Florin Claudiu Roman

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

O să vă rog să aveți îngăduință astăzi cu mine, pentru că vreau să vă citesc ce ne scrie un primar din România în legătură cu modul în care noi vom vota sau nu acest proiect de lege: „Sunt primarul orașului Hațeg, județul Hunedoara, Marcel Adrian Goia, și vreau să vă spun birocrația la care s-a ajuns pentru obținerea unor avize în vederea realizării unor proiecte sau documentații necesare în administrația publică locală.”

Și domnul primar face referire la modul în care încearcă din 2011 să obțină un plan urbanistic general.

A început în 2011, când a încheiat un contract, conform legii, în valoare de 186.893 de lei, cu TVA inclus, și cu un termen de elaborare de 18 luni.

Ei, de aici începe calvarul acestui primar.

Și vă rog, stimați colegi, să fiți atenți, pentru că nu cred că ați auzit deseori cu ce se lovesc acești oameni.

A avut nevoie de 28 de avize pentru planul urbanistic general.

Recordul de așteptare l-a înregistrat la Ministerul Culturii, unde, din momentul depunerii documentației și până la obținerea avizului, vorbim de doi ani și șapte luni. Tot acolo i se cere, suplimentar, un studiu istoric și de arheologie.

La Ministerul Dezvoltării Regionale documentația a stat pentru avizare 22 de luni.

La Agenția Județeană pentru Protecția Mediului, 11 luni a stat bietul primar să-și obțină avizul.

A ajuns la consiliul județean, în sfârșit, unde i-au mai cerut și avizul de la Ariile Naționale Protejate.

În concluzie. Suntem în 2018 și, după șapte ani de zile de la pornirea licitației, omul nu are plan urbanistic general. Costurile pentru documentațiile suplimentare au crescut cu 55%, stimați colegi, 55%!

Mesajul acestui primar către domnii parlamentari este unul foarte simplu: „Oameni buni, dacă nu ne puteți ajuta, vă rugăm măcar nu ne încurcați!”

Asta este România reală. Asta este modalitatea în care un primar își obține planul urbanistic. Nu și-l obține nici după șapte ani, pentru că noi tot le dăm peste cap, și peste cap, și peste cap.

Nu, soluția ar fi ca aceia care stau la această masă – miniștri, secretari de stat, funcționari –, care țin peste lege aceste documentații, să plătească. Așa cum un primar greșește și plătește, așa și acești oameni, la un moment dat, trebuie să înțeleagă că nu-și mai pot bate joc de primari, de aleșii locali. Ei nu sunt numiți, sunt aleși de cetățeni.

Și cred că, în momentul în care vom veni cu o lege și îi vom obliga să plătească din propriul lor buzunar pentru orice zi de întârziere, atunci, cu siguranță, nu vom mai bloca dezvoltarea României.

Vă mulțumesc.