Stenogramă plen

## Mulțumesc, domnule senator.

În aceste condiții, dați-mi voie să demarăm declarațiile politice, invitându-l la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC se pregătește domnul senator Gheorghe Marcu.

Vă rog să asigurați condiții de liniște, de atenție și de curtoazie față de toți cei care vor lua cuvântul de la microfonul Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mulțumesc.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Declarația de astăzi are titlul „Criza financiară mondială, sfârșit al statului social”.

Odată cu izbucnirea crizei economice, curentul de gândire stângist, aflat până atunci într-o profundă criză ideologică, a devenit din nou vehement. Imediat după prăbușirea burselor și descoperirea lanțului de fraude ale unor mari instituții financiare, s-a invocat decesul capitalismului. Adversarii globalizării și ai piețelor libere au privit cu satisfacție la ceea ce părea o deschidere pentru revenirea la statul-providență. Ei nu înțelegeau sau nu voiau să înțeleagă faptul că nu principiile capitalismului erau neapărat greșite, ci tocmai neaplicarea lor. Mai precis, nu s-au respectat regulile de piață, nu au fost supravegheate tranzacțiile financiare, s-au închis ochii la abuzuri, fraude și comportamente iresponsabile. Așadar, s-au eludat bazele concurenței loiale și temeiul moral al competiției economice libere.

Cu toate acestea, entuziasmul socialiștilor nu a durat mult. Chiar dacă economia mondială dă semne de relansare, constatăm acum adevăratul fond toxic al problemei: o profundă criză financiară a statelor. Guvernele lumii au produs, ani în șir, deficite colosale, rostogolind datoriile, până s-a ajuns într-un blocaj aproape fatal.

Exemplul grecesc, dar și situațiile din alte țări, mai ales cele sud-europene, inclusiv România, dovedesc din plin acest lucru. În multe din cazuri, analiza structurii deficitelor arată o realitate cruntă: aceste state înregistrează cheltuieli sociale și birocratice colosale.

În Grecia, o treime din cetățenii cu drept de muncă lucrează la stat, cu lefuri și privilegii exagerate. În Spania, cheltuielile statului au împins deficitul bugetar la peste 11%. La rândul său, România este campioană la abuzuri și absurdități prin unele programe de asistență socială.

Din păcate pentru statele cu deficite bugetare mari, trezirea la realitatea se face doar cu ajutorul unui mare șoc financiar. Datoriile nu mai pot fi rostogolite la infinit și iată că a venit vremea reformelor brutale, adică momentul în care se constată coma statului social, a nostalgiei și a speranței de viitor a stângismului. Acum vedem ravagiile făcute de expandarea aberantă a birocrației de stat, cea care-și creează la infinit avantaje și activități inutile.

Oriunde intervine statul, regăsim abuzuri și privilegii discreționare, toate crescute sub protecție sindicală. Astfel, o mare parte a populației este inoculată cu credința că bunăstarea apare doar prin grija și bunăvoința unui anume guvern. Odată ajunse la putere, partidele se întrec la acordarea de ajutoare pentru a atrage simpatia alegătorilor. Apoi, capotează la același joc absurd și păgubos: eficientizarea unui colos birocratic, care, prin excelență, lăsat în aceeași stare, nu poate fi făcut niciodată eficient. În final, se apucă să concureze împotriva capitalului privat pe piața liberă, construiește drumuri, apartamente, produce energie și altele. Efectele acestui delir sunt clare: corupție, imense datorii publice și îndatorarea galopantă a țărilor.

## Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Gheorghe Marcu:**

Declarația mea politică de astăzi este intitulată simplu „După 20 de ani”.

Alegerile legislative din 20 mai 1990, ca urmare a jertfei a peste o mie de tineri în decembrie 1989, au pus temelia formării democrației de drept european.

Mă consider o persoană norocoasă, deoarece am făcut parte din primul parlament postdecembrist rezultat în urma alegerilor de acum 20 de ani. Atunci, viața politică era confuză și agitată, având, poate, ca argument principal existența a aproape 50 de ani de totalitarism și izolare a României, dar toate acestea erau dominate de uriașa speranță a tuturor românilor pentru libertate, liberă exprimare și pentru o viață mai bună. În acele zile, am acceptat cu toții ideea pluralismului ideologic, materializat în partidele născute.

Înțelepciunea, fairplay-ul, toleranța ca schimb de opinii au constituit mijloace de promovare a interesului național, fiind considerate cuceriri ale vieții noastre parlamentare. Atunci, am învățat importanța și rigorile democrației acestei instituții, precum și o nouă muncă, aceea de legiuitor.

Făcând o întoarcere în timp, dincolo de resentimente și adversități, mi se pare moral să recunoaștem că fiecare dintre cei care au lucrat în forul legiuitor al țării în acești 20 de ani și-a zidit o parte din suflet la edificiul atât de prețios al democrației.

Atunci, mulți dintre noi confruntam realitatea dură a noului sistem cu speranțele și visele noastre de mai bine. Credeam că numai simpla dorință era suficientă pentru făurirea unui viitor lipsit de obstacole.

În decursul acestor ani, am constatat că democrația și progresul se cuceresc cu mari sacrificii. De multe ori, falsele soluții găsite de guvernanți s-au răsfrânt asupra cetățenilor, îngreunându-le viața de zi cu zi, iar statul român a ajuns în incapacitatea de a le furniza acestora servicii de educație, sănătate, asistență și protecție socială și de garantare a ordinii publice.

Odată cu apariția crizei, nemulțumirile sunt mai evidente din cauza lipsei dialogului, atât de necesar în aceste momente pentru găsirea unor soluții comune.

Starea de spirit a populației cunoaște acum o puternică radicalizare, în contextul în care oamenii sunt nevoiți să adopte, brusc, un comportament de supraviețuire. Constat, cu tot regretul, că nu învățăm din greșelile trecutului și că nu avem capacitatea să marcăm evenimentele istorice care au avut o influență majoră în viața românilor.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Rasaliu Marian, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Paul Ichim:**

## Stimați colegi,

O să încerc să fiu cât mai scurt, deoarece sunt mai mulți colegi care doresc să transmită un mesaj și pentru că am văzut că, de obicei, după primele trei, patru minute nu prea mai este lumea atentă la mesajul care se transmite. Consecvent celor transmise până acum, voi vorbi tot despre sănătate. Informația pe care o voi transmite va avea două puncte:

1. mesaj de la electorat;

2. reformăm, că dă bine.

La sfârșit de săptămână, am fost, cum îi stă bine unui parlamentar, să discut cu electoratul. Am discutat cu electoratul din spitale, care este de două feluri: beneficiarii sistemului de sănătate, cei mai numeroși, și furnizorii de servicii de sănătate, cei mai puțini.

Mesajul, trebuie să recunosc, a fost, unanim, un pic cam... hard, ca să folosesc un termen de specialitate, deoarece abunda în termeni un pic cam... anatomici.

Acum, n-oi fi eu foarte pudic în a transmite mesajul, dar nu se cuvine acest lucru în incinta în care-l pronunțăm.

Toți termenii aceștia se adresau tuturor parlamentarilor care activează, indiferent de palat. Este adevărat, celor care sunt la Palatul Parlamentului mai puțin, gestionarilor de la Palatul Victoria însă li s-au transmis „urări de bine”.

Și acum, mesajul soft.

Vă transmit că în sistemul sanitar nu mai există – este un termen de specialitate – sustenabilitate. Toți s-au săturat de reforme, reorganizare, restructurare, implementare, contractare, management, eficientizare și nu se vede absolut nimic.

Nu mai este sustenabilitate economică, nu avem medicamente, materiale sanitare dezinfectante, antiseptice, medicamente de anestezie.

Ușor-ușor, se pare că nici viața nu o să mai aibă sustenabilitate!

Stau și mă întreb dacă acest subiect nu ar trebui să devină un subiect important pentru „șezătoarea” de la Cotroceni privind siguranța națională. Bănuiesc că sănătatea populației devine un subiect destul de important pentru a fi discutat și acolo.

Zilele trecute, urmăream mass-media – mai urmăresc și eu mass-media, mai ales că ei ne urmăresc și râd de prostiile pe care le spunem noi – și o treabă trăsnită am auzit-o și la ei. Unul dintre ziariști spunea în felul următor: „Dacă tot nu merg lucrurile în sănătate, de ce nu vă abțineți voi în a mai acorda asistența medicală?”

## Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Marian Rasaliu, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația noastră politică de astăzi se intitulează „Manipularea fermierilor – un fel de a acționa al opoziției”.

România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic și financiar. Cu toate acestea, singurele partide politice care și-au asumat o guvernare, în aceste condiții, sunt Partidul Democrat Liberal și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, partide cărora li s-a alăturat și Grupul parlamentar al senatorilor independenți.

Declarațiile domnilor de la PSD sau de la PNL, care vin să critice actualul Executiv și măsurile pe care și le asumă sau nu, stimați colegi, nu au niciun efect benefic, mai ales când aceste declarații sunt făcute doar din rațiuni de imagine.

Cu toții nu fac altceva decât să critice actuala guvernare, dar, totodată, nimeni nu vine cu soluții viabile, care să poată contribui la scoaterea României din criză, pentru că ne aducem aminte cum și cei de la PSD au părăsit în anul 2009 guvernarea pentru a participa în campania electorală din toamnă cât mai dezbărați de ceea ce presupunea o guvernare în timp de criză.

De asemenea, nici colegii de la PNL nu au avut o altfel de atitudine față de necesitatea unei guvernări stabile și solide. Ne aducem aminte cum, între cele două tururi ale campaniei prezidențiale, PNL a refuzat oferta Partidului Democrat Liberal de a guverna împreună în vederea scoaterii României din criza economică prin programe și politici susținute de dreapta. În aceste condiții, opoziția nu încetează să ridice la rang de moțiune simplă orice declarație politică și la Camera Deputaților, și în plenul Senatului.

Nu facem altceva decât să îngreunăm procesul legislativ din cauza faptului că unii înțeleg să mimeze preocuparea prin depunerea de moțiuni.

Cel mai recent, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC a depus o moțiune simplă la Camera Deputaților pe tema agriculturii. Acum vin și vă întreb: cât de bine era gestionat acest minister anul trecut, când fusese asumat de cei de la PSD? Oare s-au schimbat lucrurile atât de radical în câteva luni de zile? Evident că protestele fermierilor de săptămâna trecută au fost preambulul acestei moțiuni simple, proteste care, din nefericire, au fost generate de manipulările grosolane pe care le face opoziția în aceste săptămâni și pe care presa le întreține cu foarte multă pricepere. În condițiile actuale, numai de dezinformări nu avem nevoie.

## Mulțumesc domnului senator.

Dau cuvântul domnului senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Emilian Frâncu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi face parte dintr-un ciclu pe care l-am intitulat „Să nu mai vindem falsuri românilor!”. Astăzi voi prezenta prima declarație din acest ciclu.

## Stimați colegi,

De când așteptam momentul acesta! Președintele și-a revenit în simțiri. Este obiectiv în analize, lucid în declarații, fairplay față de sine, față de camarilă și, mai ales, față de popor.

După ce ne-a anunțat cu zâmbetul pe buze că a dus țara de râpă și trebuie să-i pună pe salariați, pensionari și șomeri să plătească pentru asta, șeful statului s-a gândit că nu ar strica puțină _mea culpa_ , bărbătească, așa cum îi stă bine unui luptător cu valurile. Nu de alta, dar nu cumva românii – aliații de odinioară ai domnului președinte – să-și facă vreo părere greșită cu privire la vinovații dezastrului actual. Așa se face că Traian Băsescu și-a luat inima în dinți și, aproape militărește, a decretat: „Nu trebuie să mai vindem falsuri românilor ori de câte ori ne aflăm în campanie electorală sau premergător campaniei electorale!”.

Stimați colegi,

Intrigat de sinceritatea prezidențială și în numele unui apel sincer la memorie, am căutat și eu în arhiva internautică niscaiva astfel de falsuri vândute românilor, altfel declarații onorabile la vremea rostirii lor. În rolurile principale, Traian Băsescu și pechinezul său docil. Ascultați și vă distrați! Haz de necaz, desigur...

Traian Băsescu, octombrie 2008:

„Ideea că nu sunt bani pentru profesori nu este o realitate. Bugetul poate fi așezat pe priorități, or, din acest punct de vedere, este doar o chestiune de voință politică.”

La aceeași dată spune: „Nu pot să cred că o lege în România ar putea să nu fie aplicată. Aici discutăm despre o lege în ceea ce-i privește pe profesori și a nu o aplica ar însemna că nu mai suntem într-un stat de drept.”

Emil Boc, octombrie 2008:

„Sunt bani și pentru profesori, și pentru celelalte categorii sociale.”

Emil Boc, ianuarie 2009:

„Salariile și pensiile se vor mări proporțional cu rata inflației, adică cu 5%.”

## Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul

senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Guvernul Boc – moartea speranței”.

Ion I.C. Brătianu a spus, odată, „Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor, oricare ar fi durata lor, vine și ora răsplatei.”

Deși nu vreau să fac aici apologia speranței, mă tem că este singurul lucru real care a rămas românilor, având în vedere contextul de împrejurări economice, sociale și politice pe care îl trăim. Avem un guvern incompetent, un președinte care dă dovadă de lipsă de responsabilitate și o criză financiară care ne încolțește tot mai mult. Se iau măsuri severe de scădere a cheltuielilor, în dauna unei populații care nu o ducea bine nici înainte. Avem anunțate proteste de dimensiuni pe care România nădăjduia să nu le mai experimenteze după agitatul deceniu 1990–2000. Nu avem, în schimb, nimic de care să ne agățăm în viitorul apropiat pentru a putea spera într-o remediere a situației.

Ce ne rămâne de făcut nouă, celor din opoziție, în aceste condiții?

Să mai criticăm actul de guvernare pare redundant, pentru că oricine poate să constate ineficiența sa. Ne deranjează, totuși, să auzim acuze la adresa guvernării liberale, care, chipurile, împărtășește vina pentru problemele actuale, când însuși președintele Băsescu lăuda, în septembrie 2009, performanțele Cabinetului anterior, ale cărui realizări și le însușea fără jenă în campania prezidențială. Nu noi am introdus măsuri aberante de stânga la începutul anului 2009, adică impozit minim, zis forfetar, care a falimentat până acum peste 120.000 de microîntreprinderi, și nu noi am pus pe butuci economia României, descurajând investițiile și alocând resursele pe criterii clientelare.

Partidul Național Liberal vorbește, deja, de multă vreme despre un set de măsuri care trebuie aplicate pentru înviorarea economiei, care pot fi de natură legislativă, administrativă, economică și fiscală.

În ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare, ne pronunțăm ferm împotriva reducerii salariilor unor categorii de bugetari, care, oricum, sunt cel mai prost plătiți din Uniunea Europeană, personalul didactic, personalul sanitar, personalul din domeniul apărării și din ordinea publică etc. În același timp, nu putem să distrugem speranța de viață a celor în vârstă, acceptând ca acestora să li se reducă pensiile.

## Mulțumesc domnului senator.

Dau cuvântul domnului senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PDL. Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC se pregătește domnul senator Valer Marian.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am intitulat declarația politică de astăzi „PNL sau Programe Neracordate Logic”.

Doresc să încep declarația politică printr-un joc de cuvinte. Am impresia, în ultimul timp, că opoziția înțelege etimologia acestui concept ca presupunerea asumării unei poziții. Altfel spus, dacă ești în opoziție, trebuie să ai o poziție. La noi însă, nu mai contează dacă ești îndrituit să exprimi idei asupra unui domeniu sau nu, nu mai contează dacă în trecut ai gestionat prost un domeniu și acum îți critici cu aplomb succesorii, și nici măcar nu mai contează dacă tu ești generatorul situației pentru care ai devenit acuzator. Important este să ai o poziție. Nu contează că este lipsită de substanță, nu contează că nu aduce nimic spațiului public și nici cetățeanului, contează numai să apari în public și să capeți notorietate. Poziția, evident, pentru a fi cât mai diseminată, nu va fi niciodată expusă de la tribuna Parlamentului. În logica jocului actual, poți fi foarte ușor etichetat ca fiind inadecvat, dacă preferi tribuna studioului de televiziune, pentru că, nu-i așa?, vedem cum mari lideri ai opoziției se exprimă în Parlament numai în condițiile în care sunt prezente televiziunile, și tocmai de aici apare și efectul scontat, cetățeanul să poată vedea că ești sau, cel puțin, pari implicat.

Care este motivul pentru care mă lansez în această discuție? Foarte simplu: văd cum, în ultimele zile, opoziția a schimbat macazul și preferă, mai nou, programe anticriză.

La fel, nu contează că aceste programe nu au substanță, că nu vin cu propuneri sustenabile din punct de vedere financiar, că implementarea lor este imposibilă din cauza unor acorduri semnate de România cu Uniunea Europeană și așa mai departe. Opoziția actuală se manifestă însă puțin diferit decât în legislaturile anterioare, nu pentru că sunt partide politice care, teoretic, au ideologii și doctrine diametral opuse, ci pentru că atât PSD, cât și PNL doresc, în egală măsură, să fie percepute în ochii cetățenilor ca lideri ai opoziției.

Evident că, după ce PSD a ieșit cu un program anticriză, cei de la PNL, luați oarecum prin surprindere, au enunțat un astfel de program, doar verbal, prin vocea liderului Crin Antonescu. Ei bine, acum cei de la PNL au venit cu ceva serios, spun dumnealor, care se intitulează pompos „Program de urgență pentru ieșirea României din criză și reluarea creșterii economice”. Din păcate, acest program nu reușește să-mi explice nici mie, nici celor interesați – și aici mă refer în special la cetățeni – ceea ce eu am denumit în noiembrie 2008 „paradoxul PNL”.

Mulțumesc domnului senator.

Domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată „Premierul Boc nu mai răspunde nici la interpelări”.

În data de 29 martie anul curent, am adresat prim-ministrului Guvernului României, Emil Boc, o interpelare intitulată „Nerespectarea termenului de răspuns la interpelări”, prin care îi semnalam că nerespectarea termenului de răspuns la interpelări, prevăzut de art. 63 alin. (4) din Regulamentul Senatului, de cel mult două săptămâni, a devenit o practică a membrilor Guvernului României.

Concret, am exemplificat cu ministrul apărării naționale Gabriel Oprea, care mi-a răspuns după patru săptămâni și o zi la o interpelare privind pensiile militare, cu ministrul justiției Cătălin Predoiu, care mi-a răspuns după patru săptămâni și două zile la o interpelare privind respectarea statutului și a dreptului la apărare al arestaților preventiv, și cu secretarul de stat pentru problemele revoluționarilor din decembrie 1989, care mi-a răspuns după trei săptămâni la o interpelare privind refuzul eliberării unui certificat de revoluționar obținut prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă pentru un rănit al Revoluției, ulterior decedat.

Deși am solicitat să-mi comunice măsurile întreprinse și sancțiunile aplicate în vederea respectării de către membrii Guvernului a termenului de răspuns la interpelările parlamentarilor, nu am fost onorat cu un răspuns de către premierul Emil Boc.

După trei săptămâni, încă un termen încălcat: am primit un răspuns evaziv la interpelare din partea șefului Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, Valentin Iliescu, care m-a informat că instituțiile vizate fac eforturi susținute în a prezenta răspunsuri concrete, fundamentate, la toate întrebările și interpelările, în condițiile în care numărul acestora este foarte mare – de la începutul actualei sesiuni parlamentare fiind înregistrate 2.129 de întrebări și interpelări.

