Referitor la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001, vã rog sã-mi permiteþi sã remarc ºi eu, în primul rând, caracterul solid, profesionist al construcþiei bugetare supuse analizei noastre astãzi. Spun aceasta deoarece, analizând premisele de la care a pornit fundamentarea bugetului, se observã cã premisa fundamentalã o constituie relansarea economicã durabilã, consistentã, o creºtere economicã de 4,1% comparativ cu o medie de 3% declin economic, ceea ce s-a înregistrat în ultimii 4 ani, precum ºi reducerea substanþialã cu 40% a ratei inflaþiei, respectiv de la 41%, cât a fost anul trecut, la 25%, prognozat pentru acest an. Deci iatã premise solide care dovedesc faptul cã acest buget va fi un buget al relansãrii ºi al dezvoltãrii, ºi nu un buget al dezindustrializãrii þãrii ºi sãrãcirii populaþiei, cum, din pãcate, au fost bugetele ultimilor 4 ani în România.
Nu doresc sã mã refer în continuare la prioritãþile ºi obiectivele bugetului, pentru cã domnul prim-ministru Adrian Nãstase le-a menþionat foarte aprofundat anterior, aº dori, însã, sã mã refer la ceea ce cred cã va urma, ºi anume, unele critici venite din partea anumitor partide
politice care vor susþine, cum este ºi normal, din unghiul de vedere, îndeosebi al opoziþiei, suplimentãri consistente de fonduri pe diferite destinaþii, îndeosebi de ordin social, pentru cã ele aduc capital politic, ºi aº vrea sã menþionez în faþa dumneavoastrã considerentele pentru care Guvernul P.D.S.R., condus de domnul prim-ministru Adrian Nãstase, nu este în mãsurã astãzi sã ofere mai mult pentru destinaþiile economice ºi sociale din buget, datã fiind situaþia preluãrii gestiunii finanþelor þãrii la finele anului 2000.
Desigur, se vor solicita bani suplimentari pentru alocaþiile de stat pentru copii, pentru pensii, ajutoare sociale, facilitãþi suplimentare pentru investitori. ªi noi suntem de acord cu acestea ºi marea majoritate a acestor destinaþii este cuprinsã, este prevãzutã în proiectul de buget, conform structurii prezentate dumneavoastrã. Se va spune de cãtre un anumit partid, sunt sigur, cã trebuie mãrite alocaþiile de stat pentru copii, aºa cum este prevãzut în Programul de guvernare ºi în programul electoral ale P.D.S.R.-ului, respectiv pânã la nivelul, pânã la concurenþa a 10% din salariul mediu net pe economie, ceea ce reprezintã circa 250-260 de mii de lei astãzi.
Aº vrea sã vedem cum se prezintã evoluþia dinamicã a alocaþiilor sociale, pentru a înþelege cu toþii unde am fost, unde suntem ºi ce ne propunem sã facem în continuare. Deci alocaþia de stat pentru copii era în octombrie 1996 12 mii de lei. Au promis unii cã o majoreazã de 3 ori, de 4 ori ºi cã noua sumã a alocaþiilor va permite cumpãrarea de mai multe bunuri ºi servicii de cãtre pãrinþi pentru copiii acestora. În 1997, în februarie, alocaþia a devenit 50 de mii de lei, a stat 50 de mii de lei pânã în martie 1998, când s-a fãcut nu de 3 ori, ci numai cu 15 mii de lei mai mult, 65 de mii lei, iar din martie 1998, preþ de un an ºi 9 luni, a stat la acest nivel de 65 de mii, în condiþiile unei rate a inflaþiei foarte mari pe anii 1998 ºi 1999, urmând ca în noiembrie, începând cu plata din decembrie 2000, Guvernul, cu generozitate, cum menþiona domnul premier anterior, sã facã aceste majorãri la nivelul de 130 de mii, cât este ºi astãzi. Deci prin aceastã evoluþie a cuantumului alocaþiilor, timp de un an de zile, în 1997, le-a crescut puterea de cumpãrare faþã de octombrie 1996, luat ca bazã de referinþã. Dupã aceea, aceastã creºtere a fost erodatã de inflaþia ”realizatãÒ de guvernarea de dreapta, în aºa fel încât 2 ani ºi 9 luni de zile puterea de cumpãrare a alocaþiilor a fost mai micã cu 35% faþã de octombrie 1996 ºi numai o lunã de zile, luna decembrie 2000 s-a realizat din nou o creºtere a puterii de cumpãrare a acesteia, comparativ, bineînþeles, tot cu octombrie 1996, cu 33%.
