Erdei Dolóczki István

## **Domnul Erdei Dolóczki István:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte, Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Stimați colegi,

Dacă este toamnă, se discută bugetul în Parlamentul României, și anume bugetul de stat, respectiv bugetul asigurărilor sociale de stat. Așa spune legea, așa trebuie să fie, dar, după cum puteți constata, este deja iarnă și îl așteptăm pe Moș Crăciun să ne aducă un buget.

În timpul dezbaterilor generale din cadrul Comisiilor de buget reunite ale Parlamentului, am pus două întrebări domnului ministru Gheorghe Ialomițianu, iar răspunsul aș dori să-l afle și plenul reunit al Parlamentului.

Prima întrebare: care este motivul pentru care Guvernul a întârziat, față de prescripțiile legale, să depună proiectul Legii bugetului la Parlament?

A doua întrebare pornește de la afirmația domnului prim-ministru cum că, dacă indicatorii macroeconomici o vor permite, în a doua jumătate a anului 2012 ar exista posibilitatea indexării salariilor din sectorul bugetar și a pensiilor. Acest lucru este cuprins și în raportul însoțitor al proiectului Legii bugetului de stat. Citez: „În cazul în care condițiile economice vor permite acest lucru, se are în vedere aplicarea de majorări prudente la salarii în cursul anului 2012, cu încadrarea cheltuielilor de personal în ținta de 7,2% din PIB, respectiv menținerea punctului de pensie la nivelul din 2011, cu posibilitatea că, în cazul în care condițiile economice vor permite acest lucru, se are în vedere aplicarea de majorări prudente la pensii în cursul anului 2012.”

## Așadar, întrebarea:

## Domnule ministru,

Explicați-ne instrumentele legale care permit punerea în practică a acestei posibilități. Menționez că UDMR, de altfel, susține această măsură.

Despre bugetul pe anul 2012, pe scurt, pentru că antevorbitorii mei deja au sintetizat cele mai multe date relevante.

În cadrul veniturilor bugetare, cele mai mari ponderi se înregistrează la contribuțiile sociale – 8,8% din PIB, adică 26,1% din veniturile bugetului consolidat, TVA – 8,6% din PIB, adică 25,4% din venitul bugetului consolidat, precum și accizele – 3,7% din PIB, adică 10,8% din veniturile bugetului consolidat.

Preconizata creștere economică între 1,8% și 2,3% este dictată de incertitudinile mediului economic internațional și de influențele sale asupra României. Ecartul de 5 puncte procentuale în estimările pesimistă, respectiv optimistă, îl consider o marjă prudențială luată de Guvern.

Poate ar fi fost mai potrivită o construcție bugetară pornind de la o previziune pesimistă, adică la o valoare de 1,8%, dar semnele date de economia românească sunt dătătoare de speranțe și justifică decizia Guvernului de a construi bugetul pe o creștere a produsului intern brut de 2,1%.

Astfel, datele publicate de Eurostat indică o creștere a produsului intern brut cu 1,8% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul anterior din acest an, și 4,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, date care se situează în topul performanțelor economice în Uniunea Europeană. Buget în vremuri de criză, de incertitudine economică, mondială și europeană, este greu să estimezi o imagine de perspectivă asupra economiei românești, atâta vreme cât această economie e puternic influențată de climatul economic global. Să ne uităm la ce putem face în aceste condiții vitrege.