Domnule preºedinte, Stimate domnule prim-ministru, Onoraþi membri ai Guvernului, Distinºi colegi parlamentari,
Anul 2001 a reprezentat pentru România, aºa cum o demonstreazã cifrele economice, sociale, dar ºi aprecierile organismelor ºi partenerilor noºtri internaþionali, anul recuplãrii ºi reracordãrii României la tendinþele de dezvoltare economicã ºi socialã europene, precum ºi de recâºtigare a credibilitãþii în partenerialul internaþional.
În ultimii doi ani de guvernare s-au realizat evoluþii economice pozitive în toate domeniile, care s-au reflectat în mod favorabil asupra situaþiei sociale a cetãþenilor, desigur, cu unele diferenþieri în raport cu grupele de populaþie. Aceste afirmaþii pot fi demonstrate, deºi poate pare uºor plictisitor, fãcând apel la câteva date concrete, statistice, de ordin economic, financiar, monetar, pentru a putea confirma aceste evaluãri nu numai ale noastre înºine, dar ºi ale creditorilor internaþionali, ale instituþiilor financiare externe.
Putem sã ne dãm seama de ceea ce a fãcut Guvernul Adrian Nãstase în doi ani dacã comparãm cu ceea ce s-a întâmplat în primii doi ani ai guvernãrii de dreapta, anterioare guvernãrii P.S.D.-ului, ºi nu fãcând referire la niºte obiective idealiste, abstracte, la niºte dorinþe care nu au suport în resursele materiale ºi financiare ale þãrii.
Iatã deci cã în anii 1997Ñ1998 produsul intern brut al României a scãzut cu 10,6%, ceea ce a însemnat un minus de avuþie materialã, definitã ca totalitatea acumulãrilor materiale ºi bãneºti din societate, de 4 miliarde Ñ este ca ºi cum cineva ce a economisit bani la C.E.C. ºi are ºi alte active în locuinþã, în loc sã aibã o avere de, sã spunem, 50 de milioane, are o avere de numai 46 de milioane Ñ, dupã doi ani ai guvernãrii de dreapta, pentru cã 4 miliarde, în cazul de faþã, de dolari, au fost pierduþi, au fost consumaþi, s-a consumat în þarã din ceea ce exista ºi nu s-a creat valoare nouã care sã se adauge la avuþia existentã. În doi ani de guvernare ai Cabinetului Nãstase s- au creat în plus 4 miliarde, deci am revenit la punctul de plecare din 1996, pentru cã a avut loc o creºtere economicã de 10,9%. Aceasta a fost o creºtere economicã sãnãtoasã, nu dorim sã mai auzim aceste calificative de creºtere nesãnãtoasã, de creºtere nedurabilã ºi aºa mai departe, deci o creºtere durabilã, pentru cã în timp ce a crescut produsul intern brut, substanþa pe care o consumã ºi o investesc cetãþenii ºi întreprinderile în România, a avut loc reducerea ratei inflaþiei, a avut loc reducerea deficitului bugetului general consolidat al statului, a avut loc menþinerea datoriei externe în limite finanþabile, precum ºi creºterea nivelului de trai al populaþiei.
Aceste evoluþii s-au bazat pe îmbunãtãþirea parametrilor economiei reale: iatã, producþia industrialã a crescut în aceºti doi ani, la care ne referim astãzi prin bilanþul prezentat de domnul prim-ministru, cu 15%, spre deosebire de un minus de producþie industrialã de 20% din guvernarea precedentã.
În ceea ce priveºte rata inflaþiei, 1997Ñ1998 au însemnat o inflaþie de 151% în 1997 ºi, respectiv, de 41% în 1998, spre deosebire de 30% în 2001 ºi, cea mai scãzutã ratã a inflaþiei de dupã 1990, 17,8% în anul 2002, cu o proiecþie de sub 14% pentru acest an, 2003.
