Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința și vă anunț că, în acest moment, din totalul celor 329 de deputați și-au înregistrat prezența un număr de 160 de deputați.

În conformitate cu prevederile art. 94, au fost distribuite ordinea de zi pentru zilele de luni, 29, 30 și 31 octombrie; lista rapoartelor depuse în perioada 24–29 octombrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare și informarea cu privire la inițiativele legislative care urmează să fie avizate.

Programul de lucru: până la ora 18.00, după care urmează răspunsurile la interpelările adresate membrilor Guvernului.

30. Vă anunț că Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Regatul Spaniei pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a protocolului la convenție, semnat la București la 18 octombrie 2017 (PL-x 393/2018)... Termenul de dezbatere și vot final fiind depășite, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din regulament.

Dacă aveți intervenții pe procedură? Domnul Lupașcu, vă rog.

Domnule președinte,

409. Vă rog să supuneți votului mutarea de pe poziția 409 pe poziția 21 – PL-x 428/2018 – și retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

## **Domnul Florin Iordache:**

Dar de ce nu pe poziția 3, ca să-l retrimitem? Da, bun.

## **Domnul Costel Lupașcu:**

Poziția 409 de pe ordinea de zi.

428.

Proiectul de lege pentru completarea art. 33 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice – PL-x 428/2018.

...încheiat la Beijing... Și textul curge, da? Deci îl aduceți după 37 pe...?

Pe poziția 18.

...pe 18.

Și ultima solicitare.

## **Domnul Florin Iordache:**

Stați puțin, stați puțin, să

A fost adus pe poziția 18. Rog stafful tehnic să actualizeze.

Mai departe. Următoarea propunere.

Mutarea de pe poziția 88 pe poziția 19 a PL-x 272/2018 – Proiectul de lege pentru modificarea art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Tot așa, cu raport de la Comisia pentru buget. Raport de adoptare, da? Bun.

Următoarea propunere.

## **Domnul Costel Lupașcu:**

Vă solicit mutarea PL-x 410/2018

de pe poziția 37 pe poziția 18.

Da, deci 37.

Acesta este PL-x 410/2018, cu raport de la Comisia pentru buget, da?

Da. Proiectul de lege pentru acceptarea Acordului de înființare a Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură...

119 voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, o abținere.

S-a mutat și acest PL-x 272/2018.

Da, domnul Andronache, vă rog, Grupul PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O problemă pe procedură, în baza art. 151 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Domnule președinte,

Ați anunțat că s-a depus la căsuța electronică a deputatului, adică a fiecăruia dintre noi, lista cu propunerile legislative sau proiectele de lege care sunt în termen de sesizare la Curtea Constituțională.

Eu am verificat pe site-ul Camerei Deputaților; nu există nicio reglementare trecută ca fiind depusă la secretarul general al Camerei pentru sesizare la Camera Deputaților. Am verificat la căsuță să văd dacă am o listă de genul acesta, și nu am.

Pe cale de consecință, fie ne comunicați acum această listă, fie, rugămintea mea, atunci când faceți acest anunț, să nu mai fie formal, ci să fie chiar însoțit de lista respectivă sau măcar să fie încărcată pe site-ul Camerei Deputaților.

Fără îndoială. Am rugat stafful tehnic să verifice această listă și vă comunic. Fără îndoială, aveți dreptate, domnule Andronache.

Acum se încarcă.

Domnule Andronache, în momentul în care eu am anunțat... Înțeleg că se încarcă pe site. O să verificați. Și, la legile respective, dacă a fost procedură de urgență sau nu a fost procedură de urgență, puteți sesiza Curtea Constituțională. Acum se încarcă pe site.

Mulțumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Cupă. Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

3. Propun și eu aducerea de pe poziția 79 a Pl-x 273/2018 _[Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (14) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”]_ . De la Comisia pentru mediu are raport. Aducerea în față, pe poziția 3. Și termen – trei săptămâni.

## **Domnul Florin Iordache:**

Este vorba de Pl-x 273/2018, cu Biosfera „Delta Dunării”, da? Deci dumneavoastră doriți ca Pl-x 273/2018 să fie adus pe poziția 3 și să fie retrimis la comisia dumneavoastră; termen de dezbatere trei săptămâni. Are raport de adoptare. Bănuiesc că aveți anumite observații de făcut, da?

Mulțumesc.

Nu mai sunt. Bun.

Revenim la ordinea de zi.

4. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; este vorba de PHCD 73/2018; a fost distribuit.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu.

Dacă la titlu sunt obiecții? Nu.

La preambul? Nu.

La articolul unic?

Nu. Rămâne la votul final.

5. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare; este vorba de COM(2018) 476; PHCD 74/2018.

Din partea comisiei, vă rog, domnul vicepreședinte.

Vă rog, domnule Mușoiu, Comisia pentru afaceri europene. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene, privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare – COM(2018) 476

Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie transmis de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, nota de informare

transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susținut stabilirea priorităților fondului, împreună cu statele membre, în cadrul programelor de lucru și a subliniat importanța dotării cu tehnică de luptă modernă a tuturor statelor membre, precum și cu mijloace de răspuns adecvate avansului tehnologic înregistrat de războiul hibrid.

A recomandat sporirea eforturilor de atragere a întreprinderilor mici și mijlocii și a societăților comerciale nou-înființate în programul spațial al Uniunii Europene, pentru a spori reziliența programelor de apărare comune.

A recomandat sprijinirea cercetării și dezvoltării pe termen lung, care vizează impulsul tehnologic și inovarea, în special cooperarea dintre entitățile din statele membre, în spiritul politicii de coeziune.

A propus flexibilizarea programului-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene, Orizont Europa, pentru a atrage proiecte de cooperare ale întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul apărării.

A recomandat ca guvernanța Fondului european de apărare să fie stabilită astfel încât statele membre și reprezentanții industriei să asigure respectarea deplină a liberei concurențe.

A recomandat accelerarea eforturilor depuse în derularea programelor spațiale ale Uniunii Europene, în special a programului Copernicus, pentru a oferi informații rapide, complexe și de rezoluție cât mai ridicată, utile și în domeniul apărării, precum și al producției și utilizării dispozitivelor care recepționează semnalele de poziționare geografică ale sistemului de sateliți Magellan.

Da. Intervenții? Intervenții din partea grupurilor? Nu. Dacă la titlu sunt obiecții? Nu. La preambul. Obiecții? Nu.

La articolul unic?

Nu.

Adoptat. Rămâne la votul final. Următorul.

6. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European: Primul raport bienal privind progresele înregistrate în dezvoltarea uniunii vamale a UE și guvernanța acesteia; este vorba de COM(2018) 524; PHCD 75/2018.

Tot domnul Mușoiu, domnul vicepreședinte.

Vă rog, prezentați raportul Comisiei pentru afaceri europene.

Raport privind Proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene, privind Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European: Primul raport bienal privind progresele înregistrate în dezvoltarea uniunii vamale a Uniunii Europene și guvernanța acesteia – COM(2018) 524

Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susținut obiectivul derulării electronice complete a procedurilor vamale și subliniază importanța sistemelor online protejate împotriva atacurilor cibernetice și accesibile pe o scară cât mai largă.

A recomandat sporirea eforturilor pe planul Uniunii ce vizează informarea entităților comerciale cu privire la procedurile vamale și la reglementările adiacente relevante.

A subliniat importanța transparenței și a clarității procedurilor vamale privind importul mărfurilor care se adresează unor piețe de nișă sau mai puțin cunoscute pe plan european, celor care prezintă perisabilitate ridicată, a celor referitoare la produse inovative, precum și a celor necesare realizării de prototipuri.

A recomandat intensificarea eforturilor de combatere a contrafacerilor și a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv pe calea acțiunii externe a Uniunii și prin intermediul acordurilor comerciale.

A subliniat efortul sporit la derularea de operațiuni vamale la granița de est a Uniunii Europene, având în vedere atât diferențele sistemelor vamale, cât și creșterea volumului operațiunilor comerciale, ca urmare a sporirii prezenței Uniunii pe piața globală.

A recomandat consultări periodice cu agenții economici, astfel încât să fie identificate din timp și înlăturate eventualele obstacole în calea derulării eficiente a procedurilor vamale.

Opinia, adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 23 octombrie 2018, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Dacă sunt intervenții? Nu, nu sunt.

Mergem mai departe. Rămâne...

Deci avem așa. La titlu, intervenții? Nu.

La preambul, intervenții? Nu.

La articolul unic, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

16. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscalbugetare; PL-x 139/2018; caracter ordinar; procedură de urgență.

Guvernul?

Cine? Da, domnul secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Nicea Mergeani** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare

are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri fiscal-bugetare în scopul asigurării unui regim fiscal unitar aplicabil persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate acestora, în contextul intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și al aplicabilității Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Mulțumesc.

Da. Domnul Popescu Pavel, vă rog, Grupul PNL.

## **Domnul Pavel Popescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Trebuie să vă mărturisim că noi, Grupul PNL, nu ne așteptam să avem plăcerea de a vă spune: „V-am zis noi!” atât de rapid, într-un timp atât de scurt.

Și în Comisia pentru muncă, și în Comisia pentru buget, finanțe s-au dus lupte mari pentru a discuta o lege, o ordonanță care aduce cât de cât predictibilitate și stabilitate.

Dar cu toții ne-am obișnuit că această guvernare reprezintă cu totul altceva decât predictibilitate și stabilitate.

Și acum dumneavoastră veniți și modificați această lege a patra oară. Și vor mai trece câteva luni de zile și o să vedeți că va trebui s-o modificați a cincea oară, a șasea oară. Pentru că, atunci când faci legi pe genunchi, atunci când vii la Comisia pentru buget, finanțe fără ministru de finanțe și trimiți un secretar de stat care nu știe el de unde vine, ies legi ca asta.

Și noi nu v-am spus doar „V-am spus noi!”, ci v-am și spus cum să faceți lucrurile, pentru că, alături de colegii mei, am încercat să venim cu amendamente, care vă spuneau că se va întâmpla exact ce se întâmplă astăzi aici.

Și acum le-ați copiat, pe sistemul _copy-paste_ , pentru că vă pricepeți excelent la acest lucru.

Și, da, puteți să ne mulțumiți. Mulțumiți PNL că repară și cârpește ceea ce nu sunteți voi în stare să faceți.

Acum nu putem vota pentru această lege, în toată complexitatea ei, pentru că mai avem nevoie de câteva luni de zile să vedem adevărata..., cum să spun, adevăratul dezastru al acestei legi.

Succes în a face legi!

Da. Mulțumesc. Rog comisia. Cine prezintă? Vă rog, domnul președinte Budăi.

Raport comun: Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă.

Mulțumesc frumos.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare introducerea unor măsuri în vederea eliminării disfuncționalităților apărute în urma transferului sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Avem un singur amendament respins. Dacă se susține? Nu se susține. Mulțumesc.

