„scoal„ ˛„r„neasc„ din 1907.

Nu este locul a-i face acum istoria, pe care Óntr-un fel sau altul am Ónv„˛at-o cu to˛ii de pe b„ncile ∫colii, cu tristele sale realit„˛i ∫i cu mitiz„rile de rigoare.

Asedierea de ora∫e re∫edin˛„ de jude˛ — Boto∫ani a fost prima urbe atacat„ de ˛„ranii r„scula˛i cu care se solidarizau elevii de la Liceul îLaurian“ —, ocuparea de t‚rguri, precum Bucecea sau T‚rgu-Frumos, extinderea r„zmeri˛ei Ón restul Moldovei, Ón Muntenia ∫i Ón Oltenia, conduc‚nd la apelul la starea de urgen˛„, de asediu, vechea lege a lui Cuza, ca ∫i retragerea Guvernului conservator Cantacuzino Ón favoarea Guvernului liberal Dimitrie A. Sturza, cu Ionel Br„tianu la Ministerul de Interne ∫i cu Alexandru Averescu la Ministerul de R„zboi, au culminat cu o represiune teribil„, ce o repeta pe aceea, mai veche cu dou„ decenii, a guvern„rii junimiste Ómpotriva mi∫c„rii din 1888, cu deosebirea sinistr„ c„ Ón februarie ∫i Ón martie 1907 sate Óntregi au fost bombardate la B„ile∫ti, la St„ne∫ti, la Vodivoaia.

Momentul evocat acum scosese Ón eviden˛„ contradic˛iile unei Rom‚nii unde lumea progresului se afirmase eclatant prin jubileul din 1906, dar unde se poate descoperi, un an mai t‚rziu, o lume a s„r„ciei lucii, a mizeriei ˛„r„ne∫ti, despre care Europa a aflat prin scrisul unui Jauresse, ∫i asupra c„reia un Constantin Stere avea s„ spun„: îSe apropie momentul Ón care Regatul Rom‚niei trebuie s„ fac„ fa˛„ unui mare examen“.

A∫a cum se Ónt‚mpl„ mereu Ón Rom‚nia, interpret„rile evenimentelor de acum 100 de ani au pendulat vijelios ∫i haotic. S-a Óntip„rit peste decenii ideea c„ au fost 11.000 de victime, cifr„ mult manipulat„, de∫i desecretizarea postbelic„ a mapei prim-ministrului D.A. Sturza indicase cifra de 421 de ˛„rani, cele c‚teva mii evocate fiind aresta˛ii ∫i ancheta˛ii.

A∫ijderea, s-a fluturat ideea unei ac˛iuni ˛„r„ne∫ti antisemite, de vreme ce Ón Moldova îtrusturile“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/19.II.2007 arend„∫e∫ti aveau Ón frunte persoane din familiile Fischer sau Juster.

S-a vorbit de subversiunea propagandei socialiste, ∫tiut„ fiind ac˛iunea cluburilor socialiste cu ecouri Ón sate, Ón vremea lui Gherea, ∫i a ideilor reformiste ale lui Dobrescu Gorj. Ba chiar s-a emis ipoteza unor agitatori ru∫i trecu˛i prin Revolu˛ia din 1905, tocmai atunci cei de pe Potiomkin fiind trimi∫i Ón azil politic Ón Rom‚nia.

S-a scris dramatic despre îrobii albi ai brazdei negre“, spre a relua cuvintele lui Iorga, s-a scris cump„nit ∫i penetrant de c„tre Caragiale despre pericolul acelui moment.