Exporturile au însumat în 1997Ñ1998 8,4 ºi, respectiv, 8,3 miliarde de dolari, iar în ultimii doi ani 11,4 ºi, respectiv, nivel record, 13,9 miliarde de dolari în anul trecut. Este esenþial aici de remarcat îmbunãtãþirea structurii ºi a compoziþiei, a destinaþiilor exporturilor româneºti. Spre exemplu, acestea au crescut în anul trecut într-un ritm de 22% faþã de anul anterior, în timp ce importurile au crescut cu numai 14%, deci s-a redus dependenþa exporturilor României de importuri, ceea ce înseamnã cã industria prelucrãtoare, industriile orizontale în amonte au furnizat materii prime, subansamble pentru produsele exportate de România.
Pe acest fond a fost posibilã reducerea ratei ºomajului de la 10,5%, cât era în anul 2000, la 8,1% în luna decembrie a anului trecut. Desigur, ºi nivelul de trai, în aceste condiþii, a avut premise favorabile de a se îmbunãtãþi, astfel încât, spre deosebire de o scãdere a puterii de cumpãrare a populaþiei de 20% în 1997Ñ1998, în aceste perioade, în 2001 ºi în 2002, nivelul de trai a crescut cu circa 10%, deci într-un ritm mediu anual de circa 5 procente, ceea ce, desigur, este încã insuficient pentru a asigura un trai acceptabil pentru toate grupãrile sociale, dar este o premisã favorabilã pentru îmbunãtãþirea în continuare ºi pentru mai buna distribuþie a veniturilor în cadrul societãþii ºi, oricum, este mult mai bine decât o scãdere de 10% pe an care se înregistra în mod constant în timpul guvernãrii P.D.-P.N.L. din perioada 1997Ð2000.
Desigur, acestea fiind datele sintetice ale evoluþiei economice în ultimii doi ani, comparativ cu primii doi ani ai guvernãrii de dreapta, este explicabil, cum bine menþioneazã domnul prim-ministru Nãstase, de ce colegii de la P.N.L. ºi P.D. au pãrãsit þara... Þara nu cred cã au pãrãsit-o, au pãrãsit sala, pentru cã aceste date le erau nefavorabile.
Desigur, poate n-am greºit, dar sper sã nu fie aºa, cã noi îi dorim aici, pentru a avea un dialog colegial. Cred cã nu au pãrãsit sala spre a se îndrepta spre þãrile la nivelul cãrora ne aduseserã din punct de vedere al credibilitãþii externe în anul 1999, respectiv Coasta de Fildeº ºi Zimbabwe, deºi în generozitatea sa Guvernul le-a oferit ºi o geantã care, cunoscându-le spiritul pragmatic, poate fi folositã ºi pentru voiaj, dar ºi pentru micul trafic de frontierã.
Am auzit aici, în luãrile de cuvânt anterioare, de fapt într-una, cea precedentã, diferite critici referitoare la reeºalonãrile acordate cãtre bugetele publice, pe de o parte, ºi la procesul de privatizare.
Eu sunt foarte mulþumit pentru cã domnul senator a citit lucrarea pe care am scris-o despre guvernarea de dreapta de pânã în anul 2000, pentru cã în mod exclusiv toate exemplele prezentate acolo se referã la reeºalonãri, la privatizãri ineficiente, ca sã nu spunem frauduloase, pentru cã sunt alte instituþii în stat care vor califica aceste procese. Deci toate acele exemple se referã la fapte, la evenimente petrecute în perioada 1997Ð2000. Reeºalonãrile acum sunt acordate transparent, ca urmare a unei ordonanþe, Ordonanþa nr. 40 din 2002, emisã de Guvern, aprobatã de Parlament, aºa încât nu poate fi vorba de nici un fel de tratare preferenþialã a unor agenþi economici, ci, în limitele unor criterii precis ºi transparent stabilite, toþi agenþii economici, indiferent de culoarea politicã a proprietarului, pot beneficia de aceste facilitãþi.
Este mai bine, stimate domnule senator, sã acorzi o ºansã agentului economic, dacã dovedeºte seriozitate în plan al afacerilor în ceea ce priveºte disciplina financiarã, decât sã închizi întreprinderile ºi sã trimiþi oamenii acasã.
