Traversăm cu toții o criză sanitară fără precedent*, care schimbă istoria, schimbă paradigme de gândire și de comportament, dar a creat oportunități pentru a pune în mișcare o igienizare absolut indispensabilă a sistemului de educație, profund anchilozat și nefuncțional în dezvoltarea de competențe, abilități și valori pentru toți copiii, în spiritul egalității de șanse.*
A mai creat și oportunități pentru digitalizarea sistemului de învățământ românesc, după nouă ani de zile, așa cum s-a spus deja aici – nouă ani de zile de nepăsare, incompetență managerială*
–, oportunități pentru asigurarea siguranței sanitare și introducerea educației pentru sănătate în școlile din România.
În mod firesc ne așteptam, doamnă ministru, să fiți un ministru predictibil, pe care l-am votat cu încredere. Un ministru altfel, în mod constant deschis, nu doar la început de mandat sau la audierile pe bandă rulantă ale miniștrilor.
Orice activitate ministerială, știm bine, are bile albe și bile negre.
Pentru bila albă, USR vă salută curajul transparentizării diplomelor de doctorat și, recent, de atragere de personalități credibile, inclusiv cercetători români recunoscuți internațional, pentru viitoarele comisii CNATDCU și respingerea vechilor grupuri de interese*.
Generațiile _copy-paste_ și, odată cu ele, lipsa de integritate morală și aprobarea tacită a furtului intelectual trebuie să dispară.
Bile negre sunt însă multe la nivel comunicațional și legislativ în ultima perioadă – dificilă, e adevărat, pe care cu
toții am traversat-o. Constatăm cu îngrijorare că ați uitat de importanța unui dialog interinstituțional corect*, care să identifice concertat, printr-un firesc dialog democratic, cele mai bune soluții legislative.
Rolul Uniunii Salvați România în Parlament, pentru că aici suntem politic prezenți, este să vă tragă de mânecă atunci când identificăm probleme.* Iar, dacă propunem soluții și sprijin, normal ar fi fost să nu ne lovim de un zid al indiferenței la dialogul democratic, care, iată, a derapat într-o comunicare incoerentă, contradictorie, care a generat neîncredere, panică și un cadru legislativ impredictibil pentru elevi, profesori și părinți.
Vă reamintesc, doamnă ministru, că încă din 26 martie am adresat niște interpelări, pe care trebuie să vi le reamintesc aici. Nu am primit încă răspuns.
Ce am adresat? Este vorba despre numărul unităților școlare în care se desfășoară efectiv activitatea de predareînvățare prin intermediul mijloacelor online. Deci în 26 martie. Noi am intrat în starea de urgență în 16 martie.
Câte cadre didactice și câți elevi estimați că beneficiază în această perioadă de mijloacele necesare învățării online? Deci cumva voiam să comunicăm și să vedem care este starea de fapt.
Nici după două luni de zile nu am primit răspuns la aceste întrebări. Nu s-a văzut că după șase săptămâni de suspendare a cursurilor ministerul a avansat o cifră contrazisă, după aceea, public de mai multe studii credibile. Estimarea MEC a fost de 250.000 de elevi, contrazisă de IȘE, cu 64%, de „Human Catalyst”, cu 60%, și, recent, de IRES, cu 930.000 de elevi care nu au acces la învățare online.*
Am propus de la începutul lui aprilie, la fel, prin interpelări fără răspuns, modificarea Legii nr. 269/2004, care este o batjocură la adresa elevilor vulnerabili, pentru că acel prag de 250 RON crea mai multă discriminare și mai multe rămâneri în urmă.
USR a dat răspunsul deja. Noi am introdus deja în circuitul legislativ dublarea acestui prag, pentru ca mai mulți copii să aibă acces la dispozitive digitale.
Tot fără răspuns a rămas și sprijinul pe care vi l-am adresat în privința organizării spațiale a fluxurilor de elevi prin intermediul unei asociații de arhitecți.
Dar probabil că veți găsi, în perioada următoare, timpul, răgazul să răspundeți la aceste întrebări.
Vă reamintesc, de asemenea, că Institutul de Statistică ne spune clar că în mediul rural 49% dintre gospodării nu au computer, iar în mediul urban procentul este de aproape 25%.
În lumina acestor statistici, într-o societate responsabilă orice intervenție socială se face în urma unei analize de nevoi.
Dacă un sfert dintre gospodăriile din România trăiesc la limita sărăciei și nu sunt conectate la internet, cum ar fi putut ei respecta obligativitatea accesului la învățare în online? Și ei, și profesorii.
În cele șase săptămâni de tergiversare, prioritatea trebuia să fie asigurarea infrastructurii, a condițiilor minimale de învățare.
Dacă ați fi știut să comunicați mai eficient, mai clar, cu siguranță, percepția publică ar fi fost alta.
Din păcate, am văzut mesaje transmise în spațiul public care au desconsiderat importanța actului educațional al profesorilor, care încheie situația cu acordul părinților, și este foarte ciudat că toți elevii vor fi promovați, indiferent de situația școlară anterioară, deja validată în urma unor standarde naționale de evaluare.
Ați modificat ordine de ministru de la o zi la alta, în privința organizării cursurilor din 2–12 iunie și a examenelor
naționale, creând inutil panică, nesiguranță, un stres suplimentar elevilor, profesorilor și părinților.
Ați uitat să precizați clar ce vor face elevii cu temperatură 37,4. Știm că limita este 37,3. Vor rata examenul? Ce vor face profesorii și celelalte categorii de personal care au boli cronice și au membri de familie din grupuri vulnerabile? Și pe ei i-a uitat ministerul.
Cu siguranță, soluții sunt. Și vă rugăm să le transmiteți clar, fără modificări multiple.
Joaca de-a ordinele de ministru, cu mască sau fără mască, trebuie să se termine.
Elevii sunt dezamăgiți, unii speriați. Mesajele dure din partea asociațiilor elevilor sunt grăitoare.
Și aș vrea să citez, dacă îmi permiteți, un scurt fragment din intervenția unui elev care a sunat la minister.
Și, pe această cale, vă rog foarte frumos să luați în calcul ca personalul să urmeze un curs de instruire, pentru că se adresează absolut halucinant elevilor.
Deci un elev sună la minister și dorește niște informații: „În cazul în care temperatura corpului depășește 37,3° Celsius și nu voi fi lăsat să susțin examenul, ce se întâmplă? O să-l susțin toamna? Întreb deoarece trebuie să trimit, în iulie, notele mele de la bacalaureat la facultate în Anglia.”
Răspunsul doamnei: „Nu știu. Sună DSP-ul sau inspectoratul școlar și o să dai examenul când ești sănătos. Oricum, de unde știi că vei avea temperatură mare?”
„Am întrebat în cazul în care... Pentru că i se poate întâmpla oricui.”
„Nu știu, nu am chef. Sună DSP-ul!”
„Așa răspuns dați unui elev care trebuie să susțină un examen peste o lună?”
„Hai, nu o da pe-ntoarse, trimite un mail și așteaptă ceva răspuns!”
Deci este absolut neacceptabil un astfel de comportament al personalului ministerului.
Cu siguranță, veți lua măsurile necesare. Mulțumesc.
Vocevoce proprie
Marker
Cadru
Justificarea vizează binele comun (egalitatea de șanse în educație) și modernizarea sistemului pentru toți copiii.
„pentru a pune în mișcare o igienizare absolut indispensabilă a sistemului de educație, profund anchilozat și nefuncțional în dezvoltarea de competențe, abilități și valori pentru toți copiii, în spiritul egalității de șanse.”