Rămâne la votul final, miercuri, la ora 12.00; are caracter ordinar.

S-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 350/2001 în sensul modificării termenului de valabilitate al planului urbanistic general, precum și în sensul extinderii valabilității prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație a luat în discuție actul normativ în data de 25 septembrie 2018.

La lucrările comisiei au fost prezenți 21 de deputați din 23 de membri ai comisiei.

La dezbateri a participat domnul secretar de stat Ciprian Roșca.

În urma examinării inițiativei legislative, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, 11 voturi pentru și 7 abțineri, adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2018.

Amendamentul respins se găsește în anexa prezentului raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Următorul.

17. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2018 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și pentru prorogarea unor termene; PL-x 453/2018.

Guvernul. Cine vorbește?

Domnul secretar de stat, vă rog.

Și, apoi, Comisia pentru administrație.

## **Domnul Ciprian Lucian Roșca** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de inițiator, susținem proiectul de lege, întrucât prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2018 se asigură extinderea valabilității planurilor urbanistice generale aflate în curs de actualizare, dar care nu pot fi finalizate anul acesta, precum și prelungirea termenului până la care funcționarii publici, care îndeplinesc atribuții de arhitecți-șefi, să-și poată finaliza pregătirea profesională de specialitate. Vă mulțumesc.

Numai puțin. Comisia pentru administrație, vă rog. Vă rog, doamnă Simona Oprescu.

Domnule ministru, lăsați-o pe doamna deputat să prezinte raportul.

Notă asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2018 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și pentru prorogarea unor termene

În conformitate cu art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată prin adresa PL-x 453/2018 din 11 septembrie 2018.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 3 septembrie. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Pașcan. Se pregătește domnul Roman.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună ziua, distinși colegi!

Sigur, în principiu, nu poți să ai nimic împotrivă în a prelungi un termen legat de planul urbanistic general. Este legitatea care, practic, gestionează tot ceea ce înseamnă proiecte de dezvoltare pe termen lung la nivelul unei unități administrativ-teritoriale.

Eu vreau să vă spun însă că nu înțeleg de ce se ajunge mereu în asemenea situații-limită, câtă vreme pot să vă spun că în urmă cu patru sau cinci ani, exact pe aceleași argumentații, pe o expunere de motive similară, s-a făcut același lucru. Adică s-a prorogat termenul acesta.

Cât se va mai merge așa, căutându-se continuu argumente, motivații și scuze, pentru a nu se transpune, de fapt, în practică necesara finalizare a respectivelor planuri urbanistice generale?

Acum se face acest lucru. Probabil, peste un an, peste doi, peste trei, se va veni cu o nouă reglementare în același sens. Și este incredibil cât se poate continua în acest fel.

Tocmai de aceea Partidul Mișcarea Populară se va abține de la acest vot, noi considerăm că această prorogare și revenire asupra ei, ciclică, nu face altceva decât să nu finalizeze acele planuri urbanistice generale, nepunând totuși o limită clară, concisă, certă, în care acestea să poată fi finalizate și să devină cu adevărat legi operabile și, în același timp, platforme pentru asigurarea investițiilor la nivelul comunităților locale.

Așa se tot adăugesc, se tot modifică, se tot completează la infinit, fără niciun fel de noimă, fără nicio finalitate concretă.

Mulțumesc.

Da. Domnul Roman, vă rog.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

O să vă rog să aveți îngăduință astăzi cu mine, pentru că vreau să vă citesc ce ne scrie un primar din România în legătură cu modul în care noi vom vota sau nu acest proiect de lege: „Sunt primarul orașului Hațeg, județul Hunedoara, Marcel Adrian Goia, și vreau să vă spun birocrația la care s-a ajuns pentru obținerea unor avize în vederea realizării unor proiecte sau documentații necesare în administrația publică locală.”

Și domnul primar face referire la modul în care încearcă din 2011 să obțină un plan urbanistic general.

A început în 2011, când a încheiat un contract, conform legii, în valoare de 186.893 de lei, cu TVA inclus, și cu un termen de elaborare de 18 luni.

Ei, de aici începe calvarul acestui primar.

Și vă rog, stimați colegi, să fiți atenți, pentru că nu cred că ați auzit deseori cu ce se lovesc acești oameni.

A avut nevoie de 28 de avize pentru planul urbanistic general.

Recordul de așteptare l-a înregistrat la Ministerul Culturii, unde, din momentul depunerii documentației și până la obținerea avizului, vorbim de doi ani și șapte luni. Tot acolo i se cere, suplimentar, un studiu istoric și de arheologie.

La Ministerul Dezvoltării Regionale documentația a stat pentru avizare 22 de luni.

La Agenția Județeană pentru Protecția Mediului, 11 luni a stat bietul primar să-și obțină avizul.

A ajuns la consiliul județean, în sfârșit, unde i-au mai cerut și avizul de la Ariile Naționale Protejate.

În concluzie. Suntem în 2018 și, după șapte ani de zile de la pornirea licitației, omul nu are plan urbanistic general. Costurile pentru documentațiile suplimentare au crescut cu 55%, stimați colegi, 55%!

Mesajul acestui primar către domnii parlamentari este unul foarte simplu: „Oameni buni, dacă nu ne puteți ajuta, vă rugăm măcar nu ne încurcați!”

Asta este România reală. Asta este modalitatea în care un primar își obține planul urbanistic. Nu și-l obține nici după șapte ani, pentru că noi tot le dăm peste cap, și peste cap, și peste cap.

Bun. Domnul Stanciu-Viziteu. Vă rog. Grupul USR. Vă rog. Am înțeles, aveți treabă. Da.

## **Domnul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu:**

Apreciez grija domnului Roman pentru soarta unor primari ai PNL. Să știți că nu doar primarii PNL se plâng de cât de stufoasă este administrația locală. Primarul Bacăului, de nenumărate ori, în cei doi ani de mandat, s-a plâns de acest lucru. Dar să știți că nu-i obligă nimeni să stea acolo. Dacă nu pot face față hainei de primar, pot demisiona. Sunt alții care așteaptă.

Am înțeles. Totuși primarii se aleg în urma unor alegeri. Mergem mai departe. Avem un singur amendament respins. Dacă se susține? Nu se susține.

Rămâne la votul final.

15. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2018.

Vă rog, prezentați raportul.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Îmi revine mie, ca vicepreședinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, misiunea de a vă prezenta sintetic câteva informații, date și concluzii ale activității comisiei din semestrul I al anului în curs.

Aș dori să vă informez că s-au adresat comisiei noastre 278 de petiții, în perioada mai înainte menționată, cetățenii și organizațiile legal constituite sesizând aspecte considerate abuzive din toate domeniile vieții economice și sociale.

În primul semestru al anului 2018 au fost adresate Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții un număr de 38 de memorii cu probleme ce vizează domeniul justiției.

Principalele aspecte invocate în memoriile petenților vizează abuzuri ce au fost comise de magistrați sau condamnări netemeinice de către instanțele de judecată.

În aceeași perioadă au fost adresate comisiei 23 de petiții cu sesizări vizând problemele din domeniul social. Cele mai multe reclamă modul în care s-au stabilit ori s-au recalculat pensiile petenților. O problemă care apare constant în petițiile din sfera pensiilor publice este aceea a dificultăților întâmpinate de cei în drept în a obține adeverințele necesare completării dosarului de pensie, în cazul în care au fost angajați ai unor entități economice care s-au dizolvat sau care fac obiectul unor procese penale.

În semestrul I s-au înregistrat în evidența noastră un număr 26 de petiții privind domeniul administrației publice locale. În majoritatea cazurilor, sesizările privesc nereguli în activitatea direcțiilor locale de taxe și impozite locale, concretizate în emiterea unor decizii de impunere considerate nejustificate.

Continuă să fie adresate comisiei petiții referitoare la conflicte personale, majoritatea problemelor sesizate de petenți se referă la conflicte încadrate în sfera dreptului civil. Soluționarea acestora este de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

Altele reclamă supraaglomerarea camerelor de detenție, prin nerespectarea suprafețelor stabilite pentru fiecare persoană, asistența medicală precară și lipsa tratamentului medicamentos prescris pentru afecțiunile de care suferă persoanele care execută o pedeapsă cu privare de libertate.

Intervenții din partea grupurilor? Nu sunt.

Mergem mai departe, stimați colegi.

18. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2018 pentru adoptarea unei măsuri privind reducerea riscului de dezangajare a fondurilor europene; PL-x 417/2018.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezentul Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2018 vizează preluarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a programului operațional regional pentru finanțarea IMM-urilor, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, în vederea implementării acestuia sub forma unei axe prioritare distincte în cadrul Programului operațional regional. Cheltuielile deja rambursate de către Comisia Europeană pentru POIMM vor putea fi raportate ca cheltuieli pentru anul 2018 la nivelul Programului operațional regional.

Vă rugăm să adoptați acest proiect de act normativ sub forma prezentată de Guvern și comisia de specialitate. Vă mulțumesc.

Vă rog, Comisia pentru buget. Domnule Budăi, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2018 pentru adoptarea unei măsuri privind reducerea riscului de dezangajare a fondurilor europene

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare transferul Programului operațional „Inițiativa pentru IMM-uri” de la Ministerul Fondurilor Europene la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în scopul evitării riscului de dezangajare a unor fonduri europene acordate la nivelul Programului operațional regional.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2018 pentru adoptarea unei măsuri privind reducerea riscului de dezangajare a fondurilor europene, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții din partea colegilor? Doamna deputat Roxana Mînzatu, PSD. Și se pregătește domnul Neagu, de la PNL.

## **Doamna Roxana Mînzatu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu doresc să felicit echipa de la Ministerul Dezvoltării, precum și pe cea de la Ministerul Fondurilor Europene, pentru tot ceea ce fac pentru ca, prin Programul operațional regional, care este foarte important și pentru întreprinderi, și pentru autoritățile locale..., pentru tot ceea ce fac ca banii alocați prin acest program să ajungă exact la nevoile cele mai stringente din cele două zone.

Ceea ce am votat astăzi, această mutare sau transferul acesta la Ministerul Dezvoltării, care gestionează POR, a celor 100 de milioane pe Programul operațional „Inițiativa pentru IMM-uri”, este foarte important pentru că este vorba de bani care vor garanta credite și instrumente financiare facile de care vor beneficia și beneficiază întreprinderi mici și mijlocii din România, accesul la credit fiind foarte dificil, din câte știm, pentru companiile mici.