Nu numai că, ulterior, nu am remarcat eforturi sporite din partea membrilor Guvernului de a răspunde în termen regulamentar și în mod fundamentat la întrebări și interpelări, dar însuși șeful Guvernului, Emil Boc, nu mi-a răspuns la trei interpelări, pe care i le-am adresat în zilele de 8 martie, 7 aprilie și 12 aprilie anul curent, depășind termene de răspuns de la trei până la opt săptămâni.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Vasile Pintilie, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, stimați colegi.

La început, vă voi spune că doi colegi de la PDL au vorbit – domnul senator Mutu – despre Partidul Național Liberal. Vă voi spune și eu, acum, că toate acestea nu demonstrază decât că o guvernare PDL–PNL ar fi fost un dezastru, ar fi fost sinucidere curată pentru Partidul Național Liberal. Că PSD-ul a făcut-o și acum o trage, și a mai tras-o..., și poate o va mai trage... este treaba lor! Le-am spus de atunci să învețe din greșelile altora. Poate colegilor de la PDL, dacă ar fi atenți, le-ar folosi acestă declarație politică, care are titlul „De-a râsu’ plânsu’”.

Așadar, voi face câteva scurte comentarii la o serie de declarații ale unor importanți membri PDL. Cred că unele sunt comice, altele penibile. Să începem, cu cine altul?, cu domnul Traian Băsescu, o declarație mai veche, celelalte vor fi din anul 2010.

Așadar, Traian Băsescu, 16 aprilie 2008, citez: „Dacă eu aș fi fost la cârma Titanicului, acesta nu s-ar fi scufundat!”.

Mă rog, nu prea cred, dar în sfârșit... Numai că România nu este Titanicul, dar, totuși, se scufundă. Dacă Titanicul a fost lovit de un aisberg, România este lovită de incompetența, impostura, minciuna, corupția și demagogia lui Traian Băsescu și ale Partidului Democrat Liberal. Nu mai putem guverna împreună, nici nu trebuia, vedeți?

Sever Voinescu, declarații – toate vin acum din anul 2010 –, 10 mai 2010, citez: „PDL trebuie să arate că este partidul proiectului lui Traian Băsescu, și nu partidul deconcentratelor.” Am încheiat citatul.

Bine, dar aceasta a făcut cu vârf și îndesat PDL încă din anul 2005, a fost partidul proiectului lui Traian Băsescu. Deci, din acest punct de vedere, domnul Voinescu n-ar trebui să fie cuprins de vreun zbucium heideggerian. PDL este partidul proiectului lui Traian Băsescu.

În privința deconcentratelor, nu este decât o declarație de formă, care nu păcălește pe nimeni. Cum altfel s-ar explica cele trei ordonanțe neconstituționale referitoare tocmai la deconcentrate?

Mircea Toader, 9 mai 2010, citez: „Este nevoie de remaniere la timp în timp de criză, pentru că măsurile nepopulare cer sânge!”. Ți se face pielea de găină... „Pe noi nu ne-a anunțat premierul până acum, dar știți cum este, când vine tăvălugul, lucrurile nu se anunță.” Am încheiat citatul.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Vasile Pintilie, Grupul parlamentar al PDL, urmat de domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## **Domnul Vasile Pintilie:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Mai puțin de 10 ani până la dezastre ireversibile ale mediului”.

„Progresul umanității nu este nici automatic, nici inevitabil. Suntem puși în fața realității că viitorul este o reflecție a prezentului. De-a lungul vieții și al istoriei, există conceptul de «prea târziu». Putem ruga timpul să se oprească în loc, dar timpul este surd la rugămințile noastre și merge nepăsător înainte. Pe ruinele și rămășițele multor civilizații ale lumii sunt scrise cuvintele «prea târziu».” (Traducere personală a unui discurs ținut de Martin Luther King pe tema justiției sociale, acum patru decenii.) Confruntați cu problema schimbării climei globale, putem să considerăm foarte relevante cuvintele autorului, care vorbește despre nevoia de acțiune imediată în fața crizei. Lumea are mai puțin de 10 ani pentru a pune în aplicare inițiative menite să-i prelungească existența și niciun alt subiect nu merită mai multă atenție. Semnale de alarmă timpurii sunt deja vizibile. Astăzi, suntem martori oculari la un posibil revers al progresului omului.

În țările în curs de dezvoltare din care face parte și România, milioane de oameni din cei mai săraci din lume sunt deja forțați să se adapteze condițiilor schimbate de climă. Eforturile celor ce trăiesc în penurie de a-și construi un viitor pentru ei și pentru copiii lor sunt anulate de expunerea crescută la secetă, uragane, tsunami, inundații și alte catastrofe naturale.

Încălzirea globală este o dovadă că stilul nostru de viață supraîncarcă atmosfera Pământului. Stocuri de gaze de seră care captează căldura în atmosferă se acumulează cu o viteză fără precedent. Concentrațiile curente au ajuns până la 380 de părți pe milion CO2 e (dioxid de carbon echivalent), depășind nivelurile naturale din ultimii 650.000 de ani.

Pe parcursul secolului al XXI-lea, temperaturile globale medii ar putea să crească cu până la 5[°] C. Poate părea o cifră mică, pentru că este chiar mai mică decât fluctuațiile cotidiene de la zi la noapte, dar dacă media crește, variațiile vor avea loc în jurul altor valori mai ridicate, cu efecte devastatoare asupra nu doar a oceanelor și a reliefului glaciar, care se topește vizibil, ci direct asupra stilului nostru de viață.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Alexandru Cordoș. Se pregătește ultimul pe lista senatorilor PNL de astăzi la declarații politice, domnul Mircea Diaconu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică de astăzi „Măsurile lui Băsescu aduc genocidul social în România”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu pot să nu fiu îngrijorat de amploarea ultimelor manifestări de protest din țară, dar, mai ales, nu pot să nu fiu îngrozit de eventualitatea apariției mișcărilor de stradă, care ar putea veni în urma măsurilor de genocid social pe care președintele Băsescu și Guvernul Boc vor să le aplice.

Evenimentele de marți mi-au readus în minte imaginea Revoluției din Decembrie 1989. Durerea pensionarilor strigată în stradă cu atâta furie mă face să cred că populația nu vede altă ieșire din această situație decât o nouă revoluție, dar ceea ce mă îngrozește și mai tare este faptul că, dacă Revoluția din 1989 a fost nepregătită și făcută de tineri lipsiți de experiență în acest sens, această nouă revoluție, la debutul căreia se pare că asistăm, va fi organizată și făcută de oameni maturi, de sindicaliști, de pensionari umiliți – pentru a nu știu câta oară în viață –, de oameni care, probabil, trăiesc și în clipa de față un sentiment de regret al faptului că nu au ieșit în stradă pentru a scăpa de dictatură. Or, aceste mișcări ar putea lua o amploare mult mai mare decât cele de acum 20 de ani.

Pe deplin conștient de gravitatea unui asemenea eveniment, eu consider că asistăm sau am asistat deja la instaurarea regimului Băsescu, de care nu se va putea scăpa cu ușurință. Președintele Băsescu se folosește de pârghiile constituționale tocmai în scop neconstituțional, mă refer la încercarea de revizuire a Constituției tocmai în scopul de a diminua la minimum rolul Parlamentului și de a reveni la un parlament monocameral, cu alte cuvinte la ceea ce a fost Marea Adunare Națională.

Acest regim Băsescu ce este pe cale să se instaureze va duce la o dictatură mult mai cruntă. Dacă Ceaușescu era doar un analfabet care a dat dovadă de multă viclenie, președintele Băsescu este o persoană extrem de inteligentă, care a pus la cale un plan minuțios și pervers pentru a deține controlul absolut.

Am câștigat în 1989 un viitor pentru noi și pentru copiii noștri, pentru ca acum să pierdem totul din vina unor persoane și personaje care joacă poker, cu nonșalanță, cu destinul nostru la masa istoriei.

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Mircea Diaconu și ultimul pe lista noastră, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Mircea Banias.

## **Domnul Mircea Diaconu:**

## Doamnelor și domnilor,

Din păcate, suntem din nou atât de puțini încât o să-mi permiteți – vă rog din suflet! – să mă adresez privitorilor de la balcon, care sunt mai mulți decât noi, evident, unor prieteni din sală și presei.

De ce vă spun asta? Pentru că simt nevoia să mă descarc. De trei zile, n-am liniște, n-am pace, pentru că asist – și, din păcate, asist – la o campanie fără precedent împotriva acestei instituții la care continui să vin la toate programele sale. Cât pot, sunt prezent.

M-am mirat, prima dată, când, senator proaspăt fiind, se comenta public bugetul Senatului. Aici aflam o cifră și un procent, în presă cu totul altele. Nimeni nu reacționa. Vreau să spun instituția ca atare. Am mers mai departe. Am aflat, tot din presă, că salariul mediu în Senat era de 6.000 și ceva de lei. Am fost mirat iarăși, pentru că indemnizația de senator, cel puțin aceea pe care eu o iau, este de 4.900 de lei. Atunci, de unde? Și iarăși, nimeni nu a reacționat. Vorbesc de instituția ca atare.

Ajung în zilele noastre și vă semnalez, dacă nu ați observat..., și am senzația că, nereacționând fiecare dintre dumneavoastră și noi, cu toții, la un loc, la acest lucru, la această unică campanie împotriva noastră, înțeleg că doar eu sunt mirat și nervos.

Azi-dimineață, am venit cu „Dacia” Senatului, „Loganul” Senatului, la mâna a doua – aceasta fiind „luxul” senatorului Mircea Diaconu! –, am trecut pe la un service și am lăsat-o ca să fie pusă la punct, adusă la zi, cu revizii, cu tot ce trebuie, în speranța că azi după-amiază pot să predau cheile Senatului. Deci să predau „luxul” Senatului. Din păcate, e cam mult de lucru la ea și aceasta va fi mâine. În același timp, am venit calat și pornit, și nervos să predau, de asemenea, numita cotă forfetară.

De atâtea ori am auzit că aceasta înseamnă „luxul parlamentarului”, „luxul senatorului”, din cauza căruia și acum vreo patru luni de zile se pare că țara nu mergea bine, acum, cu atât mai rău, țara nu merge bine, criza se datorează, nu-i așa?, luxului pe care parlamentarii și-l permit, pe care îl vedem pe toate televizoarele și, mai zic o dată, la care nimeni nu reacționează.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Și din partea tuturor grupurilor parlamentare. Mulțumim domnului senator pentru această intervenție. Cu aceasta, închidem seria declarațiilor politice.

Aș dori, de asemenea, pentru a putea fi în bună rânduială – și îi mulțumesc doamnei senator Silistru –, să citesc numele colegilor care au depus în scris declarații politice și care, ca atare, fac parte din stenograma ședinței noastre de astăzi.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Traian Constantin Igaș, Petru Bașa, Marius Gerard Necula, Iulian Urban și Mircea Banias.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnii senatori Doina Silistru, Sorin Constantin Lazăr și Gheorghe Pop.

Și domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL, a depus în scris o declarație politică astăzi.

Declarația politică se intitulează „Legea lustrației – niciodată nu e prea târziu”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi face referire la un subiect sensibil, tratat în presă pe larg în ultima vreme: Legea lustrației.

Văzută de unii ca un act de dreptate, venit prea târziu, după alții, eu văd această lege ca fiind o întregire a sistemului legislativ, care, iată, după 20 de ani de la abolirea comunismului, încă are lacune.

Propusă pentru prima oară în paginile Proclamației de la Timișoara, lustrația a fost evitată, sub diverse pretexte, de mai toate guvernele ce au condus România până în prezent. Și mai interesant mi se pare următorul fapt: urmând îndemnul liderilor Revoluției române, pe rând, mai multe țări din fostul bloc comunist au adoptat lustrația, nu și România.

În contextul aderării la Uniunea Europeană, trebuie să putem privi cu mândrie că suntem o țară cu conștiința împăcată, curățată de obiceiurile pe care europenii le-ar putea privi ca eventuale pericole la adresa democrației.

Prin adoptarea acestei legi nu facem decât să ne asigurăm că oameni cu formație de activist comunist, care au făcut parte din organele de represiune care au instrumentat cazuri politice – Securitate, justiție, procuratură –, nu mai pot fi puși la adăpost.

Chiar dacă, timp de 15 ani, această lege a fost înăbușită prin respingerea repetată sau modificarea până la diluare a tuturor inițiativelor legislative asociate sau legate de acest

domeniu, consider că a venit vremea să clarificăm pentru totdeauna situația clasei conducătoare, ca niște oameni responsabili, pentru a putea alunga fantomele trecutului ce bântuie și astăzi printre noi.

În ceea ce privește momentul în care va fi adoptată această lege, recunosc că ea vine un pic cam târziu. Având în vedere timpul scurs din 1989 încoace, cu siguranță că legea nu va mai avea aceleași efect, mulți dintre cei care puteau să intre sub incidența ei fiind fie retrași, fie în curs de retragere. Cu toate acestea, consider necesară adoptarea ei chiar și acum. E un act de dreptate pentru cei ce au crezut într-o Românie democratică, pentru cei ce au ieșit în stradă pentru un ideal, nu în ultimul rând pentru cei ce au murit pentru ca noi să avem șansa să vorbim astăzi de comunism la trecut.

Declarația politică este intitulată „Trebuie să ne întoarcem către consumul intern”.

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Actuala criză prin care trecem trebuie să ne întoarcă privirea către consumul intern și către necesitatea axării pe acesta. De ani de zile, consumul intern a avut de suferit în fața consumului din import, iar mărfurile noastre încep să fie tot mai des refuzate la export.

Probabil, veți spune că acest fapt se datorează calității sau prețurilor practicate. Poate și asta, dar semnificativă în această direcție a fost schimbarea de percepție în rândul consumatorului european.

Normele la care ne supunem odată cu integrarea nu ne impun să nu încurajăm consumul intern, ne impun doar să nu interzicem consumul extern și să nu aplicăm practici protecționiste anticoncurențiale.

Dar noi ce facem? Consumăm aproape 70% din marfă din import. Astfel, banii noștri au ajuns să meargă la producătorii externi, iar noi ajungem la măsuri drastice de scădere a pensiilor și salariilor.

## Dragi colegi,

În Marea Britanie, spre exemplu, se desfășoară o amplă campanie media de încurajare a consumului intern. Televiziunea națională prezintă avantajele pe care acest consum intern, în special de mărfuri alimentare, le aduce pentru întreaga comunitate.

Se prezintă calitatea mărfii autohtone, care, chiar dacă în cazul lor este mai scumpă decât cea de import, nu face rabat de la calitate. Se prezintă câte locuri de muncă pot fi menținute sau chiar create prin intensificarea consumului intern.

Se dau exemple negative de instituții publice care importă produse externe pentru protocol.

Croația, dragi colegi, a relansat o campanie ce încurajează populația să cumpere produse naționale. S-a lansat chiar și un program intitulat „Fabricat în Croația”.

Nu spun să instituim o formă de protecționism care să încalce principiile concurenței libere, dar trebuie să ne apărăm și noi locurile de muncă, să dezvoltăm producția internă.

În tot acest timp, noi ce facem?

Cumpărăm mașini străine, chiar dacă străinii ajung să prefere mașinile noastre (vezi cazul Dacia + comenzi Germania), preferăm excursii în străinătate în detrimentul industriei de turism interne. Cumpărăm lapte de import, iar producătorii noștri dau laptele la animale sau îl aruncă. Preferăm legumele din import, iar legumele noastre se strică la producători.

Declarația politică se intitulează „Criza nu are culoare politică”.

România străbate cea mai dură criză economică din istoria modernă. Măsurile de austeritate luate de Guvernul Boc afectează o mare parte a populației, iscând nemulțumiri cvasiunanime. Dacă este de înțeles nemulțumirea pensionarilor, a celor angajați în sectorul bugetar, a celor afectați direct de reducerea cheltuielilor bugetare, sunt mai puțin de înțeles cerbicia și caracterul instigator la dezordine publică ale declarațiilor politice.

Cu siguranță că este un moment propice pentru adversarii politici de a aplica lovituri directe celor aflați la guvernare și, în special, reprezentanților PDL.

De înțeles poate fi și amnezia cu care reprezentanții PNL, autorii morali principali ai actualei situații economice, explică, în rimă albă, cum ar trebui să ia actualul Guvern modelul bugetului din 2008 și să-l aplice fără mari modificări, cu pretenția absurdă că lucrurile ar putea funcționa.

Mai anul trecut auzeam de la specialiștii „urechiști” ai fostului Guvern Tăriceanu cum nu ar trebui să încheiem acordul cu Fondul Monetar Internațional și cum suficiența românească ar fi de ajuns să rezolve insuficiența internațională.

Tot specialiștii economiei „duduitoare” vin acum să ne prezinte efectele benefice ale măsurilor peltice luate în

speranța adunării, cu roaba electorală, a voturilor cetățenilor paralizați de extazul pomenilor de stat.

Dintr-o singură frază sforăitoare, fostul ministru de finanțe al Guvernului Tăriceanu, într-o emisiune în care se tot ridicau mingi la fileul anti-PDL-ist, a reușit să contrazică bunul-simț a doi analiști economici de prestigiu, susținând inepții pe care doar în satele neelectrificate mai poți să le lansezi.

Alzheimerul politic de care dă dovadă acest fost ministru de finanțe, altminteri un poet foarte talentat, când vine vorba de cele 4 miliarde de euro fituite, la finele anului 2008, din Fondul de rezervă al Guvernului pe fanteziile bolnăvicioase ale primarilor PNL mă conduce la certitudinea unei cronicizări a mistificării adevărului ca mod de viață.

Avalanșa absurdă, din ultima vreme, a propunerilor PNL de facere de bine, în afara continuării înțelepciunii populare, pare un concurs de proză fantastică sau de umor absurd, fiecare în funcție de talent. Tot din acest ciclu făceau parte și programele miraculoase ale vaccinului de col uterin, laptopuri pentru fiecare elev, screeningul medical, miere de albine pentru fiecare elev din ciclul gimnazial și pensii de peste 300 de milioane lei vechi pentru fiecare pensionar – deocamdată, începem cu Geică.

Declarația politică este intitulată „De ce militez pentru desființarea tichetelor de masă dacă tot s-a decis impozitarea lor?”.

Autoritățile statului speră să încaseze 345 de milioane de lei în 6 luni ca urmare a impozitării tichetelor de masă, se arată într-un document al Ministerului Finanțelor Publice transmis sindicatelor.

Potrivit acestui document, tichetele de masă ar putea fi impozitate cu 16%. În prezent, valoarea medie a unui tichet este de 8,72 lei. Anul trecut, au fost distribuite aproape 500 de milioane de tichete, în valoare de circa 4,2 miliarde de lei.

Păi, dacă le vor impozita, ce patron le va mai da la angajați? Cu ce scop? Tocmai de aceea se dădeau, pentru că nu se impozitau. Încasările vor fi zero barat.

