Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·17 mai 2010
Dezbatere proiect de lege · adoptat tacit
Emilian Valentin Frâncu
Discurs
## **Domnul Emilian Valentin Frâncu:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Guvernul Boc – moartea speranței”.
Ion I.C. Brătianu a spus, odată, „Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor, oricare ar fi durata lor, vine și ora răsplatei.”
Deși nu vreau să fac aici apologia speranței, mă tem că este singurul lucru real care a rămas românilor, având în vedere contextul de împrejurări economice, sociale și politice pe care îl trăim. Avem un guvern incompetent, un președinte care dă dovadă de lipsă de responsabilitate și o criză financiară care ne încolțește tot mai mult. Se iau măsuri severe de scădere a cheltuielilor, în dauna unei populații care nu o ducea bine nici înainte. Avem anunțate proteste de dimensiuni pe care România nădăjduia să nu le mai experimenteze după agitatul deceniu 1990–2000. Nu avem, în schimb, nimic de care să ne agățăm în viitorul apropiat pentru a putea spera într-o remediere a situației.
Ce ne rămâne de făcut nouă, celor din opoziție, în aceste condiții?
Să mai criticăm actul de guvernare pare redundant, pentru că oricine poate să constate ineficiența sa. Ne deranjează, totuși, să auzim acuze la adresa guvernării liberale, care, chipurile, împărtășește vina pentru problemele actuale, când însuși președintele Băsescu lăuda, în septembrie 2009, performanțele Cabinetului anterior, ale cărui realizări și le însușea fără jenă în campania prezidențială. Nu noi am introdus măsuri aberante de stânga la începutul anului 2009, adică impozit minim, zis forfetar, care a falimentat până acum peste 120.000 de microîntreprinderi, și nu noi am pus pe butuci economia României, descurajând investițiile și alocând resursele pe criterii clientelare.
Partidul Național Liberal vorbește, deja, de multă vreme despre un set de măsuri care trebuie aplicate pentru înviorarea economiei, care pot fi de natură legislativă, administrativă, economică și fiscală.
În ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare, ne pronunțăm ferm împotriva reducerii salariilor unor categorii de bugetari, care, oricum, sunt cel mai prost plătiți din Uniunea Europeană, personalul didactic, personalul sanitar, personalul din domeniul apărării și din ordinea publică etc. În același timp, nu putem să distrugem speranța de viață a celor în vârstă, acceptând ca acestora să li se reducă pensiile.
Închei această declarație politică cu un mesaj de încurajare transmis către întreaga clasă politică tot de către Ion I.C. Brătianu, cu aproape un secol mai devreme. Citez: „Sunteți, domnilor, reprezentanții unui popor care este mândru și poate fi mândru de trecutul său și care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeți rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume.”
Speranța moare ultima! Mai bine să plece Guvernul Boc și să încercăm să readucem împreună încrederea cetățenilor României în ziua de mâine.