Eu felicit ministerul și pentru tot ceea ce face, ca strategie de maximizare a banilor europeni pe POR, pentru modul în care aduce banii pe drumuri județene, inclusiv prin apelurile pe proiecte nefinalizate, pentru modul în care aduce banii pe toate cheltuielile din zona de infrastructură spitalicească, care sunt, de asemenea, decontați din POR, din fonduri europene, și respectă, astfel, un principiu foarte important pe care noi îl avem în vedere, ca stat membru: adiționalitatea. Și ne gândim aici la faptul că orice investiție pe care o autoritate publică o face pentru un drum județean sau pentru un spital, un ambulatoriu, e bine să încercăm s-o decontăm din bani europeni.

Iar ceea ce Ministerul Dezvoltării face, prin toate apelurile și modul în care a gestionat banii pe POR anul acesta, degrevează bugetul României, degrevează bugetul autorităților locale și maximizează folosirea banilor exact în domeniile în care avem mai mare nevoie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat. Domnul Neagu, Grupul PNL. Vă rog. Grupul PSD, mai aveți două minute. Vă rog, domnule Neagu. Aveți cinci minute.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vă spun, Grupul Partidului Național Liberal susține acest proiect de lege. Dar – există întotdeauna câte un dar – noi înțelegem o motivație corectă, normală. Nu am reușit să ne ajustăm, să facem deconturile la timp pe Programul operațional „Întreprinderi mici și mijlocii”, care au fost alocate către fonduri europene, le transferăm în cadrul programului POR pe POIMM către dezvoltare regională, în sensul în care probabil e ceva, se poate închide ceva mai rapid în acest an. Foarte bine și îl acceptăm! Problema e alta. Problema, pe fond, când facem astfel de discuții, ar fi bine, în context, să spunem: „Domnule, în acest an, pe Programul operațional „Întreprinderi mici și mijlocii” am avut proiecte depuse în decont de atâta, în principal pe această axă, în următoarea categorie de lucrări, suntem în situația la care am decontat sau vom deconta atât și, din motive tehnice, pentru a aduce un surplus și bugetului de stat, și celor care au îndrăznit să facă solicitările, îl mutăm într-un alt sector, unde decontările sunt mai rapide.”

Motiv pentru care, rugămintea noastră este, la Comisia pentru buget, finanțe, dacă nu, în altă parte, să ni se prezinte de către autorități situația exactă asupra decontărilor și cât ar rămâne de decontat.

Și o ultimă rugăminte a noastră, pentru că discutăm în principiu de programele operaționale: să nu le uităm pe cele mari. Și pentru că înainte antevorbitoarea lăuda cu cât sârg acționăm noi, Guvernul României, încât să aducem fondurile europene, haideți să rezolvăm într-un pact inteligent, încât ce vom face pe parteneriatele public-private vom face pe parteneriate public-private când le-om avea și, când avem și fondurile, să investim de acolo.

Dar, în schimb, dacă Bruxelles-ul are banii pentru proiecte mari de infrastructură, haideți să închidem povestea și, cel puțin infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, infrastructura energetică, infrastructura spitalicească, să le rezolvăm din fondurile europene, și nu din parteneriate public-private.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Încă două minute, domnul președinte Budăi. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că un subiect atât de important, cel al atragerii fondurilor europene, nu putea fi ratat și să fim criticați încă o dată. Dar haideți să înțelegem cine ne critică. Cei care în 2012, când am preluat guvernarea, aveau grad de absorbție a fondurilor europene 7%. Cei care în 2016 au preluat gradul de atragere a fondurilor europene la 52% și ni l-au predat în 2017 tot la 52%. Și astăzi suntem la absorbție, la gradul de absorbție, la peste 90%. Cam astea-s cifrele!

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu sunt amendamente.

Rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

## Următorul.

19. Proiectul de lege pentru acceptarea Acordului de înființare a Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură, încheiat la Beijing la 29 iunie 2015, și a Rezoluției nr. 40 privind admiterea României ca membru al Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură, adoptată de Consiliul

guvernatorilor Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură la 12 mai 2017. Este vorba de PL-x 410/2018. Caracter ordinar. Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Și apoi domnul Budăi, prezentați raportul Comisiei pentru buget.

**Domnul Florin Horațiu Iura** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de act normativ are ca scop acceptarea de către România a Acordului de înființare a Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură și a condițiilor stabilite în Rezoluția nr. 40 din 12 mai 2017 a Consiliului guvernatorilor.

Această bancă este o instituție financiară internațională, cu sediul la Beijing, având ca obiectiv promovarea interconectării și integrării economice în regiunea Asiei, concentrându-se pe dezvoltarea infrastructurii și a altor sectoare productive, inclusiv energie, transport, telecomunicații, infrastructură rurală și dezvoltarea agriculturii, alimentarea cu apă și canalizare, protecția mediului, dezvoltare urbană și logistică.

În acest sens, s-a agreat subscrierea de către România a 1.530 de acțiuni, reprezentând o valoare totală a capitalului de 153 de milioane de dolari, din care 30,6 milioane de dolari va fi capital vărsat din bugetul MFP, plătibil în cinci tranșe anuale egale.

Susținem adoptarea acestui act normativ. Mulțumim.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Comisia pentru buget.

Domnule Budăi, vă rog, prezentați raportul, fără amendamente.

## Mulțumesc frumos.

Raport asupra Proiectului de lege pentru acceptarea Acordului de înființare a Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură, încheiat la Beijing la 29 iunie 2015, și a Rezoluției nr. 40 privind admiterea României ca membru al Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură, adoptată de Consiliul guvernatorilor Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură la 12 mai 2017

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare acceptarea Acordului de înființare a Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură, încheiat la Beijing la 29 iunie 2015, și a Rezoluției nr. 40 privind admiterea României ca membru al Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură, adoptată de Consiliul guvernatorilor Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură la 12 mai 2017.

Valoarea capitalului subscris de România este de 153 de milioane de dolari SUA, din care valoarea capitalului subscris și vărsat este de 30,6 milioane de dolari SUA.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru acceptarea Acordului de înființare a Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură, încheiat la Beijing la 29 iunie 2015, și a Rezoluției nr. 40 privind admiterea României ca membru al Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură, adoptată de Consiliul guvernatorilor Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură la 12 mai 2017, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnule Neagu, vă rog. Grupul PNL.

Eu aș vrea să vă reamintesc că acest acord sau această intenție de a legifera un acord din 2015 vine, bănuiesc, în spatele unei vizite a oficialilor români de la acea vreme în China. Și parcă era o poveste că vom încerca să facem un metrou de la Aeroportul Otopeni către stadioane, că vom încerca să mai facem niște linii de metrou în București, pe investiții, pe infrastructură chinezească, că poate vom reuși să-i aducem să facă și infrastructură mare, că vom încerca să aducem, să facem și trenuri de mare viteză, că poate facem niște poduri, într-adevăr, de mare gabarit și extrem de sigure.

Deci, cu siguranță, discuții au existat. Problema e alta. Problema este că, a participa la o bancă de investiții în Beijing, ar trebui, într-un fel sau altul, să avem niște garanții. O garanție ar fi niște proiecte posibile pentru România.

Dar ne punem o problemă sau eu cel puțin îmi pun o problemă: cât de oportun ar putea fi în acest moment, știind, spre exemplu, și ceea ce s-a întâmplat cu cealaltă bancă pe care am finanțat-o, tot de investiții, din fostul CAER, cu sediul la Moscova? Sau dacă, cumva..., cum vom fi tratați și priviți de către europeni, de către Bruxelles. Numai ce discutam chiar înainte ce important ar fi să cădem de acord ca proiecte de infrastructură mare să le facem exclusiv pe fonduri europene, atâta timp cât Comisia Europeană, voci autorizate de la Bruxelles ne spun: „Domnule, dați drumul la proiecte, că vi le finanțăm!”

Din acest motiv, ne vom abține de a fi de acord cu acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Alți vorbitori? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final.

Nu are amendamente.

Următorul.

20. Proiectul de lege pentru modificarea art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 272/2018.

Inițiatorii doresc?

Nu doresc.

Guvernul? Nu.

Stați pe loc!

Domnule Budăi, prezentați raportul. ( _Vociferări.)_

Poftim raportul! A fost adus de pe poziția 90 pe poziția 19, la solicitarea unui grup parlamentar.

Vă rog, prezentați raportul.

Are trei amendamente admise și unul respins.

## PL-x 272/2018.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 25 aprilie 2018. În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru modificarea art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentul admis prezentat în anexa nr. 1.

Amendamentul respins se regăsește în anexa nr. 2

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Avem trei amendamente admise și unul respins. Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

La articolul unic, intervenții? Nu.

La art. 453 lit. b) s-a reformulat. Intervenții? Nu.

Este un amendament respins. Se susține? Nu se susține.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar. Următorul.

21. Proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin; PL-x 451/2018; caracter ordinar; procedură de urgență.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Ștefania Bîrlibescu** _– secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În esență, prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se transpune Directiva 2017/845 a Comisiei din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește listele orientative ale elementelor ce trebuie luate în considerare în vederea pregătirii strategiilor maritime, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 125 din data de 18 mai 2017.

Față de cele prezentate, vă rugăm să dați un vot favorabil raportului de adoptare al comisiei sesizate în fond. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru mediu? Vă rog, domnule președinte. Domnul Cupă.

Avem cinci amendamente admise și anexa.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin, transmis cu adresa PL-x 451 din 11 septembrie 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2010 în vederea transpunerii Directivei UE 2017/845 a Comisiei din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește listele orientative ale elementelor ce trebuie luate în considerare în vederea pregătirii strategiilor marine.

În urma examinării proiectului de lege, a punctelor de vedere transmise de Consiliul Legislativ, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin, cu amendamente admise, redate în anexă.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Ilișanu, Grupul PSD. Și apoi doamna deputat Lungu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta lege urmărește completarea legislației interne privind protecția mediului marin, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin, în vederea atingerii stării ecologice bune, asigurând îndeplinirea obligației României, ca stat membru al Uniunii Europene.

Grupul PSD din Camera Deputaților susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Lungu, Grupul PNL. Vă rog, doamnă deputat.

## Stimați colegi,

România transpunea în legislația națională, în urmă cu opt ani, Directiva-cadru 2008/56 „Strategia pentru mediul marin”, care avea ca obiectiv principal atingerea stării ecologice bune în toate regiunile marine ale Uniunii Europene până în anul 2020.

Astfel, România a elaborat propria strategie pentru apele sale marine, ținând seama de cadrul regional, aducând un plus de valoare legislației naționale, care nu avea suficiente elemente pentru protecția și conservarea diversității ecologice a apelor marine și costiere.

Actualul proiect de lege dorește să transpună Directiva Uniunii Europene 2017/845, care modifică directiva mai sus amintită, cu scopul de a pregăti cel de-al doilea ciclu de implementare, stabilindu-se în acest sens elementele ce trebuie luate în considerare pentru definitivarea strategiilor marine.

Se introduc, de asemenea, două articole importante – art. 2 și art. 3 –, prin care se precizează termene clare, respectiv de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru elaborarea ordinului conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor, cu privire la programul național de monitorizare, în vederea evaluării permanente a stării ecologice a apelor marine.