Ce le scapă specialiștilor de la Ministerul Finanțelor Publice este că tichete de masă se dau, în general, în mediul privat. Patronii nu o să aibă nicio reținere să le taie... și iubitul stat o să piardă și impozitul pe tichete, și impozitele colaterale plătite de firmele care emit tichete. Absolut toate măsurile astea nu fac decât să ducă la creșterea procentului de „muncă la negru” și salarii mai mici pe cartea de muncă. Dacă se vor impozita cu 16%, vor fi, practic, asimilate cheltuielilor nedeductibile ale societății. Dacă suma respectivă s-ar utiliza pentru a majora salariul, pe lângă impozitul de 16% ar trebui plătite și toate contribuțiile (angajat și angajator). Deci, chiar și așa, tichetele ar putea fi o soluție pentru reducerea cheltuielilor salariale ale angajatorului, dar, ca de obicei, cineva pierde: ori angajatorul – dacă își mai permite –, ori angajatul, căruia i se va solicita să accepte fie reducerea salariului, fie acceptarea unei părți din salariu la negru, fie reducerea numărului de tichete.

În schimb, înțeleg, ca om de afaceri trecător, senator în Parlamentul național, să spun că ar trebui să se renunțe la sistemul tichetelor de masă.

Este incorect ca pe teritoriul României să circule bilete cu valoare emise de două instituții diferite (lei, de BNR și tichete de masă emise de firmele clientelei politice).

Firmele care tipăresc tichetele percep 10% comision. Acești bani intră în buzunarele unor „băieți deștepți” ce au știut să-și facă o lege prejudiciind bugetul statului. Corect ar fi ca pentru 150 de lei din salariu statul să nu perceapă niciun fel de taxe (CAS, șomaj, impozit). E treaba salariatului dacă pe acești bani își cumpăra țigări și băutură.

Declarația politică se intitulează „Cine seamănă vânt culege furtună”.

Fac un apel la liderii opoziției să-și asume rolurile pe care ar trebui să le aibă – acelea de capete luminate ale partidelor pe care le conduc – și să nu mai încerce destabilizarea României de dragul unor câștiguri personale.

În aceste momente în care situația economică impune măsuri de austeritate ce nemulțumesc cetățenii, a pune paie pe foc este o dovadă de gravă iresponsabilitate.

Desigur, în orice democrație, rolul opoziției este să critice puterea, să își reprezinte electoratul cât mai bine și să propună soluții alternative. Din păcate, până în prezent, nici PSD, nici PNL nu par dispuse să-și asume integral acest rol, dedicându-și toată energia doar primului punct – criticarea puterii.

Altfel, când vine vorba despre grija față de electorat, opoziția rămâne repetentă. Am văzut, zilele trecute, cu stupoare, pensionari scoși în stradă și îmbrâncindu-se cu jandarmii, vegheați protector de pancarte cu sigla PSD. Sper că liderii acestui partid au avut măcar o vagă mustrare de conștiință, aflând că nouă persoane prezente la acel miting au ajuns la spital din cauză că li s-a făcut rău.

Grija față de pensionari nu înseamnă să exploatezi disperarea oamenilor în folosul propriu, cu egoism și demagogie, incitând niște oameni să facă manifestații de protest și să-și pună sănătatea în pericol. Eu sper totuși că PSD va reuși să depășească, în cele din urmă, mentalitatea epocii Iliescu, aceea de a incita românii împotriva românilor, până se ajunge la lupte de stradă.

Cât despre PNL, partid care se consideră de dreapta, ar fi fost de așteptat să susțină măsurile Guvernului, care protejează clasa mijlocie și mediul privat, singurele zone de unde poate porni relansarea economiei. Preferând să recurgă la o demagogie lipsită de soluții, PNL și-a abandonat însă complet identitatea de dreapta, demonstrând că poziționarea lui sistematică alături de PSD, în ultimii ani, este

generată de afinități ideologice și nu e nicidecum circumstanțială.

Revenind la programul anticriză al opoziției, constat că acesta este unul simplu, în două puncte: punctul întâi – jos Guvernul, punctul doi – alegeri anticipate.

Declarația politică se intitulează „Impactul schimbărilor climatice”.

Oamenii vorbesc foarte mult despre vreme, fapt deloc surprinzător dacă luăm în considerare influența vremii asupra stării de spirit, a modului în care ne îmbrăcăm sau chiar a alimentației. Clima reprezintă dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din atmosferă dintr-un anumit loc sau regiune de pe glob, într-un interval de timp foarte mare.

Există numeroși factori care influențează clima. Dintre aceștia, cei mai importanți sunt: radiația solară și variațiile sale anuale; latitudinea; structura complexă a atmosferei; altitudinea; apropierea de ocean sau de mare; formele de relief. Un alt factor foarte important care poate influența clima este omul. Modurile prin care acesta afectează clima sunt: modificarea scoarței terestre, tăierea pădurilor, secarea lacurilor, bălților și mlaștinilor și poluarea industrială. Dintre aceste activități, cea mai periculoasă este poluarea industrială.

Variațiile climatice au existat și vor exista mereu ca un rezultat al cauzelor naturale. Aceste cauze naturale includ schimbări neînsemnate ale radiației solare, erupții vulcanice care acoperă pământul de praf ce reflectă căldura solară înapoi în spațiu și fluctuații naturale ale sistemului meteo în sine.

Energia soarelui încălzește suprafața planetei și, pe măsură ce temperatura crește, căldura este reflectată în atmosferă sub formă de energie infraroșie. O parte a acestei energii este absorbită în atmosferă de „gazele cu efect de seră” . Atmosfera are un rol asemănător pereților unei sere, permițând accesul luminii vizibile și absorbind energia infraroșie înainte de a ieși, menținând căldura în interior. Acest proces natural este denumit „efectul de seră”.

Principalele gaze cu efect de seră sunt: vaporii de apă, dioxidul de carbon, ozonul, metanul și gazele industriale. În afară de gazele industriale, toate celelalte gaze apar și în mod natural. În lipsa lui, temperatura medie globală a planetei ar fi de –18°C, față de +15°C în momentul de față. Totuși, activitățile umane cresc concentrația atmosferică de gaze cu efect de seră, dioxid de carbon, metan și protoxid de azot, în special, ceea ce accelerează efectul de seră natural și antrenează încălzirea planetei.

Declarația politică este intitulată „Singura soluție”.

În ultimele zile, am auzit multe reproșuri la adresa PSD. Pentru a abate cât mai mult atenția populației de la grava criză socială în care se afundă România, anumite voci afirmă că toate partidele au contribuit la agravarea situației economice a țării prin măsurile luate în ultimii 20 de ani.

Despre Partidul Social Democrat se spune că a mărit nejustificat numărul de pensionari, uitându-se că tocmai PSD, în vremea guvernării lui Adrian Năstase, a reușit să aducă economia națională pe un trend ascendent. În 2005, PSD a lăsat o țară cu o economie sănătoasă, în care populația își recăpătase speranța într-o viață mai bună, dar în 2005 au venit Traian Băsescu și Alianța DA, iar situația s-a schimbat radical, în foarte rău.

Însuși guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a pus recent punctul pe i. Potrivit propriilor sale declarații, din 2007 România a devenit un stat social și de intervenție. Acest lucru s-a întâmplat exact în perioada în care reprezentanții Alianței DA se lăudau că economia „duduia”.

Realitatea economică era însă alta. Aparenta bunăstare era dată doar de un consum scăpat de sub control. În acea perioadă, nu s-au construit nici fabrici, nu s-au făcut nici investiții și nici măcar nu s-au consumat fonduri europene, ci doar au apărut nenumărate filiale de bănci care ofereau împrumuturi facile și o mulțime de hipermarketuri. Banii care se cheltuiau peste tot proveneau fie de la românii care munceau în străinătate, fie din ultimele privatizări făcute de Guvernul de atunci, și au fost bani foarte mulți, zeci de miliarde de euro!

În momentul în care nu au mai intrat bani în România, s-a văzut care era adevărata forță a economiei românești. Nu numai că nu eram tigrii Europei, așa cum ne asigurau guvernanții, ci performanța economică reală ne plasa pe penultimul loc din UE.

Așadar, suntem melcii, dacă nu chiar racii Europei.

În acest moment, plătim greșelile de atunci și minciunile de astăzi. Lipsa reformelor din ultimii ani este pe cale de a produce un genocid social.

Din nou, îi sacrificăm pe cei care au muncit o viață, nu pe cei care au greșit. Pentru a salva privilegiile clientelei politice, Guvernul micșorează pensiile și salariile românilor și ni se mai cere și solidaritate. PSD refuză să fie părtaș la politica dusă de PDL și Traian Băsescu.

Declarația politică este intitulată „Lenea și prostia guvernează România”.

Salvatorul națiunii române apare pe un cal alb, anunțând reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar, a cheltuielilor cu pensiile, a cheltuielilor cu plata șomajului.

Asemeni Sfântului Gheorghe, purtătorul de biruință, înfige sulița reducerilor cu 25% în inima balaurului. Problema este că ar dori să credem că balaurul este FMI-ul, cum mai puțin inteligenții portocalii îndoctrinați proclamă pe la colțuri, dar, de fapt, balaurul este poporul român.

Se dovedește că am avut dreptate, Pilatul de la Cotroceni se spală pe mâini în public de câte ori are ocazia, ba mai mult, își ia și straiele de martir, ca să-l compătimim.

Pentru ce își donează salariul Președintele României? Ca să dea un semnal? Cui? Și ce să înțelegem? Că oricum are din ce trăi?

Este o sfidare a bunului-simț, este o declarație proclamativă a evaziunii fiscale. În consecință, invitația de a dona salariul de parlamentar consider că îi vizează pe mai drepții portocalii, care, deși se dovedește că, oficial, nu au alte venituri decât salariile de parlamentari, în realitate... Rămâne ca fiecare român să realizeze cât de jignitoare este această ofertă gen „cal troian”.

Și, ca să înțelegem cu toții până unde merge lenea și prostia, vă fac o traducere a declarațiilor belicoase:

„– Frați români, nu avem ce face, trebuie să reducem cheltuielile per cetățean bugetar cu 25%, dar nu pe cele cu externalizarea serviciilor către firmele noastre portocalii.

– Frați români, eu n-am nicio vină, mă spăl pe mâini cu apa și săpunul Guvernului și iar vin să zic: n-am nicio vină, decât că m-ați ales, FMI-ul îi de vină și voi, că sunteți mulți.

– Frați români, nu vom face cum zice PSD-ul, pentru așa ceva este nevoie de gândire, de calcul și de specialiști. Este prea complicat și ne ia prea mult timp. Să-l pun pe ministrul filozof în ale informaticii să-și ia creionul chimic să facă o nouă grilă de calcul al cheltuielilor cu bugetarii? Voi vreți să ajungem în 2012 și tot să nu avem calculele cu reducerea diferențiată a salariilor sau pensiilor? Pentru că atât i-ar lua acestui Guvern să gândească așa ceva.

## **Domnul Cornel Popa:**

Declarația politică se intitulează „Dialogul surzilor”. Este o săptămână dură, pe care România a început-o în forță: mame cu bebeluși în brațe protestează în fața Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, pensionarii sunt și ei în stradă, studenții și funcționarii de asemenea... Ba aud că vor veni și minerii în capitală. În același timp, în instituții, școli și spitale, regii de transport și alte organizații domină o atmosferă de nemulțumire generală, chiar dacă oamenii de acolo nu au ieșit încă la manifestații publice. Peste tot se discută același subiect: tăierile salariilor, pensiilor și a câtorva ajutoare de la stat. Parcă România s-a blocat, așteptând o rezoluție, care iată că întârzie, conform obiceiului pur românesc.

În toiul crizei și al agitației generale, se organizează negocieri, discuții cu sindicatele, consilii sociale..., dar interesant e că nu se ajunge la niciun rezultat, este un clasic dialog al surzilor, din care răzbat idei, propuneri de măsuri, dar nicio soluție care să ducă la consens.

Subiectul ultimelor zile a fost scăderea indemnizației de creștere a copilului, despre care aflăm informații de pe blogul personal al unui consilier, că doar suntem o țară avansată digital..., nu mai comunicăm firesc, oficial, prin căile obișnuite. Ba chiar ministrul muncii și al protecției familiei, culmea ironiei, pare că habar n-are de cifrele avansate de doamna consilier de la Palatul Victoria.

Nu vreau să comentez declarațiile jignitoare ale președintelui la adresa părinților români, cum că ar face copii ca să primească ajutor de la stat, generalizând cazuri particulare de acest fel.

Vreau, în schimb, să îi adresez o întrebare simplă: a rezolvat toate ajutoarele date de statul român, a tăiat de unde se putea tăia și i-a rămas singura problemă această indemnizație pentru creșterea copilului? Din cauza acestei indemnizații nu putem face noi economie la bugetul de stat?

Permiteți-mi, în această idee, să fiu de acord cu protestul celor care și-au luat pruncii în brațe și s-au prezentat la poarta Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Se pare că este nevoie de astfel de ieșiri ca să se înțeleagă ridicolul situației.

Dacă sistemul de vot funcționează,

## Vă mulțumesc.

Aș spune atunci că acest proiect ne ajută în adoptarea legislației pentru aderarea României la Spațiul Schengen. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Este un domeniu prioritar, evident.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la procedura de urgență pentru acest proiect de lege.

Cu 76 de voturi pentru, două voturi împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege se va dezbate în procedură de urgență.

2. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a

emite ordonanțe. Domnule ministru Iliescu, microfonul 9.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Aș dori să le urăm „La mulți ani!” colegilor noștri Ion Rotaru și Orest Onofrei, care, astăzi, sărbătoresc ziua de naștere.

„La mulți ani!”, cu multă sănătate și putere de muncă!

## Stimați colegi,

Aș dori să vă supun atenției și votului, în acest moment, ordinea noastră de zi de astăzi. Este o ordine de zi destul de încărcată în plan de legiferare și cu un număr important de texte care se află în termenul scadent de aprobare tacită.

De aceea,

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_

## _Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Un demers perfect constituțional al Guvernului. Am solicitat dezbaterea în procedură de urgență, având în vedere că aici, la Senat, cât și la Camera Deputaților, este o ordine de zi extrem de încărcată și dorim, spre deosebire de sesiunea trecută, când numai în vacanța parlamentară am reușit să trecem Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, s-o facem din timp și beneficiind de sprijinul dumneavoastră pentru procedura de urgență.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Rog plenul Senatului să se pronunțe cu privire la această solicitare a Guvernului.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009 – adoptat de Camera Deputaților. Domnul ministru Iliescu.

Nu vreau să aduc argumente în plus, sunt convins că ați citit expunerea de motive.

Evident, cu cât legea va trece mai repede, cu atât va începe să funcționeze această finanțare. Este un proiect extrem de important și de necesar și vă mulțumesc pentru sprijin.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

4. Proiectul de lege pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995, cu toate modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1995 – Legea învățământului. Domnul senator Orest Onofrei, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Sper că, fiind vorba despre două legi...

La mine e trecut L316/2010. Sper că despre asta este vorba.

L316/11.05.2010.

Am susținut dezbaterea în procedură de urgență, cu toate că inițiativa este semnată și de senatori din Grupurile parlamentare ale PSD, PNL și PDL, pentru că, dacă această inițiativă se adoptă, dorim să intre în vigoare de la începutul anului școlar viitor, deci să fie adoptată în sesiunea actuală.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Este o inițiativă legislativă. Cred că a fost o mică eroare în textul nostru, dar e vorba de o inițiativă...

A fost adoptată de Camera Deputaților și s-a transformat într-un proiect de lege care se află în atenția noastră. Deci

este o propunere legislativă adoptată de Camera Deputaților și este acum în fața noastră cu număr de proiect de lege.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la această solicitare.

**:**

Numai să și voteze!

Dacă și votează...

Cu 71 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 7 abțineri, s-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență a acestui proiect de lege.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 56 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Doamna senator Doina Silistru va susține această propunere. ( _Doamna senator Doina Silistru se deplasează la microfonul central.)_

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Susțin dezaterea în procedură de urgență pentru această propunere legislativă care se referă la deducerile pentru persoanele aflate în întreținere, deduceri care nu au mai fost actualizate din anul 2004.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Votul dumneavoastră, vă rog.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea solicitării de retragere a următoarei inițiative legislative: Propunerea legislativă privind asigurarea desfășurării procesului de creștere a performanțelor energetice pentru o anumită categorie de blocuri de locuințe, în conexiune cu operațiunea de construire a locuințelor în regim ANL deasupra planșeelor terasă aparținând acestor blocuri.

Inițiatorul solicită acest lucru și vă rog să vă pronunțați cu privire la retragerea acestei propuneri legislative.

Înainte de a intra în partea de legiferare, vreau să vă informez cu privire la nota pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi: – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2010 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială pentru anul 2010;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile;

– Lege privind împădurirea terenurilor degradate;

– Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 pentru completarea art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv;

– Lege privind completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, și a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind înființarea și funcționarea Centrului Comun de Contact de cooperare polițienească și vamală, semnat la Vidin la 19 mai 2009.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, succint, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba, de fapt, despre ratificarea a două acorduri, ambele semnate între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria la Vidin la 19 mai 2009.

Primul se referă la cooperarea polițienească în materie penală, iar cel de-al doilea, decurgând din primul, se referă la înființarea și funcționarea Centrului Comun de Contact și de cooperarea polițienească și vamală.

Sunt documente care ne ajută în cooperarea cu partea bulgară, în scopul aderării împreună la Spațiul Schengen. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul comisiei, domnul președinte Petru Filip.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în ședința din 4 mai anul curent, în prezența doamnei secretar de stat Irina Alexe, a analizat și a dezbătut acest proiect de lege, a constatat oportunitatea și importanța relației dintre două țări intrate de curând în spațiul Uniunii Europene, din punct de vedere al instituțiilor de apărare, al liniștii și ordinii publice în zona Poliției, și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru politică externă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fondul acestui text? Nu sunt.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Este vorba de o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

O invit pe doamna secretar de stat Irina Alexe să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem de acord cu cererea de reexaminare și cu amendamentele aduse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Toni Greblă, punctul de vedere al comisiei.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Un raport de admitere, cu amendamente.

Inițial, legea fost adoptată cu o deficiență în ceea ce privește tehnica legislativă, în sensul că pentru o infracțiune în formă calificată era prevăzută o pedeapsă mai blândă decât pentru infracțiunea de bază, astfel încât Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în urma amendamentelor agreate și de Ministerul Administrației și Internelor, cât și de Ministerul Justiției, a adoptat un raport favorabil, de admitere a cererii de reexaminare a președintelui.

Vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, împreună cu amendamentul care urmează să fie adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Legea face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții pe fondul dezbaterii noastre? Nu sunt.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2010 privind exercitarea serviciilor de aerofotogrammetrie și de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu.

Microfonul 9.

Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul act normativ se garantează ducerea la îndeplinire a obligațiilor României rezultate din prevederile regulamentelor comunitare și se elimină orice posibilitate de întârziere în executarea activităților, precum și a riscurilor determinate de aplicarea penalităților sau a excluderii de la finanțarea comunitară a cheltuielilor alocate României.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnule președinte Meleșcanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dat un aviz favorabil, cu amendamente.

Unul dintre amendamentele importante este acela de a face ca rezultatele operațiunilor de fotogrammetrie desfășurate de Ministerul Apărării Naționale și toate drepturile de autor să revină și Ministerului Apărării Naționale, și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și instituțiilor din subordine, stabilite potrivit prevederilor art. 7 alin. (4).

