Antevorbitorul meu a comis un act de-a dreptul freudian*: a vorbit despre impresia artistică și a recunoscut public că a fost preocupat de mediu doar în declarațiile de la televizor. Acum declarațiile nu sunt doar la televizor, ci sunt făcute și în fața dumneavoastră, în Parlamentul României, în Camera Deputaților.
Partidul Național Liberal se va abține de la vot*, deoarece soluția legislativă propusă este una greșită. Ea nu este nici necesară și nu este nici funcțională. Subliniez: nu este necesară și funcțională așa cum o propune inițiatorul.
Dacă inițiativa ar fi adoptată, efectul nu va fi cel dorit de către susținătorii acestei reglementări. Ideea în sine, să propui soluții pentru a controla, pentru a preveni, a combate această stare specială de infracționalitate, poate fi caracterizată ca o bună intenție.*
Îmi permit însă să citez
o expresie arhicunoscută: „Drumul spre iad este pavat cu bune intenții.”
Infracțiunea de mediu este o parte importantă a fenomenului infracțional. Măsurile pe care trebuie să le luăm urmează a fi caracterizate de eficiență și pragmatism.* Sunt, în mod categoric, mult mai multe infracțiuni de mediu săvârșite în România decât ne dorim. Există, într-adevăr, o problemă socioeconomică serioasă, gravă, dar toate aceste infracțiuni sunt fapte de o complexitate redusă, fapte urmărite penal de către parchetele de pe lângă judecătorii și cercetate judecătorește de către judecători.
Tema, cum spuneam, este una importantă. Drept urmare, are un ecou mare în rândul populației și apare în mod inevitabil riscul abordării populiste, al unei abordări lipsite de profesionalism, apare graba de a fi primul și cel mai, dorința de a epata, inclusiv prin spectaculozitatea dimensiunii la intervenții.
Deși unele dintre criticile noastre s-au transformat în amendamente ale USR și, drept urmare, au îmbunătățit în parte conținutul acestei inițiative legislative, viitoare legi, probabil, adoptate, unele dintre lacunele majore n-au fost îndreptate.
Infracțiunile de mediu nu sunt toate cuprinse în această – vedeți ghilimelele de rigoare – „competență exclusivă”, ceea ce este deosebit de grav.
Se reglementează insuficient competența acestei direcții. Apare, drept urmare, un conflict de competență între DIICOT, DNA, pe de o parte, care _de lege lata_ au stabilite competențe în ceea ce privește faptele de corupție, funcționarea grupurilor infracționale organizate, atunci când activitatea infracțională este una complexă, și această direcție care se vrea nou-înființată.* Textele sunt neclare, sunt imprevizibile în viitoarea aplicare.
Apar și paralelisme legislative. De exemplu, deținerea de mijloace tehnice pentru obținerea și verificarea informațiilor se regăsește normată și în această inițiativă, precum se regăsește în art. 66 din Legea nr. 304/2004.
Numărul de procurori, posturi de ofițeri, personal auxiliar este stabilit în mod aleatoriu, pentru că nici măcar în expunerea de motive nu se precizează care ar fi criteriul care stă la baza unei astfel de normări, de stabiliri a acestui număr.
Avem ba 10 procurori, ba 295, așa cum își dorea inițiatorul, trecuți, ca cifre, în această inițiativă legislativă.
Efectul imediat este unul negativ. Prin indisponibilizarea, lipsirea de resurse umane a Ministerului Public, parchetele vor fi afectate, parchete care deja sunt afectate din cauza unui număr redus de procurori.
Nu uitați! Ne lipsesc aproximativ 500 de procurori. 500 de astfel de funcții de procurori sunt neocupate și necesare în acest moment.
Prin înființarea acestei magistraturi excepționale și exclusive, vor fi afectate și mai grav resursele umane ale Ministerului Public.
Vă dau un exemplu. În medie, avem un milion și vreo 750 de mii de cauze urmărite penal în România. Toate cauzele penale!
Avem, în schimb, în ultimii patru ani, doar 30.000 de dosare care să aibă drept obiect infracțiuni de mediu. Deci disproporția este vădită.
Alte greșeli care se fac în această reglementare. Merită a fi subliniat depozitul care trebuie să fie constituit anual, de două milioane de lei – atenție! –, folosit de investigatorii sub acoperire, dar, ca urmare a faptului că pedepsele cu închisoarea pentru faptele numite infracțiuni de mediu, stabilite de către cei care au inițiat acest proiect legislativ,
au limita specială superioară la cinci ani, această folosire nu poate fi autorizată.
Colegii noștri propun, de asemenea, ca procurori cu doar șase ani vechime – doar șase ani vechime, subliniez – să facă parte din această direcție și să fie, drept urmare, plătiți la fel precum colegii lor care au drept condiții de accedere la DNA, DIICOT sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte – pentru că rangul va fi de procuror de Parchet de pe lângă Înalta Curte – doar șase ani de vechime, șase ani de experiență.
Pot să fac trimitere și la un argument care a fost folosit foarte des de către inițiatorii acestui proiect legislativ.
Comisia Europeană, prin evaluarea din 2019, nu a recomandat înființarea vreunei structuri autonome care să aibă o astfel de competență exclusivă. În niciun caz nu a făcut lucrul acesta! În schimb, ca urmare a concluziilor acestei evaluări din 2019, printr-un ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost constituită deja o rețea națională de procurori specializați.
De asemenea, s-au stabilit bazele unor oportunități de formare profesională. Subliniez încă o dată: Comisia Europeană, prin evaluarea din 2019, nu recomandă înființarea unei astfel de structuri autonome cu competență exclusivă.
Soluția legislativă nu este funcțională și, de asemenea, nu este necesară în forma propusă.
Ea nu poate să producă efectele declarate de către inițiator. Din contră, va avea un efect perturbator al bunei funcționări a Ministerului Public, adică va produce, probabil, un efect contrar celui dorit, creând probleme de funcționare a parchetelor, prin indisponibilizarea unor resurse umane și a unor resurse materiale.
La sfârșit, sunt dator să vă spun că este posibil să dea naștere unor probleme de stabilire a competenței materiale a parchetelor. Odată cu aceste probleme de stabilire a competenței materiale a parchetelor, se vor crea conflicte de competență, care vor genera instabilitate judiciară. Va favoriza această instabilitate legislativă și judiciară, va favoriza, eventual, bineînțeles, chiar făptașii, care vor putea invoca nulitatea absolută a actelor de urmărire penală, în considerarea acestei necompetențe materiale, și astfel va avea un efect, cum vă spuneam ceva mai devreme, favorizator pentru acești făptași.
PNL se va abține de la vot, pentru toate argumentele pe care eu le-am expus ceva mai devreme.