Totodată, în același termen de 90 de zile urmează să se aprobe, prin hotărâre de guvern, Programul național de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune în regiunea marină Marea Neagră până în anul 2020.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Alte intervenții din partea colegilor mei? Nu mai sunt.

Bun. Trecem la dezbateri.

Avem cinci amendamente.

Dacă la titlul legii, intervenții? Nu.

Dacă la art. I, intervenții? Nu.

2, 3, 4 marginal? Nu.

La anexa nr. 3 dacă sunt intervenții? Nu.

A fost adoptat. Caracter ordinar.

Rămâne la votul final de miercuri.

22. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere; PL-x 717/2015. Comisia pentru muncă sau Comisia pentru agricultură? Domnul președinte Alexandru Stănescu. Vă rog, prezentați raportul comun.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra cererii de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestierea fost trimisă spre reexaminare în fond Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Legea are ca obiect crearea cadrului legal privind înființarea Gărzilor forestiere și reglementează regimul juridic al acestor instituții publice, aflate în subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, precum și statutul personalului din cadrul acestora.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Comisiile au reexaminat legea în ședințe separate. În legătură cu obiecțiile formulate în cererea de reexaminare și în urma reanalizării textului legii transmis de Senat, membrii comisiilor au formulat următoarele observații:

– articolul unic al legii de aprobare prevede că se aprobă ordonanța de urgență cu modificările ulterioare. Întrucât dispozițiile art. 4 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, alte mențiuni nu mai sunt necesare. Efectele art. 4 s-au produs la momentul aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015, succesiunea în timp a aplicării fiind foarte clară. Articolul 4 s-a aplicat în perioada 30 iunie 2015 – 30 iunie 2017. De la data de 1 iulie 2017 art. 4 nu mai există, salarizarea personalului din cadrul Gărzilor forestiere făcându-se în temeiul Legii nr. 153/2017;

– în ceea ce privește completarea art. 10 din OUG nr. 32/2015, s-a considerat că această intervenție legislativă, adoptată în cadrul procedurii de reexaminare a legii ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, nu poate face obiectul reexaminării legii, textul fiind eliminat.

Astfel, în temeiul art. 137 alin. (3), membrii comisiilor au acceptat solicitările formulate de Președintele României și au aprobat parțial cererea de reexaminare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Tinel Gheorghe, dezbateri generale, Grupul PNL. Avem 15 amendamente admise. Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Analizăm astăzi un proiect de lege care a ridicat de la început numeroase semne de întrebare. Ordonanța nr. 32 din 2015 și amendamentele care au fost făcute au venit să rezolve o problemă foarte importantă privind personalul care activează în cadrul comisariatelor de regim silvic și cinegetic. Era vorba de salarizare.

Atunci, soluția găsită de noi în comisia de specialitate nu a fost agreată de Guvern și a fost contestată, la nivelul anului 2015, la Curtea Constituțională.

Curtea Constituțională a dat dreptate Guvernului și, pe bună dreptate, legea s-a reîntors la Parlament, în analiză la Senat și la Camera Deputaților.

În plenul comisiei s-au adus modificări textului de lege, așa cum fusese el adoptat în Senat și în Camera Deputaților, care excedau dispozițiilor analizate de Curtea Constituțională.

Pe bună dreptate, când legea a ajuns la promulgare, la președinte, președintele a întors-o înapoi, pentru că apăruse o funcție publică corespunzătoare angajaților la comisariatele de regim silvic și cinegetic, respectiv funcție publică de stat, și legea s-a reîntors la comisie.

Acum analizăm un text de lege care excedează analizelor făcute pe textul de constituționalitate și pe cererea de reexaminare. De ce vă spun acest lucru? Pentru că în textul propus apar modificări la articolele noi – 5, 6 și 7 – care privesc cariera funcționarilor publici de la comisariatele de regim silvic și cinegetic, care stabilesc condițiile

de integritate, altele decât cele stabilite prin Legea nr. 188/1999, care este Legea funcționarilor publici.

Legea nr. 188/1999 este lege organică. Criteriile sunt stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotărâre de guvern.

În actualul proiect de lege ni se propun criterii de integritate stabilite prin ordin de ministru.

Să mă ierte Dumnezeu, care vor fi criteriile opozabile funcției publice corespunzătoare funcționarilor publici de la comisariate? Cele adoptate prin Legea nr. 188/1999, care este lege organică, sau cele care vor fi stabilite de conducătorul autorității publice centrale pentru silvicultură, prin ordin de ministru, și care este lege ordinară? Păi, vă spun eu: vor fi cele stabilite prin Legea nr. 188/1999, adică prin lege organică. Ele vor fi opozabile. Și, atunci, avem o dublă reglementare, dar o dublă reglementare care este în defavoarea funcționarilor publici de la comisariatele de regim silvic și cinegetic.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bine.

Voi supune votului reîntoarcerea la comisie.

Bun.

Avem 15 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

La articolul unic? Nu.

De la 3 până la 10, intervenții? Nu. De la 11 la 15, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

23. Proiectul de lege pentru completarea mențiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative; PL-x 475/2018; procedură de urgență.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat. Și apoi domnul președinte Solomon. A, doamna Violeta Răduț! Am înțeles. Vă rog. Microfonul!

24. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2018 privind desființarea Autorității Metropolitane de Transport București din subordinea Ministerului Transporturilor; PL-x 455/2018.

Guvernul?

## **Domnul Nicea Mergeani:**

Mulțumesc.

Proiectul de lege pentru completarea mențiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative are ca obiect completarea Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, intervenția legislativă fiind argumentată în expunerea de motive prin faptul că declarația de transpunere actuală din cadrul Legii nr. 204/2006 trebuie completată pentru a asigura transpunerea acesteia pentru pensiile facultative pe care le reglementează.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Tinel Gheorghe**

**:**

Are amendamente! Am luat fiecare amendament?

Domnule coleg, nu ați fost atent. Am spus: „A avut 15 amendamente admise.”

Am luat fiecare amendament.

Păi, am spus: „Titlul legii?”

N-ați urmărit! Uitați-vă, domnule coleg! Urmăriți! Fiți mai atent, vă rog!

Mulțumesc.

Rog Comisia pentru muncă, doamna deputat Violeta Răduț.

Vă rog, prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 204/2006, intervenția legislativă vizând completarea declarației de transpunere a prevederilor Directivei 2014/50/UE privind cerințele minime de creștere a mobilității lucrătorilor între statele membre, prin îmbunătățirea dobândirii și a păstrării drepturilor la pensie suplimentară.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 17 septembrie 2018.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat, întrucât se mențin dispozițiile mai favorabile existente în legislația națională față de cele ale actului juridic european.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu sunt intervenții.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final, miercuri.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Raport comun: Comisia pentru administrație și Comisia pentru transporturi.

## **Domnul Ionel Minea** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desființarea Autorității Metropolitane de Transport București, pe scurt AMTB, instituție publică cu personalitate juridică, din subordinea Ministerului Transporturilor.

De la data desființării AMTB, atribuțiile referitoare la înființarea, autorizarea, exploatarea, gestionarea și controlul funcționării serviciilor de transport public rutier local de călători pe raza administrativ-teritorială a municipiului București și a județului Ilfov se exercită, cu respectarea principiului autonomiei locale, de către Consiliul General al Municipiului București și Consiliul Județean Ilfov, prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov.

De asemenea, de la data desființării AMTB se realizează și preluarea personalului angajat în cadrul AMTB de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov.

Proiectul mai prevede finalizarea proiectului CISMOB, proiect pe fonduri europene, în care este prezentă AMTB, ca partener, care se va realiza tot de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov.

Vă rugăm, doamnelor și domnilor deputați, să acordați un vot pozitiv acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Raport comun.

Vă rog, domnule Roman.

Raport comun: Comisia pentru administrație și Comisia pentru transporturi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au fost sesizate în fond, pentru dezbatere și avizare, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2018 privind desființarea Autorității Metropolitane de Transport București din subordinea Ministerului Transporturilor; PL-x 455/2018.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru industrii și servicii a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desființarea Autorității Metropolitane de Transport București, care funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor. Totodată, se propune ca, de la data desființării acestei autorități, atribuțiile referitoare la înființarea, autorizarea, exploatarea, gestionarea și controlul funcționării serviciilor de transport public rutier de călători pe raza administrativteritorială a Municipiului București și a județului Ilfov să fie exercitate de Consiliul General al Municipiului București și de Consiliul Județean Ilfov, direct sau prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară.

De asemenea, se propun preluarea patrimoniului autorității de către Ministerul Transportului, preluarea personalului de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov și finalizarea proiectului european amintit.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege amintit.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Bode. Vă rog, domnule președinte. Grupul PNL, la dezbateri generale.

Închei. Toate aceste demersuri trebuie să aibă în centrul preocupărilor cetățeanul, în calitate de beneficiar al acestui serviciu de transport public.

Partidul Național Liberal consideră că prin descentralizare și liberalizare piața de transport rutier persoane din România va intra într-o nouă etapă de dezvoltare, iar calitatea serviciilor prestate trebuie să constituie obiectivul principal al construcției noului cadru normativ referitor la acest domeniu. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt intervenții.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

25. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2018 privind prorogarea termenului reglementat de alin. (4) al art. II din Ordonanța Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil; PL-x 476/2018.

Raport fără amendamente. Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Și Comisia pentru industrii, vă rog, să prezinte raportul.

## **Domnul Constantin Ivan** _– secretar de stat_

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota acest act normativ, care rezolvă o problemă punctuală în ceea ce privește transportul rutier de persoane în zona București–Ilfov. Acest serviciu de interes public va fi gestionat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov. Sigur, aceasta ca urmare a desființării Autorității Metropolitane de Transport București.

Există însă două mari probleme pe care Guvernul României va trebui să le rezolve urgent, în caz contrar se întrevede o criză fără precedent pe piața de transport rutier persoane din România.

Transportul rutier de persoane la nivel local și județean trebuie să urmeze calea descentralizării, ca urmare a aplicării Regulamentului Uniunii Europene nr. 1.370/2007, iar în acest caz Legea pentru modificarea și completarea Legii serviciilor de transport public local, Legea nr. 92/2007, va trebui urgent adoptată de către Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, pentru ca apoi să fie elaborate normele de aplicare de către minister și ANRSC.

Așadar, mecanismele de organizare a serviciilor de transport persoane, serviciul rutier de transport persoane la nivel local și județean trebuie transferate urgent către consiliile județene, ADI-uri și UAT-uri.

În al doilea rând, în ceea ce privește transportul interjudețean, noi solicităm Ministerului Transporturilor definitivarea modificărilor aduse Ordinului nr. 980/2011, prin care să fie liberalizat acest serviciu, iar criteriile de acces la piață să fie clar stabilite, pentru a avea o competiție corectă în piață.