Procedura propusă face excepție de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 și de la Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

Am apreciat însă că, în condițiile în care este vorba de o chestiune urgentă pentru România, putem recomanda, printr-un raport favorabil, aprobarea acestei ordonanțe. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Günthner, urmat de domnul senator Petre Daea.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

De la început, vreau să subliniez că susținem fără rezerve această inițiativă, care pare să fie o inițiativă foarte bună.

Ce e de neînțeles? De ce nu s-a procedat în același mod și până acum.

Probabil că sume importante ar fi rămas în țară și în anii trecuți?

O singură întrebare aș avea către reprezentantul Guvernului, dacă aceste scheme de ajutor direct pe hectar se vor păstra și anul viitor, pentru că au fost discuții că se vor modifica aceste scheme de ajutor.

Referitor la aceasta, ar putea să răspundă reprezentantul Guvernului?

Vă mulțumesc.

Sunt convins că a notat această întrebare. Vă rog, domnule senator Petre Daea.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Doamnelor și domnilor senatori,

Și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a procesat această ordonanță de urgență și, cu imparțialitatea care ne caracterizează atunci când actul decizional este valoros, merită să spunem că, de data aceasta, Guvernul vine cu o ordonanță care limpezește în planul acesta de înregistrare a stării de fapt din teren și pune la dispoziție ortofotoplanurile necesare atât de mult pentru acordarea subvenției la hectar.

Susținem acest act normativ care are valoare, care are conținut și care este un plan operativ bine pus la punct.

Aș vrea să vă spun, domnule președinte, că a fost pentru prima dată când, în comisie, Guvernul României, prin reprezentanții celor care au susținut actul normativ, a avut claritatea necesară pentru a susține un act normativ și am ținut neapărat să prezint Senatului României o atitudine a acelora care conduc sectorul respectiv.

Din punctul nostru de vedere, actul normativ are sorgintea realității și șansa votului pentru a fi aprobat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog, domnule senator Prodan, dacă doriți să interveniți. Microfonul 2.

Am dorit, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Probabil că nu ați fost atent când am ridicat mâna. Sigur că domnul președinte Daea spune că Guvernul vine cu o inițiativă legislativă care încearcă să limpezească o anumită situație din teritoriu.

Pot să precizez că noi avem parte de asemenea inițiative legislative, în ultimul timp, din ce în ce mai numeroase.

Subscriu la ce spune dumnealui și celălalt coleg.

Ce vreau să fac? Să fac o precizare.

Județul Suceava este unul dintre cele mai afectate județe din țară care au suferit și suferă de pe urma realizării acestor planuri PROS de către firmele care au câștigat licitațiile cu ani în urmă.

Județul Neamț este un alt județ care este foarte afectat. În fiecare sfârșit de săptămână, ne întâlnim în teritoriu cu oameni care reclamă faptul că nu și-au primit de doi ani de zile subvenția pe hectar și nu și-o mai primesc în continuare.

Acordarea acestor măsuri prin Ministerul Apărării Naționale, astfel încât, din trei în trei ani de zile, să se revină cu aceste planuri, sunt convins că va reglementa și va sprijini ca pe viitor toate aceste nereguli să nu mai apară, în așa fel încât să avem niște planuri care să fie la dispoziția tuturor celor care au nevoie de ele. Și planul de urbanism, și pentru construcții de căi ferate și drumuri, toate să fie un plan unitar. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cred că este o situație cu care ne-am întâlnit cu toții atunci când discutăm cu cetățenii. Măcar acum să se poată remedia.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog, domnule secretar de stat, dacă doriți să răspundeți punctual la întrebare.

Domnule secretar de stat Dănuț Apetrei, domnul senator Günthner Tiberiu a adresat o întrebare punctuală, dacă doriți să răspundeți.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă cer scuze pentru întârziere și, cu permisiunea dumneavoastră, aș dori, dacă domnul senator este amabil, să repete întrebarea.

Am crezut că aveți un minim de sprijin din partea colegilor dumneavoastră.

Mi-a spus domnul coleg ceva legat de condiționalitate...

Domnule senator Günthner Tiberiu, vă rog să adresați întrebarea domnului secretar de stat, care a sosit puțin mai târziu.

Întrucât aceste planuri se întocmesc în legătură cu acele scheme directe de ajutor pe hectar pentru agricultori, am întrebat dacă această modalitate de sprijin va continua și anul viitor, pentru că au fost discuții că se vor schimba formele de ajutor în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, să știți că sprijinul direct pe suprafață va continua și preconizăm ca, în anul 2015, să ajungă la media europeană.

Vizavi de discuțiile care au loc în cadrul viitoarei politici agricole comune, România sprijină sau susține aceleași

norme de finanțare pe Pilonul I – Plăți directe – și pe Pilonul II – Dezvoltare reală.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Cibu. Microfonul 1, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac o singură remarcă. Dacă aprobăm acest proiect de lege, încredințăm, de fapt, fără licitație, Ministerului Apărării Naționale o lucrare solicitată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Plata acestor lucrări se face de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar s-a solicitat, printr-un amendament, ca rezultatele acestor fotograme să fie puse la dispoziție gratuit și altor ministere.

Nu mi se pare normal, pentru că cel care plătește trebuie să-și recupereze într-un fel sau altul cheltuielile făcute. Problema este cea pe care am spus-o de la bun început. Nu aș dori să creăm un precedent prin acordarea unor lucrări fără licitație într-o economie de piață.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte comentarii? Nu mai sunt.

Supun atenției și votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2010 pentru modificarea alin. (2) al art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Din partea Guvernului, participă președintele Administrației Fondului pentru Mediu, domnul Gheorghe Popescu.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Popescu** – _președintele_

## _Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege care are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2010 vizează o serie de amendamente ale Guvernului cu privire, în primul rând, la organizarea Administrației Fondului pentru Mediu ca instituție, cu privire la structurile sale de decizie, componență, atribuțiuni, dar și cu privire la atribuțiunile Administrației Fondului pentru Mediu pe zona administrării fiscale, constituirea veniturilor, urmărirea, executarea acestora și, nu în ultimul rând, cu privire la derularea proiectelor care vizează utilizarea Fondului pentru mediu cu destinație exclusivă în proiecte de protecție a mediului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Petru Filip, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit raport de admitere cu 31 de amendamente. De fapt, proiectul de ordonanță de urgență avea, într-adevăr, ca obiect de reglementare modificarea unui punct din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu și, de fapt, ea se referea, în principal, la introducerea în lista lucrărilor finanțabile din Fondul pentru mediu a lucrărilor care privesc alunecările de teren, care pot duce, la rândul lor, la obturarea scurgerilor cursurilor de apă, ținând cont de ceea ce s-a întâmplat în primăvara acestui an sau în toamna anului trecut.

Pornind de la această analiză a unui proiect de lege care avea ca obiect modificarea unui articol, s-a intrat, până la urmă, pe fondul analizei acestui proiect de lege, a legii, de fapt, care guvernează funcționarea Fondului pentru mediu și s-a ajuns, într-adevăr, la 31 de amendamente, care îmbunătățesc, pe fond, atât organizarea, cât și funcționarea în sine a Fondului pentru mediu, începând, într-adevăr, de la sursele de venituri până la modificarea și armonizarea Codului de procedură fiscală și a Codului fiscal.

Credem că a ieșit o formă îmbunătățită a proiectului, a legii, de fapt, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, motiv pentru care și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dat un aviz favorabil și, de asemenea, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Sunt intervenții pe fondul materiei? Domnule senator Nicoară, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PNL din Senatul României nu poate să susțină acest proiect de lege din câteva motive care sunt menționate în proiect.

În primul rând, vreau să spun că apreciem activitățile și programele Fondului pentru mediu, programele care finanțează diverse proiecte referitoare la producția de energie din surse regenerabile sau proiecte care se preocupă de îmbunătățirea calității mediului, însă, dacă ne uităm cu atenție la amendamentele care au fost acceptate, o să vedem că sunt câteva care, de fapt, cresc cheltuielile publice exact în această perioadă în care ne aflăm și pe care o vedem cu toții.

O să vedem că există menționată înființarea unui post de vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat, ceea ce

înseamnă o cheltuială în plus. Asta înseamnă cabinet, asta înseamnă cheltuieli în plus.

De asemenea, veți mai vedea, la art. 7, un amendament care prevede creșterea cheltuielilor de capital cu 5%, de la 3% la 5%, și, de asemenea, am observat în amendamente că sunt câteva care aduc niște creșteri de taxe și contribuții ale operatorilor economici, care constituie venituri ale Fondului pentru mediu, de exemplu, mărirea unor contribuții de la 1% la 2% la veniturile realizate din vânzarea de masă lemnoasă de către administratorul sau proprietarul pădurii.

De asemenea, sunt creșteri ale taxei de la 1 leu la 2 lei, contribuții ale celor care operează și introduc pe piață anvelope noi sau uzate. Este introdus și art. 9, o altă contribuție de 2 lei pentru uleiurile care fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 236/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.

Din aceste motive, noi considerăm că nu putem să susținem acest proiect de lege și Grupul parlamentar al PNL, așa cum am spus, va vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea, la început, să-i adresez o întrebare domnului președinte Filip. Am în față raportul comisiei.

La punctul 3 s-a introdus, așa cum a spus și colegul meu Nicoară, funcția de vicepreședinte, iar la punctul 4 s-a spus, firește, „vicepreședintele este subordonat președintelui și înlocuitorului de drept”.

Întrebare: este amendamentul propus de vreun membru al comisiei sau propus de Guvern, de reprezentantul Guvernului?

Păi, stimați colegi, parcă ne aflăm într-o perioadă de reducere a personalului, o perioadă de economii drastice. Cum putem să acceptăm încă o funcție cu rang de subsecretar de stat? Facem altfel decât spunem, altfel decât spune Guvernul, altfel decât spun premierul și președintele? Toată lumea s-a angajat la economii și noi să fim de acord cu introducerea unei funcții de vicepreședinte la administrație, la Administrația Fondului pentru mediu?

Așadar, stimați colegi, conform regulamentului, eu propun să votăm împotriva acestui amendament.

Este o sugestie de eliminare a acestui amendament propus de Guvern și acceptat de comisie.

Mai departe, la punctul 20 al raportului, lăsăm la o parte textul Guvernului, am să vă citesc amendamentul agreat de comisie, adică: „Administrația Fondului constituie lunar fonduri pentru acordarea de stimulente personalului.”

Stimulente, stimați colegi? Parcă vorbeam de altceva în timpul declarațiilor politice! Parcă vorbim de altceva atunci când mergem pe la emisiuni televizate!

Propun, așadar, și eliminarea punctului 20 și a punctului 21 din raport.

## Mulțumesc.

Domnul senator Frâncu și, după aceea, vom da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a putea să ne prezinte reacțiile Domniei Sale la aceste comentarii și propuneri. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt absolut de acord cu propunerile făcute de colegul meu, domnul Puiu Hașotti. Și mie mi se pare, în acest moment, puțin exagerat să vorbim de stimulente și de crearea unor funcții noi, să mărim aparatul, dar eu aș vrea să-l întreb o chestiune tehnică pe domnul secretar de stat.

Aș dori să-mi definească și mie, cumva, dacă dânsul cunoaște cuvântul „renaturarea”. Eu l-am căutat în DEX. N-am găsit o explicație pentru el și poate comisia sau domnul secretar de stat ar putea să găsească o altă formulare.

Este grav să introducem termeni noi în limba română și cred că avem suficientă înțelepciune să putem defini concret ceea ce se dorește. Eu intuiesc clar ceea ce se dorește acolo, dar ar putea să se găsească o formulare mult mai clară, chiar dacă, să zicem, se tinde uneori în zona legislativă să se creeze o conciziune, să zicem așa, a termenilor. E mai bine să spunem pe românește ceea ce vrem acolo.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule președinte Popescu, vă rog. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, perioada este grea, o cunoaștem cu toții.

Care sunt argumentele pentru care s-au făcut aceste amendamente în proiectul de lege? Foarte pe scurt, această instituție a fost înființată când administra un buget cu puțin peste 200 de milioane de lei. Între timp, lucrurile au evoluat. Am ajuns ca în acest an să avem un buget pe credite bugetare ale anului de un miliard opt sute de milioane și credite de angajament de peste trei miliarde.

Probabil că n-ar însemna mare lucru, dar să știți că a administra un buget de nouă ori mai mare pe partea de credite bugetare și în plus cele peste 3 miliarde pe credite de angajament înseamnă să faci proiecte, să le gestionezi, să le administrezi.

În plus față de acestea, trebuie să reținem că este pregătită toată legislația care vizează vânzarea acelor unități atribuite conform Protocolului de la Kyoto. Aceasta presupune că în partea a doua a anului, cel mai probabil, vor intra în cadrul Fondului pentru mediu venituri de peste 1 miliard de euro, care vor trebui gestionate și vor trebui utilizate conform destinațiilor stabilite.

Dintre instituțiile naționale este singura care nu are un înlocuitor pentru președinte.

Legat de partea de stimulente, dacă-mi este permis să continui, pe partea de venituri, Administrația Fondului pentru Mediu are atribuțiuni similare cu Administrația Națională de Administrare Fiscală. Nu este nicio descoperire, nu este nicio noutate, așa cum chiar la nivel de Guvern s-a precizat, și premierul a spus-o, în partea de activitate fiscală, la Ministerul Finanțelor se intenționează o mărire a acestor stimulente. Noi n-am propus nicio mărire, am rămas pe linia acordării liniare. Nu este nicio noutate. Ele funcționează ca și până acum, ele există și sunt în vigoare la această dată.

În legătură cu definiția pe care ne-a cerut-o domnul senator Frâncu privind cuvântul „renaturarea”, fără a mă

declara autorul acestui cuvânt din textul proiectului de act normativ, „renaturare” înseamnă să aducem în condiții naturale un teren asupra căruia s-au produs o serie de modificări prin intervenția omului. În principal, ne referim aici la terenurile din Delta Dunării, unde, în urma desecărilor, s-au produs acele dezechilibre și, sigur, se încearcă prin lucrări de intervenție să fie readusă zona în termenii naturali în care a fost înainte de aceste intervenții.

Domnule senator Hașotti, vă rog. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Eu îmi mențin propunerea de eliminare a celor trei poziții din raport, implicit a articolelor din proiectul de lege. Nu am făcut decât să subliniez că, dacă este să facem sacrificii, să le facem cu toții, inclusiv agenția.

Poate să fie mai dificil acum să administreze mai multe fonduri. Și acum mă leg de acest al doilea aspect: păi, dacă administrează atâtea și atâtea fonduri, milioane și milioane de euro, înseamnă că aceste fonduri pentru acordarea de stimulente pentru personal sunt și ele destul de apreciabile.

Foarte bine, reducem salariile tuturor bugetarilor, dar haideți să reducem și acest stimulent. De ce nu?

Așadar, în continuare, propun amendament în plen pentru respingerea celor trei puncte din raport. Să fim cu toții solidari.

## Mulțumesc.

Înainte de a proceda la vot, domnul președinte Filip. Microfonul 7.

## **Domnul Petru Filip:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac două comentarii la cele două amendamente. În primul rând, un comentariu de fond: discutăm despre un proiect de lege care va funcționa și după ce perioada dificilă prin care trece România...

Nu, nu, discutăm. Lăsați-mă, că și eu v-am ascultat pe dumneavoastră cu atenție și respect.

Și acum, punctual, legat de funcția de vicepreședinte. Am considerat că o instituție importantă sau a cărei importanță va crește are nevoie de această poziție la nivelul conducerii Administrației Fondului pentru Mediu.

Legat de fondul de stimulente, sigur că încap foarte multe comentarii dacă această creștere de la 3% la 5%, în acest moment, este oportună sau nu. Problema este dacă acest fond pe anul 2010 sau 2011, în funcție de situația economică, se constituie sau nu se constituie, pentru că, dacă nu se constituie, el rămâne o posibilitate teoretică în bugetul Administrației Fondului pentru Mediu. Nu înseamnă că se și constituie, așa cum și legislația privind celelalte instituții – mă refer la ANAF sau la celelalte –, au în legislație posibilitatea constituirii acestor fonduri de stimulente, dar ele nu se constituie, nu se formează ca atare în bugetul anului respectiv. Deci este o parte teoretică și o parte de aplicare.

Acestea au fost argumentele pe care le-am luat în considerare în cadrul comisiei și am dat un vot de acceptare. Deci m-am văzut obligat să justific modalitatea sau motivul pentru care comisia a dat un aviz favorabil. Sigur, fiecare senator are dreptul să propună, bineînțeles, amendarea în plen, conform regulamentului, a unuia dintre amendamente și, sigur, plenul va hotărî.

Mulțumesc.

## Acest lucru îl vom și face.

Mai este un scurt comentariu din partea domnului senator Nedelcu și a domnului senator Daea. După aceea, voi supune votului propunerile care au fost avansate în plen.

Am rugămintea de a fi cât mai conciși, pentru a putea să parcurgem și restul agendei de legiferare de astăzi.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, atât art. 4, cât și art. 12 sunt articole care, în momentul de față, nu pot fi acceptate, având în vedere situația de criză în care se află țara.

Propun retrimiterea la comisie pentru reformularea acestor articole: art. 4, art. 12 și art. 4(1).

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Este vorba de raport.

Deci numai plenul Senatului poate, eventual, să opereze asupra acestui text.

19 mai 2010 este termenul de adoptare tacită. Am să solicit ca astăzi să tranșăm acest subiect.

Domnule senator Daea, aveți cuvântul. Microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Sigur, a escalada bunăvoința și a introduce mărinimia, în condițiile în care cu toții înțelegem care este momentul, este o greșeală politică și o decizie scandaloasă. Nu cred că Senatul României va putea da girul unui asemenea amendament.

Respect poziția colegilor, respect explicația dată, dar fondul problemei este eludarea realității.

L-aș ruga pe domnul secretar de stat să înțeleagă că vorbește un senator al României și că obligația Domniei Sale este să mă asculte, pentru că și eu l-am ascultat.

V-aș ruga să reflectăm cu toții, iar votul nu ne poate întuneca mintea cu niciun argument, cu explicații care mai de care mai interpretative. Realitatea este una singură, o cunoaștem, o și acceptăm. Atunci s-o și decidem prin vot. Nu posturi în plus, nu funcții în plus, nu salarii în plus, când barda deciziei taie astăzi pensiile celor care așteaptă răspunsul de la conducătorii statului.

Este greșit. Decizia politică nu poate fi alta decât aceea de respingere a acestui amendament.

## Mulțumesc foarte mult.

Înainte de procedură, poate primim din partea domnului senator Frâncu o propunere concretă pe text.

## Domnul senator Dumitru.

O secundă, domnule senator Frâncu. Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru și, după aceea, aveți cuvântul, domnule senator Frâncu.

Este pe procedură, domnule senator Dumitru, da?

## **Domnul Constantin Dumitru:**

Pe procedură, domnule președinte. Domnule președinte,

Procedural, este clar, îi dau dreptate domnului senator Hașotti. Putem stabili prin vot clar dacă există sau nu există vicepreședinte, acesta fiind amendament deja propus.

De asemenea, putem discuta asupra amendamentului din raport privind acordarea de stimulente, dar în ceea ce privește articolul din lege nu mai avem ce discuta. Putem discuta amendamentul, dar a face amendament în timpul dezbaterilor�, trebuie să vină cu un alt amendament, să ceară votul Parlamentului pentru amendamentul respectiv, chiar de eliminare a acestui articol. Dacă discutăm numai de amendament, discutăm despre el și votăm pe el fără probleme.