Este clar cã, pe ansamblul celor 4 ani, cei care au promis cã dau alocaþii mai mari au redus alocaþiile, pentru cã le-au majorat cu o mânã ºi, prin modul neprofesionist cum a condus aceastã guvernare, inflaþia generatã de cauzele guvernãrii a erodat aceastã putere de cumpãrare ºi deci pãrinþii ºi copiii, respectiv, au avut mai puþini bani la dispoziþie sub forma ajutoarelor, a alocaþiilor de stat pentru copii.
În luna decembrie 2000 s-a plãtit de cãtre guvernarea anterioarã, care acum ne cere sã mãrim noi alocaþiile, dar de fapt ele sunt mãrite ºi plãtite de noi, deci în luna decembrie s-au plãtit pentru majorarea alocaþiilor 300 de miliarde. Diferenþa pânã la 12 luni, cât are un an, reprezintã 4 mii de miliarde, care înseamnã suportarea lor din bugetul pentru anul 2001. Deci nu putem mãri din nou astãzi alocaþiile, pentru cã noi le-am mãrit ºi le suportãm,
le susþinem, le sprijinim. Au fost însã în mod demagogic majorate pe ultimii metri ai guvernãrii precedente, în speranþa unui aport electoral suplimentar, iar noi acum le plãtim cu toatã deschiderea. Dacã nu le majoraþi dumneavoastrã, le-am fi majorat noi, dar ele sunt la un nivel care permite acoperirea nevoilor la un anumit cuantum pentru familiile cu copii ºi avem toatã speranþa cã începând cu ultima parte a acestui an se va putea trece ºi la majorarea acestora, dacã nu, la începutul anului urmãtor.
Am arãtat aceastã dinamicã pentru a înþelege foarte bine cum stau lucrurile în materie de cine aprobã ºi cine plãteºte, deci noi plãtim alocaþiile de stat pentru copii. La fel ºi cu majorarea, recorelarea pensiilor. Acest proces necesitã un cuantum de circa 7 mii de miliarde pentru a se face o recorelare, pe principii echitabile, între diferitele categorii de beneficiari de pensii, care au ieºit în anumite perioade, diferite, la pensie în ultimii 20 de ani, sã spunem. Acest cuantum costã, aceastã valoare a recorelãrii costã vreo 7 mii de miliarde. Fosta guvernare a alocat numai 2.500-2.800 de miliarde pe ultimele 2-3 luni ale anului anterior. Diferenþa de 9 luni o plãtim în acest an ºi ea înseamnã peste 3 mii de miliarde, urmând ca pe baza rezultatelor pozitive pe care sperãm cã le vom înregistra, aºa cum aratã deja producþia industrialã în primele luni, în ultima parte a acestui an, în tirmestrul IV, sã fim în mãsurã sã trecem la continuarea ºi consolidarea recorelãrii pensiilor pentru toate categoriile de pensionari, îndeosebi cu efecte pozitive la cei cu pensii mai reduse.
Au mai fost ºi alte mãsuri cu caracter electoral care au reprezentat 1% din P.I.B. în ultimele luni ale anului trecut care, însã, sunt repercutate, sunt reflectate, sunt plãtite din bugetul pe acest an. Deci anul trecut s-au plãtit 0,1-0,2 din P.I.B., iar anul acesta se suportã diferenþa de peste 1% din P.I.B. ca urmare a mãsurilor respective. Noi nu spunem cã este o moºtenire dezastruoasã, cum au afirmat alþii acum 4 ani despre precedenta guvernare, dar vreau sã marchez aceste momente pentru ca dumneavoastrã, opinia publicã sã fie încunoºtinþatã de faptul cã în acest buget sunt cuprinse mãsuri care sunt necesare social, care sunt plãtite de acest Guvern ºi care, numai în micã mãsurã, au fost suportate de cei care le-au aprobat. Dacã aveau convingerea cã sunt mãsuri necesare ºi credeau în ele ºi aveau ºi sursele financiare, abilitatea financiarã de a procura aceste surse, trebuiau sã o facã în 1998, în 1999, la începutul lui 2000, ºi nu în luna decembrie a guvernãrii precedente.