Suntem în al doisprezecelea ceas, iar, fără a cunoaște noile criterii de acces la piața de transport rutier de persoane de către operatori, aceștia vor fi puși în imposibilitatea de a se conforma noilor condiții, ceea ce va echivala cu dispariția firmelor românești ce activează pe această piață.

## _în Ministerul Economiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru industrii? Doamna deputat Roxana Mînzatu. Vă rog, prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2018 privind prorogarea termenului reglementat la alin. (4) al art. II din Ordonanța Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil; PL-x 476/2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.

Consiliul Economic și Social, de asemenea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 17 septembrie 2018. Ordonanța supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la art. II alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 22/2010, termen până la care urma să se aprobe, prin ordin al ministrului economiei, prescripția tehnică pentru stabilirea condițiilor și cerințelor tehnice de autorizare a persoanelor fizice și a persoanelor juridice ce efectuează verificări tehnice în vederea autorizării funcționării și verificării tehnice în utilizare la instalațiile și echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008.

În prezent, singura entitate care efectuează aceste verificări tehnice în condiții de siguranță este Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul în data de 16 octombrie și au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului.

La lucrările comisiei au fost prezenți 15 deputați din totalul de 20.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Cameră decizională pentru acest proiect este Camera Deputaților.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, doamna deputat Prună. Se pregătește domnul deputat Popescu.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vi se cere astăzi un vot pe prorogarea unui termen. Probabil că vi se pare că nu este nimic neobișnuit. Însă aș vrea să ne uităm un pic mai în detaliu la ce înseamnă prorogarea acestui termen.

De fapt, se cere ca o companie de stat, CNCIR, care a fost înființată în anul 2010 și care în prezent efectuează verificările tehnice pentru tot ce înseamnă instalații sub presiune, de ridicat și aparate consumatoare de combustibil, această companie, practic, să fie în continuare un monopol de stat, pentru că nu au fost scoase prescripțiile tehnice.

Așa cum am spus, această companie a fost înființată în 2010.

Astăzi suntem în 2018 și nu avem aceste prescripții.

Și ce ni se spune în expunerea de motive? Faptul că această companie este una profitabilă și a fost inclusă în FSDI. Da, FSDI, fondul acela care a fost respins de Curtea Constituțională, după ce a fost atacat de USR, de PMP și de alți deputați ai opoziției, și acel fond care încă este blocat la minister și nu are avizul Ministerului Justiției și Ministerului Energiei.

Deci, practic, în expunerea de motive această companie este consfințită ca fiind monopol de stat, pentru că este profitabilă și pentru că este o vacă de muls în FSDI.

Și... Normal că este profitabilă, pentru că este un monopol de stat.

USR nu va vota și nu va gira prin votul său acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. Domnul Popescu, Grupul PNL.

## Domnule președinte, Dragi colegi,

PNL va susține această prorogare de termen. Numai că trebuie să vă atragem atenția că prorogarea nu rezolvă problema. Nu rezolvă problema liberalizării prețului și nu rezolvă problema ministrului economiei, care trebuie să rezolve cu acel ordin de liberalizare a pieței respective.

Faptul că încă în România n-am liberalizat această piață nu este un lucru bun. Faptul că trebuie să se mai gândească ministrul economiei putem să acceptăm, dar nu poate să invoce la nesfârșit motive de siguranță națională, motive de funcționare în siguranță a anumitor instalații care sunt componentă a securității energetice a țării, cum sunt cele de la Cernavodă, tocmai pentru a evita această liberalizare.

Vom vota, repet, această prorogare. Dar este ultima.

Și somăm Guvernul și Ministerul Economiei să-și facă treaba.

Mulțumim.

## Da. Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt. Nu sunt amendamente.

Rămâne la votul final, miercuri. Următorul.

26. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 395/2018; lege organică; procedură de urgență.

Guvernul. Cine vorbește?

Da, domnul secretar de stat.

Se pregătesc comisiile.

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru apărare, să prezentați raportul.

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și modificarea și completarea unor acte normative reglementează organizarea și funcționarea industriei naționale de apărare și activitățile necesare realizării de produse militare sensibile și strategice, astfel încât aceasta să asigure protecția intereselor naționale de apărare a României, inclusiv a intereselor esențiale ale siguranței naționale, raportat la aspectele semnalate și la prevederile Legii nr. 232 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ce reglementează autorizarea operatorilor economici din industria națională de apărare, precum și protecția personalului care își desfășoară activitatea în această ramură a industriei.

Și se impune adecvarea în regim de urgență a acestor prevederi în actul normativ indicat, în sensul asigurării unei continuități a activității în acest domeniu pentru operatorii care erau autorizați și își desfășoară activitatea conform cadrului normativ incident până la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 232.

Ce este important? Că se impune, în vederea asigurării unei continuități a activității în domeniu, să se procedeze la simplificarea procedurii de autorizare și înscriere în registru a operatorilor economici care au capacitățile pentru apărare în industrie, care sunt destinate realizării de produse militare sensibile, strategice și să presteze servicii în legătură cu acestea, și care sunt cuprinse în Planul de mobilizare a economiei naționale pentru apărare, conform Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și pentru care acești operatori au obligația de a efectua activități de întreținere, conservare, reparații și pază a capacităților de producție, conform prevederilor legii.

Este necesar și susținem, Ministerul Economiei, acest proiect de lege, conform raportului comun al celor două comisii.

Vă mulțumesc.

Da. Comisiile? Comisia pentru apărare. Doamna Mînzatu, vă rog.

Comisia pentru apărare și Comisia pentru industrii, raport comun.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest Proiect de lege vizând aprobarea Ordonanței de urgență nr. 40/2018 privind modificarea și completarea Legii nr. 232/2016 vizând industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, cu observații și propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul în ședința din 20 iunie 2018.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil proiectul de act normativ în 3 aprilie 2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 6 alin. (5) din Legea nr. 232/2016, cu referire la atribuțiile ministerului de resort în ceea ce privește coordonarea și evidența activităților operatorilor economici din industria națională de apărare, scopul fiind simplificarea procedurii de autorizare și înscriere în registru a operatorilor economici care au capacitățile pentru apărare în industrie, care sunt destinate realizării de produse militare sensibile, strategice și/sau să presteze servicii în legătură cu acestea și sunt cuprinse în Planul de mobilizare a economiei naționale de apărare și pentru care acești operatori au obligații de a efectua activități de întreținere, conservare, reparații și pază a capacităților de producție, potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 232/2016.

Prin urmare, pentru operatorii economici indicați se impun autorizarea și înscrierea în registru, fără avizul prealabil din partea instituțiilor cu atribuții din domeniul securității naționale, urmând însă ca verificarea modului în care acești operatori respectă și aplică prevederile prezentei legi să se realizeze în condițiile art. 31, în termen de 15 zile de la data înscrierii în registru.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat proiectul de lege în

Și eu vă mulțumesc. Domnul Victor Paul Dobre, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat, la dezbateri generale.

Mulțumesc.

Partidul Național Liberal susține adoptarea acestui proiect de lege care aduce modificări benefice pentru activitatea operatorilor economici din industria națională de apărare.

În contextul geopolitic actual, țara noastră trebuie să fie pregătită să facă față riscurilor de securitate.

De aceea consider că este de datoria noastră să luăm măsuri, astfel încât să asigurăm protecția intereselor naționale de apărare a României.

Prin acest proiect de lege se creează cadrul legal necesar pentru dezvoltarea capacităților industriei de apărare, dar și pentru a putea satisface cerințele de aprovizionare și înzestrare ale armatei române.

Se impune, așadar, adecvarea de urgență a prevederilor prin care este reglementată autorizarea operatorilor economici din industria națională de apărare, astfel încât acești operatori să poată conserva și securiza capacitățile de producție pentru apărare.

Există riscul, în lipsa acestor reglementări, ca acești operatori să ajungă în imposibilitatea de a-și îndeplini rolul strategic de a realiza și livra produse militare vitale pentru apărarea securității României.

Din toate aceste considerente, Grupul PNL va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Intervenții din partea altor colegi? Nu sunt.

Avem 13 amendamente admise.

Dacă la titlul legii, intervenții? Nu.

De la 2 la 10? De la 11 la 13?

Rămâne la votul final.

Mai sunt 20 de minute.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 314/2018.

Doamna Gavrilă.

Vă rog, doamnă președinte, raportul Comisiei pentru învățământ.

Mulțumesc, domnule președinte.

PL-x 314 – referitor la completarea Legii educației naționale nr. 1. Obiectul de reglementare se referă la modificarea art. 63 și completarea art. 104 din Legea educației naționale în sensul asigurării accesului elevilor la învățământ, în zonele rurale, prin crearea de noi formațiuni, precum și asigurarea finanțării de la bugetul de stat a cheltuielilor cu salariile conducătorilor microbuzelor școlare, a celor privind funcționarea microbuzelor școlare, inclusiv cele referitoare la combustibil, cheltuielile cu bursele și transportul elevilor, precum și cheltuielile referitoare la naveta cadrelor didactice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru învățământ a dezbătut în 26 iunie propunerea legislativă și a respins-o, din următoarele considerente:

– nu poate fi introdusă mențiunea referitoare la mediul rural, la art. 63, ca fiind o excepție de la prevederile referitoare la numărul minim de elevi, întrucât în tot cuprinsul Legii educației nu se face o distincție între mediul urban și mediul rural. O asemenea reglementare distinctă ar constitui discriminare, așa cum este definită aceasta în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare în acest sens;

– de asemenea, există prevederi legale care se referă la faptul că, în situații excepționale, formațiunile de preșcolari sau de elevi pot funcționa sub efectivul minim sau sub efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, pe baza unor justificări din partea consiliului de administrație al unității respective;

– de asemenea, sunt modificări propuse în această inițiativă legate de structura finanțării învățământului preuniversitar, prin trecerea unor categorii de cheltuieli de la finanțarea complementară la finanțarea de bază, aspecte care sunt considerate inoportune, nemotivate, chiar hazardate uneori, deoarece ar schimba întru totul filosofia bugetară în domeniul educației, ar presupune o reconfigurare a structurii bugetului destinat învățământului;

Mulțumesc, doamnă deputat.

Din păcate, ședința de vot final va fi miercuri. Așa că acest proiect și celălalt vor trece tacit, votul final fiind miercuri.

Mulțumesc.

Dacă sunt...?

A, doamna Iurișniți, vă rog, la dezbateri generale. E propunere de respingere. Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Această inițiativă legislativă, până la urmă, vine să atragă atenția asupra faptului că în România educația este

subfinanțată cronic. Avem 2,98% acordat educației. Este imposibil să aloci un astfel de procent, care te situează la coada Europei.