Domnul senator Frâncu are o propunere de modificare a textului dintr-un amendament din raport.

Discutând și cu domnul secretar de stat și ascultându-i explicația, la pct. 22 art. 13 lit. j): „Renaturarea terenurilor scoase din patrimoniul natural”, propun reformulare în plen: „Readucerea la forma inițială a terenurilor scoase din patrimoniul natural.”, pentru a respecta limba română. Mulțumesc.

Propunerea domnului senator Frâncu se referă la art. 13 pct. 22 lit. j), da? Domnia Sa propune, practic, înlocuirea termenului „renaturare”. Înțeleg că Guvernul nu are obiecții. Dragi colegi, suntem în fața a trei propuneri. Domnule senator Oprea, vă rog Microfonul 2.

Ca formulare, cred că dacă s-ar adăuga „Readucerea la forma naturală inițială”�

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

„Readucerea la forma naturală inițială”. Această formulare va fi reținută pentru a putea să operăm după aceea pe text.

Deci suntem în fața a trei propuneri de modificare a raportului. O primă propunere avansată a fost de eliminare a art. 4 alin. (1), cu privire la vicepreședintele cu rang de subsecretar de stat, și vă rog ca această propunere să...

Vă rog, domnule senator Dumitru Constantin. Microfonul 3.

## **Domnul Constantin Dumitru:**

## Domnule președinte,

În plenul Senatului putem discuta orice amendament introdus, fie el adoptat, fie el respins. Nu mai putem discuta, nu putem veni cu un amendament în plen, decât dacă senatorul care dorește să-l propună obține votul Senatului. Altfel nu se poate umbla. Așa este regulamentar, îmi pare foarte rău.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Suntem pe amendament admis. Stimați colegi,

Suntem în fața aceleași situații.

V-am făcut o propunere. Așa cum am procedat și la Legea sistemului unitar de pensii publice...

Este vorba de un amendament admis. Un amendament admis poate fi rediscutat în plenul Senatului, așa cum am procedat și la Legea sistemului unitar de pensii publice și cum este și regulamentar. De aceea, nu mă refer la art. 4 alin. (1) din textul ordonanței de urgență a Guvernului, care este pe coloana din stânga din tabelul pe care-l avem în fața noastră, ci la amendamentul propriu-zis admis. Alin. (1) al art. 4 se modifică și va avea următorul cuprins din coloana din centru. Este vorba, practic, de un vot pe un amendament admis, nu pe formularea inițială din textul ordonanței de urgență a Guvernului.

Astfel suntem și acoperiți din punct de vedere al Regulamentului Senatului.

Evident, votul dumneavoastră va afecta conținutul întregului text de la acel alineat.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Pozițiile 3 și 4!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Practic, este vorba de pozițiile 3 și 4 din raport, care sunt legate. De aceea, vi le supun în bloc votului dumneavoastră.

Rog toți colegii să fie atenți, pentru a putea să se pronunțe prin vot.

Îi rog pe toți colegii să-și ocupe locurile pentru a putea să votăm.

În condițiile în care veți vota în favoarea acestui amendament admis...

Deci ni s-a propus eliminarea amendamentului admis. Dacă votați da, înseamnă că sunteți în favoarea eliminării amendamentului admis. Dacă votați nu, sunteți împotriva eliminării amendamentului admis și rămâne varianta din ordonanța de urgență a Guvernului.

Cu 78 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 11 abțineri, amendamentul a fost eliminat din text.

Trecem la numărul curent 20. Este, practic, vorba de art. 12 alin. (5).

Domnul senator Hașotti propune art. 12 alin. (5) și 12(6), la pachet, pentru că sunt, practic, interconectate în mod natural.

Domnule senator Daea, doriți să faceți un comentariu înainte de vot, strict pe dimensiunea procedurală? Aveți cuvântul. Microfonul 4.

Vreau să vă ajut, ca de obicei, domnule președinte.

Ajutați-mă, ca de fiecare dată.

## **Domnul Petre Daea:**

Cred că și domnul senator Filip îmi dă o mână de ajutor. În momentul în care am votat – și bine am făcut că l-am scos pe vicepreședinte –, este normal să punem de acord textul în continuare, pentru că sunt amendamente admise care vorbesc de vicepreședinte.

În atare condiții, să fiți de acord prin vot ca, acolo unde se vorbește, să lăsăm amendamentul comisiei, să nu retezăm, pur și simplu, să dăm girul construcției și judecății în comisie, dar să eliminăm vicepreședintele la toate celelalte alineate. Dacă sunteți de acord, este în regulă. Tehnica legislativă ne obligă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Evident, de acest lucru va ține cont și forma finală, în care, pe parte de tehnică legislativă, de această dată, vor fi operate schimbările logice și naturale care decurg din votul nostru de astăzi.

Mulțumesc pentru precizare.

Mă reîntorc către a doua propunere făcută în plen, aceea de renunțare la amendamentele admise de la numerele curente 20 și 21, referitoare la art. 12 alin. (5) și (6).

Ele sunt legate și vă propun un singur vot pentru eliminarea amendamentului...

Deocamdată, suntem în faza în care operăm pe raport.

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Pe amendamente admise.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Pe amendamentele admise.

Aceasta este propunerea pe care...

Ba da, pentru că, dacă vreți să interveniți, într-adevăr, pe textul legii ca atare, trebuie să dăm un vot în sine. Domnule senator Hașotti, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Amendamentul nu face decât să aducă unele modificări, sigur, în favoarea agenției, textul inițial. Am propus să nu existe aceste fonduri pentru acordarea de stimulente personalului. Prin urmare, nu numai că eliminăm amendamentul comisiei, care modifică un pic textul ordonanței de urgență a Guvernului, modificăm și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, la art. 12 alin. (5) și (6), adică le eliminăm, domnule președinte.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Da, dar aici trebuie să fiu de acord cu domnul senator Dumitru Constantin, că va cere plenului Senatului un vot pentru operarea pe textul inițial al ordonanței de urgență a Guvernului.

Dacă acest lucru se va întâmpla, mergem pe textul inițial al ordonanței de urgență a Guvernului. Dacă nu, și veți susține în continuare eliminarea amendamentului admis, vom da un vot și asupra acestui subiect.

Întrebarea este dacă plenul Senatului este de acord să operăm pe textul original al ordonanței de urgență a Guvernului.

Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă și 4 abțineri, mergem pe amendamentele admise.

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Supunem la vot amendamentele admise.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Domnule senator Daea, aveți cuvântul. Microfonul 4.

votului Senatului posibilitatea de a opera pe textul original al proiectului de lege.

Cu 44 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, acest lucru a fost aprobat de către plenul Senatului.

Acum, vă propun să...

Vă rog, domnule senator, pe procedură. Microfonul 2.

Vă cer scuze!

## Stimați colegi,

Poate nu ați citit textul raportului. Dumneavoastră ați votat ca agenția să aibă la dispoziție fonduri și mai mari. Vă dau un singur exemplu: la nr. crt. 21, comisia spune: „Totalul fondului de stimulente constituit conform alin. (5) se repartizează astfel: o cotă de 60% pentru Administrația Fondului și 40% pentru autoritatea publică centrală.”

Dumneavoastră ați votat să rămânem pe textul inițial, care spune: „85% pentru Administrația Fondului și 15% pentru autoritatea publică centrală pentru protecția mediului”.

## **Domnul Petre Daea:**

## Domnule președinte al Senatului,

Domnul senator Hașotti, ca de altfel toți de aici, vrem să dăm o mână de ajutor Guvernului. Vrem să-l prevenim, vrem să-l punem la adăpost, vrem să-l așezăm acolo, în locul responsabilității. Îi spunem în plenul Senatului că nu face bine, că încă legiferează sporuri, venituri suplimentare într-un domeniu bugetar care, după cum spuneam mai devreme, este supus și expus în această perioadă la intervenții chirurgicale dureroase.

Întrebare: votul acela nu ne-a fost suficient să înțelegem că 44 de senatori doresc să facă asemenea amendamente în plen și să protejeze Guvernul?

## **Domnul Constantin Dumitru**

**:**

Vă cer iertare, domnule senator.

Plenul Senatului a fost întrebat și a răspuns dacă aprobă modificarea textului inițial. Nu am supus votului niciun fel de amendament, plenul are dreptul suveran de a opera pe textul inițial.

Eu am propus amendamentul de eliminare.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

După acest vot, pe care îl consider favorabil, pentru că nu se poate aplica o altă logică, 44 de voturi pentru, 42 împotrivă...

Dau cuvântul domnului senator Verestóy. Microfonul 2.

Nu are nicio legătură!

Are legătură, stimate coleg, și îmi permit numai prin dumneavoastră, domnule președinte, să dialoghez, și o fac cu condescendența necesară și cu respectul cuvenit față de colegii din sală. Eu zic să ne oprim din marșul acesta rapid al legiferării pentru a elibera actul normativ de greșeli politice.

Vă rog, domnule președinte, să acceptați ca să facem amendamente în plen, iar domnul senator Hașotti a făcut un amendament de conținut, pentru a elimina din corpul ordonanței de urgență acele prevederi care se referă la sume suplimentare într-o instituție a statului. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să vă interpretez acest vot. Așa cum a fost solicitat din partea Grupului parlamentar al PDL, am supus

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Este o hotărâre luată în ceea ce privește majoritatea voturilor exprimate. Așa se întâmplă acum, când s-au exprimat în total 44, plus 4, plus 42. Atâția senatori și-au exprimat votul. Majoritatea dintre aceștia, scuzați-mă, trebuia să fie 46, dacă nu mă înșel.

Abținerile la o astfel de hotărâre...

## Domnule președinte,

Abținerile la orice hotărâre se consideră. Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului nu este de acord cu propunerea făcută.

Cum doriți să interpretăm acest vot? Rog o lecturare din regulament din partea staff-ului.

Aici se cere votul pozitiv. Se cere a se exprima majoritatea, deci jumătate plus unu din cei care s-au exprimat pentru ceva.

Este o interpretare.

Probabil că cei care s-au abținut nu au dorit să ia o hotărâre.

Îl rog pe domnul secretar David să citească textul din regulament, pentru a putea avea o interpretare uniformă asupra acestui vot.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Art. 136 alin. (3) spune în felul următor: „Legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.”, așa că nu are cum să fie altfel decât așa.

Cumulat, cele trei voturi exprimate pentru, abțineri și împotrivă au un număr care pentru a fost mai puțin.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă aceasta este interpretarea regulamentară, nu am nimic împotrivă. Aceasta înseamnă că ne întoarcem la propunerea legată de amendamentul admis de la nr. crt. 20 și nr. crt. 21, referitoare la alin. (5) și alin. (6) de la art. 12.

Dau cuvântul domnului senator Daea pentru un comentariu.

Eu mă abțin să-l judec mai mult pe domnul Attila acum. Plenul Senatului a dat un vot fără echivoc, pentru au fost mai mulți decât împotrivă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

În această speță regulamentul este suficient de clar. Este nevoie de o majoritate din voturile senatorilor prezenți. Este obligația celui care face o propunere să întrunească numărul necesar de voturi. Din păcate sau din fericire, textul este suficient de clar, de aceea întrebarea pe care o adresez inițiatorilor acestei conversații, domnului senator Hașotti în principal, dacă mai susțineți în plenul Senatului respingerea amendamentului admis de la articolul cu pricina.

Domnule senator Hașotti, veniți la microfonul central sau la microfonul 2.

Am solicitat cuvântul pe procedură.

Vă rog, o secundă, ca să putem clarifica totul. Dau cuvântul domnului senator Verestóy Attila, pentru că este problemă de senioritate.

Domnule președinte, voi fi foarte scurt.

Vreau să-i adresez o singură corectură colegului meu Petrică sau Petre. Mă numesc Verestóy, atât. Nicio problemă.

Domnului Petre!

## **Domnul Verestóy Attila:**

Domnului Petre.

Mulțumesc.

## **Domnul Petre Daea:**

Domnule președinte,

Nu vreau să vă las să greșiți.

Domnule senator, luați un regulament în mâna stângă.

Nu vă las, vă protejez, domnule președinte, și pe dumneavoastră, și spiritul de dreptate...

Și de adevăr.

## **Domnul Petre Daea:**

...și de Regulament al Senatului.

Domnul Attila, care este un senator vechi, cu judecata la dumnealui, dar acum este imparțial, zice dumnealui� Atenție!, abținerea�, o persoană se abține, nu votează nici pentru, nici împotrivă�

Dau cuvântul domnului senator Hașotti.

Stimați colegi,

Propunând eliminarea amendamentelor comisiei, evident, s-a propus implicit, explicit eliminarea celor două paragrafe ale articolului amintit în precedenta luare de cuvânt și, vă repet, dacă lăsăm textul inițial, greșeala noastră este și mai mare, iar dumneavoastră, domnule președinte, vă propun, în situația în care colegii sunt de acord să se voteze separat, așa cum este și normal, și procedural, eliminarea alineatelor 5 și 6 din proiectul Guvernului, le aveți în față, domnule președinte, eliminarea acelor bonusuri, fiind stimulente, pe care le poate da agenția. Ele trebuie puse separat. Sigur că sunt legate, dar, procedural, ele trebuie supuse votului separat.

Dau cuvântul domnului senator Frâncu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu voiam să fiu puțin mai explicit și, de cinci minute, vă semnalam că exist. Mereu, pe mine nu mă vedeți, îmi pare rău, trebuie să mai cresc puțin.

Dacă la primul vot pe care l-am dat, ideea de a înființa funcția de vicepreședinte și, apoi, de a-i acorda anumite atribuțiuni, deci cele două chestiuni se puteau supune împreună la vot. Aici sunt două chestiuni distincte: la nr. crt. 20 este vorba de aplicarea unor cote din fond pentru încasări, executări silite etc., iar la nr. crt. 21 art. 12 alin. (6) este vorba de o altă chestiune, cum se repartizează spre administrația centrală sau spre fond sumele respective. Deci consider că, în mod normal, trebuie să întrebăm plenul Senatului – ca să fie corect, mai ales că acum s-a clarificat conținutul acestui articol – dacă se dorește, pe rând, fiecare din aceste două idei să fie eliminate, și atunci cred că, practic, se clarifică ce se dorește.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc mult.

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Constantin.

Rog colegii să-mi semnaleze dacă există dorință de intervenție în zona respectivă. Nu este nimic legat de înălțimea dumneavoastră, domnule senator Frâncu, este legat de viziunea periferică.

## Domnule președinte,

Indiferent ce s-ar spune după votul acordat, îmi pare foarte rău de colegii mei de la PNL, trebuie să spun că a fost clară propunerea domnului senator Hașotti, a fost clară. Eliminarea art. 12, asta am discutat și am dat un vot.

Nefiind posibilă eliminarea acestui articol, indiferent că alin. (1), alin. (2), toate alineatele dispăreau, că art. 12 încorporează alineate, nu mai discutam. Asupra art. 12 noi ne-am pronunțat. Rămâne să ne pronunțăm acum dacă Domniile Lor au pretenții la amendamentele admise în raport. Altceva nu mai avem să discutăm.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Daea.

## **Domnul Petre Daea:**

## Domnule președinte,

Domnul senator Dumitru, chestorul Senatului României, a făcut o precizare utilă și regulamentară, de aceea mi-a ușurat intervenția să spun că la art. 12 – aici domnul senator Hașotti a avut dreptate – amendamentul comisiei este mai bun decât textul legii.

Atunci...

Vă rog să-i ascultăm pe cei care iau cuvântul în plen.

...atunci, se poate vedea bine că Senatul României, în compoziția sa politică, a ținut seama de realități.

Stimată presă și distinsă televiziune, mai dați și lucrurile bune pentru Senatul României, care lucrează pentru binele țării și corectează erorile Guvernului, pentru că era o eroare impardonabilă ca 85% din acest fond să fie în Administrația Fondului. El trebuie să revină pe circuit pentru protecția mediului. Aici împărtășesc poziția comisiei, care face distincție clară și stabilește prin amendamentul de la punctul 12 o altă repartiție, de aceea voi vota un astfel de amendament.

## Stimați colegi,

Am supus votului plenului Senatului posibilitatea modificării textului inițial al ordonanței.

În condițiile în care amendamentul admis va fi considerat în continuare util de către dumneavoastră, fiind considerat mai echilibrat de către unii vorbitori decât formula inițială a ordonanței, înseamnă că adoptarea raportului cu amendamentul admis la punctul 12 alin. (5) și alin. (6) este mai apropiată de ceea ce simte o parte a Senatului României, cel puțin.

În condițiile în care votul Senatului, prin majoritate, nu a permis operarea pe textul inițial, întrebarea este dacă Senatul consideră că amendamentul admis de la același punct este mai util decât textul inițial al ordonanței, ceea ce înțeleg că este cazul.

În aceste condiții, întreb inițiatorii acestei discuții – utile, fără îndoială – dacă mai susțin eliminarea amendamentelor admise de la art. 12 alin. (5), respectiv alin. (6), din anexa cu amendamente admise.

În condițiile în care amendamentele admise vor fi în continuare păstrate, înseamnă că avem 60% din aceste venituri mergând către fond.

Domnule senator Țuțuianu, dacă aveți un comentariu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să dau o explicație, ca să înțelegem mai bine, pentru că mă deranjează atitudinea unui grup parlamentar care tot timpul vorbește de reduceri de salarii, de pensii, după cum mă deranjează faptul că, de trei zile, senatorii și deputații sunt făcuți praf, sunt îmbuibații României.

Hai să explicăm ce înseamnă acest amendament și de ce a vrut domnul Puiu Hașotti să-l elimine, inclusiv textul. La Casa de Asigurări de Sănătate, la direcțiile generale ale finanțelor publice, la Garda Financiară, la Fondul pentru Mediu și la alte asemenea instituții care iau stimulente, se ajunge, în fiecare lună, ca aceia care sunt în conducerea instituțiilor respective să ia, pe lângă o leafă de 50–60 de milioane de lei, încă 50–60 de milioane de lei cu titlu de stimulente. Asta este chestiunea de fond și trebuie s-o spunem clar, și trebuie să spunem că Grupul parlamentar al PDL asta a susținut astăzi aici, ca aceia din conducerea Fondului pentru Mediu să primească lunar 50–60 de milioane de lei cu titlu de stimulente. Și lucrurile astea trebuie să le tăiem aici, în Senat, pentru că nu cred că e corect să tăiem pensiile cu 15% și să-i lăsăm în continuare pe cei care au fost numiți politic în fruntea instituțiilor publice să primească asemenea sporuri, și asta este o chestiune de fond, care cred că ne obligă pe toți.

Vă mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Constantin. După aceea, o să-l invit și pe domnul președinte Popescu, pentru a putea să ascultăm și opinia...

## Domnule președinte,

Vă promit că este ultima mea intervenție, dacă mă lasă domnul Hașotti.

## Domnule coleg,

Am avut, de la ora 15.00 la ora 17.00, declarații politice. Puteați să le faceți. Pentru că eu vă întreb acum: acest proiect de lege a fost o lună de zile la dispoziția dumneavoastră și a tuturor, cu termen de depunere a amendamentelor, cu termen de avizare, cu termen de raport, nu v-ați înțeles în perioada asta? De ce nu ați făcut un amendament, așa cum prevede regulamentul, în această perioadă, să eliminăm în întregime art. 12 sau numai cele două alineate, 5 și 6, și era OK, și discutam asupra amendamentului acum, decât să veniți să faceți demagogie că nu vrea PDL. Ce nu vrea PDL? PDL nu vrea să încălcăm Regulamentul Senatului. E cu totul și cu totul altceva.