În doctrina social-democratã ºi umanistã a grupului nostru parlamentar nu intrã o asemenea abordare de a închide fabricile ºi a transforma salariaþii în ºomeri. Este mult mai costisitor pentru societate ºi descurajant din punct de vedere social ºi civic ºi trebuie sã dãm o ºansã acelora care se avântã în afaceri, care îºi iau riscul, responsabilitatea unui asemenea demers ºi care, sigur, în anumite perioade se pot confrunta cu niºte greutãþi conjuncturale.
Ritmul de creºtere economicã a fost limitat de resursele de care a dispus þara ºi de aceea ºi reflectarea în plan social a nivelului de trai, a condiþiilor de viaþã a fost la un nivel pe care noi îl dorim mai ridicat.
Tocmai de aceea mãsurile pe care Guvernul le prevede în continuare sunt de ordinul a consolida ºi a continua ritmul accelerat, creºterea economicã cu cel puþin 5 procente pe an, în condiþii de reducere rapidã a ratei inflaþiei pentru a putea ca locurile de muncã ºi veniturile create în aceste condiþii sã aibã o mai mare putere de cumpãrare pentru cetãþeni; pe de altã parte, se vor direcþiona mai bine ajutoarele sociale în ceea ce priveºte cele pentru încãlzire, venitul minim garantat, dar va avea loc ºi un proces accelerat de creºtere a pensiilor atât pentru pensionarii din sistemul de asigurãri sociale, ºi anume prin procesul de recorelare a pensiilor într-un ritm relativ rapid ºi prin indexarea acestora trimestrialã pentru
a acoperi rata inflaþiei înregistratã în trimestrul respectiv, iar, pe de altã parte, începând cu anul 2004 va avea loc o creºtere substanþialã a pensiilor agricultorilor, pentru ca ºi aceºtia sã poatã beneficia, dincolo de sprijinul acordat atunci când cultivã pãmântul, beneficia de condiþii decente de trai.
Prin comportamentul celor care au pãrãsit sala, sigur, avem o dovadã nefericitã, aº spune eu, a lipsei de dorinþã pentru un dialog profesionist, pentru un dialog bazat pe realitãþi, pentru un dialog politic bazat pe principii ºi pe fapte, ºi nu pe acuze neîntemeiate. Este, de fapt, o confirmare, dacã vreþi, nefericitã pentru mesajul care se transmite opiniei publice, dar am vãzut din examinarea cifrelor, este ºi un fapt de insatisfacþie pentru dumnealor acela cã, vãzând realizãrile guvernãrii noastre puse vizavi de nerealizãrile guvernãrii dumnealor, sigur, încrederea în faþa populaþiei pentru dumnealor este tot mai scãzutã. Spuneam, este o dovadã cã nu suportã dialogul ºi dezbaterea publicã cu argumente solide, ceea ce confirmã, din pãcate, pentru cei care ne ascultã, care ne vãd, conþinutul unui aforism de adâncã înþelepciune al poetului naþional Mihai Eminescu, care afirma: ”Povara recunoaºterii este mai grea decât povara urii.Ò Este un lucru regretabil ºi, sigur, pe de altã parte, dânºii infirmã un alt aforism al marelui Iorga, care spunea: ”Recunoaºterea este, înainte de toate, o datorie cãtre tine, cãtre sine, respectiv.Ò
Eu îmi exprim speranþa cã cei care au procedat de maniera la care am fost martori astãzi, respectiv reprezentanþii P.D. ºi P.N.L., vor reflecta, dacã nu la conþinutul documentelor privind doi ani de guvernare P.S.D., care le-au fost înmânate, pentru cã, probabil, nu le fac plãcere cifrele favorabile ºi tendinþele pozitive de acolo, vor reflecta, spun, cel puþin la conþinutul, la înþelepciunea cuvintelor transmise peste timp de marii Eminescu ºi Iorga.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Florin Georgescu · 22 februarie 2003 · monitorul.ai