De ani de zile avem aceeași situație. Copiii din mediul rural, defavorizat, nu au acces la educație. Iar ceea ce stipulează Constituția – art. 32, dreptul la educație – nu este respectat.

Prin urmare, nu putem să fim de acord cu cele spuse anterior. Toți copiii au dreptul la educație, iar educația trebuie să fie echitabilă, incluzivă și de calitate.

Da. Mulțumesc.

Rămâne la votul final.

28. Propunerea legislativă privind înființarea instituției pentru promovarea valorilor naționale „Regele MIHAI I”; Pl-x 315/2018.

Comisia juridică.

Vă rog, domnule Bălănescu, raportul Comisiei juridice, vă

rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vă anunț de la început că este un proiect care iese din canoanele proiectelor obișnuite, adică nu este nici o lege socială, nici una economică, este un proiect care are în vedere valorile națiunii, valorile poporului român.

De aceea eu salut această promovare.

Și vă informez, cu privire la această lege, ceea ce trebuie să facem.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind înființarea instituției pentru promovarea valorilor naționale „Regele MIHAI I”.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituție și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă.

Guvernul României nu a transmis un punct de vedere până la momentul dezbaterii, ceea ce ridică un semn de întrebare, fiindcă o asemenea lege nu se face uzual, ci apare în anumite etape și pentru anumite considerente.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea, organizarea și funcționarea instituției pentru promovarea valorilor naționale „Regele MIHAI I”, ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanțată de la bugetul de stat și din venituri proprii.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Și acum permiteți-mi să spun următoarele. În ceea ce privește acest act normativ, el vine să creeze posibilitatea, sub controlul parlamentar, a unei instituții care să aducă în conținutul său valorificarea tuturor celor care contribuie efectiv la propășirea neamului românesc, ca autorități culturale, educative, științifice etc.

Da. Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. A, domnul Pașcan. Domnul Pașcan, vă rog frumos. Și domnul Daniel Gheorghe, Grupul PNL. Da, domnule Pașcan, ia, spuneți dumneavoastră.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Sigur, este un proiect interesant din punct de vedere simbolic, emoțional.

Nu înțelegem, în schimb, cu tot respectul pe care îl avem pentru monarhie, pentru memoria și a ce a însemnat Regele Mihai I pentru România... Din păcate, astăzi avem parte doar de epigoni ai Casei Regale, care mai mult se sfâșie între ei, în loc măcar să păstreze, în temeiul absolut al verticalității necesare, memoria Regelui Mihai.

În schimb, nu înțelegem de unde s-a inventat această sumă – 860.000 de euro pe an – alocată acestei instituții create din pix. La fel cum Parlamentul României a mai creat una, acel institut de studiere a culturii Levantului, despre care n-am mai auzit nimic de la înființarea sa. Cred că se impunea ca măcar pentru respectiva instituție fantastică pe care noi am votat-o și pentru care a pledat un fost președinte al României, Emil Constantinescu, se cuvenea să avem o dare de seamă a activității de până acum. Nu există. De altfel, a fost chemat, a fost invitat în fața unei comisii parlamentare să prezinte respectivele roade ale muncii acelui institut. Nu s-a prezentat nimeni, evident.

Eu vă reamintesc, stimați colegi, cu toată bunăvoința, se cuvine să păstrăm o anume decență în raport cu nevoile acestei țări. Noi avem școli cu WC-urile încă în curte, vai de mama lor, avem tot felul de instituții de cultură, nu suntem în stare să cumpărăm niște case memoriale, se prăbușește casa lui Brâncuși și noi inventăm din pix o nouă instituție, în Palatul Elisabeta. Mie mi se pare absolut sfidător, revoltător.

Și, evident, Partidul Mișcarea Populară nu are cum să voteze un asemenea proiect. Cu atât mai mult cu cât, vedeți, pentru orice sumă derizorie alocată, să zicem, unei case memoriale, oricărei activități, se cere explicit un deviz, un studiu, ceva. Nimic, inventăm o sumă, aproape un milion de euro, să mai înființăm o instituție iluzorie. Pentru ce? Pentru existența unor epigoni care nu mai demonstrează nimic prin faptele lor, măcar față de memoria unui înaintaș de care noi am fost mândri și putem fi în continuare, dar nu și de urmașii săi. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acum suntem la 100 de ani de la Marea Unire, o realizare esențială a noastră, ca neam, sub Coroana Română, sub Regele Ferdinand și Regina Maria.

Cred că fix acest an al Centenarului, care ne-a găsit mai dezbinați, mai rupți și parcă ne-a învrăjbit mai mult ca niciodată, ar trebui să fie o lecție pentru noi toți. O lecție pentru ceea ce am făcut timp de 28 de ani, când am neglijat faptul că era alături de noi în viață suveranul legitim al României, Regele Mihai I. Și timp de 28 de ani noi am avut un rege, dar ne-am bătut între noi. N-am înțeles că deasupra politicului sunt lucruri care pot fi puse și lucruri care au o simbolistică mult mai înaltă.

Coroana României nu trebuie să fie nici a dreptei, nici a stângii, nici a puterii, nici a opoziției. Coroana României trebuie să fie așezată odată, nu știm peste câți ani și în ce context istoric, pe coroana unui rege. Pentru că toate, toate realizările mari ale acestei națiuni – independența de stat, modernizarea României, realizarea reformelor democratice de la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX, Marea Unire de la 1918 – au fost reușite sub monarhie. Monarhia și regalitatea, două concepte care sunt complementare, dar care de multe ori pot să însemne lucruri diferite.

Așadar, dincolo de disputele pe această lege, pe care nu o să insist și în care nu o să intru, o lege poate fi perfectibilă, poate fi mai bună sau poate fi mai puțin eficientă, sunt chestiuni tehnice în acest context, cred că ar trebui să conștientizăm cu toții că suntem români. Iar apelul la unitate este foarte greu de făcut în asemenea vremuri de dezbinare istorică.

Regele Mihai I al României, timp de 28 de ani de la Revoluție, a fost aici, alături de noi. Noi nu am avut abilitatea politică și caracterul de a-i pune coroana pe cap, așa cum ar fi fost firesc.

Eu, personal, dincolo de această instituție, eu militez pentru altceva. Militez pentru restaurație monarhică. Sunt monarhist și cred că România trebuie să revină pe drumul firesc, drum întrerupt barbar și abuziv de regimul sovietic la 30 decembrie 1947.

Vă mulțumesc.

Da. Mulțumesc. Domnul Seidler, Grupul USR. Se pregătește domnul Bacalbașa. La ora 18.00 oprim... Vă rog.

Comuniștii au avut ideea „măreață” – între ghilimele, evident – de a modifica istoria, de a o politiza, de a spune minciuni. Și și-au menținut aceste idei chiar și după 1989. Este regretabil ceea ce statul român a reușit, prin reprezentanții săi politici de atunci, să facă față de memoria, față de istoria României, față de memoria Regelui Mihai.

Ce facem noi astăzi prin această lege este, din păcate, o continuare în contemporaneitate a acelor demersuri. Să politizezi Coroana Română, subordonând-o unei instituții politice precum Senatul și punând-o alături, așa cum s-a spus aici, de institutul pentru cercetarea Levantului – o rușine instituționalizată, și o spun aici, de la microfonul Camerei Deputaților–, să mergi să aloci o sumă fixă de bani, în lege, în timp ce s-a alocat 6% pentru educație și nici în ziua de azi nu este respectat acest lucru, de ani de zile!

Păi, domnilor, dacă vreți să respectați memoria Regelui Mihai, faceți bine și alocați într-adevăr 6% pentru educație. Ar fi mult mai potrivit decât să punem o sumă de bani fixă într-un proiect de lege și să politizăm în mod nepermis istoria recentă a României.

Da. Domnul Bacalbașa, vă rog.

Ceea ce vreau să spun nu vreau să spun din punctul de vedere al unui deputat al PSD, ci din punct de vedere personal.

Domnul Gheorghe este istoric. Eu sunt doctor anestezist reanimator. Dar mai am o calitate, aceea de român. Și mi-a plăcut istoria acestui neam.

Vreau să spun, în ceea ce privește lunga expunere a domnului Gheorghe, că nu a existat în istoria României figură mai odioasă decât Regele Carol al II-lea.

Da. Mulțumesc. Am finalizat. Avem 31 de amendamente admise.

De la 1 la 10. Intervenții? Nu.

11-20?

Nu.

21-31? Nu. Anexa?

Rămâne la votul final.

Și ultimul. Mai avem 3 minute. Avem un proiect de respingere.

Este vorba de...

29. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române; Pl-x 313/2018.

Comisia pentru apărare, vă rog, raport de respingere. Foarte repede, că la ora 18.00 oprim și începem răspunsurile la interpelări.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, trimisă cu adresa Pl-x 313 din 13 iunie 2018.

Consiliul Legislativ, conform avizului cu nr. 548/8.06.2018, a avizat negativ această propunere legislativă.

În urma dezbaterilor, în ședința din 9 iulie 2018, cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât respingerea propunerii legislative.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final, pentru miercuri, la ora 12.00.

Pauză 5 minute și vor urma răspunsurile la interpelările adresate membrilor Guvernului.

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Florin Iordache:**

Începem partea a doua, dedicată răspunsurilor la interpelările colegilor mei.

Domnul Daniel Gheorghe are o interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe.

Doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore este prezentă.

Nu este... Este?

Vă rog, prezentați pe scurt. Ați înaintat...

Ați primit?

Da, Ministerul Afacerilor Externe.

Da. Nu, este la Externe doamna.

Vă mulțumesc.

Da, am o interpelare la Ministerul Afacerilor Externe, cu privire la situația generată de agresarea cetățeanului român George Simion la Chișinău.

Știu, domnule deputat. Haideți să ne prezinte răspunsul doamna. Și în funcție de răspuns... Pe care vi l-a și distribuit...

Vă rog, doamnă deputat. Doamnă secretar de stat, viitoare deputat, vă rog.

**Doamna Maria Magdalena Grigore** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Cu privire la incidentul în care a fost implicat cetățeanul român George Simion pe teritoriul Republicii Moldova în ziua de 1 octombrie 2018, Ambasada României la Chișinău s-a autosesizat cu privire la situația menționată și a întreprins în acest sens demersuri pe lângă instituțiile competente din Republica Moldova, cărora le-au fost solicitate informații suplimentare.

Totodată, facem precizarea că pe telefonul de urgență al ambasadei, disponibil 24 de ore, 7 zile din 7, nu a fost recepționată o cerere de asistență consulară cu privire la această situație nici din partea cetățeanului român menționat și nici a altei persoane.

Subliniem că orice decizie administrativă privind îndepărtarea de pe teritoriul Republicii Moldova aparține exclusiv autorităților acestui stat, în virtutea exercitării suveranității naționale, misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în Republica Moldova neavând un rol în cadrul acestei proceduri sau competența de a contesta aceste măsuri. Aceste decizii pot fi atacate pe cale judecătorească, în fața instanțelor din Republica Moldova, de către persoana în cauză.