Ați avut la dispoziție suficient timp să modificați proiectul de lege. Nu ați vrut și nu v-ați uitat pe el până astăzi, și v-ați adus aminte că trebuie să mai dați un picior PDL-ului. E problema dumneavoastră, dar faceți-o numai în timpul care vă este rezervat prin declarațiile politice și nimic mai mult.

## Doamna vicepreședinte Boagiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Puțin mai devreme, un coleg de-al nostru a ieșit și ne acuza de demagogie. Acum, eu aș vrea să definesc demagogia. În situația în care un număr de 31 de amendamente propuse în cadrul unei comisii sunt votate în unanimitate, după știința și cunoștința mea, în comisii sunt reprezentate toate partidele politice, nu știu unde este demagogia PDL-ului sau a celor care fac astfel de afirmații, în condițiile în care toți colegii prezenți în acea comisie au votat aceste amendamente. Acesta era punctul nr. 1.

Punctul nr. 2. Ordonanța transmisă de Guvern nu conținea amendamentele care au fost introduse în comisie. Dezbaterea care s-a născut acum este demagogică, pentru că tratăm, unii dintre noi, cu două măsuri: o măsură în comisie și o măsură în plenul Senatului. Câtă vreme în comisie ridici mâna și ești de acord cu acele amendamente�, ești demagog când vii în plenul Senatului și dai vina numai pe ceilalți care nu te reprezintă și pe tine.

## Domnule președinte,

Propunerea mea este foarte simplă. S-au născut foarte multe discuții, și aici am un sfat și pentru reprezentantul Guvernului, câtă vreme, la nivel național, spunem că reducem posturile, vă rog frumos, când vă duceți în comisii, nu mai acceptați, chiar și dacă nu vă aparțin amendamentele, propuneri de creștere a numărului de posturi în administrație și nu veniți, după aceea, la voturile noastre ca să validați anumite propuneri sau, mă rog, să fiți de acord cu anumite propuneri, care, la nivel de interes mai

mic decât cel guvernamental, vă aduc unele beneficii sau vă plac, da?

Propunerea mea concretă este, domnule președinte, ținând cont că are dată de adoptare tacită, ea să fie adoptată tacit pe 19 mai, adică peste două zile, exact în forma în care a fost transmisă de Guvern, și cine are de făcut modificări și gândește astăzi pozitiv la cum se vor repartiza fondurile, ce se întâmplă, care e distribuția lor, procentele, cum vor fi alocate, să susțină aceste amendamente și doar aceste amendamente în Camera Deputaților, care va decide asupra proiectului de lege. Și atunci, toată discuția de mai mult de o oră de până acum, care duce la prelungirea programului, se va finaliza pozitiv, mergând într-o linie foarte onestă, așa cum am văzut că afirmă toată lumea de la microfon, dar nu se manifestă la fel și când votează în comisii.

Mulțumesc.

Domnul senator Frâncu.

Ca să vedeți că atunci când ridicați mâna insistent...

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu înțeleg încrâncenarea colegilor noștri, dar asta e altă poveste.

Eu vă rog încă o dată, dacă se poate... Vă propun o soluție care are două variante.

Dacă nu veți supune la vot, deși e dreptul meu de senator să solicit supunerea la vot, pe rând, a fiecărui punct, pentru că eliminarea art. 12 era o absurditate în sine. El conține foarte multe alineate care sunt benefice legii, evident, dar dacă, să zicem, nu se ajunge la varianta de a reveni și a supune la vot pe rând, există o singură variantă.

Grupul parlamentar al PNL susține eliminarea alin. (5) al art. 12, care mărește posibilitatea creșterii, să zicem așa, a cotelor pentru controlorii, pentru membrii, directorii fondului și așa mai departe, și renunță, evident, la alin. (6) al art. 12, unde este acum o formulare mai corectă, se pare, din partea comisiei. Deci ați reținut cele două variante de propuneri?

Din punctul meu de vedere, ca senator, eu am dreptul să propun reluarea votului, respectând regulamentul, adică votând separat pe fiecare dintre cele două chestiuni, dacă se permite modificarea lor..., cu înțelepciunea dumneavoastră și a colegilor. Dacă nu veți supune la vot această propunere, atunci, rețineți, Grupul parlamentar al PNL își menține propunerea de la alin. (5) și renunță la alin. (6).

Mulțumesc.

Domnule Hașotti... O secundă, domnule senator.

Dacă din partea Grupului parlamentar al PNL, pentru că ați fost inițiatorii acestor propuneri, ați dori să concentrați propunerea dumneavoastră.

Domnul senator Frâncu a făcut o propunere. Microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Dumneavoastră, domnule președinte, cu tot respectul, ați cerut plenului să voteze ceva care nu prea este conform regulamentului, anume dacă plenul e de acord să facă sau să nu facă amendamente în plen. Conform regulamentului, eu am făcut un amendament de eliminare a alin. (5) și a alin. (6) de la art. 12. Și cu asta trebuia să încheiem. Dumneavoastră trebuia să luați separat, să puneți la vot amendamentele mele de eliminare – art. 12 alin. (5), art. 12 alin. (6) –, plenul este suveran, și cu asta se încheia toată discuția.

Și o rog pe doamna senator Boagiu să nu mai fie așa nervoasă, pentru că, oricum, noi suntem opoziție, dânșii sunt la putere și nu există opoziție constructivă. Și am să vă spun de o mie de ori că nu există opoziție constructivă, există putere și opoziție. Punct. Și Grupul parlamentar al PNL votează, în principiu, împotriva tuturor proiectelor Guvernului.

În privința definiției demagogiei, eu o știu, doamna Boagiu, are trei litere: P, D și L.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Când am spus că sunt atent să nu greșim, m-am gândit și la plen, și nu trebuie să greșim luându-ne după doamna senator Boagiu.

Doamna senator Boagiu spune un lucru care nu-mi convine, și anume comisia a lucrat. Eu nu sunt membru în comisie. Senatul lucrează. Ce înseamnă că lucrează Senatul? Nu doar votează, pune în discuție, analizează, are un regulament, motiv pentru care îndrăznesc, în Senatul României, să spun că niciodată cel ce vă vorbește nu se va duce la Camera Deputaților ca să facă treaba Senatului. Problemele de la Senat se discută în plenul Senatului, aici ne desfășurăm activitatea, iar votul pe care îl vom da astăzi pe actul normativ demonstrează acest lucru, că lucrăm și decidem în Senatul României.

Vă mulțumesc.

Doamna Boagiu, drept la replică.

După doamna Boagiu, care are un drept la replică, domnul senator Mocanu.

Doamna senator Boagiu, drept la replică.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Am o replică foarte scurtă.

Voi fi întotdeauna nervoasă, cum zice domnul Hașotti, atunci când mințim, domnule Hașotti.

Dumneavoastră mințiți de la acest microfon. Ați făcut nenumărate declarații, astăzi, care nu sunt decât minciuni. Propuneți, concret, să se ducă înapoi proiectul la comisie și spuneți acolo ce aveți de spus, ce nu ați spus până astăzi.

Eu înțeleg că îmi povestiți despre opoziție. Opoziție distructivă se poate face oricând, dar nu în criză.

Mulțumesc.

Domnul senator Mocanu, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Vă rog eu, haideți să deblocăm situația asta. Ne-am blocat, pierdem vremea... Vin cu propunerea să retrimitem la comisie și, acolo, colegii din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului vor dezbate, vor face amendamente, vor discuta, de asemenea, și colegii de la PSD.

Haideți, vă rog mult, să deblocăm situația, pentru că pierdem vremea.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Fekete-Szabó András Levente, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea făcută de viceliderul PDL pentru a retrimite la comisie o susținem și noi. Mâine-dimineață, la ora 9.00, comisia se poate întâlni fără nicio problemă – și așa noi știm foarte bine că mai devreme de ora 9.30 nu începem ședința de plen –, punem mâine-dimineață pe locul 4 sau 5 pe ordinea de zi, până atunci comisia poate lucra liniștită. Noi stăm de o oră și ceva aici discutând de un articolaș. Comisia, în înțelepciunea sa, cred că va vota și, atunci, noi iarăși vom fi ori pentru, ori împotrivă, indiferent cum vom vota, cu sau fără aceste sporuri sau stimulete sau ce sunt ele.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Avem în fața noastră o propunere de retrimitere la comisie, care are prioritate.

Înțeleg că există disponibilitate din partea membrilor comisiei să se facă un efort mâine-dimineață, la prima oră, pentru a putea să revenim mâine cu o discuție, poate mai așezată, care să ne permită...

Sunt convins că este interesul tuturor părților să existe o lege care să nu provoace excese și cheltuieli suplimentare.

De aceea,

Pe procedură, domnul...

Nu, drept la replică, domnul senator Hașotti?

Da.

Domnule senator, termenul de aprobare tacită este peste două zile. Dacă dorim aprobarea tacită...

Domnul senator Daea, o ultimă intervenție, după aceea vom tranșa acest subiect.

## Da.

Microfonul 2 și, imediat, domnul senator Feldman.

Cred că nimeni nu poate dovedi afirmația doamnei senator Boagiu – vedeți, eu sunt foarte calm, pot să și zâmbesc, doamnă – că eu aș fi spus o minciună. Partidul minte..., vorba acelui banc de pe vremea lui Ceaușescu. Partidul minte. Știți care partid. L-am spus înainte: PDL. Și nu numai el, și Băsescu, și Boc, și toată lumea.

Domnul senator Radu Alexandru Feldman și, după aceea, domnul președinte Filip. Microfonul 2.

Ce aș vrea să vă spun? Cele 31 de amendamente reprezintă suficient de multă muncă în comisie și au fost trei întâlniri de dezbatere pe aceste amendamente.

Rugămintea mea ar fi, pentru ziua de mâine, ca aceia care, acum, în al 25-lea ceas, doresc să susțină și să discute aceste amendamente, îi rugăm să poftească la comisie și să le susțină conform procedurilor.

Altfel, în plen, sigur, este mult mai complicat de susținut și de intrat pe fondul subiectului despre care discutăm. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

## Domnule președinte al Senatului,

Minunatul nostru coleg, domnul senator Daea, și astăzi, în câteva rânduri, și în ședințele anterioare, a venit la microfon și și-a manifestat public grija să nu greșiți. Ca atare, mă simt îndreptățit să vă întreb, cu tot respectul, dacă întâmpinați greutăți în a lua decizii corecte și a conduce Senatul așa cum se cuvinte sau este un exces de zel al domnului senator.

Vă mulțumesc.

Cred că sunt îndreptățite solicitările domnului președinte. Ne reîntoarcem mâine la acest subiect cu prioritate.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Domnul președinte Popescu, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă este o intervenție pe procedură, domnule senator, întotdeauna cu plăcere. Dacă sunt declarații politice, vreau să vă informez, așa cum spunea un coleg de-al dumneavoastră, că s-au încheiat în urmă cu o oră.

Domnul președinte Filip, microfonul 7.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Nu este declarație politică, ci este o întrebare despre cum se desfășoară ședințele!

## Domnule senator,

Faptul că avem un spirit colegial și uneori mai glumeț în Senat nu înseamnă că voi permite fiecăruia să se pronunțe cu privire la subiecte de conducere a acestei ședințe. Această ședință o conduc cu bună-credință, în dorința de a scoate legi cât mai bune pentru această țară și încercând să depășim momente care sunt inevitabil mai tensionate în lupta politică dintr-un Senat, iar faptul că domnul senator Daea, pe care îl cunosc de mulți ani și îl respect, îi știm cu toți un anumit spirit mai hâtru, nu înseamnă că este un stil pe care îl voi tolera în Senatul României.

Domnule președinte Filip, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac, în urma tuturor acestor discuții, care sigur că au îmbrăcat și partea politică, un simplu comentariu. Am recepționat partea constructivă a discuțiilor și rediscutarea acestui raport în comisie mâine-dimineață, deși programul pe care l-am votat este cu totul și cu totul altul, dar, mă rog, ținând cont de colaborarea bună între colegii senatori, vom încerca mâine să facem această discuție, deși, repet, nu cred că este procedural să se decidă de pe o oră pe alta, având alt program al Senatului.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2008 a mai fost odată în plenul Senatului. Atunci s-a întâmplat o chestiune pe zona tehnicii legislative, din câte am înțeles, a ajuns la promulgare la președinte simultan cu Legea nr. 329/2009, care viza modificarea acelorași articole, și erau niște exprimări diferite în cele două acte normative, și pe acest motiv a fost transmisă în Parlament.

Nu sunt lucruri de fond, pur și simplu s-au eliminat articolele care vizau alte articole modificate decât cele din Legea nr. 329/2009 și au rămas numai cele din Legea nr. 329/2009.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să adopte în unanimitate un raport de admitere a cererii de reexaminare, cu 19 amendamente.

Legea are caracter de lege ordinară. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Domnul vicepreședinte Calotă, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor are scopul de a reglementa exprimarea în lei a prețurilor de vânzare, a prețurilor pe unitatea de măsură și a tarifelor și interzicerea utilizării altor valute în indicarea acestora.

Indicarea completă, corectă și precisă a prețului reprezintă un element de bază al protecției consumatorilor și, totodată, o activitate prioritară a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Există prevederi clare în legislația românească, armonizată cu cea europeană, privind modul de indicare a prețului pentru produsele și serviciile oferite consumatorilor, care se referă inclusiv la prețul pe unitatea de măsură și prețul de vânzare.

Vă mulțumesc. Domnul senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată. Raport de respingere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții pe fond? Nu sunt.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53 din 24 ianuarie 2003 – Codul muncii.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu.

Doamna președinte Pârcălabu, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, doamnelor și domnilor senatori!

Având în vedere obiectul de reglementare al acestui act normativ privind evidența și gestionarea orelor de muncă, în Codul muncii sunt prevăzute reglementări în ceea ce privește regulamentul intern și posibilitatea Inspecției Muncii de a verifica ori de câte ori este nevoie această formă de evidență, fapt pentru care Guvernul nu susține modificarea și instituirea obligativității fiecărui angajator de a ține evidența orelor de muncă prestate pentru fiecare salariat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Rădulescu.

Ceea ce propune inițiatorul aici, de obicei, se reglementează prin regulamente interne, deci nu este de nivelul legii. Sigur că inițiativa ar fi lăudabilă în măsura în care ar produce o developare a sectorului subteran și nu ar produce o creștere a birocrației, dar s-a apreciat de către toate structurile care au discutat această lege că nu va fi așa.

Consiliul Economic și Social a dat un aviz negativ. De asemenea, comisiile sesizate pentru aviz au avut aceeași părere. În consecință, comisia sesizată pentru raport a dat un raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Nu.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

Inițiatorii sunt prezenți?

Doamna președinte Pârcălabu, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Introducerea în circuit a producătorilor agricoli individuali nu este posibilă, întrucât unitățile emitente ar trebui să aibă contracte încheiate cu aceștia, or, asociațiile de producători agricoli nu au personalitate juridică.

Totodată, introducerea în circuit a tichetelor pentru achiziționarea de legume direct de la producătorii agricoli sau asociațiile de producători ar însemna apariția unui beneficiar intermediar în circuitul utilizării tichetelor de masă, fapt pentru care Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Rădulescu, aveți cuvântul.

Această inițiativă legislativă are o temă care se află la confluența a două trenduri, un trend este acela de folosire a tichetelor de masă pentru din ce în ce mai multe și diversificate produse sau servicii, un alt trend este acela de a încerca să stimulăm consumul de legume și fructe din producția indigenă. Sunt vreo 6 inițiative legislative pe această temă.

Dacă stăm însă să vedem cum ar fi practic să aplicăm această idee, vedem că este absolut imposibil în momentul de față, pe considerentele prezentate de doamna secretar de stat.

Raportul este de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții pe fond?

Nu sunt.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 135 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Inițiatorii sunt prezenți?

Nu.

Doamna președinte Pârcălabu, punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legislația în vigoare privind funcționarea sistemelor de pensii obligatorii administrate privat are reglementări în ceea ce privește asigurarea unei garanții absolute minime pentru sistemul de pensii, dar și o garanție relativă bazată pe rata de rentabilitate a fiecărui fond de pensii. Instituirea acestor reglementări privind menținerea ratei inflației ar induce o protecție și o cheltuială a fondurilor private care să ducă la deprecierea valorii activului personal, fapt pentru care Guvernul nu susține această reglementare indusă de actul normativ în discuție.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Rădulescu, punctul de vedere al comisiei.

La prima vedere, pare acceptabil să se meargă pe această idee, adică să se dea înapoi sumele în cazul că deponentul renunță la contribuția lui și nu mai vrea să fie parte a sistemului, actualizate cu rata cumulată a inflației, dar, după aceea, se vede că se face o confuzie între

depunerile la instituții de tip bancar – CEC, să spunem – și această instituție care este de tip fond de pensii.

Oricum, în nicio țară din lume nu există legislație care să impună fondurilor de pensii administrate privat o asemenea garanție.

Vă mulțumesc. Intervenții pe fond? Domnul senator Günthner Tiberiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că nu ar trebui să trecem cu atâta ușurință peste o inițiativă de foarte mare importanță, zic eu, pentru populația României, având în vedere că noi suntem singurii susținători ai intereselor populației în această problemă.

Într-adevăr, legea, în forma sa inițială, asigură o garanție mai mică chiar decât suma depusă, o sumă scăzută cu penalizări de transferuri și comisioane.

Cred că undeva ar trebui să avem grijă de banii pe care îi depune cu atâta speranță populația țării. Cred că ar trebui să tratăm cu mai multă responsabilitate treaba asta. Până la urmă, suma depusă, care se solicită prin această inițiativă să fie primită când se ajunge la vârsta de pensionare, cu rata inflației, mi se pare de bun-simț, pentru că banii pe care îi plătește populația la acest fond ajung niște bani de înghețată peste 20–30 de ani. Nici măcar atât. Deci sumele garantate sunt absolut mici și se face o referire la fondul de stat de pensii, totuși, prin acel sistem de punctaj, acești bani se actualizează într-o formă în sistemul de pensii de stat.

De aceea, eu zic să ne aplecăm cu atenție asupra acestui material, care este un material de importanță foarte mare pentru populație.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Rușeț.

Sigur, raportul este unul de respingere, dar explicațiile și motivațiile pe care le-a dat Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale nu sunt cele mai corecte.

Discutăm despre Pilonul II de pensii, pilon care este obligatoriu. Lucrătorul este obligat să adere la un fond de pensii. El nu are opțiunea de a alege să nu adere sau să adere. Dacă se angajează și are sub 35 de ani, el este obligat să adere la un fond de pensii. Nu este vorba de Pilonul III, în care lucrătorul are opțiunea, dacă vrea, aderă și își asumă riscurile. Pentru Pilonul II, de ce să-și asume riscurile numai lucrătorul, iar fondul nu?