Pe lângã aceste cheltuieli fãrã acoperire la 31 decembrie 2000, Guvernul Adrian Nãstase a preluat datorii uriaºe ale instituþiilor publice, care reprezintã consumurile acestora în anul 2000, dar pentru care nu s-au achitat facturile cãtre furnizori, cãtre alþi creditori. Este vorba de o sumã de 8.200 de miliarde, care în termeni comparabili înseamnã de circa 3 ori mai mult decât erau aceste datorii în 1996, pentru cã la sfârºitul fiecãrui exerciþiu financiar este normal sã existe un anumit sold al plãþilor neachitate, pentru cã, este firesc, nu toate consumurile efectuate pânã în ultimele zile se pot plãti chiar pânã la 31 decembrie. Important este ca soldul plãþilor de la finele unui an sã nu fie mai mare decât soldul plãþilor de la începutul anului, pentru cã înseamnã cã în anul respectiv s-a consumat mai mult decât resursele alocate ºi deci se transferã o povarã financiarã cãtre cei care urmeazã la guvernare. Ei, povara financiarã, comparabilã
dintre ceea ce am lãsat noi în 1996, faþã de ceea ce am primit ca plãþi neachitate ale instituþiilor publice, învãþãmânt, sãnãtate, educaþie, cercetare etc., aceastã povarã este de 3 ori mai mare faþã de ceea ce înregistrau bilanþurile contabile ale instituþiilor publice în decembrie 1996. Sunt cheltuieli cu personalul neplãtite în sumã de 1.600 de miliarde, ceea ce înseamnã de 7,5 ori mai mult decât în 1996, repet, tot un termen comparabil, precum ºi cheltuieli cu bunurile ºi serviciile de care au beneficiat instituþiile publice neplãtite, în sumã de 3 mii de miliarde, ceea ce înseamnã de 2,5 ori mai mult decât era în 1996. Unde sunt localizate aceste restanþe, pentru a ne explica desele nemulþumiri ºi tensiuni care au apãrut, din pãcate, în interiorul anumitor instituþii publice.? Este vorba de sistemul de ocrotire a sãnãtãþii, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Casa Naþionalã de Asigurãrii de Sãnãtate având la 31 decembrie anul trecut restanþe de platã cãtre furnizori de 5.226 de miliarde, de 3 ori mai mult decât în 1996, dintre care 4 mii de miliarde cãtre furnizorii de medicamente, hranã, energie electricã ºi termicã, ceea ce explicã atât degradarea sistemului de ocrotire a sãnãtãþii, cât ºi nemulþumirile care s-au manifestat. Ne aducem aminte de grevele de pe parcursul anului 2000 în interiorul spitalelor, cât ºi tensiunile dintre furnizorii de medicamente ºi beneficiari, respectiv sistemul sanitar.
La Ministerul de Interne sunt 1.700 de miliarde datorii neachitate, din care 1.300 datorii cãtre personal, cãtre personalul militar ºi civil, datorii care explicã nemulþumirile existente. Sigur, acolo existã o disciplinã militarã, cum este ºi normal, dar în presã au apãrut deja mesaje care exprimau nemulþumirile acestui personal, pentru cã nu a beneficiat de drepturile aprobate prin lege. Iatã, este vorba de de 1.300 de miliarde care, ca ºi în cazul cheltuielilor cu sãnãtatea, sunt suportate tot din bugetul pe acest an al Guvernului Adrian Nãstase.
În afarã de datoriile instituþiilor publice centrale, bugetele locale au mai transferat ºi ele 2.200 de miliarde pentru a fi plãtite în anul 2001, aceasta reprezentând dublu, în termeni comparabili, faþã de 1996. Repet, dacã se transferau cheltuieli în termeni reali la acelaºi nivel nu era nici o problemã, dar aceastã transferare imoralã, inechitabilã de sarcinã fiscalã între unii care consumã ºi alþii care plãtesc considerãm cã este total nepotrivitã ºi cu atât mai nepotrivite vor fi susþinerile ºi propunerile, ºi solicitãrile unora care vor alocãri suplimentare de fonduri susþinute în scop politic în condiþiile când dumnealor înºiºi, la guvernare aflaþi pânã acum câteva luni, au lãsat aceste datorii neachitate cãtre creditorii care au furnizat bunuri ºi servicii sistemului public.
