Emil-Teodor Popescu

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Astãzi suntem confruntaþi cu o chestiune de neconstituþionalitate care pune în discuþie mai multe aspecte. Am sã le sintetizez în câteva cuvinte. Mai întâi vreau sã vã spun cã susþinem întru totul raportul Comisiei juridice care, cu o majoritate mare, toþi, mai puþin unul singur, au votat pentru însuºirea obiecþiei Curþii. S-a considerat cã, într-adevãr, articolul acela, dacã este scos, soluþia este neconstituþionalã. Nu vreau sã fac aici o sumedenie de divagaþii, dar este a doua oarã când problema aceasta ricoºeazã ºi se dovedeºte cã art. 145 din Constituþie permite transformarea Curþii Constituþionale dintr-un garant într-un organ care dã simple avize consultative, pentru cã în aceasta se analizeazã mecanismul art. 145.

Ce spune art. 145? El prevede cã dacã astãzi Curtea declarã cã ceva este neconstituþional, noi, mâine, putem sã declarãm cã totuºi este constituþional, pentru cã aºa vrem noi, dacã avem un numãr mai mare de voturi. Aceasta înseamnã cã oricând, oriºice soluþie neconstituþionalã poate deveni constituþionalã printr-o extensiune a voinþei politice, dar textul rãmâne în continuare neconstituþional. Ceea ce marþi este neconstituþional, nu poate deveni miercuri constituþional cu adevãrat!

Deci, soluþiile Curþii ar trebui sã fie întotodeauna respectate ºi niciodatã Parlamentul sã nu se poatã suprapune Curþii ºi sã-i punã Curþii Constituþionale pumnul în

**Voci din salã**