Discutăm despre un pilon care se bazează pe sistemul de acumulare, nu discutăm despre pilonul public, când discutăm despre sistemul solidarității între generații, și discutăm despre un pilon în care lucrătorul, pe de o parte, este obligat să adere, pe de altă parte, suportă riscurile în cazul unui eșec de administrare a fondului. De aceea, ar trebui să ne aplecăm asupra acestui subiect. Sigur, raportul este unul de respingere, eu, în calitate de coinițiator, voi vota împotriva acestui raport, dar trebuie ca și Senatul, dar și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale să se aplece în viitor asupra acestei probleme, care nu este una de neluat în seamă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Frâncu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consider că ideea, oricum, este foarte bună. Noi trebuie să dăm cetățenilor încredere în Pilonul II de pensii și, în orice caz, ar trebui să protejăm investițiile acestora.

Domnul președinte al comisiei a specificat că există în textul propus anumite inadvertențe. Consider că, probabil, are dreptate, dar atunci, după părerea mea, comisia ar fi trebuit să rezolve atunci, în timpul dezbaterilor din comisie, aceste inadvertențe.

Oricum, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva raportului.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Rădulescu.

Nu, n-am spus că există inadvertențe. Așa cum a venit inițiativa, așa a și plecat de la noi, cu raport de respingere. Nu am avut ce corecta. Ceea ce e scris aici este foarte clar. De altfel, o inițiativă cu exact același conținut de la cap la coadă, cu trei săptămâni în urmă, a trecut prin comisia noastră tot cu raport de respingere, deci nu aveam cum să avem alt punct de vedere.

În plus, iată că ne este procurat un argument de către Asociația Asiguratorilor Privați, care face referire la un raport al Fondului Monetar Internațional de la începutul lunii martie și care ne spune că...

Numai o clipă. Este vorba de Raportul „Romania: Financial Sector Stability Assessment” pe 2010, care afirmă în mod explicit: „Garantarea inflației pentru fondurile de pensii private obligatorii trebuie respinsă, întrucât, în prezent, piața financiară din România nu oferă instrumente care să garanteze acoperirea riscului de inflație”. Un argument în plus.

Poate revenim la sistemul public de pensii. Domnul senator Ion Rotaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că, dacă vom adopta această inițiativă legislativă, o să punem în mare dificultate sistemul public de pensii, pentru că se va ajunge la o situație în care acest sistem Pilon II va fi un concurent foarte serios al sistemului public de pensii și va genera dezechilibre majore. Pe fond însă, vreau să subliniez că o asemenea inițiativă este extrem de bună,

necesară, interesantă, pentru că se pare că avem întotdeauna tendința să-i protejăm pe cei care adună, într-un fel sau altul, banii populației și să avem mult mai puțin grijă și respect față de cei care dau acești bani.

Este o obligație legală de a contribui în Pilonul II și tot o obligație legală trebuie să fie și pentru cei care încasează acești bani și îi gestionează să-i investească de așa natură încât să nu ajungem la o situație pe care am trăit-o, sigur, din presă, cu un fond de pensii din Statele Unite, care a ajuns într-o situație extrem de delicată.

Personal, cred că este o inițiativă bună și ar trebui s-o susținem.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Suntem în fața unei legi organice, stimați colegi.

Suntem primă Cameră sesizată și

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu.

Îl invit pe domnul Marian Sorinel Mănăilă, președintele Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

## **Domnul Marian Sorinel Mănăilă** – _președintele_

_Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva aprobării amendamentelor de la punctul 2 din punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc. Domnul președinte Daea.

## Domnule președinte,

O asemenea reglementare este în curs de finalizare la Camera Deputaților, motiv pentru care comisia, cu voturile date, propune plenului Senatului un raport de respingere. Senatul este primă Cameră sesizată. Legea are caracter de lege organică.

Deci înțeleg că Guvernul este în favoarea propunerii legislative, iar comisia a întocmit un raport de respingere?

## **Domnul Petre Daea:**

Domnule președinte, sigur... m-ați obligat...

Mi-ați pus o întrebare, domnule președinte, și vreau să răspund într-un mod foarte serios și exact.

Guvernul a transmis un punct de vedere, dar nu a luat în seamă faptul că o asemenea prevedere a parcurs...

Înțeleg că este o altă inițiativă legislativă care este deja la Camera Deputaților.

Exact.

OK.

Din acest punct de vedere, cred că am informat corect plenul Senatului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc mult.

În aceste condiții, dacă nu sunt și alte intervenții,

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 67 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

O speță similară.

Inițiatorii nu sunt aici pentru a susține.

Domnule președinte, punctul de vedere al Guvernului, microfonul 10.

Susține sub rezerva aprobării amendamentelor de la punctul 2.

Da. Noi prezentăm un raport negativ, cu voturi în unanimitate în comisie. Un raport de respingere.

Suntem primă Cameră sesizată și este lege organică.

Mulțumesc.

Sunt comentarii?

Domnul senator Urban, microfonul 2.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

La punctul 13, motivația comisiei a fost că există în procedură parlamentară mai avansată un proiect de lege cu același subiect. La punctul 14, motivația comisiei este cu totul alta, însă eu stau să mă întreb dacă există acoperire regulamentară pentru ca o inițiativă legislativă parlamentară să poată fi respinsă de către o comisie permanentă a Parlamentului pe motiv că există pe circuitele parlamentare o altă inițiativă legislativă.

Eu cred că nu există o acoperire regulamentară și vă dau un exemplu: dacă vreau, pe un anumit domeniu, să blochez orice posibilitate de legiferare, vin cu o inițiativă legislativă și toți cei din urma mea, care ar dori să reglementeze pe acel domeniu, nu o vor mai putea face, chiar dacă, independent de voința lor, de exemplu, acest proiect de lege va rămâne la Camera Deputaților blocat încă vreo doi-trei ani de zile. Asta înseamnă că orice inițiativă legislativă care vine pe acel segment va fi respinsă de comisiile permanente ale Parlamentului, indiferent de faptul că fie Senatul, fie Camera Deputaților este Cameră decizională, doar pe considerentul că se află alta pe circuit parlamentar? Dar avem legi pe circuit parlamentar care sunt de cinci-șase ani de zile în Parlamentul României!

Din punctul meu de vedere, nu există acoperire regulamentară pentru a se respinge o inițiativă legislativă a unui parlamentar sau a unor parlamentari cu această motivație, că există pe circuitele parlamentare o altă inițiativă mai avansată, și acest lucru reprezintă o cenzurare a dreptului de inițiativă legislativă a parlamentarilor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri, sub rezerva aprobării amendamentelor de la punctul 2 din punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc. Domnul președinte Daea.

N-am auzit ce a spus reprezentantul Guvernului, dar nu are importanță.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Daea, cred că domnul Urban face vorbire despre punctul 13. Suntem deja la punctul 14.

## Domnule președinte,

Sigur, domnul Urban face vorbire și despre punctul 13, și despre punctul 14, și despre regulament, dar nu face vorbire despre Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Dacă am făcut..., pe linie... există un autobuz – ca să înțelegem –, care este deja trecut și este în Camera Deputaților, fac altul în Senat numai pentru a avea voință legislativă și să oprești voința legislativă? Nu. Această prevedere care există, la ora actuală, în proiectul de act normativ, ca inițiativă legislativă, aceeași prevedere a trecut prin comisie și prin Senatul României.

Eu cred că aici nu dăm dovadă de obturare a inițiativei, ci dăm dovadă de selecție și de filtru, că nu poate trece orice prin Senatul României, chiar dacă voința politică este nemăsurată și, uneori, nelimitată, pentru că ne îndeamnă legiuitorul și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative să nu facem exces de legiferare.

Ce ar însemna, stimați colegi, dacă am aplica acum aceeași prevedere într-o lege? Vine aceeași prevedere în alte legi?

Acestea sunt argumentele comisiei și ele sunt argumente pe care, cu siguranță, le acceptă și domnul senator Urban, în urma precizărilor pe care eu le-am făcut acum.

Tehnica legislativă ne îndeamnă să intervenim în acest sens și am făcut-o cu bună-credință, fără a obtura inițiativa vreunuia, mai cu seamă că o parte dintre ei sunt colegi de partid cu mine.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Frâncu, microfonul 2, și, imediat, domnul senator Bara.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că este prima oară când nu sunt de acord cu colegul meu, domnul senator Petre Daea, pe care îl respect foarte mult, și vreau să-i spun că, din punctul meu de vedere, o propunere legislativă trebuie să-și urmeze cursul așa cum trebuie, deci după toate procedurile, până când o altă propunere devine lege, publicată în „Monitorul Oficial al României”, și, atunci, îi este opozabilă. Abia atunci se poate vorbi de suprareglementare.

Vreau să-i aduc un alt argument, așa cum a făcut și colegul meu, domnul senator Urban. De multe ori, știți, o lege, o propunere legislativă, poate foarte bună, nu trece, fiind organică, în Camera Deputaților sau la Senat, dar noi, acum, vorbim de ce se va întâmpla la Camera Deputaților cu acea propunere ajunsă acolo pentru că nu este cvorum. Nu este cvorum de ședință și s-a terminat cu ea, este aruncată la gunoi. Vine o propunere legislativă, care, practic, are avize negative, toată lumea o vede acolo..., „domnule, este respinsă de Senat, respinsă de comisii”, nu-i mai dă atenție, pe când, așa, ea are toate șansele să fie promovată.

Dar eu am înțeles o altă motivație din partea domnului președinte al comisiei, care stă în picioare, și am vrut să precizez că numai pe acest aspect nu sunt de acord cu dânsul, dânsul a spus altceva.

Am avut o propunere similară și – am înțeles eu, poate greșesc – a fost respinsă de Senat. Deci noi, liberalii, am dat votul pe fondul problemei, nu pe formă, adică pentru că mai este o propunere similară. Așa am înțeles noi. Oricum, am studiat propunerea și noi nu am fost de acord cu ea, deci, pe fond, ne-am dat votul, ca să se știe acest lucru.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Bara. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă are legătură cu o activitate care se desfășoară larg în colegiul pe care îl reprezint și de aceea mă simt obligat să exprim un punct de vedere.

Nu cred că propunerea este bine-venită, în sensul că asigură competența de a constata infracțiuni și contravenții personalului specializat din agențiile de pază care au ca obiect de activitate să păzească bunurile concesiunilor și în niciun caz să constate dacă sunt contravenții sau infracțiuni în zona de pescuit.

Pe de altă parte, știu că în Delta Dunării sunt destule conflicte între concesionari și pescarii din zonă, din rândul locuitorilor din satele din Delta Dunării, și cred că, dacă s-ar da această atribuție personalului specializat din agențiile de pază, cu siguranță, aceste situații conflictuale s-ar dezvolta în detrimentul locuitorilor. Or, problemele din Delta Dunării nu pot fi rezolvate fără a introduce în ecuație și pescarii de acolo.

De aceea, cred că această propunere este bine-venită doar dintr-un punct de vedere și, aici, cred că Guvernul a explicat, dar, mă rog, reprezentantul prezent aici nu a dat toate explicațiile bine.

În punctul de vedere al Guvernului se specifică că este de acord cu lărgirea sferei celor care au posibilitatea și care au competența să stabilească, să constate infracțiuni și contravenții, în afara organelor de urmărire penală, și la nivelul Poliției Române, Poliției de Frontieră, Jandarmeriei Române, Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, ca și la nivelul Gărzii Naționale de Mediu, dar, așa am înțeles eu, Guvernul nu este de acord ca personalul de bază, specializat, școlarizat, care este angajat la o concesiune, să poată avea astfel de atribuții.

Vă mulțumesc.

Suntem în fața unui raport de respingere. Legea este organică.

Mai aveți un comentariu, înainte de vot, domnule președinte Daea?

Microfonul 7, vă rog.

## Domnule președinte,

Vreau să informez exact plenul. Când am avut intervenția respectivă, am făcut referire la ceea ce susținea domnul senator Urban.

Dacă ne uităm la legi, ce se întâmplă? Guvernul are judecata dusă până la jumătate, și anume inițiatorul dorea ca în categoria celor care aplică contravenții – și colegul a spus foarte clar – să intre și personalul școlarizat și avizat în scopul pazei bunurilor și obiectivelor, potrivit Legii nr. 333/2003, inadmisibil acest lucru. În amendamentul respectiv, în propunerea legislativă respectivă urmau și alte categorii care erau acoperite de lege. De aceea, am dat vot de respingere. Nu poate trece.

Partea cealaltă, bună, a legii, pe care o putem considera bună, este trecută în actele normative pe care am dat votul și, atenție!, mă văd obligat, domnule coleg de la PNL, să vă spun că am dat votul pozitiv, nu am respins. Dacă respingeam, judecata era alta. Ne obliga modul nostru de lucru și Legea nr. 24/2000 să interpretăm altfel, iar raportul comisiei nu putea fi identic. Este așa, pentru că a pornit la Camera Deputaților și a trecut prin Senatul României cu un raport favorabil. S-a adoptat în Senatul României modificarea respectivă.

Vă mulțumesc.

Am considerat că aceste precizări sunt necesare pentru a completa discuția, iar Senatul să fie în cunoștință de cauză pentru votul final.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Urban.

## Domnule președinte,

Un proiect de lege este doar un proiect de lege. Până la momentul la care el nu este publicat în „Monitorul Oficial al României”, rămâne un proiect de lege, el nu există. Nu putem vorbi de suprareglementare.

Eu am dorit să dezbatem acest subiect întrucât la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ne-am lovit de o dilemă. Suntem confruntați cu o cerere de reexaminare pe care a făcut-o Președintele României asupra unei inițiative legislative aparținând unui coleg de-al nostru, pe motiv că există un aspect legat de suprareglementare, întrucât, între timp, Guvernul a venit cu o ordonanță de urgență și o să se vină cu cererea de reexaminare aici în plen. Nu se poate respinge o inițiativă legislativă pe acest motiv, că există pe circuit parlamentar altă inițiativă legislativă. Ele nu există, din punct de vedere al tehnicii legislative, până la momentul la care nu se nasc, și acel moment este data publicării lor în „Monitorul Oficial al României”. Până atunci, fiecare dintre dumneavoastră poate să vină cu câte 500 de asemenea proiecte de lege. Nu se poate, pur și simplu. Citiți legea! Aici este o chestiune de ordin juridic și, măcar la atâta lucru, cred că trebuie să înțelegem că un jurist se poate pricepe încă în țara asta.

Am tot respectul, nu intru pe fondul acestei legi. Dumneavoastră știți foarte bine ce scrie acolo, însă nu se pot respinge inițiative legislative pe motiv că pe circuitul parlamentar se află altele.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Sunt convins că aceste motive nu sunt singurele motive care determină o comisie să voteze într-un fel, ci sunt și chestiuni de fond, dar cred că este bine pentru dezbaterea noastră generală să abordăm și aceste subiecte.

Revin la vot și îi rog toți colegii, fiind vorba de o lege organică, să-și ocupe locurile pentru a se putea pronunța. Raport de respingere, lege organică,

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea alineatului (6) al articolului 48 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, completarea articolului 33 din Ordonanța Guvernului nr. 42/1995 privind producția de produse alimentare destinate comercializării, modificarea și completarea articolului 36 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică.

Inițiator, domnul senator Paul Ichim. Vă rog, domnule senator.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect regândirea modului de finanțare a sistemului sanitar public pentru identificarea unor variante de finanțare și, de ce nu?, transferul unor contribuții din amenzi și taxe de la buget către bugetul Fondului național de asigurări de sănătate.

Contextul respectivei inițiative îl reprezintă starea actuală a sistemului sanitar românesc, care funcționează la limita de avarie.

Principala cauză o reprezintă subfinanțarea sistemului de sănătate. Banii pe care i-am identificat noi că s-ar putea trimite către programele naționale de sănătate privesc următoarele programe: bolnavii oncologici, cardiaci, care necesită intervenții chirurgicale, transplant de organe.

Este cunoscut faptul că în România, la ora actuală, mortalitatea este determinată, pe primul loc, de bolile cardiovasculare, după care, pe locul doi, urmează bolile oncologice. Este o incidență a acestor afecțiuni deosebit de mare.

Tot la fel de adevărat este că, din 2008–2009–2010, procentul din PIB alocat sănătății a scăzut.

Părerea noastră, nu știu dacă a fost neapărat o idee, noi am și spus că mai bine, mai acoperitor ar fi fost ca procentul din PIB alocat sănătății să crească, și atunci nu am fi venit noi cu tot felul de subterfugii de acest fel, de a căuta, pe ici, pe colo, bani pentru sănătate, însă, în situația actuală, sincer să fiu, nu am găsit alte soluții și apelăm la înțelegerea dumneavoastră, cu speranța de a fi sănătoși, de a nu ajunge în sistem și a înțelege ce dezastru este în sistemul sanitar actual.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule vicepreședinte Corneliu Ceică, vă rog, punctul de vedere al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu susține propunerea legislativă în forma prezentată, întrucât, în acest moment, diminuarea veniturilor proprii ale autorității ar afecta, în același timp, și subvențiile acordate de la bugetul de stat.

Probabil se știe că, în acest moment, la nivel teritorial, avem probleme deosebite legate de asigurarea fondurilor pentru colegii care sunt plătiți din veniturile proprii ale autorității.

Vă mulțumesc.

13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, completarea articolului 73 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, precum și modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.

Inițiatorii? Domnule senator Ichim, vă rog. Microfonul 5.

Este vorba de un raport comun, susținut de domnul președinte Daea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Două comisii avizatoare au dat aviz favorabil, respectiv Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii.

Evident, punctul de vedere al Guvernului s-a consemnat. Cele două comisii raportoare prezintă plenului un raport de admitere, cu amendamente prevăzute în anexă.

Suntem primă Cameră sesizată. Legea este ordinară.

În mare, susținerea este aceeași de la punctul precedent. Căutăm resurse pentru sistemul de sănătate, cu aceeași motivație. Am identificat ca posibil loc de unde am putea să dirijăm o anumită sumă de bani jocurile de noroc. În mare, nu avem altă expunere de motive și mizăm tot pe înțelegerea dumneavoastră asupra situației din sistemul sanitar.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule secretar de stat Drăgoi, de la Ministerul Finanțelor Publice, vă rog. Microfonul 10.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că acest material, într-adevăr, cuprinde o mare doză de bună intenție de a rezolva o problemă de sănătate a populației, niște programe de sănătate deosebit de importante, motiv pentru care a întrunit, într-adevăr, unanimitatea colegilor din cele două comisii.

Totuși, vreau să vă spun că este dureros, pe undeva, că este nevoie ca, pentru rezolvarea unor asemenea programe de sănătate din domeniul oncologiei sau al altor boli deosebit de grave, să se recurgă la o asemenea colectă cum avem în acest material. Tot așa ceva avem și în materialul următor. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu sunt.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea alineatului (3) al articolului

## Mulțumesc, domnule președinte.

Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009, au fost abrogate din legislația aferentă organizării și exploatării jocurilor de noroc o serie de prevederi care reglementau constituirea unor surse de finanțare direct din activitatea de jocuri de noroc a unor fonduri speciale sau activitățile sportive și cele legate de protejarea și restaurarea monumentelor istorice.

Măsura menționată anterior a vizat continuarea eforturilor de reducere a numărului de taxe și tarife din domeniul parafiscalității, acesta fiind, de altfel, unul dintre obiectivele generale ale Programului economic al Guvernului, înscris în Memorandumul de înțelegere încheiat între Comisia Europeană și România, ratificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2009.

În aceste condiții, ne menținem punctul de vedere transmis, în sensul că nu considerăm oportună instituirea obligației virării unor sume provenite din taxe percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc către Fondul național unic de asigurări de sănătate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnul senator Secășan. Microfonul 6.