În aceste condiþii, stimaþi colegi, deficitul bugetar, raportat anul trecut, de 3,66% din P.I.B., deficitul bugetului general consolidat nu este unul real, aºa cum se pronunþa un distins preºedinte de partid acum câteva luni în aceastã salã, dar pe care nu-l vãd prezent la lucrãri, deci nu este de 3,66%, cum s-a raportat, ci adunând la acest deficit deficitul cvasifiscal, deci aceste sume neplãtite, partea nevãzutã a aisbergului, dacã vreþi, care înseamnã 1,3% din P.I.B., ne duce undeva în jur de 5% deficit fiscal ºi cvasifiscal în sectorul public. Dacã adãugãm la aceasta pierderile enorme Ñ ºi o sã vi le comunicãm în câteva sãptãmâni Ñ înregistrate la finele anului 2000 de cãtre regiile autonome, societãþile naþionale ºi companiile naþionale, aflate în subordinea ministerelor, iar la aceste pierderi mai adãugãm activele neperformante ºi cheltuie-
lile de ordin fiscal care sunt reflectate în bilanþul Bãncii Naþionale a României ºi care n-au ce cãuta acolo, deci adãugând toate aceste sume la 5% deficit al sectorului guvernamental, se ajunge la un deficit total al sectorului de stat în România Ñ public ºi din domeniul privat al statului Ñ, deci la un deficit total de circa 17%, comparativ cu 13% cât era aceastã cifrã dimensionatã, inclusiv de organismele financiare internaþionale la finele anului 1996. Deci, iatã, atât la nivelul instituþiilor publice centrale ºi locale, cât ºi la nivelul economiei de stat, în gestiunea ministerelor lucrurile s-au înrãutãþit foarte mult.
De ce nu mai pot fi acordate sume substanþiale în plus în acest buget? Pentru cã, stimaþi colegi, ponderea cheltuielilor cu datoria publicã înscrise în buget reprezintã comparativ cu 4,7%, cât era în 1996, pânã acum reprezintã 14%, deci de 3 ori mai mult. Nu este vorba de Bancorex ºi Banca Agricolã, ci de persoane juridice care n-au avut nici o legãturã cu statul, cu Guvernul, care au luat credite ºi nu le-au mai dat înapoi. Aceste sume reprezintã 15 mii de miliarde, se plãteºte dobândã în fiecare zi la ele, iar A.V.A.B., care a fost creatã de actuala opoziþie, legalizeazã aceastã redistribuire imoralã de avere ºi venit în societate între cei care plãtesc ºi cei care au luat bani ºi nu-i mai dau înapoi, pentru cã A.V.A.B. nu recupereazã decât 9,4% din ceea ce tranzacþioneazã. Deci pânã acum s-au tranzacþionat 31 de mii de miliarde la A.V.A.B. ºi s-au încasat 2.900 de miliarde.
Vreau sã mai menþionez faptul cã la finele anului trecut atât bugetul asigurãrilor sociale, cât ºi bugetul de stat erau blocate de faptul cã pe criterii de clientelism politic fosta putere a acordat un volum imens de înlesniri fiscale, reduceri, reeºalonãri etc., care, practic, creeazã mari probleme bugetului actual, dar care vor fi examinate de cãtre actuala guvernare, de cãtre Ministerul Finanþelor, ºi credem cã vor constitui surse suplimentare de venit bugetar.
## Stimaþi colegi,
Acestea fiind condiþiile în care sunt preluate finanþele publice ale þãrii la începutul acestui an, vãzând prioritãþile care au fost expuse de domnul prim-ministru Adrian Nãstase, având în vedere construcþia solidã din punct de vedere principial, financiar ºi economico-social a bugetului, Grupul parlamentar al P.D.S.R. din Senat ºi Camera Deputaþilor va vota cu încredere acest buget, considerând cã este un buget al relansãrii economice, un buget al evitãrii polarizãrii sociale, aºa cum s-a întâmplat în ultimii 4 ani, un buget al unei mai mari echitãþi sociale, un buget care ne dã încredere cã ne-am înscris pe un drum corect din punct de vedere economic, inclusiv din perspectiva integrãrii noastre în sctructurile europene ºi euroatlantice ºi urãm succes Guvernului Adrian Nãstase în realizarea prevederilor proiectului de lege.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.