Totodată, România acordă o importanță deosebită libertății de circulație a cetățenilor români, în spiritul dialogului și al cooperării ce caracterizează relația de parteneriat strategic dintre România și Republica Moldova.

Acest aspect a fost reiterat constant în ultima perioadă, inclusiv în dialogul bilateral recent dintre România și Republica Moldova.

Vă mulțumesc, domnule parlamentar.

Da. Vreți să completați? Da, vă rog, domnul deputat. Domnul Daniel Gheorghe.

Vă mulțumesc pentru răspuns, doamnă secretar de stat. Acum, situația de acolo este regretabilă și dintr-o perspectivă, să-i spunem așa, de demnitate. Demnitatea unui cetățean român, nu contează cum se numește și nu contează cine este el până la urmă.

Mai important este faptul că România, o țară care este, să spunem, sora mai mare a Republicii Moldova – că, dincolo de orice, suntem cu toții români și trebuie să recunoaștem des lucrul acesta –, nu reușește să aibă în Republica Moldova, în autoritățile de acolo de natură judiciară și în Ministerul de Externe de acolo, un partener prin care astfel de situații să nu mai apară. Pentru că, din câte am văzut în presă, la momentul respectiv, respectiva evacuare a cetățeanului mai sus menționat a îmbrăcat niște forme destul de agresive, care nu au nimic în comun cu ceea ce înseamnă o relație civilizată, nu mai spunem între doi parteneri strategici, ci între doi frați, pentru că vorbim de România și Republica Moldova.

Eu mi-aș dori ca Ministerul Afacerilor Externe să fie mult mai ferm, pentru că o să ne așteptăm mâine-poimâine, la fel cum s-a întâmplat cu ceva timp inclusiv cu un coleg parlamentar, Constantin Codreanu, care a fost bruscat de forțele de ordine la Chișinău..., o să ne așteptăm și noi, când mergem în delegație oficială acolo și eventual ne permitem să vorbim de tema unirii, o temă legitimă și o temă firească pentru România și Republica Moldova, că poate o să fim luați pe sus, o să fim bruscați, o să fim alergați de jandarmi și așa mai departe.

Și spun acest lucru deoarece astfel de măsuri restrictive, măsuri dure, pe care organele judiciare și instituțiile respective din țara vecină, țara-soră, subliniez din nou acest aspect, le pot lua intervin doar în cazuri speciale, cum ar fi acela de persoane urmărite pentru infracțiuni grave, persoane condamnate penal sau persoane care au comis un delict major la momentul respectiv – lucruri care nu sunt valabile în această situație.

Și cred că Ministerul Afacerilor Externe are în primul rând datoria să-i protejeze pe români, pentru că...

Mulțumesc. Finalizați.

Vă mulțumesc și eu, domnule Iordache.

Bine. Păi ați depășit, două minute v-am... Păi... Bun. Păi hai să ne încadrăm în regulament.

Următoarea interpelare, tot din partea domnului deputat Daniel Gheorghe, adresată Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Românilor de Pretutindeni.

Care doriți să vă răspundă? Sunt și cei doi reprezentanți. Stați puțin, discutăm despre Casa Memorială „Aron Pumnul”.

Da, interpelarea cu privire la Casa Memorială „Aron Pumnul”. Și dacă mai este vreo altă interpelare, cu mare plăcere, dezbatem aici...

Bun.

...în plen, că de aceea suntem aici.

Nu. Deci, din respect pentru Parlament, sunt veniți și reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe, și reprezentantul Ministerului Românilor de Pretutindeni. O doamnă... O singură... Pe scurt, da, mulțumesc.

Da. Cine dorește, din partea Guvernului...

Da.

...nu pot să le impun eu.

Da, da, da. Bun. Vă rog, doamnă secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (29) al Hotărârii nr. 16 din 2017, Ministerul Afacerilor Externe contribuie la elaborarea politicii statului român în domeniul relațiilor cu comunitățile românești. Demersurile noastre de sprijinire a românilor de pretutindeni, complementare celor derulate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, sunt întreprinse în spiritul dialogului constructiv și al promovării diversității culturale.

Proiectul renovării Casei „Aron Pumnul” din Cernăuți și înființării în incinta acesteia a unui muzeu dedicat lui Mihai Eminescu și lui Aron Pumnul reprezintă o prioritate a Guvernului României, explicit asumată în Programul de guvernare 2018–2020.

În acest sens, restaurarea și conservarea acestui obiectiv au constituit un subiect în atenție pe agenda întâlnirilor bilaterale româno-ucrainene, iar prin intermediul Ambasadei României la Kiev și al Oficiului Consular Român de la Cernăuți a fost acordat în permanență sprijin Ministerului Românilor de Pretutindeni în demersurile sale de găsire a unor soluții optime pentru concretizarea acestui demers. Concret, în acest moment, atât terenul, cât și imobilul se află în proprietatea statului ucrainean. În urma demersurilor întreprinse de statul român, autoritățile ucrainene au acordat în 2015, pentru o perioadă de cinci ani, până în 2020, dreptul de folosință asupra terenului și imobilului din str. Aron Pumnul nr. 19, în orașul Cernăuți, Fundației Culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuți.

Restaurarea imobilului ar putea fi posibilă, într-adevăr, printr-o finanțare nerambursabilă acordată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, dar demersul este, din păcate, blocat, având în vedere perioada scurtă rămasă până la expirarea celor cinci ani. Adică din momentul în care s-ar aloca aceste fonduri ar trebui să avem cinci ani de folosință. Practic, din 2018 până în 2020 mai avem doi ani de zile, termen minim prevăzut de normele Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, care a rămas până la expirarea dreptului de folosință.

O prelungire a acestui drept nu a putut fi însă obținută până în prezent. Se află în continuare pe agenda bilaterală dintre România și Ucraina.

Și noi vă mulțumim, doamnă secretar de stat, pentru precizări.

Domnul deputat, vă rog.

Vă mulțumesc și eu pentru răspuns.

Cred că aici ar trebui Guvernul României să se mobilizeze rapid și să permită acea alocare bugetară care să ducă la restaurarea casei lui Aron Pumnul și alcătuirea Muzeului „Mihai Eminescu” de la Cernăuți și e foarte important ca acel termen de cinci ani să nu fie depășit.

Și, de aceea, chiar vă rog să faceți toate eforturile posibile ca aceste lucruri să fie realizate rapid. Vine și bugetul pe anul următor, care se va dezbate în curând în Parlament, și cred că ați putea să aduceți câteva îmbunătățiri care să permită realizarea acestui obiectiv de importanță națională.

Și să nu-i uităm pe frații noștri din Bucovina de nord, care, din păcate, au mare nevoie de noi și de tot sprijinul nostru. Mulțumesc.

Fără îndoială, Guvernul se mobilizează și va rezolva problemele ridicate.

Mergem mai departe.

Din partea domnului deputat Codreanu avem o interpelare adresată Ministerului Românilor de Pretutindeni. Domnul secretar de stat este prezent; din păcate, colegul meu... Este ora înaintată și a plecat acasă.

## Mergem mai departe.

La fel și în cazul interpelării adresate Ministerului Transporturilor de către domnul deputat Nistor Laurențiu. Domnul secretar de stat Biban este prezent, dar nu este colegul meu, așa că mergem mai departe.

La Ministerul Energiei, din partea domnului deputat Toma Ilie. Este domnul secretar de stat Tudorache.

Domnul Tudorache, vă rog, pe scurt. Sau... Vă rog, prezentați, pentru ca domnul Toma Ilie să poată interveni.

## **Domnul Iulian Robert Tudorache** _– secretar de stat în Ministerul Energiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Furnizarea agentului termic Valea Jiului”, vă comunic următoarele:

Sucursala Electrocentrale Paroșeni, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, deține capacități de producere de transport al energiei termice care pot asigura alimentarea cu agent termic în toate localitățile din Valea Jiului, iar conducerea societății și-a exprimat disponibilitatea pentru continuarea acestei activități prin livrarea agentului termic consumatorilor, la un tarif aprobat de ANRE, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Pentru continuarea furnizării și menținerea în funcțiune a sistemului, magistrala de termoficare trebuie redimensionată și adaptată cerințelor actuale ale sistemului de termoficare și numărului de consumatori racordați.

Considerăm că, în contextul prezentat, repararea, redimensionarea și modernizarea întregului sistem de transport și distribuție a agentului termic trebuie organizată ca un tot unitar, pe baza unui program coordonat de Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Termoficare Valea Jiului, existând astfel șanse reale de accesare a fondurilor nerambursabile, în vederea atingerii acestui deziderat.

Vă mulțumesc.

...sau alte surse.

Domnul...

Cu deosebită considerație... Mulțumesc.

Da. Domnule Toma, vă rog, aveți o intervenție, două minute.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Sunt în măsură să vă dau niște vești bune. Deși sâmbătă și duminică au fost zile nelucrătoare, în Valea Jiului s-au luat măsurile necesare pentru a se umple instalațiile și agentul termic a fi efectiv la ușa celor care așteaptă încălzirea, că vine o iarnă, se pare, destul de grea.

Mulțumesc foarte mult colaborării dintre..., Ministerului Energiei, domnului Anton Anton și colegilor dânsului, domnii secretari de stat.

Sunt în măsură să vă dau veștile bune. Astăzi, prefectul județului Hunedoara s-a întâlnit cu lichidatorul judiciar, au pus la punct toate treburile. Mai rămâne ca Primăria Municipiului Petroșani – care se pare că în ultima vreme a pus toate piedicile necesare, astfel încât locuitorii Văii Jiului să nu aibă căldură – să facă toate demersurile necesare și, începând cu săptămâna viitoare, agentul termic să intre în casele celor care îl așteaptă.

Domnului ministru, Ministerului Energiei le mulțumesc foarte mult pentru colaborare. Și le mulțumesc în numele celor aproape 130.000 de locuitori ai Văii Jiului.

## Da. Mulțumesc.

Avem o interpelare din partea domnului Vlad Sergiu Cosmin, adresată Ministerului Transporturilor.

Nu e prezent.

Domnul secretar de stat Biban este prezent.

Mergem mai departe.

Tot la Ministerul Energiei, din partea domnului Vișan. Este prezent? Nu este colegul meu, domnul Vișan, prezent. Domnul secretar de stat Tudorache e prezent. Și vă rog să lăsați la secretariat răspunsul.

Tot... Din partea doamnei deputat Prună, de la USR, este o interpelare adresată Ministerului Energiei, care vizează „Stadiul programului de iarnă în domeniul energetic”.