Comisia pentru sănătate publică și Comisia economică, industrii și servicii au întocmit raport comun. Acest raport comun este de admitere, cu amendamente. Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil, cu câteva observații și propuneri.

Comisia pentru egalitatea de șanse a emis aviz favorabil, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a emis aviz negativ.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții?

Nu sunt.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 36/2007 privind efectuarea recensământului populației și al locuințelor din România în anul 2011.

Domnul președinte al Institutului Național de Statistică, Vergil Voineagu, dorește să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

Vă salutăm, domnule președinte, în plenul Senatului.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă informez că în anul 2011 Institutul Național de Statistică are obligația, în conformitate cu prevederile legislației comunitare, să efectueze două cercetări exhaustive de mare amploare: recensământul general agricol și recensământul populației și al locuințelor. Scopul acestui proiect de lege este acela de a elimina suprapunerea între recensământul general agricol și recensământul populației și al locuințelor, în felul acesta putând să afecteze pozitiv calitatea datelor și, în același timp, trebuie să recunoaștem, de a amâna efortul financiar din martie în octombrie.

Menționez că se respectă anul de referință impus de legislația europeană, 2011, doar se amână luna, din martie în octombrie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule președinte Filip, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere. Într-adevăr, domnul președinte a prezentat problematica pe care Institutul Național de Statistică o are de făcut în cursul anului viitor, cele două activități de recensământ, și s-a luat în considerare, de asemenea, racordarea legislației privind organizarea activității de statistică la legislația europeană.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Intervenții?

## Nu sunt.

Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea articolului 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, a articolului 4 din Ordonanța Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC, precum și modificarea articolului 30 din Legea nr. 50/1991, republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Domnule senator Paul Ichim, vă rog.

Microfonul 5.

Expunerea de motive este, în mare, ca și la punctele 15 și 16 din ordinea de zi, în același scop, de a crește finanțarea sistemului de sănătate.

Sunt dator către dumneavoastră cu niște informații: în 2007 sănătatea a avut alocat 3,9% din PIB, în 2008 – 4,5% și a scăzut din nou la 3,2% în 2009.

Să fiu cinstit, se cunoaște. Orice ajutor este bine-venit.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul comisiei, domnule președinte Filip, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut propunerea legislativă în 23 martie 2010, împreună cu reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, și a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de respingere.

Nu am pus niciodată în discuție necesitatea creșterii fondurilor pentru ceea ce înseamnă sănătate, mai ales că propunerea legislativă se referă la un anumit tip de boli, este vorba de bolile cardiovasculare.

Realitatea – din punct de vedere tehnic, mă refer la gestionarea bugetelor speciale, la modul în care sunt finanțate instituțiile publice, integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau bugetul fondurilor speciale – ne-a făcut să dăm acest raport de respingere.

S-au primit avize negative din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Guvernul, ați văzut, nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt.

Punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea și modificarea alineatului (4) al articolului 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, precum și modificarea și completarea alineatului (1) al articolului 26 din Legea nr. 360/2003 privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase.

Domnule senator Ichim, doriți să susțineți propunerea, ca inițiator?

Aceeași expunere de motive ca la precedentele.

Mulțumesc. Guvernul?

Guvernul este împotrivă, din câte văd. Are microfonul deschis și nu vorbește. Punctul de vedere al Guvernului?

Doamna secretar de stat, la punctul 19 din ordinea de zi. Guvernul nu susține această inițiativă. Comisia, domnule președinte Filip.

Mulțumesc.

Comisia a adoptat un raport de respingere în unanimitate. De fapt, propunerea legislativă are același subiect, creșterea veniturilor pentru Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, luându-se din partea de amenzi care sunt aplicate pentru cei care utilizează substanțe și preparate chimice periculoase.

Am înțeles.

Este vorba de o lege organică, domnule președinte, nu?

Este vorba de o lege organică, exact.

Sunt obținute avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și avize negative de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc mult. Intervenții pe fond? Nu sunt.

Nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 571 privind Codul fiscal. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Doamna secretar de stat Grațiela Iordache, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul act normativ are ca obiect reglementarea creșterii plafonului lunar neimpozabil pentru veniturile din pensii, practic, de la 1.000 la 2.000 de lei. Impactul bugetar al acestei măsuri, pentru anul 2010, este de 377 milioane de lei, este negativ.

De asemenea, un alt element pe care trebuie să-l luăm în calcul este tratamentul fiscal discriminatoriu care ar apărea față de impunerea veniturilor din salarii, unde i se acordă salariatului, practic, un nivel al deducerii personale între 250 și 650 de lei.

Impunerea numai a părții din venituri din pensii care depășește suma neimpozitată lunară și contribuțiile obligatorii calculate, reținute și suportate de persoana fizică a avut, de altfel, în vedere și actualul sistem de pensionare, și situația, ca nivel, a pensiilor existente, precum și protecția unitară a tuturor contribuabililor pensionari.

Față de acestea, Ministerul Finanțelor Publice nu susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Marian Ovidiu, din partea comisiei, vă rog, punctul de vedere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă reglementează majorarea plafonului pentru venitul neimpozabil lunar din pensii de la 1.000 de lei, cât este în prezent, la 2.000 de lei.

În ședința din 23 martie 2010, comisia a hotărât, cu 6 voturi pentru, să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă are ca obiect abrogarea capitolului IV, respectiv art. 17, 26 din Legea nr. 329/2009.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut propunerea legislativă și a hotărât să adopte raport de respingere.

Mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

Vă rog, domnule senator Meleșcanu. Microfonul 2.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Sunt dezbateri pe fond?

Sunt convins că acest subiect va reveni în atenția noastră în scurt timp.

Trecem la punctul 21 din ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 329 din 5 noiembrie 2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Doamna președinte Pârcălabu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte. Având în vedere rațiunile pentru care...

O secundă, doamnă secretar de stat.

Am rugămintea – domnul senator Onofrei poate fi învoit, pentru că astăzi este ziua Domniei Sale – să facem un minimum de efort suplimentar pentru a putea să parcurgem cele trei legi care au termen de adoptare tacită astăzi.

Vă rog, foarte succint, doamna președinte Pârcălabu.

Având în vedere că au fost luate în considerare rațiuni de ordin bugetar în ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare în cazul persoanelor care cumulează pensia, indiferent de sistemul din care se acordă, și salariul, și cuantumul acestuia, iar efortul financiar este de 187 de milioane de lei pe an, Guvernul nu susține propunerea de act normativ în discuție.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Din aceleași motive de consecvență, întrucât PNL a propus un amendament la Legea privind sistemul unitar de pensii, nu vom vota raportul de respingere.

Considerăm că dreptul la pensie este un drept separat, dreptul la leafă și-l câștigă omul muncind. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumim foarte mult.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Listă!

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare la votul precedent.

Cu 34 de voturi pentru, 35 de voturi pentru și două abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 329/2003, republicată, privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Inițiator este domnul senator Frâncu. Aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă avea două teme importante. Prima restrângea dreptul persoanelor care au desfășurat activitate politică să practice activitatea de detectiv particular. Motivația era că dețineau date pe care le puteau folosi, apoi, pentru șantaj și era o discriminare față de ceilalți colegi de profesie.

A doua teză era aceea de a clarifica, într-un fel, posibilitatea detectivilor particulari de a-și desfășura activitatea în condițiile legii, în sensul de a nu săvârși activități similare abuzului în serviciu, dar, în același timp, nici să nu aibă anumite restricții impuse, poate, în mod arbitrar. În discuțiile pe care le-am avut în comisie, s-a renunțat la prima teză, considerând că ar exista o discriminare dacă s-ar propune, repet, ca anumite categorii de persoane să nu poată să practice meseria, iar Guvernul și-a modificat, după două runde de discuții și primirea unui aviz de la Ministerul Justiției, punctul de vedere privind celelalte două aspecte. Mulțumesc.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul a precizat, în punctul de vedere transmis în scris, că nu susține adoptarea propunerii legislative. În cadrul comisiei au fost eliminate acele texte care vizau fondul reglementării.

Semnalez faptul că, prin propunerea legislativă, nu se aduc modificări substanțiale textelor în vigoare, ci se explicitează doar două dintre normele existente.

Mulțumesc.

Care este punctul de vedere al Guvernului în aceste condiții?

Guvernul nu susține.

Domnule senator Meleșcanu, vă rog.

Ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut în comisie, a fost eliminat amendamentul, dar s-a introdus un amendament la art. 12, care, în opinia noastră, este foarte important, cere celor care își desfășoară activitatea în acest domeniu să nu uzeze de calitatea de detectiv particular decât în interesul serviciului, și nu în interesul propriu, prin șantaj, amenințare și alte practici nelegale – termenul a fost convenit împreună cu colegii de la Ministerul Administrației și Internelor –, cu scopul de a obține un câștig material, profesional sau moral.

Considerând că acest amendament reprezintă totuși o îmbunătățire a textului actual, comisia a întocmit un raport de admitere.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea articolului 8 al Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ichim să prezinte, din partea inițiatorilor, o propunere legislativă aducătoare de resurse pentru sistemul de sănătate.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 5.

Propunerea legislativă se încadrează în ideea precedentelor.

Am să fac apel un pic la răbdarea dumneavoastră. Știu că hipoglicemia își spune cuvântul și nervozitatea este mare.

Vă rog să rețineți că pentru sistemul de sănătate din România ar fi necesar un minimum de 6% din produsul intern brut. Ne aflăm undeva la 3,2%. Țările din jurul nostru lucrează la minimum 8%.

Mă scuzați, acestea au fost datele pe care am vrut să vi le dau. Este un deficit foarte mare în finanțarea sistemului de sănătate.

Dumneavoastră veți hotărî prin vot dacă mai găsim ceva pentru sănătate.

## Mulțumesc.

Doamna secretar de stat Alexe, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Țuțuianu, aveți cuvântul.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis aviz favorabil, cu un amendament care nu a fost însușit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis aviz negativ.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil.

Guvernul nu susține, iar raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, Titlul VI.

Inițiatorul, domnul deputat Ganț, nu este prezent.

Domnule vicepreședinte Sergiu Diacomatu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Sergiu Ionuț Diacomatu** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă dorește, în primul rând, să înlăture interdicția stabilită de lege în actualul context privind înstrăinarea terenurilor aparținând formelor asociative, respectiv în cazul obștilor de cumpărare.

Având în vedere faptul că în interiorul acestor obști au apărut numeroase situații conflictuale de-a lungul timpului și în virtutea protejării fondului forestier, acest regim de proprietate fiind prevăzut și recunoscut și în Codul silvic, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule senator Țuțuianu, vă rog.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport de respingere.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize negative.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz favorabil.

Respingerea este motivată, în principal, pe ideea că intervenția legislativă trebuia să vizeze completarea art. 28 din Legea nr. 1/2000, și nu modificarea Legii nr. 247/2005.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Acest punct din ordinea de zi are termen de adoptare tacită azi și este ultimul punct pe care-l propun pentru dezbatere în această ședință de plen.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu este inițiator. Aveți cuvântul, microfonul 6.

Stimați colegi,

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Trebuie să vă spun că este pentru prima dată în cadrul Senatului României când în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă se află trei cineaști, este vorba de domnul senator Radu F. Alexandru, domnul senator Mircea Diaconu și subsemnatul.

Vreau să-mi permiteți să fac o foarte scurtă istorie. În perioada comunistă nu am avut o Lege a cinematografiei, am avut un HCM nr. 1.089/1970. Pe urmă, după Revoluție, în data de 8 februarie 1990 am făcut prima Lege a cinematografiei, împreună cu domnul Iorgovan. Câțiva ani mai târziu, am făcut cea de-a treia lege, este vorba de Legea nr. 630/1994, și iată-mă acum, recidivist, în anul 2010, venind cu o nouă lege. Sunt inițiatorul unei noi legi, care este iscălită de majoritatea membrilor comisiei și cu niciun vot împotrivă.

Vreau să vă spun următorul lucru, mă ridic împotriva acestei legi, care are o grămadă de vinovății, începând cu Răzvan Theodorescu, continuând cu Mona Muscă, cu Iorgulescu, cu domnul ministru Paleologu. În momentul de față, există un ministru în care, deocamdată, am încredere.

Vreau să încep cu cea mai absurdă încălcare de lege făcută de o lege în România. Eu alt caz nu mai cunosc. Este vorba de încălcarea legii și... mă iertați o secundă...

În momentul de față, finanțarea proiectelor de film se face prin intermediul unor așa-zise credite rambursabile fără dobândă, acordate din Fondul cinematografic. Aceste credite trebuie rambursate într-un interval de 10 ani, după care, dacă rambursarea nu este încheiată, dreptul de exploatare a filmului finanțat trece la Centrul Național al Cinematografiei.

În fapt, aceste credite nu pot fi rambursate niciodată și de fiecare dată filmul intră în posesia CNC-ului – CNC-ul este Centrul Național al Cinematografiei. Este o situație similară unui credit imobiliar, în care, dacă acesta nu este rambursat la timp, banca îți confiscă bunul ipotecat, respectiv casa.

Este adevărat că Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht prevede, la art. 87, că: „sunt incompatibile cu piața comună ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”, dar, la art. 87 alin. 3 lit. d), se constituie o excepție de la această regulă: „ajutoarele destinate să promoveze cultura și conservarea patrimoniului, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale și de concurență în comunitate într-o măsură care contravine interesului comune”. Or, producțiile cinematografice finanțate de statul român sunt încadrabile în această categorie.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Vasile Timiș. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Menționăm că Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 este rezultatul colaborării cu Consiliul Concurenței și Comisia Europeană, în cadrul mecanismului de preaderare a României la Uniunea Europeană.

Vrem să precizăm că noțiunile și modificările propuse prin intermediul acestei inițiative legislative nu au la bază directivele și recomandările Uniunii Europene, și nici practica europeană în domeniu.

Ministerul Culturii și Patrimoniului Național este conștient de importanța îmbunătățirii Ordonanței Guvernului nr. 39/2005, drept pentru care am participat la dezbaterile din comisia de specialitate.

Dialogul rămâne deschis și sperăm ca, în cadrul dezbaterilor din Camera decizională, inițiativa legislativă să prindă o formă care să fie în concordanță și cu realitățile europene în domeniu.

Drept pentru care, deocamdată, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnul senator Radu Feldman, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a tratat cu toată atenția această Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Inițiativa legislativă pe care o supunem atenției dumneavoastră aparține unui număr de senatori din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, din Grupul parlamentar al PDL și din Grupul parlamentar al PNL.

Vreau să vă asigur că dezbaterile în cadrul comisiei au fost extrem, extrem de atent duse. Am invitat un număr de personalități de prim rang din cinematografia românească, în egală măsură, realizatori, respectiv regizori și producători. L-am avut alături de noi, ca interlocutor permanent, pe reprezentantul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

Așa cum a spus și domnul senator Sergiu Nicolaescu, prin inițiativa legislativă se încearcă corectarea unor deficiențe în funcționarea sistemului de producție, în speță a CNC.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului ne-a transmis, la fel, aviz favorabil, fără amendamente.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți – 7 voturi pentru și două abțineri –, să adopte raport de admitere cu amendamente.

Este vorba despre o lege ordinară, care urmează să fie supusă votului dumneavoastră și să meargă mai departe în atenția comisiei de specialitate din Camera Deputaților și, ulterior, a plenului Camerei Deputaților.

Vreau să vă spun că inițiatorii, ca și ceilalți colegi, suntem pe deplin conștienți că este încă o inițiativă legislativă perfectibilă.

Cu siguranță, dezbaterile din Camera Deputaților vor aduce un aport benefic, dar, ca etapă de lucru, vă rog respectuos să aveți bunăvoința să dați vot favorabil pentru această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Vă consult dacă sunt intervenții. Dezbateri?

Nu sunt.

Ba da. Doamna vicepreședinte Boagiu. Legiunea de onoare pentru cinematografia...

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea este foarte simplă, foarte scurtă și chiar critică, așa cum fac de obicei când am ceva de spus, indiferent de culoarea celor care au sau nu au intervenții sau care desconsideră, la un moment dat, munca parlamentarilor.

Cu tot respectul pentru punctul de vedere exprimat de reprezentantul Guvernului, eu, personal, consider că, dacă era ceva de corectat, se putea corecta și aici. Asta o spun din experiența dobândită de-a lungul timpului, sau neplăcut dobândită, în relația cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, care întotdeauna este atotștiutor și întotdeauna este mai știutor decât știutorii și mai știutor decât niște oameni care vin din domeniu și au lucrat o viață întreagă în domeniu.

Nu mi se pare normal să vii în plenul Senatului să spui: „deocamdată, avem un punct de vedere...”.

Am și eu un proiect de lege, care stă de vreo doi ani, fiindcă, deocamdată, există un punct de vedere, care va deveni un alt punct de vedere, care, probabil, va avea o altă poziție și un alt punct de vedere. Astfel de argumente nu stau în picioare cel puțin în fața senatorilor cu experiență, și printre inițiatori se află oameni în fața cărora se pleacă o întreagă Românie, nu este nevoie să mai spunem că le recunoaștem și noi experiența.

Eu, personal, și colegii mei vom susține acest proiect de lege și, dacă, într-adevăr, aveți un punct de vedere, exprimați-l mai departe pe circuitul legislativ, dar nu ne mai blocați când avem idei care se mișcă mai rapid decât ale dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, doamna senator Boagiu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vreau să precizez faptul că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Avem în fața noastră un raport al comisiei cu amendamentele admise, pe care vi-l

Am o rugăminte către domnul Gabriel Sandu, ministrul comunicațiilor și societății informaționale.

Mâine, vom avea pe agenda noastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului cu privire la Agenția Națională de Comunicații, o problemă

legată de relația noastră cu Comisia Europeană, și domnul ministru s-a oferit să vină personal în fața noastră pentru a susține importanța acestui proiect.

Vă rog să-i transmiteți să vină mâine la plenul nostru.

Doresc să vă informez că mâine, de dimineață, vom avea ședință în plen, iar următoarele patru puncte din ordinea de zi de astăzi vor fi reprogramate pentru mâine-dimineață.

Întrebările și interpelările de astăzi vor fi transmise Guvernului în scris.

Au depus întrebări în scris la secretariatul ședinței: domnul senator Dumitru Oprea, domnul senator Petru Bașa, domnul senator Gheorghe David, domnul senator Gheorghe Bîrlea, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Dan Voiculescu, domnul senator Laurențiu Florian Coca, domnul senator Emilian Valentin Frâncu, domnul senator Cornel Popa.

Au depus interpelări în scris la secretariatul ședinței: domnul senator Petru Bașa, domnul senator Ion Rușeț, domnul senator Iulian Urban, domnul senator Orest Onofrei, domnul senator Ovidiu Marian, domnul senator Șerban Constantin Valeca, domnul senator Valer Marian, domnul senator Gheorghe Pop, domnul senator Emilian Valentin Frâncu, domnul senator Marius Petre Nicoară, doamna senator Minerva Boitan, domnul senator Paul Ichim.

Cu acestea, închidem ședința noastră de plen de astăzi și vă mulțumesc tuturor.

O seară plăcută!

Ne revedem mâine, la ora 9.00, pentru ședința de plen a Senatului din 18 mai 2010.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|439078]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 80/27.V.2010 conține 48 de pagini.**

Prețul: 9,60 lei