Frunda György

## **Domnul Frunda György:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule ministru,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Desigur, discutarea unui tratat de baz„ cu un vecin, cu care de-a lungul istoriei ai avut conflicte, cu care chiar Ón ultima perioad„ a istoriei ai avut puncte de vedere diferite, un vecin pe al c„rui teritoriu tr„ie∫te o important„ comunitate a na˛iunii tale, atunci c‚nd ∫i pe teritoriul t„u tr„ie∫te o important„ comunitate a ˛„rii respective, na∫te Óntotdeauna discu˛ii: emo˛ionale, ra˛ionale, de tip conservator, al trecutului, sau de tip european, mai moderne.

Nu suntem primii care avem asemenea discu˛ii. Œn ultimii zece ani, dup„ c„derea Zidului Berlinului, parlamente precum acela al Germaniei au avut discu˛ii asem„n„toare c‚nd au ratificat tratatul cu Polonia, respectiv cu fosta Cehoslovacie.

Nu pu˛ine au fost re˛inerile Ón Parlamentul ungar c‚nd Ungaria a ratificat tratatul pe care l-a Óncheiat cu Rom‚nia.

Tot a∫a, normal este ca ast„zi s„ fie o serie de probleme care se ridic„ din punct de vedere al tratatului pe care-l Óncheiem noi cu Ucraina. Dar toate statele la care m-am referit au Óncheiat tratate din punct de vedere european, din punct de vedere al unei ideologii na˛ionale

europene, al unui spirit de integrare european„, care are ca ˛el comun rezolvarea problemelor nu numai interne, na˛ionale, dar ∫i cele de vecin„tate, Ón interiorul familiei europene. Din acest punct de vedere a fost redactat ∫i semnat Tratatul dintre Rom‚nia ∫i Ungaria. Acest lucru este garan˛ia rezolv„rii pozitive, a interpret„rii pozitive europene a tratatului parafat de cele dou„ p„r˛i. Din acest punct de vedere sunt convins c„ tratatul Óncheiat este un pas Ónainte, care va determina, va influen˛a parlamentele ambelor ˛„ri, guvernele ambelor ˛„ri spre o rezolvare european„, spre o rezolvare pozitiv„ a problemelor r„mase Ónc„ Ón discu˛ie.

A doua problem„ pe care a∫ vrea s-o analizez pu˛in este cea a minorit„˛ilor na˛ionale. ™i din acest punct de vedere cred c„ noi, care reprezent„m comunitatea maghiar„ din Rom‚nia, ∫tim cel mai bine ce Ónseamn„ semnarea unui tratat. At‚ta timp c‚t un tratat nu exist„ Óntre dou„ ˛„ri vecine, cei care au cel mai mult de suferit sunt comunit„˛ile na˛ionale de pe teritoriul ˛„rii respective. Trebuie s-o spunem deschis ∫i r„spicat c„ dac„ Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria, Óntre Ungaria ∫i Rom‚nia nu s-ar fi semnat tratatul de fa˛„, Ón mod cert nu s-ar fi schimbat mentalit„˛ile, Ón mod cert nici comunitatea maghiar„ din Rom‚nia ∫i nici comunitatea rom‚n„ din Ungaria nu ar tr„i ast„zi Óntr-un mediu mult mai pu˛in discriminatoriu, mult mai pozitiv, mult mai european, a∫a cum tr„iau Ónainte de semnarea tratatelor respective.

™tiu foarte bine discu˛iile pe care le-am avut la Strasbourg privind drepturile comunit„˛ii rom‚ne∫ti din Ucraina, ale comunit„˛ii ungure∫ti din Ucraina. Am fost printre cei care au luat cuv‚ntul Ón Adunarea parlamentar„ a Consiliului Europei, Óncerc‚nd s„ ap„r drepturile rom‚nilor de acolo pentru a Ónv„˛a rom‚ne∫te, drepturile ungurilor din Ucraina pentru a Ónv„˛a ungure∫te. Demersul meu, sus˛inut de toat„ delega˛ia Rom‚niei ∫i de toat„ delega˛ia Ungariei, a avut c‚∫tig de cauz„ Ón plenul Adun„rii parlamentare, dar s-a oprit aici, pentru c„ nu a mai fost aplicat, implementat de autorit„˛ile ucrainene. ™i ceea ce este un semn de aten˛ionare, domnul Popescu, care a fost reprezentantul comunit„˛ii rom‚ne∫ti Ón delega˛ia Ucrainei la Strasbourg, dup„ interven˛ia mea, c‚nd eu l-am felicitat aici, de la aceast„ tribun„, pentru interven˛ia lui de la Strasbourg, m-a rugat s„ nu mai fac public numele lui, pentru c„ are de suferit Ón Ucraina. Aceasta Ónseamn„, doamnelor ∫i domnilor senatori, lipsa tratatelor, lipsa spatelui european, lipsa bazei europene, pe care ne putem baza Ón rezolvarea problemelor noastre. De aceea, din acest punct de vedere, dac„ dumneavoastr„ vre˛i ca ∫i cona˛ionalii dumneavoastr„, rom‚nii din Ucraina, s„ aib„ ∫coli, s„-∫i p„streze identitatea, s„ poat„ Ónv„˛a Ón limba rom‚n„, s„-∫i foloseasc„ limba acolo unde tr„iesc, atunci pute˛i r„spunde Óntr-un singur fel: vot‚nd cu îda“ pentru acest proiect de lege.