Domnul secretar de stat Tudorache, vă rog, pe scurt, prezentați răspunsul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă deputat Cristina Mădălina Prună,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Stadiul programului de iarnă în domeniul energetic”, vă comunic punctual următoarele:

1. Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Economiei și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de coinițiatori, au finalizat deja Proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționarea sistemului electroenergetic național, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale sistemului electroenergetic național, în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2018 – 31 martie 2019.

Cu privire la sumele necesare constituirii stocurilor, precum și cele aferente lucrărilor de reparații, respectiv programelor de mentenanță, vă informăm că acestea nu sunt estimări ale Ministerului Energiei, ci reprezintă valorile cuprinse în bugetele de venituri și cheltuieli ale fiecărui operator economic.

Modul în care s-a prevăzut efectuarea lucrărilor de mentenanță, precum și stabilirea sumelor necesare aferente este atributul conducerii executive a fiecărui operator economic.

Cu privire la punctele 3 și 4 din interpelarea dumneavoastră. Informațiile solicitate se regăsesc în mod explicit în proiectul de HG, acesta aflându-se pe pagina web a Ministerului Energiei, la secțiunea „Transparență decizională”.

Pentru punctele 5 și 6. Pentru a evita problemele ce pot apărea în aprovizionarea cu combustibil a termocentralelor în perioada de iarnă, Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de lignit din țară, a demarat deja demersurile privind realizarea stocurilor de cărbune.

În funcție de particularitățile fiecărei termocentrale privind alimentarea cu cărbune, care poate fi atât pe benzi transportoare, direct din carieră, cât și pe calea ferată, până la sfârșitul vârfului de iarnă, stocurile de cărbune vor suferi

modificări minore, dar cărbunele necesar producerii energiei electrice și termice va fi asigurat din producția de cărbune a acestei companii.

Vă mulțumesc. Vă rog, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă mulțumesc frumos pentru răspuns, domnule secretar de stat.

Am citit răspunsul interpelării, pe care v-am adresat-o încă de la începutul lunii septembrie, și aș mai avea nevoie de câteva clarificări. Acesta este și motivul pentru care, astăzi, v-am cerut să fiți prezent în plenul Camerei Deputaților.

În primul rând, în anul 2017, în planul de iarnă aveam stocurile de cărbune exprimate și în mii tone atât pentru lignit, cât și pentru huilă.

În anul 2018 avem o estimare globală de 2.639.365 de megawați-oră, iar rugămintea mea la dumneavoastră este să ne precizați stocurile defalcate în mii tone pe fiecare tip de cărbune.

În ceea ce privește gazele naturale, în anul 2016 stocurile au fost estimate la 2,3 miliarde de metri cubi, în anul 2017 la 2,2 miliarde de metri cubi. În anul 2018, conform deciziei ANRE, acestea au fost estimate la 2,013 miliarde de metri cubi.

După cum știți, stocurile descresc și ne aduc de multe ori într-o situație delicată, în primăvară, așa cum a fost și în cazul acestei primăveri, când depozitele s-au golit și au fost, practic, necesare importuri destul de importante, la un preț foarte mare.

Aș vrea să ne spuneți cum explicați scăderea stocului de gaze naturale pentru iarna 2018–2019 cu aproape 10%, în condițiile în care dispecerul energetic național a estimat o creștere a consumului de energie cu 2%.

Dacă puteți să precizați și care este prognoza meteo care a fost luată în calcul pentru iarna 2018–2019, cât gaz natural estimați, pe această cale, că vom importa în această iarnă și dacă considerați că o scădere a valorilor stocurilor minime obligatorii, așa cum am spus, cu 10%, coroborată cu o situație similară celei pe care am avut-o în primăvara aceasta pot duce la o nouă scumpire a prețului gazelor naturale, așa cum s-a întâmplat în primăvara aceasta, datorată importului de gaze. Anul acesta, vă reamintesc, am avut două scumpiri ale prețului gazelor naturale, prima dată în ianuarie, pe vârf de consum, cu 8%, și o altă scumpire în luna iulie, cu 6%.

Vă rog, dacă puteți, să-mi transmiteți în scris aceste noi cereri de clarificări?

Fără îndoială, domnul secretar de stat vă va trimite toate clarificările de care aveți nevoie.

Mergem mai departe.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

De la Ministerul Educației, pentru domnul deputat Daniel Gheorghe, este prezent domnul deputat Petru Andea.

Foarte pe scurt, domnule secretar de stat.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se referă la o activitate desfășurată la Liceul de Arte „Doctor Palló Imre” din Odorheiu Secuiesc și aș vrea să spun că, în urma celor sesizate, corpul de control al ministerului a făcut deplasarea și a verificat, și a constatat că cele semnalate sunt reale.

În consecință, dat fiind faptul că s-au încălcat prevederile art. 7 alin. (1) din Legea educației naționale, care printre altele prevede că sunt interzise activitățile de natură politică, s-au stabilit o serie de măsuri, în sensul următor:

La evaluarea anuală a activității manageriale a doamnei director Porsche Eva și a domnului director adjunct Jakab Zoltan, Inspectoratul Școlar Județean Harghita a decis diminuarea calificativului anual al acestora.

De asemenea, Consiliul de administrație al Liceului de Artă din Odorheiu Secuiesc a efectuat cercetarea disciplinară a profesorilor implicați în respectiva activitate. E vorba de Tar Lorand, Biro Mihaly și Mathe Lorand Pal, care, de asemenea, au participat la activitățile menționate.

Subliniez că Ministerul Educației urmărește să responsabilizeze atât conducerile școlilor, cât și inspectoratele școlare județene în legătură cu modul în care trebuie respectate cu strictețe prevederile art. 7 alin. (1) din Legea educației naționale.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Vreți să interveniți? Vă rog. Pe scurt, domnule Daniel Gheorghe. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Mă bucur că Ministerul Educației Naționale s-a sesizat în privința acestui scandal. Mi se pare inadmisibil ca într-o școală de pe teritoriul României să aibă loc acțiuni de propagandă antiromânească și iredentistă. Sunt lucruri care nu pot fi tolerate și sper că și pe viitor astfel de comportamente nu vor scăpa atenției ministerului, iar școlile românești nu vor fi supuse niciunui fel de campanie de îndoctrinare de natură revizionistă, ideologică ori de alt tip, pe care anumiți profesori rătăciți și fără niciun fel de responsabilitate își permit să o aducă pe băncile elevilor și procedează la astfel de acțiuni de manipulare și de provocare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Am finalizat.

Trecem acum la interpelările depuse de domnul deputat Lovin.

Prima este adresată Ministerului Agriculturii. Este prezent domnul secretar de stat Mareș. Vă rog, domnule secretar de stat.

Este vorba de situația stațiunii vitivinicole Drăgășani. Vă rog.

**Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Situația Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Vitivinicolă Drăgășani”, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009, unitățile de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS, inclusiv Stațiunea Drăgășani, se reorganizează prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea ASAS, în instituții de drept public organizate ca instituții publice cu personalitate juridică, finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.

Prin legile de adoptare a bugetului de stat, finanțarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol a fost condiționată de reorganizarea acestora, conform noilor prevederi legale.

În anul 2017, reorganizarea unităților de cercetaredezvoltare din domeniul agricol a fost deblocată, astfel că au fost reorganizate până în prezent un număr de 39 de unități de cercetare-dezvoltare, dintr-un total de 53, rămânând a se reorganiza încă 14 unități, inclusiv stațiunea de la Drăgășani.

Motivele cele mai importante care au dus la întârzierea promovării acestor acte normative au fost: lipsa extraselor de carte funciară solicitate de către ministerele avizatoare a proiectelor de hotărâri ale Guvernului; nedispunerea de fonduri pentru activități de cadastru, urmând ca intabularea suprafețelor de teren administrate de unități să se facă prin Programul național de cadastru și carte funciară 2015–2023.

Proiectul de hotărâre al Guvernului privind reorganizarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Vitivinicolă Drăgășani se află în stadiul de avizare externă, reorganizarea stațiunii având impact deosebit asupra implementării principalelor obiective ale cercetării desfășurate de această unitate de cercetare-dezvoltare cu domeniul specific al acestora. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Lovin, vă rog.

Comentarii la răspunsul primit de domnul secretar de stat?

Domnule președinte,

Vă mulțumesc frumos pentru faptul că îmi dați dreptul să răspund.

Aș vrea să-l întreb pe domnul secretar care este termenul-limită când putem acționa, pentru că dacă întârziem foarte mult se alege praful de această stațiune. E într-un grad mare de degradare și cred că ar fi necesar să intervină Ministerul Agriculturii, pentru a face ceva pentru această stațiune.

Vă mulțumesc.

Fără îndoială, vă răspunde domnul secretar de stat. Mergem mai departe.

Tot dumneavoastră aveți pentru Ministerul Apelor două interpelări.

Prima vizează renaturarea albiei râului Olănești. Este prezent domnul subsecretar de stat Deleanu.

Pe scurt, domnule subsecretar de stat. Vă rog.

Pe scurt și îi înaintați răspunsul domnului deputat.

## **Domnul Constantin Dan Deleanu** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule deputat,

Având în vedere interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Renaturarea albiei râului Olănești”, vă aducem la cunoștință următoarele:

Până în prezent, la Administrația Bazinală de Apă Olt nu a fost depusă o propunere de proiect privind renaturarea albiei râului Olănești, râu pe raza municipiului Râmnicu Vâlcea. Pe o lungime de circa 2,5 km această albie este îndiguită pe ambele maluri.

Potrivit Legii apelor nr. 107/1996, cu completările și modificările ulterioare, la art. 49 se precizează, alineatul (1): „Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice și sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.”

Iar la alin. (2): „Se exceptează de la prevederile alin. (1) obiectivele care au prevăzute lucrări de apărare împotriva inundațiilor, precum și lucrările de supratraversare și subtraversare a cursurilor de apă, dimensionate corelat cu prevederile Strategiei naționale de management al riscului la inundații.”

Lucrările de apărare împotriva inundațiilor se execută numai pe baza avizului de gospodărire a apelor.

Mulțumesc.

Ați înaintat răspunsul domnului deputat. Vreți să interveniți, domnule deputat?

Nu.

Vă înaintează răspunsul.

Și următorul răspuns, domnule subsecretar de stat, vizează valorificarea râului Lotru.

Tot domnul deputat Lovin are o interpelare. Vă rog.

E un răspuns mai complex, domnule președinte.

Păi nu, vă rog să-l înaintați domnului deputat...

Îl înaintez.

...astfel încât domnul deputat să...

Dacă-mi permiteți?

Da.

Mulțumesc.

Domnule Lovin, doriți să interveniți? Nu.

Mulțumesc.

Am înțeles. Bine.

Am încheiat aici ședința noastră, o declar închisă.

Ne vedem mâine după-amiază la ora 16.00, la dezbaterea moțiunii simple pe justiție. O seară bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.32._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100621]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 156/6.XI.2018 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei