Frunda György

## **Domnul Frunda György:**

Mulțumesc.

Pot vorbi și eu mai încet ca să nu-i deranjez pe dânșii. Vă spuneam de acest rol al Curții Constituționale, care trebuie să fie un arbitru al respectării Constituției. În varianta noastră din 1991, atunci când decizia Curții Constituționale este definitivă, aceasta trimite atenționarea Parlamentului, iar Parlamentul rediscută articolul respectiv și, cu o majoritate de două treimi, ia o decizie legislativă în concordanță cu observațiile făcute de Curtea Constituțională. Din păcate, în 2003 această prevedere a fost scoasă din corpul Constituției. Decizia Curții Constituționale este definitivă, cu efecte depline, și ea nu mai poate fi modificată. Am ajuns în situația în care 9 judecători ai Curții Constituționale pot da peste cap deciziile legislative ale Camerei Deputaților și Senatului. Vorbind neacademic sau nejuridic, putem spune că este un superlegiuitor care cenzurează actele Legislativului, care este manifestarea suveranității populare, fără a exista vreo posibilitate de îndreptare atunci când Curtea Constituțională greșește. Dacă vrem să fim foarte preciși, putem spune că 5 oameni pot schimba o decizie a Curții Constituționale, sau 4 oameni, pentru că această Curte ia decizii cu majoritate simplă, chiar dacă nu sunt prezenți toți membrii Curții Constituționale. Dacă 9 sunt prezenți, 5 oameni pot decide într-un fel, și acest lucru este absolut valabil. Dacă sunt 7 prezenți, adică sunt în cvorum, 4 oameni pot decide soarta unei legi care poate fi declarată oricând neconstituțională. Lucrurile acestea nu sunt în regulă. Nu sunt în regulă nici raportate la voința manifestată de Adunarea Constituantă din 1991, nu sunt în regulă nici dacă fac o comparație între atribuțiile și puterea Curții Constituționale române și cele din Germania sau Franța, de exemplu, și nu este în regulă nici dacă văd cum Curtea Constituțională poate regla și decide jocurile politice din România.

Să nu uităm, Curtea Constituțională a luat și alte decizii care au fost foarte discutate, dezbătute de specialiști în drept constituțional și de oamenii politici din România, numai dacă ne gândim la Legea votului uninominal, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea politică și care trebuia să funcționeze. Alegerile se apropie și, iată, legea este blocată din cauza acestui lucru, și este foarte greu de ieșit din acest scurtcircuit constituțional. Numai dacă ne gândim la modificarea Legii răspunderii ministeriale, în cazul căreia, iarăși, Curtea Constituțională a luat o decizie foarte discutabilă din punct de vedere constituțional și a modificat o instituție care ani de zile a lucrat bine – mă gândesc la comisia care lucra în cadrul Președinției României și propunea președintelui avizele pentru începerea sau neînceperea urmăririi penale în cazul miniștrilor.

Un al treilea exemplu poate fi Legea referendumului, în cazul căreia Curtea Constituțională a modificat regula jocului în timpul jocului. A stabilit o altă majoritate pentru adoptarea referendumului decât era în lege, și Parlamentul nu a putut interveni.