Stenogramă plen

Bună ziua! Stimați colegi,

Conform programului de lucru aprobat de Biroul permanent, ședința de astăzi a Senatului începe cu declarații politice.

Dau cuvântul domnului senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a prezenta o declarație politică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Declarația politică este intitulată „Radiografia crizei și sindromul scandalului în țara fatalităților sau România – între criza generală și «zoaiele» președintelui”.

Conform definiției date de dicționar, termenul „criză” este sau reprezintă un interval de tensiune a unor energii contrare, interval care se încheie cu o rezolvare sau cu o avansare, un progres, o soluție. Într-o altă accepțiune, criza reprezintă lipsa de ceva, faza critică a unei dezvoltări. De mai bine de trei ani se abuzează de acest termen. Avem și am avut criză a justiției și criză legislativă, criză a sistemului sanitar, criză economică, criză a învățământului, criză financiară, criză de politică externă, șocuri constituționale, apoplexii instituționale, criză în apoteoză, conflict în metastază.

Și apele își ies câteodată din matcă și mușcă isteric și necontrolat din maluri, dar vine o vreme când se reașază, se limpezesc și curg molcom în matca firească și pe cursul lor obișnuit. Numai crizele din România nu-și găsesc soluții. În anumite intervale reacționează diferit, se transformă în crize ațipite, mahmure, obosite. Se găsește cineva însă care le reactivează, mereu același, Excelența Sa Președintele României Traian Băsescu.

Așa fiind, nu este de mirare că batem pasul pe loc.

Statul și țara nu contabilizează niciun progres, nicio mișcare pozitivă cât de cât încurajatoare. Guvernul, care trebuie să decidă și să privească în perspectivă, acționează prin cârpeli jenante, soluții fără temei pentru acum și dezastruoase pentru viitor. Cât privește Administrația Prezidențială – ca să preluăm, evident ironic, această nefericită formulă –, acolo, cred, se regăsește morbul însuși al crizei. La rampa media sau în solitudine Excelența Sa Președintele României coace mereu câte un subiect de scandal și criză.

Între timp, aflată între parantezele crizei, populația și electoratul sunt cuprinse de lehamite și letargie, sunt oameni vlăguiți, îmbătrâniți prematur, cu vigilența slăbită și interesul dezamorsat. Voința de a participa la destinul comunității scade continuu. Oricum am judeca situația, marii perdanți ai

acestor perioade de criză sunt oamenii și țara. Cetățenii simt că interesul lor este disprețuit și că, oricum ar fi și oricine ar conduce – președintele sau prim-ministrul –, lucrurile nu vor merge mai bine.

La trei ani de la minciuna populistă „Să trăiți bine!”, sociologii analizează astăzi gradul de suportabilitate al mediului social în regim de criză economică și financiară, de criză energetică. Este o realitate cinică, dar o realitate pe care oamenii sunt constrânși s-o suporte.

La capătul de sus al spectrului social președintele se comportă ca un despot, iar partidele de dreapta – PNL și PD-L – își caută false argumente ca să-și legitimeze un pedigri aristocratic, după ce averile lor s-au concretizat prin metoda furtului la vedere din agoniseala publică.

Deși evoluează paralel, viața oamenilor este afectată de politic, de gestica administrației guvernamentale. O radiografie pe scurt a domeniilor de criză ar face mult mai clară dimensiunea reală, paralizantă, a necazurilor noastre prezente și viitoare. Privită prin lentila corectă, starea noastră este următoarea:

1. Am teoretizat mult, poate prea mult, în toată istoriografia noastră și în toate manualele de istorie asupra unui așa-zis „destin” local și național pentru un teritoriu și un neam aflate la răscrucea tuturor invaziilor și influențelor, „a tuturor răutăților”, cum spune cronicarul. Pe aici au trecut toți, au luat ce au găsit și au lăsat ce le-a scăpat printre degete, aș spune.

În mod surprinzător, la începutul acestui veac suntem ocoliți ca ciumații. Rușii negociază cu bulgarii, o conductă de gaze ne va ocoli sau poate nu, o centrală atomică se va ridica în coasta noastră, canalul Bâstroe va fi dat în folosință, frații din Moldova se leapădă de noi ca de leproși, în partea cealaltă, ungurii își continuă campania europeană pentru autonomie culturală, teritorială, sau ce-o mai fi, dar autonomie să fie. Din momentul intrării în NATO, politica noastră externă s-a manifestat palid și ineficient. I-am așteptat 50 de ani pe americani și acum, când sunt aici, ratăm orgolios raporturile cu vecinii seculari.

Acestea toate nu sunt doar consecința strategiilor de politică externă, sunt, mai curând, consecințe ale dezordinii noastre din politica internă. Nu am văzut niciun om politic care să pălească în fața unei realități extrem de dureroase: România nu are acces la decizie politică universală, și nici zonală. Reprezentăm o zonă strategică, dar punctul nostru de vedere nu are greutate, nu suntem luați în serios, pe ici pe acolo suntem tolerați și ca prezență.

Cei care ne ignoră raționează pragmatic: ce bază se poate pune pentru proiecte de viitor și de anvergură pe o țară, dacă această țară la ea acasă și pentru cetățenii ei nu înfăptuiește decât cârpind, fără perspectivă și fără simț analitic?

Din aceeași pricină ne ignoră majoritatea marilor investitori. Inteligența preventivă a capitalismului occidental ne va ocoli, pentru că nu-și asumă nimeni cota de risc economic pe care o probează România. De trei ani, Guvernul și Președinția, în egală măsură, nu s-au mobilizat deloc pentru a dărâma optica și prezumțiile de neîncredere ale Occidentului în privința siguranței investițiilor prin măsuri concrete. Pe noi ne ocolesc banii cum ocolesc caravanele nisipurile mișcătoare.

Și astfel, țară săracă, oameni săraci, generație de sacrificiu... Guvernul încearcă explicații jalnice, după ce, de peste trei ani, toate măsurile economice au fost bâlbâite și ineficiente. Astfel, gazul se scumpește din cu totul alte rațiuni decât cele reale, leul coboară pe fondul crizei americane, prețurile vor crește doar puțin, ca să nu moară populația de foame, în rest: păstrați-vă speranța, români! Poate copiii noștri vor avea o viață mai bună!

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ioan Alexandru Morțun, pentru a prezenta declarația politică din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Ioan Morțun:**

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu o relativă întârziere ce ține de vizita președintelui Nicolas Sarkozy și de programul Senatului, vă rog să-mi permiteți să salut rezultatul alegerilor prezidențiale din Serbia și, implicit, victoria președintelui în exercițiu al acestei țări, domnul Boris Tadić.

Pentru oricine, pentru orice om rațional este o victorie importantă. Trebuie să luăm act că ea s-a petrecut într-o țară care se confruntă cu grave probleme economice și sociale, unde reformele economice din epoca post-Miloșevici se împletesc cu o dezamăgire cruntă a populației față de scăderea nivelului de trai. Victoria în alegeri este oarecum neașteptată, pentru că s-a petrecut în Serbia, unde mândria națională a cetățenilor săi este în continuare rănită de pierderile teritoriale care au avut loc.

În acest sens, alegerile la care mă refer au avut loc cu câteva zile înainte de posibila declarare unilaterală a independenței regiunii Kosovo, leagăn istoric al civilizației sârbești. Și, cu toate acestea, în ciuda unei campanii cu accente populiste și ultranaționaliste a contracandidaților, forțele democratice conduse de președintele Boris Tadić au câștigat.

Pentru orice om victoria este dovada dorinței de democrație a poporului sârb, a aspirațiilor sale de a întoarce spatele trecutului, de a privi spre viitor, spre Europa din care face parte, spre Uniunea Europeană.

În acest sens, cred că este de datoria României, deja membră a Uniunii Europene, ca în virtutea relațiilor de prietenie dintre cele două state să susțină integrarea Serbiei în marea familie europeană.

Cred, de asemenea, că România trebuie să devină un partener economic important în relațiile cu această țară, parteneriat din care cele două țări, și îndeosebi regiunea transfrontalieră, au numai de câștigat.

În încheiere, doamnelor și domnilor senatori, ca vecin și prieten al Serbiei și al multora dintre oamenii săi politici, vă rog să-mi permiteți să-mi exprim aprecierea față de diplomația română care, prin toți factorii decizionali, s-a afirmat, inclusiv la Bruxelles, împotriva recunoașterii unei probabile independențe a provinciei Kosovo fără o decizie în acest sens a Consiliului de Securitate al ONU.

Este o decizie rațională, curajoasă, care ține cont de vecinătatea și prietenia celor două state, dar, în primul rând, în ciuda afirmațiilor multora, de interesul național al României acum și în viitor.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Dorel Constantin Onaca, pentru a prezenta declarația politică în numele Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Dorel Constantin Onaca:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La bilanțul pe țară care a fost prezentat în luna ianuarie domnul ministru Cristian David a arătat starea infracțională din unele județe, printre care și a județului Constanța.

Constanța a devenit un oraș în care asasinatele se produc pe bandă rulantă, grupurile interlope își văd nestingherit de activitățile clandestine, iar acțiunile Poliției sunt ineficiente. Ultimele cazuri care au zguduit Constanța au fost de o violență de neimaginat. Amintim aici cazul persoanei împușcate în plină stradă, al șoferului de la Deleni, ucis și incendiat, și al celor doi pescari dispăruți.

Ca urmare a acestor cazuri, la Inspectoratul Poliției Județene Constanța au sosit, pe rând, mai mulți ofițeri din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, dar, din păcate, cercetările trenează, iar rezultatele întârzie să apară.

Un alt aspect care trebuie semnalat este cel referitor la Poliția Comunitară. Prin definiție, Poliția Comunitară ar trebui să fie poliția noastră, a tuturor. Etimologic vorbind, „comunitar” este strâns legat de cuvântul „comunitate”. Așadar Poliția Comunitară ar trebui să fie poliția comunității noastre, deoarece infracțiunile stradale sunt cele care deranjează cel mai mult comunitatea.

Cel mai tare ne afectează viața spargerile de autoturisme, de magazine sau apartamente, hoții de buzunare, găștile de cartier din cauza cărora copiii nu mai sunt în siguranță nici pe stradă, nici în fața blocurilor, nici în fața casei, și nici la școli.

Legea nr. 371/20.09.2004, care dă posibilitatea legală pentru a înființa Poliția Comunitară și are ca principală atribuție asigurarea ordinii și liniștii publice, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005.

Fiecare primar a dat frâu liber imaginației în ceea ce privește rostul forțelor de ordine locală. În toate statele europene Poliția Locală are o istorie de minimum 20 de ani, iar atribuțiile ei sunt îndeplinite cu succes. În România, din păcate, Poliția Comunitară rămâne un mister, iar activitatea ei este foarte puțin cunoscută. Dacă pentru actuala autoritate executivă a Constanței înarmarea cu pistolul este soluția păstrării ordinii publice înseamnă că Ministerul Internelor și Reformei Administrative trebuie să acorde o mai mare atenție constănțenilor, dar și autorității executive.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al PRM, pentru a prezenta declarația politică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Doamnă președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea privește armonizarea legilor, modul în care noi reușim să le punem în acord și să avem o anumită coerență legislativă. Plec de la cazul deciziei Curții Constituționale privind CNSAS-ul, decizie care are în spate și propunerile Avocatului Poporului. Atrag atenția că decizia CNSAS nu privește numai Legea nr. 187/1999 privind accesul personal la dosare, ci privește și ordonanțele de urgență – mai ales pe cea de-a doua, din 2006 – pe care Guvernul le-a emis în legătură cu CNSAS-ul.

De altfel, cred că este o obsesie a liberalilor, a Guvernului în cauză, de a susține cu orice preț menținerea CNSAS-ului împotriva unei decizii a Curții Constituționale, de a readuce la suprafață, ca să spun așa, un vas scufundat prin decizia Curții Constituționale.

Este foarte important să avem în vedere că legea trebuie respectată, că primul care trebuie să o respecte și să o aplice este Guvernul României, și mai semnalez aici că, din aceeași iubire ciudată pentru formațiuni și instituții care acționează pe lângă lege și în afara legii, sunt anumite institute de cercetare cum este Institutul Român de Istorie Recentă... Am să fac odată de aici bilanțul tuturor acestor institute care nu respectă regula cercetării, care nu se supun Academiei Române și care, de fapt, sunt instrumente politice, și nu de cercetare științifică.

De ce am făcut această intervenție? Pentru că CNSAS-ul este datorat unei legi care nu respectă Legea Arhivelor Naționale. Legea Arhivelor Naționale, care a fost dată în aprilie 1996, este o lege făcută în perfect acord cu legile arhivelor naționale din întreaga Europă. Subliniez lucrul acesta pentru că, mai ales după integrarea noastră în Uniunea Europeană, asemenea situații trebuie avute în vedere.

Legea Arhivelor Naționale ne arată cum se constituie Fondul Arhivistic Național al României, cine controlează acest fond, cum sunt aduse la un numitor comun toate celelalte instituții, care sunt, de fapt, subalternii Arhivelor Naționale. Este una dintre preocupările esențiale pe care le are un stat: să aibă Arhive Naționale. La noi, prin art. 3 al Legii Arhivelor Naționale, se precizează că: „Administrarea, supravegherea și protecția specială a Fondului Arhivistic Național al României se realizează de către Arhivele Naționale, unitate bugetară în cadrul Ministerului de Interne.”

## Mulțumesc, domnule senator.

Ați epuizat deja timpul alocat partidului dumneavoastră. Domnul senator György Frunda, din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Declarația mea de astăzi vizează funcționarea Curții Constituționale și deciziile pe care le-a luat în ultimii doi ani.

Ultima decizie pe care Curtea Constituțională a luat-o săptămâna trecută ridică o serie de întrebări fundamentale, atât ale specialiștilor în drept constituțional, cât și ale oamenilor politici și analiștilor din domeniu.

Săptămâna trecută, Curtea Constituțională nu a făcut un act de dreptate constituțională și nu a îndreptat o eroare adusă de Legislativ, ci Curtea Constituțională, într-un diferend juridic pe temei constituțional, a adăugat la Constituție. Curtea Constituțională a acordat Președintelui României dreptul de veto la numirea unui ministru, drept de veto pe care Constituția nu îl prevede. Prin aceasta, s-a schimbat echilibrul pe care Adunarea Constituantă din 1990–1991 și modificările aduse în 2003 încercau să îl plaseze între puterile statului.

Curtea Constituțională a fost gândită de noi – am făcut parte din Comisia de redactare a Constituției – ca un arbitru între puterile statului, care să tragă un semnal de alarmă atunci când Constituția nu este interpretată corect de una dintre puterile statului, urmând ca semnalul de alarmă pe care-l trage Curtea Constituțională să fie trimis Parlamentului, care trebuie să corecteze...

...greșeala pe care...

Îi rog pe colegii din sală...

Scuzați-mă, domnule senator.

Sunt câțiva colegi în sală care vorbesc foarte tare și se aude exact până în față.

Domnule senator Onaca, rugămintea mea este să vorbiți mai încet, pentru că domnul Frunda trebuie să-și susțină declarația politică în condiții corecte.

## **Domnul Frunda György:**

Mulțumesc.

Pot vorbi și eu mai încet ca să nu-i deranjez pe dânșii. Vă spuneam de acest rol al Curții Constituționale, care trebuie să fie un arbitru al respectării Constituției. În varianta noastră din 1991, atunci când decizia Curții Constituționale este definitivă, aceasta trimite atenționarea Parlamentului, iar Parlamentul rediscută articolul respectiv și, cu o majoritate de două treimi, ia o decizie legislativă în concordanță cu observațiile făcute de Curtea Constituțională. Din păcate, în 2003 această prevedere a fost scoasă din corpul Constituției. Decizia Curții Constituționale este definitivă, cu efecte depline, și ea nu mai poate fi modificată. Am ajuns în situația în care 9 judecători ai Curții Constituționale pot da peste cap deciziile legislative ale Camerei Deputaților și Senatului. Vorbind neacademic sau nejuridic, putem spune că este un superlegiuitor care cenzurează actele Legislativului, care este manifestarea suveranității populare, fără a exista vreo posibilitate de îndreptare atunci când Curtea Constituțională greșește. Dacă vrem să fim foarte preciși, putem spune că 5 oameni pot schimba o decizie a Curții Constituționale, sau 4 oameni, pentru că această Curte ia decizii cu majoritate simplă, chiar dacă nu sunt prezenți toți membrii Curții Constituționale. Dacă 9 sunt prezenți, 5 oameni pot decide într-un fel, și acest lucru este absolut valabil. Dacă sunt 7 prezenți, adică sunt în cvorum, 4 oameni pot decide soarta unei legi care poate fi declarată oricând neconstituțională. Lucrurile acestea nu sunt în regulă. Nu sunt în regulă nici raportate la voința manifestată de Adunarea Constituantă din 1991, nu sunt în regulă nici dacă fac o comparație între atribuțiile și puterea Curții Constituționale române și cele din Germania sau Franța, de exemplu, și nu este în regulă nici dacă văd cum Curtea Constituțională poate regla și decide jocurile politice din România.

Să nu uităm, Curtea Constituțională a luat și alte decizii care au fost foarte discutate, dezbătute de specialiști în drept constituțional și de oamenii politici din România, numai dacă ne gândim la Legea votului uninominal, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea politică și care trebuia să funcționeze. Alegerile se apropie și, iată, legea este blocată din cauza acestui lucru, și este foarte greu de ieșit din acest scurtcircuit constituțional. Numai dacă ne gândim la modificarea Legii răspunderii ministeriale, în cazul căreia, iarăși, Curtea Constituțională a luat o decizie foarte discutabilă din punct de vedere constituțional și a modificat o instituție care ani de zile a lucrat bine – mă gândesc la comisia care lucra în cadrul Președinției României și propunea președintelui avizele pentru începerea sau neînceperea urmăririi penale în cazul miniștrilor.

Domnule senator Frunda, o secundă.

V-aș ruga să vorbiți mai încet ca să-i putem auzi mai bine decât îi auzim de aici pe domnul Rădulescu și pe domnul Onaca, cel care tocmai a susținut o declarație politică pe care plenul Senatului n-a întrerupt-o.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Frunda György:**

Deci Curtea Constituțională a adăugat la Constituție, a modificat Constituția, fără ca Parlamentul să aibă vreo putere.

Ce putem face?

## Doamnelor și domnilor senatori,

Trebuie să luăm act de deciziile Curții Constituționale, trebuie să le aplicăm, pentru că acesta este statul de drept, ne place sau nu ne place, pentru că nu avem niciun instrument, nici juridic, nici politic, să modificăm deciziile Curții Constituționale. Dar aceasta nu înseamnă că avem dreptul să fim pasivi, să nu facem ceva.

De aceea, eu propun de la această tribună un dialog între reprezentanții grupurilor parlamentare pentru a pregăti o revizuire a Constituției.

Ne place, nu ne place, trebuie să stăm strâmb și să vorbim drept.

Avem o Constituție lacunară, ambiguă, interpretabilă, care dă posibilitate interpretării unor astfel de lucruri.

Doamnelor și domnilor senatori, trebuie să hotărâm ce vrem.

Vrem o republică prezidențială – aceasta este în conformitate cu tradiția istorică a României, tot așa cum a fost și în Franța sau în Italia, și totuși acolo, în Italia, avem acum o republică parlamentară – sau vrem o republică parlamentară, cum este în marea majoritate a țărilor Uniunii Europene? Pentru că, dacă suntem sinceri, cam 400 de parlamentari mult mai greu ajung în situația de a crea o dictatură decât un singur om, mult mai greu greșesc 400 de oameni decât greșește un singur om, e mult mai aspră cenzura comisiilor parlamentare când numim membrii unui guvern decât decizia unui singur om care poate alege miniștrii cum vrea el.

Desigur, discuția este incitantă și pot să vă mai dau zeci de exemple, dar cert este că nu putem rămâne în această struțo-cămilă românească, republica semiprezidențială în care președintele are puteri mai mari sau mai mici în funcție de cine ocupă locurile la Curtea Constituțională. Este soluția cea mai proastă în interesul cetățenilor acestei țări și în dezinteresul funcționării normale, echilibrate a puterilor statului. Dar trebuie să facem mai mult odată cu revizuirea Constituției, trebuie să prevedem atribuții clare pentru cele trei puteri ale statului, trebuie să prevedem obligații pentru fiecare dintre cele trei puteri ale statului.

## Și eu vă mulțumesc.

În programul prevăzut pentru această zi declarațiile politice urmau să fie finalizate la ora 16.30. Vă propun să prelungim nu mai mult de ora 17.00, rugându-i pe colegii care au declarații politice în continuare să se rezume la timpul alocat.

Domnul senator Prodan Aurelian Tiberiu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește domnul Viorel Arion, Grupul parlamentar al PD-L.

## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:**

Mulțumesc, doamna președinte. Onorat Senat,

Timp de doi ani de zile cu plăcere am făcut parte din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a Senatului României. Una dintre temele principale care au fost dezbătute în această comisie a fost cea referitoare la migrația aleșilor locali. Săptămâna trecută, evenimentele petrecute în județul Suceava, poate și în altă parte, m-au determinat să fac o foarte scurtă declarație politică privind acest fenomen.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Se pare că nici anul 2008, an electoral prin excelență, nu face excepție în ceea ce privește migrația aleșilor neamului de la un partid la altul. Devenit tradițional după 1990, acest tip de oportunism politic numit „migrație” este cu deosebire întâlnit în cazul aleșilor locali și este determinat de interese de putere. Mulți își motivează gestul prin grija față de comunitatea pe care o reprezintă. Cu alte cuvinte, la baza deciziei de a părăsi partidul pe listele căruia au fost aleși stă temerea că, în eventualitatea unui eșec al lor, al formațiunii căreia îi aparțin, nu vor mai beneficia de fonduri de la buget pentru investițiile pe plan local. Alții, îmi îngădui să afirm, cei mai mulți dintre aceștia, au în vedere avantajele politice sau financiare, personale sau de grup. Că este așa o dovedesc numeroasele analize efectuate de institutele de specialitate pe parcursul tuturor ciclurilor electorale din România postdecembristă.

Surprinzător este faptul că, deși au fost aduse modificări statutului acestora, tocmai în ideea de a stopa migrația, cel puțin în ceea ce îi privește pe aleșii locali fenomenul nu numai că nu s-a diminuat, ci este în creștere. Se pare că în România nimeni nu mai crede în politică, în principii și în loialitate.

În calitatea de senator de Suceava – ales pe listele PNL pe o perioadă determinată –, pe care o am, nu pot să trec cu

vederea faptul că o serie de primari ai Partidului Național Liberal și-au anunțat, de curând, intenția de a participa din partea PD-L la alegerile locale din acest an. Culmea neobrăzării este că un așa-zis lider al PD-L, fost PNL până în urmă cu ceva timp, nu s-a sfiit să declare public că PD-L are porțile deschise pentru toți aleșii locali care vor să-și schimbe culoarea politică.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Domnul Viorel Arion, Grupul parlamentar al PD-L.

## Mulțumesc, doamna președinte.

România are de recuperat un decalaj foarte mare în domeniul infrastructurii față de restul țărilor Uniunii Europene. De exemplu, din rețeaua de aproape 80.000 de kilometri de drumuri doar 20% reprezintă drumuri naționale, restul sunt drumuri județene și comunale, al căror grad de utilizare a scăzut dramatic în ultimii ani. Aceasta deoarece numai 21.000 de kilometri de drumuri au fost reparați. Șoselele din zonele turistice au ajuns să fie extrem de aglomerate în perioadele de sezon. În raport cu suprafața țării, România are cea mai mică densitate de drumuri din toate statele membre ale Uniunii Europene, adică 33,5 kilometri la 100 de kilometri pătrați.

În ședința Senatului din 2 octombrie 2006 sesizam faptul că lucrările de modernizare a drumului național Simeria–Petroșani, în lungime de 80 de kilometri, au început în aprilie 2003 și ar fi trebuit să fie încheiate în iunie 2006, valoarea totală a proiectului fiind, la acea dată, de 46.000.000 euro. În 19 martie 2003 Administrația Națională a Drumurilor a contractat această lucrare cu trei constructori, fiecare urmând să construiască un tronson de drum, beneficiarii fiind ITALSTRADE – pentru sectorul Petroșani–Baru, PROODEFTIKI și CONTRANSIMEX – pentru tronsonul Hațeg–Baru Mare, iar pentru segmentul Hațeg–Simeria – CCCF S.A. București.

Între timp, o serie de măsuri administrative și juridice au fost luate, dar eficiența lor întârzie să se vadă. Pe hârtie, probabil, lucrurile stau frumos, raportările sunt în grafic. Pe teren, lucrurile arată la fel de prost ca în 2003: aceleași tronsoane de drum veșnic în lucru, sectoare de drum care au devenit un adevărat pericol public pentru cei care se încumetă la drum.

Un raport al Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor constata că starea proastă a drumurilor reprezintă un impediment major în calea dezvoltării turismului românesc, în condițiile în care majoritatea vizitatorilor străini sosesc în România pe cale terestră. Reprezentanții Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor susțin că drumurile constituie un mijloc esențial nu numai pentru turism, dar și pentru dezvoltarea țării. În condițiile în care turismul Văii Jiului, dar și cel specific montan din Masivul Retezat par a cunoaște o dezvoltare fără precedent în ultima perioadă, infrastructura este una dintre marile probleme ale județului Hunedoara. Acest tronson de drum devine vital pentru dezvoltarea Văii Jiului, dar și pentru restul județului, având în vedere că legătura cu sudul țării se face pe acest culoar.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Dați-mi voie să anunț că, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Vărgău a înțeles să depună declarația politică la secretariatul ședinței noastre. În aceeași situație se află și domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Grupul parlamentar al PD-L mai are două minute pentru domnul senator Jan Vraciu.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Salut cu o tristețe fraternă prezența printre noi, ca președinte de ședință, a doamnei senator Norica Nicolai, căreia îi era hărăzit un alt drum, așa cum mă bucur că ne vom afla împreună, în ciuda a ceea ce se întâmplă în viața noastră politică.

Lucrurile pe care aș avea să le spun ar putea începe cu o cerere de demisie. Am văzut că președintele actual, domnul Băsescu, l-a declarat prim-ministru pe domnul senator Ion Iliescu. L-aș ruga pe domnul Ion Iliescu să demisioneze. Demisionați din funcția de prim-ministru, domnule președinte, vă așteaptă un viitor frumos pe linie strict politică!

Adevărul e că este o confuzie rău prevestitoare în viața politică și, într-adevăr, sunt semne de „zoaie”. Singura chestiune pe care nu a spus-o domnul Băsescu e cine produce această stare de „zoaie”. Să nu cumva să fi fost un dialog într-o oglindă!

Să obiectivizăm puțin lucrurile și să constatăm că, în ciuda aspectului plastic și uneori ilar al vieții noastre politice, România stagnează și uneori merge înapoi. Din acest punct de vedere, situația nu mai poate fi, într-adevăr, tolerată. De aceea, oamenilor politici raționali le trebuie acum o înaltă conștiință de sine și să încerce să redreseze lucrurile, punându-le pe linia lor firească. Încă o dată susțin de la această tribună că noi nu avem a ne raporta toată ziua, bună ziua unii la alții, nu avem a ne cere, în permanență, unii altora demisia. Noi avem de făcut ceva și de raportat ceva celor ce ne-au ales. Acolo este singura noastră competiție reală.

Slăbiciunea statului român devine un fapt notoriu. După cum știți, există un instinct al bestiei care simte când posibila ei pradă poate fi atacată. Un anumit instinct bestial domină și „piața” politică a lumii și, dacă România este atacată în fel și chip, dar, cu deosebire, atacată de pe teritoriul românesc străvechi al Basarabiei de către un „polcovnic stacojiu” de toată rușinea, nu este numai pentru că el are chef de asta sau pentru că vrea să facă jocurile stăpânilor săi, a căror lesă o simte în permanență pe grumaz, ci și pentru că statul român e slab. Nu cred că trebuie să răspundem neapărat cu scandal la scandalul la care ne provoacă președintele „Vle” Voronin.

Mi s-a părut că vorba de duh pe care a spus-o ministrul Cioroianu la München lui Voronin e mai degrabă folositoare, căci am constatat că domnul Președinte al Republicii Moldova crede aberant în întâietatea limbii moldovenești în raport cu limba română, deci cu sinea ei componentă. Dumnealui nu a aflat încă versul lui Vasile Alecsandri: „Ca doi ochi într-o lumină”. Ochii omului, dragă domnule Voronin, nu se nasc pe rând, unul azi și altul peste 600 de ani. Graiul moldovenesc și graiul muntenesc s-au născut împreună și sunt curios ce ar face respectivul purtător de steag antiromânesc dacă noi, românii, am cădea de acord că vorbim limba moldovenească. Probabil că el ar înțelege că trebuie să-și schimbe opțiunea și să vorbească direct limba cazacă. Dar, repet, nu acolo este subiectul, subiectul este aici la noi, în această permanentă hâră, în această permanentă zâzanie, în această permanentă scufundare.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă rog, domnilor senatori.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

## Vă mulțumesc.

Ultima idee pe care vreau să o spun. Nu este omenește să existe între noi atâta distanță. Uitați-vă în jurul dumneavoastră. Știți câte valori naționale se află în suferință? Mi s-a adresat, de curând, fostul mare campion de șah al României, omul care se poate mândri cu faptul că l-a bătut și pe Bobby Fischer, Florin Gheorghiu, cu necazuri de viață mari. În spitalele României se află oameni de cultură, oameni de știință cărora actuala stare de lucruri din această țară le grăbește sfârșitul. Cei care nu sunt în spitale trăiesc în niște case din care urmează să fie dați afară: maestrul Dan Iordăchescu, importantul regizor Horea Popescu și aud că și marele scriitor Dinu Săraru. Eu aș vrea să-mi permiteți să nu insist asupra numelor, ci asupra problemei. În acest timp, noi nu ne putem concentra asupra obligațiilor noastre, pentru că ne limităm la polemicile dintre noi. Așa că închei spunând: „Cine simte că-i în zoaie

Este așteptat la baie.”

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Jan Vraciu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Pentru români „a fi sănătos” reprezintă maximul din ce ți-ai putea dori în viață. Urarea favorită a românilor spusă cu pioșenie și la trecerea dintre ani, și de ziua celor dragi, și când se face simțită apăsarea vârstei înaintate este „Sănătate, că-i mai bună decât toate!”. Iată de ce, în numele acestei valori fundamentale pentru noi și pentru faptul că suntem cu toții contribuitorii sistemului de sănătate, avem dreptul să demascăm erorile fatale ale acestuia și să cerem îndreptarea lui.

Când a fost numit ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu a declarat că începe reforma cu scandaluri și contestații în justiție, cu decizii neconstituționale și promisiunea că vor pleca „feudalii” din sistem. Acestea au fost promisiunile. Să vedem ce a făcut. A pus manageri colorați politic în culorile partidului Domniei Sale, iar incompetența acestora nu a scutit spitalele să facă datorii. A schimbat conducerea casei de asigurări pe motiv că nu mai erau bani pentru medicamente, deși prefecții comunicaseră că banii ajung. A anunțat licitații, dar, în schimb, a continuat un sistem prin care la contracte de câteva mii de euro se pot face acte adiționale de câteva milioane. A pus bazele unui program național de analize obligatorii a cărui eficacitate a fost imposibil de dovedit încă de când se afla în stadiu de proiect. Chiar un înalt oficial din minister a recunoscut că dacă cineva își face setul obligatoriu de analize nu se poate spune că este sănătos medical. Acest decor a căpătat accente și mai sinistre de când asistentele și infirmierele pleacă pe capete din țară, iar medicii își oferă știința altor spitale din Europa în căutarea demnității la care au visat când și-au ales profesia. Nu este zi să nu aflăm de la buletinul de știri noi și noi reeditări ale „morții domnului Lăzărescu”, dar nu în varianta premiată la Cannes, ci în varianta Târgoviște, așa cum am văzut la jurnalele de știri zilele trecute, când o bătrână a fost găsită de rude moartă în casă, după ce acesteia i s-a refuzat în două rânduri internarea. Când afli despre asemenea lucruri te trec fiori de groază și primul lucru la care te gândești este acela că nu ai fost tu sau cineva drag în locul acelui om care a murit cu zile.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Anul 2007, cel al integrării în Uniunea Europeană, a reprezentat pentru români un an al speranțelor și al credinței că viața lor poate fi decentă: venituri care să le asigure plata utilităților și hrana zilnică, posibilitatea să-și întrețină copiii la școală, medicamente accesibile tuturor, tratament nediferențiat în spitale, posibilitatea unui concediu decent după un an de muncă.

Desigur, viață decentă într-un alt stat european înseamnă mult mai mult, dar românii își doresc, în primul rând, normalitate, și asta au sperat să obțină de la momentul ianuarie 2007, însă după un an de la integrarea în familia europeană ei se simt abandonați.

După numeroase conflicte și lupte de orgolii pe scena politică la care au privit nedumeriți fără să înțeleagă ce se întâmplă și, mai ales, fără să înțeleagă de ce aceia pe care i-au creditat cu încredere în 2004 nu se preocupă cât de puțin de soarta lor, speranțele românilor s-au spulberat

treptat și, în loc să rămână în țara lor alături de familiile lor, au preferat să caute normalitatea în alte state europene.

Cei mai mulți dintre cei care au avut încredere în președintele Băsescu, cel care promitea la începutul anului 2005 că va fi „președintele tuturor românilor” și se erija în omul dreptății, s-au lămurit de faptul că totul a fost doar un teatru ieftin și un discurs fără nicio finalitate, doar o încercare de creionare a imaginii politice personale.

Cei care ar fi trebuit să reprezinte un punct de echilibru și mediere în plan politic s-au dovedit, în fapt, un punct de destabilizare și un generator permanent de conflicte, al căror unic scop a fost și este aducerea la guvernare a Partidului Democrat.

Pentru Traian Băsescu clasa politică românească arată, așa cum Domnia Sa a declarat într-o emisiune a Televiziunii publice, ca niște „zoaie pe geam”. L-aș întreba pe domnul președinte, partidul pe care-l dorește cu atâta încrâncenare la conducerea destinelor acestei țări și din care provine și Domnia Sa nu face parte din aceeași clasă politică românească? V-ați străduit cât ați putut de mult să creionați în negru imaginea politicii românești fără să realizați, de fapt, că și dumneavoastră, și partidul al cărui partizan sunteți faceți parte din politica românească. Sau președintele tuturor românilor împarte politica românească în două tabere?

La sfârșitul săptămânii trecute Prefectura Argeș a organizat o dezbatere asupra influenței taxei auto asupra situației economico-sociale din județul Argeș. Am participat la această dezbatere la inițiativa prefectului, de altfel felicitat pentru inițiativă de către participanți, chiar dacă o parte a presei locale anunța drept inițiator PNL-ul județean, în încercarea liderului acestui partid de a-și atribui o importanță mult mai mare decât cea reală. Oricum, tema aceasta a taxei auto este cu adevărat un subiect de mare interes în Argeș, având în vedere că industria auto din România a pornit de aici prin „Dacia” și ARO, și, din fericire, încă există această familie a celor care lucrează în industria auto, nu mai puțin de 30.000 de oameni angrenați în activitate la „Dacia Renault” și la cei 149 de furnizori, fără a mai exista ARO Câmpulung, falimentat, vândut și desființat prin implicarea unor personaje încă prea puternice pentru a li se atribui în mod oficial vinovății.

Am ascultat în dezbatere puncte de vedere cu mare greutate, venite din partea domnilor Constantin Stroe, președintele Asociației Constructorilor de Automobile din România, Franҫois Fourmont, director general Automobile „Dacia”, și a liderilor de sindicat, domnii Pavelescu și Iordache, precum și a altor importanți manageri de societăți din domeniul auto. Domniile Lor doresc să atragă atenția Guvernului și tuturor politicienilor ca, înainte de a lua o decizie asupra taxei auto, să țină cont de următoarele aspecte esențiale:

– efectele economice ale industriei auto din România, ca și implicațiile sociale sunt extrem de importante, fapt dovedit atât de succesul „Dacia”, cât și de eșecurile ARO, „Tractorul”, „Semănătoarea”, „Autobuzul”;

– România nu trebuia să ajungă, din cauza taxei auto, în fața Curții Europene de Justiție;

– nu există încă o directivă a Comisiei Europene, aplicabilă tuturor celor 27 de țări din Uniunea Europeană, privind taxa de primă înmatriculare;

– trebuie evitate situațiile create în Polonia și Bulgaria;

– forma și cuantumul taxei de primă înmatriculare au atât miză economică, dar și în ceea ce privește sănătatea publică și securitatea în trafic.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Stimați colegi, înainte de a supune votului dumneavoastră ordinea de zi, permiteți-mi să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2007 privind importul în România al produselor de protecție a plantelor și al mostrelor, ajutoarelor și donațiilor de produse de protecție a plantelor din țări terțe;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării;

– Lege pentru modificarea anexei la Legea arendării nr. 16/1994;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității organizate, traficului ilicit de stupefiante și a terorismului internațional, semnat la București la 5 iulie 2007;

– Lege pentru aderarea României la Acordul, semnat la Luxemburg la 25 iunie 2005, de modificare a Acordului de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000;

– Lege pentru aderarea României la Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei și a oricărei alte activități ilegale în detrimentrul intereselor financiare ale acestora, semnat la Luxemburg la 26 octombrie 2004.

Stimați colegi, doresc să vă prezint o informare cu privire la scrisorile Președintelui României privind participarea cu forțe armate la misiuni în afara teritoriului statului român.

La punctul 3 din ordinea de zi avem înscrisă alegerea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societății civile.

Rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să ocupe loc în sală pentru a prezenta raportul.

Domnule senator Șerban Nicolae, am observat târziu colegul dumneavoastră de grup parlamentar, la chestiuni organizatorice. Bănuiesc că domnul Neagoe are câteva anunțuri și vă rog să-mi permiteți să-i dau cuvântul înainte de a intra în dezbatere.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.

## Da.

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnilor colegi, vrem să informăm plenul Senatului că în ședința din 11.02.2008 Grupul parlamentar al PSD a decis schimbări în structura comisiilor permanente ale Senatului pe locurile care revin Grupului parlamentar al PSD, după cum urmează:

– la Comisia pentru politică externă – doamna senator Nora Cecilia Rebreanu, în locul domnului senator Cristian Diaconescu;

– la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă – doamna senator Nora Cecilia Rebreanu, în locul domnului senator Angel Tîlvăr;

– la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital – domnul senator Radu Cătălin Mardare, în locul domnului senator Ovidiu Teodor Crețu;

– la Comisia economică, industrii și servicii – domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, pe locul care este vacant;

– la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului – domnul senator Marin Bobeș, pe locul care este vacant în urma demisiei domnului Ion Filipescu;

– la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială – domnul senator Niculae Mărășescu, în locul domnului senator Ovidiu Teodor Crețu;

– la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport – domnul senator Anghel Iordănescu, în locul domnului senator Ion Moraru;

– la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități – domnul senator Ion Moraru, în locul doamnei senator Lucia Tomoiagă;

– la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului – domnul senator Niculae Mărășescu, în locul domnului senator Ovidiu Teodor Crețu.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Pentru chestiuni organizatorice, domnul senator Ungheanu.

Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

Doamna președinte de ședință, nu sunt la chestiuni organizatorice, ci procedurale. Vreau să vă întreb ce înseamnă punctul 2, unde scrie informare, adică se anunță doar și se trece mai departe? A fost difuzat textul sau cele două texte pentru fiecare senator? Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională nu are niciun cuvânt de spus? Noi nu spunem nimic în legătură cu aceste scrisori ale președintelui? Este prea formală această procedură.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Domnule senator, am înțeles.

În conformitate cu Legea nr. 42/2004, președintele, care are aceste competențe date prin lege, are obligația să informeze Parlamentul. Fiecare dintre colegi a primit scrisorile președintelui în care sunt prezentate și raporturile de forțe. Parlamentul doar ia act de această informare.

Vă mulțumesc.

Doresc să

Le urez succes colegilor mei!

Revenim la punctul 3 din ordinea de zi, alegerea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societății civile.

Domnule vicepreședinte Șerban Nicolae, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere candidaturile pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, pe locul rămas vacant din partea societății civile. Este procedura prevăzută de Constituție și de alin. 2 al art. 20 din Legea nr. 317/2004 privind CSM. Locul a rămas vacant ca urmare a decesului fostului senator Avram Filipaș, binecunoscut profesor de drept.

S-au depus patru candidaturi. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere aceste patru candidaturi, după cum urmează: – Petre Lăzăroiu _,_ propus de Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”;

– Ioan Florin Streteanu _,_ propus de APADOR-CH, Comitetul Helsinki, Freedom House și Grupul pentru Dialog Social;

– Ruxandra Neagu _,_ propusă de Asociația Magistraților din România, și

– Corneliu Turianu _,_ propus de Alianța pentru Lege și Ordine din România.

Am adoptat un raport favorabil de validare a mandatelor, după cum urmează.

În ceea ce privește votul, a rezultat că doi dintre candidații propuși, respectiv Ruxandra Neagu și Petre Lăzăroiu, au întrunit numărul de voturi necesar validării, respectiv majoritar față de numărul de membri prezenți. Au fost prezenți 7 membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Doamna Ruxandra Neagu a obținut 5 voturi pentru, domnul Petre Lăzăroiu a obținut 4 voturi pentru.

De asemenea, comisia, analizând dosarul de candidatură al domnului profesor Corneliu Turianu și prevederile legale incidente în speță, a constatat că Domnia Sa nu îndeplinește condiția prevăzută de lit. d) alin. 2 art. 20 din Legea nr. 317/2004, în sensul că membrii propuși să facă parte din Consiliul Superior al Magistraturii din partea societății civile nu trebuie să fi avut calitatea de membru al unui partid politic sau să fi îndeplinit în ultimii 5 ani funcții de demnitate publică.

Constatând că domnul Corneliu Turianu este, în prezent, într-o funcție de demnitate publică asimilată cu funcția de secretar de stat, respectiv cea de membru în colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, am considerat că această candidatură nu îndeplinește condiția legală.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt chestiuni prealabile înainte de a formula procedura de vot?

Domnul senator Vasilescu și domnul senator Funar. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să fac o mică corectură la ceea ce a precizat domnul vicepreședinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Șerban Nicolae. Este vorba de art. 20 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 317/2004, care spune că reprezentanții societății civile care pot fi aleși conform Constituției să facă parte din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte din acest consiliu dacă au calitatea de membru de partid sau au îndeplinit în ultimii 5 ani funcții de demnitate publică.

Se pare că în această situație, conform CV-urilor prezentate, nu sunt numai unul sau doi, ci se pare că sunt toți patru în această situație. Deci judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție în ultimii 5 ani este funcție de demnitate publică și, așa cum era în lege, judecător la Curtea de Conturi – vă rog să verificați Constituția și să constatați că regimul juridic este acela de magistrat – este tot funcție de demnitate publică.

Eu vă propun să retrimitem raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, să revedem propunerile respective și să luăm o decizie. Cred că s-a grăbit puțin Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări când a dat acest raport. Deși sunt membru al acestei comisii, fac precizarea că nu am fost la ședință când s-a dat votul. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții pe marginea acestei chestiuni? Doamna senator Rodica Stănoiu.

Vă rog, doamna senator – microfonul 3 –, aveți cuvântul.

Vă cer scuze de la început pentru ceea ce vă voi spune, fiindcă, fără doar și poate, are o tentă de malițiozitate. Mai bine mai târziu decât niciodată.

Dacă domnul senator Vasilescu nu ridica această chestiune prealabilă și noi votam, și era votul Parlamentului, și era contrar prevederilor constituționale, cineva s-ar fi adresat Curții Constituționale. Și atunci am fi zis că este vinovată Curtea Constituțională, nu noi, care nu ne uităm suficient și nu facem ceea ce trebuie atunci când trebuie. Vă mulțumesc.

Doamna senator, înțeleg că opinia domnului senator Vasilescu este și a Domniei Voastre. Aveți aceeași opinie ca și domnul senator Vasilescu.

Aveți cuvântul, domnule senator Șerban Nicolae.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, având în vedere faptul că nu ar fi în regulă să tranșăm prin vot o chestiune de interpretare a legii, dați-mi voie ca, în numele comisiei, să fiu de acord cu propunerea făcută de domnul senator Vasilescu și să vă rog să aprobați retrimiterea la comisie pentru analizarea aspectelor sesizate de colegul nostru.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Funar.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Personal sunt nedumerit și mă întrebam de ce Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a tratat cu atâta ușurință acest subiect, ca să nu folosesc alți termeni, și nu a constatat că dintre cei patru candidați doar unul întrunește condițiile legale pentru a fi supus votului Senatului.

A arătat și domnul senator Vasilescu – am primit și eu aceleași informații – că doamna Ruxandra Neagu a fost judecător până acum un an și ceva la Înalta Curte de Casație și Justiție. Ca atare, nu poate să candideze. A rămas un singur candidat și cred că nu este dificil pentru Senat să-l alegem astăzi pe singurul candidat din listă care întrunește condițiile.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să iau și eu cuvântul din partea Grupului parlamentar al PNL.

Stimați colegi,

A fost o examinare a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Este adevărat. Ceea ce mai este adevărat este că nu am examinat cu atenție CV-urile persoanelor care s-au prezentat. Astăzi am sesizat și, de aceea, am și dorit, și am ridicat chestiunile prealabile discutând cu colegii mei, pentru că, și în opinia mea, cele două persoane sunt într-o situație de incompatibilitate. Calitatea de magistrat, de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție este o calitate de demnitate publică.

În aceeași situație se află și celălalt candidat care a fost judecător la Curtea de Conturi până la 30 noiembrie 2003, deci se află înăuntrul celor 5 ani de incompatibilitate, și eu cred că, dată fiind importanța acestei instituții, faptul că nu putem alege fără să dăm șansa societății civile să facă propuneri viabile și în raport de condițiile prevăzute de lege, trebuie să procedăm la restituirea acestui raport Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru ca procedura de desemnare a unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii să fie accesibilă unor persoane care reprezintă, într-adevăr, societatea civilă.

În raport cu această împrejurare,

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Sunt de acord cu cele spuse de dumneavoastră, dar lipsește o frază de încheiere. Trebuie să solicităm Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să anunțe acele ONG-uri care au făcut propunerile care nu îndeplinesc condițiile legale să facă alte propuneri într-un termen rezonabil.

Mulțumesc.

## **Doamna Mihaela Rodica Stănoiu**

**:**

Sau altele!

Sau altele. Corect. Toate ONG-urile...

Să fixăm un termen-limită.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa este. Aceasta este procedura corectă pentru a da posibilitatea societății civile să-și desemneze un reprezentant.

Da.

Domnule Gheorghe Funar, vă rog. Microfonul 2.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Credeam că acele distinse organizații ale societății civile au și cititori, și oameni care înțeleg și respectă legea în România, și nu ne trimit candidați care încalcă legea.

Avem unul singur care întrunește condițiile legale. Dacă plenul hotărăște să meargă la comisie, urmează să examineze, cu lupa, candidatura dânsului, dar nu sunt de acord, doamna președinte, cu propunerea dumneavoastră să lăsăm deschisă calea pentru noi candidaturi ale celor care până acum nu și le-au depus.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, opinia dumneavoastră va fi avută în vedere de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să-mi permiteți să

Raportul se retrimite Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

– Proiectul de lege privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum și pentru efectuarea recepției în fază unică a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora la obiectivului de investiții „Palatul Parlamentului”;

– Propunerea legislativă pentru completarea art. 35 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006;

– Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. VII/3 a Ordonanței Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sistemul bugetar al personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică;

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate;

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 100/2005, devenită Legea nr. 280/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială;

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativteritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical;

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004;

– Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru realizarea unui mediu economic pentru producătorii români din acvacultură comparabil cu mediul economic al producătorilor din acvacultura celorlalte state membre ale Uniunii Europene;

Vă mulțumesc.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru acceptarea amendamentului adoptat prin Decizia II/1 a celei de-a doua Reuniuni a părților, la Alma-Ata, Kazahstan, la 25–27 mai 2005, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților. Este prioritate legislativă a Guvernului.

Doamna secretar de stat, microfonul 8, aveți cuvântul pentru a prezenta inițiativa legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru raport.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Doamna Lucia Ana Varga** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile_ **:**

## Mulțumesc.

Promovarea acestui act normativ vizează acceptarea amendamentului la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, adoptat prin Decizia II/1 a celei de-a doua Reuniuni a părților, prin care se creează cadrul general privind informarea efectivă și în timp, precum și participarea publicului înainte de luarea deciziilor privind autorizarea introducerii deliberate în mediu și autorizarea introducerii pe piață a organismelor modificate genetic.

În urma adoptării acestui amendament, a fost completat cu detalii privind participarea publicului la luarea deciziei privind eliberarea deliberată în mediu și introducerea pe piață a organismelor modificate genetic.

Prin urmare, a fost prezentat proiectul de lege anexat, pe care vă rog să-l aprobați. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule vicepreședinte Șerban Nicolae, microfonul 7, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, doamna președinte.

În ședința din 29 ianuarie 2007 Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Elementele principale prevăzute în proiectul de lege au fost prezentate de reprezentantul Guvernului. Facem doar precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Domnul Berceanu? Nu.

Constat că nu sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya la 24 noiembrie 2006, a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992.

Proiectul este adoptat de Camera Deputaților.

Rog reprezentantul Guvernului, microfonul 10...

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

## Mulțumesc, doamna președinte.

România este membră a Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații din anul 1866 și, în această calitate, are obligația de a semna actele finale ale conferințelor plenipotențiare și ale altor conferințe mondiale organizate de UIT.

În perioada 6–24 noiembrie 2006 a avut loc la Antalya, Turcia, cea de-a 17-a Conferință a plenipotențiarilor UIT. La această conferință au fost adoptate unele amendamente și completări ale Constituției și Convenției UIT.

Amendamentele și completările adoptate se referă, în principal, la menționarea expresă a calității de reprezentant legal pentru secretarul general al uniunii, modificarea datei de notificare de către statele membre a clasei de contribuție, excluderea termenului de „limbi de lucru” pentru cele șase limbi oficiale ale uniunii și alte prevederi. Prevederile generale privind telecomunicațiile și cele speciale privind radiocomunicațiile nu au fost modificate.

Pentru România actele finale ale Conferinței plenipotențiare de la Antalya au fost semnate de domnul Cătălin Marinescu, președintele fostului Inspectorat General pentru Comunicații și Tehnologia Informației.

Da. E foarte important. V-aș ruga să încheiați.

Mulțumesc.

Domnule senator Țâbuleac, microfonul 7, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya la 24 noiembrie 2006, a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992.

Aș vrea să precizez că la comisie s-au avut în vedere avizele favorabile transmise de Consiliul Legislativ și de Comisia pentru politică externă, iar în urma dezbaterilor membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât întocmirea unui raport favorabil, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar, în acest caz, Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare menținerea pentru Societatea Națională de Transport Feroviar CFR Marfă a facilităților fiscale aprobate în 2004.

Adoptarea prezentului proiect de lege este motivată, pe de o parte, de nefinalizarea de către Curtea Constituțională a procedurilor de notificare a ajutorului de stat, respectiv de necesitatea respectării angajamentelor asumate de CFR Marfă în procedura de emisiune de eurobonduri.

Drept urmare, s-a promovat prezentul act normativ pentru care cerem sprijinul dumneavoastră.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Aron Popa – microfonul 7 –, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia a hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte un raport de admitere la acest proiect de lege, cu un amendament admis, amendament care a fost formulat de Comisia economică, industrii și servicii.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, înțeleg că Guvernul își însușește acest amendament, da?

Da.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Constat că nu sunt intervenții.

Vă mulțumesc, domnilor senatori.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2007 pentru aprobarea facilităților fiscale acordate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor în economie.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă rog să vă ocupați locul.

Ministerul Transporturilor, domnul secretar de stat Barna, da?

## **Domnul Barna Tánczos** – _secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor_ **:**

Da.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă rog – microfonul 9 –, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Constat că nu sunt.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2007 privind aprobarea unor măsuri financiare pe anul 2007.

Domnul secretar de stat Barna Tánczos are cuvântul. Microfonul 9.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2007. Prin acest proiect de lege se prevede aprobarea plății sumei restante de 21 de milioane de lei, reprezentând TVA, aferentă lucrărilor executate în anul 2006 pentru reabilitarea căii ferate pe secțiunea București–Câmpina, sumă care va fi asigurată prin redistribuire din bugetul Ministerului Transporturilor.

Menționez că suntem de acord cu amendamentele admise de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital în data de 21.01.2008.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Domnule președinte Popa – microfonul 7 –, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Comisia a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Și eu vă mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt intervenții.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Domnul senator Funar, în calitate de inițiator.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, vă rog să vă ocupați locul la pupitru.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru a vă prezenta inițiativa legislativă.

Înțeleg că prezintă domnul senator Ardelean. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În ultimul timp s-a ajuns să fie atacată instituția fundamentală a familiei, punându-se problema, inclusiv în țara noastră, a legiferării căsătoriei persoanelor de același sex. Pentru atingerea acestui obiectiv și, mai ales, pentru a sensibiliza opinia publică românească în ultimii 2-3 ani în municipiul București au avut loc, în sfântă zi de duminică, adunări publice ale homosexualilor și lesbienelor. Fiecare dintre aceste manifestații publice ale homosexualilor, lesbienelor și, probabil, ale unor transsexuali, desfășurate în Capitala României, s-a soldat cu altercații și bătăi în stradă între manifestanți și contramanifestanți.

Având în vedere versetele din Biblie, atitudinea fermă și demnă a Bisericii Ortodoxe Române, precum și voința marii majorități a românilor, inițiatorii propunerii legislative susțin necesitatea completării textului din art. 9 litera a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice cu interdicția referitoare la propagarea ideilor și manifestărilor homosexualilor și lesbienelor.

Pe cale de consecință, primarul localității, la propunerea comisiei de avizare, interzice organizarea adunărilor publice atunci când deține date din care rezultă că desfășurarea

acestora duce la încălcarea prevederilor art. 2 și 9 din Legea nr. 60/1991.

Aș dori să adaug la aceasta faptul că, pentru tineret, aspectele legate de educația sexuală sunt conturbate și există posibilitatea de transmitere foarte rapidă a HIV.

Noi manifestăm spirit de toleranță, dar nu putem accepta ca într-o țară creștină să aibă loc marșuri și acțiuni în stradă ale homosexualilor și lesbienelor. Dacă aceștia doresc să-și propage ideile, să se manifeste, pot face acest lucru în locuri private, dar nu în locuri publice.

Sigur, stimați colegi, este o problemă delicată, dar evoluția societății noastre la ora actuală ne determină să gândim toate aspectele pe care le implică această prevedere a legii pe care noi o amendăm.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Szabó – microfonul 7 –, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Analizând conținutul propunerii legislative, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a reținut, în esență, următoarele concluzii:

1. Interzicând propagarea ideilor și manifestările homosexualilor și lesbienelor și prevăzând sancționarea contravențională a acestor fapte, propunerea legislativă încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi, fără privilegii și fără discriminări, prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată, întrucât instituie un criteriu discriminatoriu bazat pe orientarea sexuală a persoanelor.

2. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Constituție: „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.”

3. Modificările propuse încalcă prevederile art. 39 din Constituție referitoare la libertatea întrunirilor: „Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic...”.

4. Propunerea legislativă este în dezacord cu legislația referitoare la drepturile minorităților sexuale adoptată în ultimii ani în țara noastră, aceasta fiind practic imposibil de aplicat în condițiile în care acestor categorii de persoane li s-ar interzice manifestarea opțiunilor.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru egalitatea de șanse au transmis avize negative.

Având în vedere aceste considerente, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu majoritate de voturi, a hotărât să adopte raport de respingere.

În conformitate cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, urmând să fie adoptată pe baza prevederilor respective din Constituția României.

Vă mulțumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Vă rog.

Domnule senator Funar – microfonul 2 –, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum știți, în înțelepciunea sa, săptămâna trecută Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului României, în unanimitate, a acceptat o propunere legislativă vizând clarificarea textului din Codul familiei și din alte legi referitoare la actele de stare civilă, în sensul că „familia are la bază căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.

Inițiatorii acestei propuneri legislative, senatori și deputați din Grupul parlamentar al PRM, Grupul parlamentar al PSD, Grupul parlamentar al PD și senatori independenți, vin în fața dumneavoastră cu o continuare a demersului reușit până acum la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și am convingerea că această propunere legislativă va deveni lege, respectiv trebuie să ținem seama de voința populației României și, mai ales, de voința Bisericii Ortodoxe Române, biserica noastră națională.

Vă amintiți că și anul trecut, și acum doi ani, și pare-mi-se și acum vreo trei ani, când, în opinia mea, Primarul general al Capitalei a greșit și a aprobat manifestări de stradă, manifestări publice ale unor homosexuali de la noi și din alte părți și ale unor lesbiene locale și venite de pe alte continente aici, în Capitala României, foarte mulți cetățeni au reacționat, inclusiv organizații ale societății civile. Îmi amintesc de sondajele de opinie date publicității. Peste 90% din cetățenii României, indiferent de credința lor religioasă, s-au pronunțat împotriva unor asemenea manifestări în public, adunări publice ale homosexualilor și lesbienelor pe teritoriul României. Noi, fiind reprezentanți ai cetățenilor în Parlament, consider că avem datoria să intervenim, să propunem modificarea textului și să interzicem manifestările publice, subliniez, publice, ale acestora. Private, este păcatul lor.

Am convingerea că plenul Senatului va vota împotriva raportului de respingere al comisiei, care nu ne apără împotriva homosexualilor și lesbienelor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Constat că nu sunt.

Vă rog, domnule senator Ardelean. Microfonul 8.

Aș mai dori să subliniez că în Constituție se precizează expres definiția căsătoriei, care include, în mod obligatoriu, unirea liber consimțită între un bărbat și o femeie, realizată în condițiile prevăzute de lege pentru un scop clar, întemeierea unei familii.

Prin urmare, noi aducem argumente în favoarea respectării principiilor constituționale ale României.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Szabó, doriți să interveniți pe marginea acestei propuneri legislative?

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna președinte, Onorați colegi,

Sigur că acest subiect necesită o dezbatere mai atentă și aici au fost aduse niște argumente în sprijinul propunerii de respingere pe care comisia, cumulând avizele comisiilor enumerate în raport, le-a făcut, argumente care se bazează chiar pe Constituție. Un cvasiargument l-a adus distinsul nostru coleg inițiator în legătură cu similitudinea cu altă lege care a căpătat, într-un anumit fel, girul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar eu cred că este o distanță enormă între cele două situații, între cele două cazuri.

Eu vă rog, onorați colegi, nu pentru că am semnat și eu acel raport al comisiei, să aveți în vedere aceste chestiuni care sunt în opoziție cu anumite, să le spun, precepte, este adevărat, dar suntem în anul 2008 în Europa. Nu încurajez acele lucruri pe care, aici, domnul senator Ardelean le-a adus în argumentația unei alte chestiuni, nu a acesteia.

În ceea ce privește această propunere legislativă, vă rog să o respingenți, adică să aprobați raportul de respingere prezentat.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, declar închisă această interesantă dezbatere și

-

- La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea

- legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

- Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță

- națională, inițiator – domnul senator Simionescu.

Vă rog – microfonul 8 –, aveți cuvântul și am rugămintea să concentrați expunerea de motive.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Voi fi extrem de scurt.

Propunerea legislativă vizează posibilitatea ca pentru anumite unități economice care au diverse tipuri de probleme paza să poată fi asigurată și cu arme letale. Este o propunere pe care am discutat-o și la comisie, sunt amendamente pe care le-am acceptat.

Aceasta este, în esență, propunerea.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Szabó, vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei. Am o foarte mare rugăminte la colegii senatori. Suntem în prezența unei propuneri legislative care face parte din categoria legilor organice, susținută de toate grupurile parlamentare, și vă rog să vă ocupați locurile în sală. Îl includ în această rugăminte și pe domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog, domnule senator Szabó. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 79 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, dorindu-se includerea în categoria societăților specializate de pază care pot fi autorizate să procure arme letale și muniții și a acelora care asigură paza societăților ce desfășoară activități economice care, prin natura lor, prezintă potențial infracțional și se află amplasate în locuri izolate sau în zone cu risc ridicat de producere a unor fapte antisociale.

În acest sens, în expunerea de motive inițiatorii apreciază că în stabilirea activităților și instituțiilor care pot face obiectul pazei cu arme letale trebuie să se țină cont și de o serie de criterii, cum sunt: activitatea desfășurată de unii agenți economici, respectiv în cadrul complexelor de creștere a animalelor, abatoare, unități de prelucrare a cărnii și laptelui etc., situarea sediilor acestora în locuri izolate, precum și suprafața mare pe care își desfășoară activitatea.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz negativ.

În urma analizei considerentelor generale avute în vedere de inițiatori, precum și a unor situații concrete prezentate, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât cu majoritate de voturi să adopte un raport de admitere, cu amendamentele propuse cuprinse în anexa la raport.

În conformitate cu obiectul de reglementare, așa cum s-a spus aici, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Avem anexa la raport, care conține amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat Pătuleanu – microfonul 9 –, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Într-adevăr, Guvernul nu a fost de acord cu propunerea legislativă în forma inițială, deoarece s-ar fi creat ambiguități și s-ar fi permis o extensie nejustificată a ariei de folosire a acestor arme.

Prin amendamentul comisiei situația s-a reglementat în mod adecvat, în sensul că numai societățile autorizate legal pentru activitatea de pază pot procura la cerere arme, inclusiv pentru paza obiectivelor la care se face referire în propunerea legislativă.

În consecință, suntem de acord cu forma propusă de comisie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale.

Punctul de vedere al Guvernului, prezentat ferm astăzi, a fost de admitere.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă rog, domnule senator Popescu – microfonul 2 –, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Am discutat foarte mult pe seama acestei propuneri legislative. Inițial, am vrut să restituim această propunere, dar ne-am gândit că există totuși unele locuri izolate, cu suprafață foarte mare, care au o serie întreagă de valori și care, sigur, sunt tentante pentru cei certați cu legea. Din acest motiv, cred că ar fi o greșeală dacă nu s-ar aproba această propunere legislativă. Subliniez încă o dată și eu ceea ce a subliniat domnul secretar de stat, numai societățile autorizate legal pentru activitatea de pază pot procura la cerere arme, inclusiv pentru paza obiectivelor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Pe mine personal m-ați convins. O conlucrare între Guvern și Parlament este utilă.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

În general, noi ne-am obișnuit de multă vreme cu cei care sunt puși să păzească, de fapt se fac că păzesc, pentru că nu sunt nici înarmați cu ce trebuie. Cunosc o vorbă pe care am învățat-o în armată: „Stai, stai, că trag!”, și după aceea îl înjuri și-l lași să meargă.

Cred că trebuie să cam terminăm cu sistemul acesta, iar cei care sunt puși să păzească chiar trebuie să păzească, dar trebuie să aibă și cu ce.

Îmi amintesc, în urmă cu câțiva ani eram la Combinatul Siderurgic de la Iskenderun, în Turcia. La combinat era poartă, dar gard nu era și i-am propus ghidului care ne însoțea să mergem pe alături, pentru că la poartă erau vreo șapte mașini cu marfă. Iar ghidul mi-a răspuns: „Este soldatul acolo, dacă trecem pe acolo ne împușcă.” Cum adică ne împușcă, doar nu este nebun? Zice: „Ba da! Așa este la noi. La voi nu se întâmplă, dar aici, dacă treci pe unde nu este voie, chiar te împușcă.”

De aceea, cred că inițiativa aceasta este foarte bună și trebuie susținută. Noi o susținem. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Mai sunt intervenții? Domnule senator Szabó, vă rog.

Ați lipsit foarte mult din Senat, trebuie să recuperați.

## Doamna președinte, Onorat Senat,

Sigur că este un abuz acest lucru, dar dacă nu uzezi ceva o bună bucată de vreme se dezobișnuiesc oamenii. Eu am lipsit multă vreme din această sală și acum încerc să recuperez.

Aș vrea să ne gândim, onorați colegi, nu atât la chestiunea dacă mai multe sau mai puține persoane juridice primesc prin personalul pe care-l au, că despre asta vorbim, autorizația să folosească și, deci, să achiziționeze arme de foc, arme letale și muniție. În general, constatăm că acest lucru are o evoluție ascendentă.

Problema este, în continuare, situația reglementării uzului armei. Asta este problema. Cred că trebuie să facem unele precizări în legătură cu instituțiile statului care folosesc arme, care au în dotare arme de foc prin natura atribuțiunilor pe care le au, dar și cu cele care ajung să aibă în dotare arme, pentru că nu degeaba există procedura aceasta de filtru, care trece prin anumite instituții, și pe care, sigur, trebuie s-o vedem cu atenție. Nu știu dacă prin această chestiune lucrurile sunt terminate, cu alte cuvinte dacă poate fi pusă în cauză o instituție care a dat aviz pentru alta ca personalul ei să folosească și să utilizeze corect arma de foc. Nu demult am avut în județul Satu Mare un incident în care personalul Poliției de frontieră a utilizat, ca să spun așa, abuziv arma de foc într-o chestiune care implica niște amărâți de contrabandiști cu țigări care oricum trebuiau opriți. În anumite împrejurări și viața ne va obliga să restricționăm uzul armelor pentru acei oameni care au primit permisul de a le folosi. Acolo este deci problema. Putem să dăm drumul la proiectul acesta de lege.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Înțeleg îngrijorarea, pentru că, uneori, de la contrabandă se ajunge în politică, deci trebuie să prevenim.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Atrag atenția distinșilor colegi că este o propunere legislativă care face parte din categoria legilor organice.

Solicităm listă!

Vă rog, listă pentru Grupul parlamentar al PSD.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României.

Doamna secretar de stat Varga, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc.

Prin proiectul de act normativ se transpun parțial în legislația națională prevederile Directivei Parlamentului European și a Consiliului European nr. 2005/35/CE, stabilindu-se cadrul legal pentru sancționarea penală atât a persoanelor fizice, cât și a celor juridice pentru deversările de substanțe poluante de pe nave în apele maritime interioare, căi navigabile interioare, acvatoriile porturilor.

Prin urmare, a fost completat actul normativ cu această prevedere și vă rugăm să-l aprobați.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Nicolae Șerban, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere în data de 29 ianuarie 2008 acest proiect și a hotărât în unanimitate adoptarea unui raport de admitere fără amendamente.

Facem precizarea că la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politică externă, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Proiectul face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții? Domnule senator Hașotti, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vreau să vă spun, înainte de toate, că propunerea legislativă de la punctul precedent a fost votată de Grupul parlamentar al PNL, pentru că noi găsim de cuviință să votăm tot ceea ce este util, tot ceea ce este bun.

Acum, în ceea ce privește acest proiect de lege, vreau să vă spun că face parte dintre obligațiile asumate de România ca țară membră a Uniunii Europene. Nu este un proiect cu iz politic. Mai mult decât atât, neîndeplinirea acestor obligații va avea drept efect declanșarea de către Comisia Europeană a procedurilor de sancționare a României.

Am făcut aceste precizări pentru a ști cu adevărat unde ne aflăm în cazul în care nu va fi votat acest proiect de lege.

Am convingerea că, dacă ar fi parlamentar, și domnul Traian Băsescu ar vota acest proiect. Prin urmare, este un îndemn pentru colegii de la PD-L.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții pe marginea proiectului de lege?

Legea transpune Directiva Parlamentului European și a Consiliului European nr. 2005/35/CE. Este obligatorie, conform acquis-ului comunitar.

Vă rog să ne comunicați dacă este cvorum de ședință.

Domnul secretar de ședință îmi spune că nu există cvorum în sală.

Nici la celălalt punct din ordinea de zi nu era cvorum.

Domnule senator Nicolae Șerban, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte.

În aceste condiții, aș vrea să contest votul de la punctul precedent, întrucât nu s-au produs modificări masive în prezența din sală.

În consecință, rog să constatăm că nu am avut cvorum nici la propunerea legislativă de la punctul precedent. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

De acord cu dumneavoastră, domnule senator.

Pentru că s-a constatat că nu a existat cvorum, se va relua votul pe raport și votul final la propunerea legislativă precedentă.

Îl rog pe domnul Gavrilă Vasilescu să facă apelul nominal. Am mai fi avut un singur proiect de lege de dezbătut.

Colegii propun o viziune constructivă asupra lucrurilor, ca urmare nu vom vota acum acest proiect de lege.

Trecem la punctul următor din ordinea de zi.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

Reprezentantul Ministerului Justiției este aici.

Deoarece proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, vom face numai dezbaterile la acest proiect de lege.

Vă rog să vă ocupați locurile. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Mocuța** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supun atenției Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligația implementării până la data de 30 septembrie 2007 a Directivei 86/378, care prevede egalizarea vârstelor de pensionare între femei și bărbați în cadrul schemelor de pensii ocupaționale.

Totodată, în ceea ce privește pensionarea magistraților și a personalului auxiliar de specialitate, normele actuale au dat naștere la multe dificultăți de aplicare legate, spre exemplu, de calculul și actualizarea pensiei în raport cu media veniturilor brute ale unui magistrat în activitate pe ultimele 12 luni anterioare pensionării, ceea ce a dat naștere la o serie de litigii și sesizări.

Modificările referitoare la pensiile de serviciu mai vizează clarificarea unor noțiuni și instituirea unei vârste unice de pensionare de 60 de ani pentru femei și bărbați care se pensionează cu pensie de serviciu.

Prin prezentul proiect de act normativ se prevede modificarea dispozițiilor referitoare la numirea directorului și a directorului adjunct la Institutul Național al Magistraturii, în sensul eliminării propunerii acestora de către consiliul științific al institutului pentru a asigura egalitatea de tratament și accesul liber al candidaților la aceste funcții. În vederea acoperirii deficitului de personal datorat numărului mare de posturi vacante temporar în instanțe și parchete a fost creat un fond de rezervă cu posturi bugetate, de judecători și procurori, pentru a se acoperi situațiile ivite în practică.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Domnule vicepreședinte Șerban Nicolae, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007, luând în considerare aspectele sesizate și de Guvern și prezentate de domnul secretar de stat Mocuța.

În mai multe ședințe pe parcursul lunilor decembrie și ianuarie s-au formulat o serie de amendamente și, în final, comisia a hotărât în unanimitate să adopte un raport de admitere.

În anexa nr. 1 la raport se găsesc 21 de amendamente adoptate, din câte îmi amintesc, și Guvernul poate preciza, amendamente acceptate și de reprezentanții Guvernului. De asemenea, în anexa nr. 2 se găsesc 12 amendamente respinse, cu precizarea că unele dintre ele au fost trecute la categoria amendamentelor respinse pentru că nu au putut fi dezbătute în timp util în cadrul ședinței comisiei.

În aceste condiții, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune raport de admitere cu amendamentele prevăzute în anexa nr. 1.

Facem precizarea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

Am să dau cuvântul domnului senator Chelaru, atrăgându-vă atenția că ieșim din programul de lucru aprobat.

Urmează punctul 13 din ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri, care se transmit la radio.

Aveți cuvântul, domnule senator Chelaru.

Asta voiam să vă solicit, doamna președinte, având în vedere importanța deosebită a proiectului de lege, ora la care îl discutăm, multe, foarte multe chestiuni care vor fi sigur disputate pe proiectul de lege, solicit să amânăm dezbaterile generale și pe articolele acestui proiect de lege pentru miercuri.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Aceasta este și propunerea pe care eu doresc să v-o fac. Este un proiect de lege foarte important care merită o dezbatere serioasă în plenul Senatului.

Microfonul numărul 7, domnule vicepreședinte. Vă rog.

Mai aveți ceva de adăugat?

## Mulțumesc.

Vă cer scuze, am uitat să fac o precizare foarte importantă. În dorința de a pregăti acest raport cât mai curând s-au strecurat o serie de erori, au fost uitate câteva amendamente admise de comisie, iar ele se găsesc pe paginile 3 și 4 care înlocuiesc paginile 3 și 4 din raportul inițial distribuit. Sper că toți colegii le-au primit la casetă.

Cu această precizare, mențin ideea că există numărul de amendamente admise prevăzut în anexa nr. 1, doar că paginile 3 și 4 trebuie înlocuite.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Și eu vă pot confirma, chiar dacă unul dintre ele vizează Curtea Constituțională.

## Stimați colegi,

Trecem la a doua parte a lucrărilor ședinței noastre de astăzi, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, care este radiodifuzată.

Domnule senator Doru Ioan Tărăcilă, am rugămintea să mă înlocuiți la conducerea ședinței.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă**

**:**

Nimeni nu vă poate înlocui pe dumneavoastră!

## **Doamna Norica Nicolai:**

Sunt convinsă că o dată mă puteți înlocui dumneavoastră.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă invit să vă ocupați locurile în sala de ședință.

Vă rog să-mi permiteți să-l invit la microfon pe domnul senator Ion Toma, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a adresa două întrebări, una domnului ministru al educației, cercetării și tineretului, iar cea de-a doua adresată domnului ministru al muncii, familiei și egalității de șanse. Domnule senator Ion Toma, vă rog.

Nu este prezent. Domnul senator Ion Solcanu. Microfonul numărul 3. Vă rog.

Domnule senator Ion Solcanu, aveți cuvântul. Se pregătește domnul senator Ovidiu Teodor Crețu.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Doamnei Maria Georgescu, biolog principal la Centrul de transfuzii din Iași, i s-a desfăcut, în mod abuziv, contractul de muncă în anul 2000.

În urma a șase ani de procese, justiția i-a făcut dreptate și a dispus la 18 iunie 2007 reîncadrarea dumneaei în cadrul Centrului de transfuzii din Iași.

De-atunci și până acum, unitatea ieșeană, în colaborare cu conducerea Institutului de Hematologie București, refuză reîncadrarea doamnei biolog principal Maria Georgescu.

Întrebare:

Domnule ministru Eugen Nicolăescu,

Când vor pune în aplicare subordonații dumneavoastră Hotărârea irevocabilă și executorie a Tribunalului din Iași cu nr. 1.186 din 18.06.2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.539/99/2007, și ce măsuri administrative veți lua față de persoanele care comit un abuz așa de grav?

Aștept răspuns în scris.

## Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Ovidiu Teodor Crețu. Se pregătește domnul senator Alexandru Pereș. Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului László Borbély, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor.

De foarte mulți ani autoritățile administrative ale județului Bistrița-Năsăud fac demersuri pentru ca legătura dintre Ardeal și Bucovina să se poată realiza pe calea rutieră și pe DJ 172D, pe Valea Ilvei și prin Pasul Grădinița, situație care ar fi deosebit de benefică pentru întreaga zonă ardeleană, dar și pentru comunitățile din Bucovina.

Demersuri s-au făcut și de administrațiile orașului BistrițaNăsăud și ale comunelor Rebrișoara, Feldru, Ilva Mică, Leșu, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare și Lunca Ilvei, din județul Bistrița-Năsăud, la care s-au alăturat și cele ale municipiului Vatra Dornei și ale comunelor Coșna, Dorna Candrenilor și Poiana Ștampei, din județul Suceava. Autoritățile județene și locale nu dispun de fondurile necesare unei asemenea lucrări, cu toate că este vorba de doar 16 kilometri de drum forestier care trebuie asfaltat, motiv pentru care este necesară intervenția Guvernului pentru a fi alocate fonduri în vederea asfaltării și punerii în circulație a acestui tronson de drum.

Nu mai citesc, în continuare, avantajul acestei descinderi spre Moldova, completez doar că cele două consilii județene, Bistrița-Năsăud și Suceava, au adoptat hotărâri prin care acceptă trecerea drumului din administrația lor în Administrația Națională a Drumurilor, așteptând ca acest lucru să se facă printr-o hotărâre de guvern. Cele două prefecturi sunt de acord cu demersurile menționate. La această oră toți așteaptă o reacție din partea Guvernului României.

Vă rog, domnule ministru, să dispuneți analiza celor prezentate în această întrebare și să faceți demersurile ce se impun pentru soluționarea acestei probleme.

Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Se pregătește domnul senator Viorel Arion.

Microfonul numărul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări scurte și o interpelare.

Numai întrebările, vă rog.

Am înțeles.

Prima întrebare este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

În presă apar informații ce conțin valori diferite ale plăților directe, pe hectar, pe care le vor primi agricultorii români de la Uniunea Europeană.

Vă rog să-mi dați cuvântul!

Domnul senator Onaca face semne disperate, ca și cum ar spune „Om la apă!”. Vă rog să vă lăsați colegul să prezinte întrebarea.

Vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți care este subvenția reală pe hectar pe care o vor primi fermierii români în anul 2008.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Prin Dobrogea trece o conductă de gaz metan prin care se transportă gaze de către GAZPROM spre Bulgaria și Grecia. Toate țările care efectuează astfel de servicii percep o taxă de tranzit percepută la 1.000 metri cubi/100 kilometri.

Vă rog, domnule ministru, să-mi spuneți care este cuantumul acestei taxe și dacă aceasta este diferită în comparație cu țările vecine, cunoscând că România plătește cel mai scump gaz din import.

Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Îl invit la microfonul numărul 1 pe domnul senator Viorel Arion. Se pregătește domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul numărul 1, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări. Prima dintre ele este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Domnule ministru,

O simplă comparație a indicatorilor economici existenți la nivelul anului 2006 cu cei din 1990 dezvăluie dezastrul economiei hunedorene. Dacă în 1989 se extrăgeau 8.000.000 tone de huilă, în prezent se extrag de trei ori mai puțin. La fel, dacă în 1989 se produceau peste 3.000.000 tone de oțel, în prezent producția nu depășește 200.000 tone.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, următoarele:

Dacă aveți stabilite strategii de dezvoltare a economiei județului Hunedoara și care sunt acestea?

Cum vedeți viitorul economic al județului Hunedoara? A doua întrebare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Domnule ministru,

Recent Asociația Pro-Democrația Lupeni din Valea Jiului a intrat în posesia a 19 dosare care conțin procese-verbale, în original și xerocopii, buletine de vot nule și anulate care fac referire la rezultatele alegerilor, la nivel local, pentru funcția de primar, turul II, din municipiul Lupeni, din data de 20 iunie 2004.

Președintele acestei organizații neguvernamentale, Mihaela Ghiuca, a precizat că documentele au fost găsite în incinta Primăriei Lupeni.

La data de 31 ianuarie 2008, filiala Asociației ProDemocrația din Valea Jiului a depus o sesizare la Inspectoratul Județean de Poliție Hunedoara.

În acest context, vă întreb, domnule ministru, dacă ați solicitat declanșarea unei anchete referitoare la această posibilă fraudă electorală.

Vă mulțumesc.

Microfonul numărul 2.

Îl invit pe domnul senator Gheorghe Funar, se pregătește domnul senator Dorel Constantin Onaca.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări și o interpelare, toate adresate domnului Cristian Adomiției, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Vă rog, întrebările.

Prima întrebare:

Prevederile legale nu sunt respectate întocmai în legătură cu doctoratul, existând mulți conducători de doctorat din diverse centre universitare care cu toate că nu au respectat actele normative au beneficiat totuși de suplimentarea anuală a numărului de doctoranzi, ajungându-se ca unii profesori universitari să îndrume 30-40-50-60 și chiar mai mulți doctoranzi. Un exemplu îl constituie cazul domnului prof. univ. dr. Emil Merce, de la Facultatea de Horticultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Acestuia, cu toate că avea cu mult peste 15 doctoranzi în îndrumare și, în curând, se pensionează, i-a fost totuși suplimentat numărul de doctoranzi, ajungând să îndrume cu mult peste 40 de doctoranzi.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

– lista conducătorilor de doctorat, pe centre universitare, care nu s-au încadrat în prevederile și termenele legale;

– numărul de doctoranzi pe care îi au în îndrumare și măsurile pe care le-ați dispus pentru intrarea în legalitate.

De asemenea, solicit domnului ministru să stabilească cine și de ce a încălcat prevederile legale în cazul prof. univ. dr. Emil Merce și căror conducători de doctorat ați stabilit să le fie redistribuiți doctoranzii care depășesc limita maximă de 15 pentru un conducător de doctorat.

Cea de-a doua întrebare este adresată tot domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Am primit informații că au fost săvârșite unele acte de corupție și trafic de influență pe seama atribuirii contractelor de cercetare științifică și a activității de cercetare pentru numeroase proiecte în care apare, ca director sau membru în colectivele de cercetare, domnul conf. univ. dr. Felix Horațiu Arion, care a declarat în ziua de 22 ianuarie 2008 în ședința Catedrei III de la Facultatea de Horticultură faptul că nu are experiență și nu știe să întocmească un program managerial pentru a fi ales șef al acestei catedre.

Cu toate acestea, a plagiat și a ajuns primul plagiator din România membru în senatul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfonul numărul 3 pe domnul senator Dorel Constantin Onaca. Se pregătește domnul senator Ion Moraru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Domnule ministru,

Din bilanțul pe țară al Ministerului Internelor și Reformei Administrative, care a avut loc în luna ianuarie, rezultă că starea infracțională din județul Constanța este deplorabilă. În ultima perioadă, în Constanța s-au comis fapte de o violență de neimaginat.

Având în vedere aceste aspecte negative, aș dori să vă întreb, domnule ministru:

Care sunt măsurile luate de Ministerul Internelor și Reformei Administrative pentru rezolvarea situației fără precedent din Constanța?

Și cea de-a doua întrebare:

Care sunt măsurile concrete pe care Poliția Comunitară le-a întreprins în municipiul și județul Constanța, în conformitate cu prevederile Legii nr. 371/2004, pentru eradicarea violenței și protecția cetățeanului? Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Ion Moraru, din partea Grupului parlamentar al PSD, să formuleze întrebarea adresată domnului ministru al economiei și finanțelor. Se pregătește domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, întrebarea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Domnule ministru,

La data de 19 martie 2007 s-a depus de către Primăria Comunei Cașin, județul Bacău, la ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți Dosarul cu nr. 317.364 privind studiul de oportunitate pentru concesionarea distribuției de gaze naturale în satul Cașin.

Deși Primăria Comunei Cașin a făcut toate demersurile necesare și s-au făcut reveniri la adresa inițială, până în prezent nu s-a primit nicio informație de la Ministerul Economiei și Finanțelor.

Vă rog, domnule ministru, să verificați cele semnalate și să ne prezentați concluziile dumneavoastră în legătură cu aceste aspecte.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Microfonul numărul 3.

Îl invit pe domnul senator Ion Vărgău, pentru a prezenta două întrebări adresate domnului ministru al internelor și reformei administrative și domnului ministru al sănătății publice. Se pregătește domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

În ultima perioadă, în județul Tulcea au fost distruse zeci de hectare de stuf din cauza incendiilor. Astfel de evenimente sunt frecvente cu precădere în Delta Dunării, unde, din cauza accesului dificil, aceste incendii pot fi greu de controlat. Ministerul Internelor și Reformei Administrative a promis că pentru intervenții în astfel de cazuri va aloca județului Tulcea o navă specială. În urma vizitei la Tulcea, domnul Victor Paul Dobre, secretar de stat, a declarat că nu există resurse financiare pentru achiziționarea acestei nave.

## Domnule ministru,

Când va putea beneficia județul Tulcea de această navă necesară pentru situații cum este cea a incendiilor din Delta Dunării și când vor putea fi alocate resurse financiare în acest sens?

Solicit răspuns oral și în scris. A doua întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, Ministerul Sănătății Publice.

În județul Tulcea, în special în mediul rural, desfășurarea actului medical se face cu mare dificultate din cauza numărului redus de cadre medicale, pe de o parte, iar, pe de altă parte, din cauza lipsei unor locații și dotări proprii acestei activități.

În urma deplasărilor în teritoriu, o problemă curentă ridicată de majoritatea primarilor de comune a fost necesitatea existenței unui dispensar la nivelul fiecărei comune.

Conform unui program finanțat de Banca Mondială, la nivelul întregii țări în anul 2008 urmează a fi finanțat un număr de 50 de dispensare medicale, iar, în acest sens, în prima parte a anului 2008 trebuie stabilite localitățile care vor intra în acest program.

## Domnule ministru,

Vă rog să precizați dacă, în acest moment, există o situație a localităților ce urmează să beneficieze de acest program, și care sunt acestea, și dacă veți ține cont de județele cu probleme speciale.

Solicit răspuns oral și în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit la microfonul numărul 3 pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta întrebarea adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Se pregătește domnul senator Viorel Arcaș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Cristian David.

Descentralizarea a constituit și constituie un demers pe care România și l-a asumat și în virtutea căruia a promovat, în timp, o serie de reglementări care să aducă decizia mai aproape de cetățean. Constatăm că, în ultima vreme, descentralizarea revine în discursul politic și administrativ la toate nivelurile, ca o cerință a mersului înainte al administrației publice în România. Aceasta dovedește că procesul în sine are, în acest moment, o serie de sincope.

Vă întreb, domnule ministru, care este poziția ministerului pe care-l conduceți și care vor fi principalele acțiuni pe care aveți în vedere să le întreprindeți în perioada imediat următoare în domeniul descentralizării.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al PSD. Microfonul numărul 4. Întrebare adresată Ministerului Sănătății Publice. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cum spuneați, întrebarea este adresată domnului ministru al sănătății Eugen Nicolăescu.

La dezbaterea Proiectului legii bugetului pe anul 2008, în ședința Comisiilor reunite de buget, finanțe am propus un amendament la Legea bugetului, în sumă de 500.000 lei, bani necesari Spitalului Municipal din Mediaș pentru achiziționarea unui incinerator.

Poate nu vă vine să credeți, dar acest spital funcționează fără autorizație de mediu pentru că nu reușește să-și achiziționeze un incinerator nou.

Domnul ministru Nicolăescu a respins amendamentul, susținând că a elaborat deja un proiect de hotărâre de guvern care aprobă bugetul de achiziții pentru spitalele care nu au incineratoare. A trecut ceva timp de la această discuție și Spitalul Municipal din Mediaș tot nu are incinerator.

Vreau să-mi spună domnul ministru care este stadiul hotărârii de guvern privind achiziția incineratoarelor și când crede că un spital municipal care deservește jumătate de județ va avea fondurile necesare pentru achiziționarea unui incinerator.

Aștept răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Să trecem la interpelări.

O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta interpelarea adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru,

Pentru anul 2008 bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului a fost aprobat la un nivel de 6% din PIB pentru asigurarea realizării programelor ce se derulează de acest minister.

Având în vedere acest lucru, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care este suma prevăzută în bugetul pe acest an pentru aplicarea Programului privind acordarea gratuită de miere de albine ca supliment nutritiv pentru școlarii și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional, aprobat prin Legea nr. 509/2006, intrată în vigoare la data de 14.01.2007, și când vor fi elaborate normele de aplicare, conform art. 1 alin. 4 din lege.

Solicit răspuns în scris și oral. Mulțumesc.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM – microfonul numărul 2, vă rog –, pentru a prezenta o interpelare adresată, de asemenea, ministrului educației și cercetării. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă adresez domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Presa locală și centrală, în special cotidianul „Ziua”, a relatat pe larg despre megaescrocheria Polus – „Șapca Verde”, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unde firma „Polus”, condusă de controversatul om de afaceri Pászkány Árpád Zoltán, în vara anului 2005 a distrus toate câmpurile experimentale pe o suprafață de 35 de hectare și, apoi, a construit ilegal pe terenul domeniu public al statului român un „Polus Center”, la inaugurarea căruia, la sfârșitul anului trecut, au participat liderii naționali și locali ai Partidului Democrat. Prejudiciul adus statului român este de peste 70 milioane de euro. Rectorul universității a refuzat să acționeze pe căi legale pentru stabilirea și recuperarea prejudiciului produs de firma „Polus” prin distrugerea câmpurilor experimentale.

Direcția Națională Anticorupție a stabilit să fie cercetați penal rectorul și prorectorii Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Aceștia, după distrugerea câmpurilor experimentale, au semnat un contract de cooperare cu firma „Polus”, în care se precizează darea și luarea de mită în valoare de 8 milioane de euro.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

– dacă ați dispus verificarea și ce ați decis în legătură cu actele de mare corupție săvârșite la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca pe tema înstrăinării sau asocierilor pe terenurile de la „Șapca Verde” și de la Stațiunea de cercetări agricole Jucu – circa 1.100 de hectare;

– o copie de pe contractul de cooperare dintre universitate și firma „Polus”, reprezentată de Pászkány Árpád Zoltán;

– cum înlăturați pericolul executării silite a universității, pericol ce decurge din finalul contractului de cooperare;

– dacă ați dispus sau nu vreo măsură disciplinară împotriva semnatarilor contractului de cooperare de la sfârșitul anului 2005. Dacă nu, de ce?

Culmea este că semnatarii acestui contract de cooperare candidează acum pentru funcțiile de rector și prorector ale universității la care au acceptat, în mandatul precedent, distrugerea tuturor câmpurilor experimentale – 35 de hectare –, iar fraudele de la alegeri sunt în atenția mass-media locală și centrală.

Îl invit la microfonul numărul 2 pe domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PD-L, pentru o interpelare adresată Ministerului Transporturilor.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Ion Vărgău.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Zi de zi în municipiul Sebeș, județul Alba, se produc blocaje pe șoseaua națională ce tranzitează orașul și acestea paralizează pentru ore întregi orice activități urbane. Exasperați de situație, consilierii locali au promovat și aprobat o hotărâre prin care pun la dispoziția administrației locale o sumă de 2.500 mii lei, necesară întocmirii studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru începerea construirii centurii ocolitoare a orașului.

Pentru a nu cheltui în paralel și ineficient sume importante din bugetul local și cel național, vă rog, domnule ministru, să luați act de acest lucru și să dispuneți Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale să comunice și să cupleze toate eforturile, inclusiv financiare, pentru demararea cât mai rapidă a acestei investiții vitale pentru locuitorii municipiului Sebeș.

Solicit răspuns în scris și verbal. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfonul numărul 3 pe domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, pentru o interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului. Se pregătește domnul senator Mihail Popescu.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Cristian Adomniței, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Educația și cercetarea sunt domenii prioritare pentru orice stat și, de aceea, trebuie să li se acorde o atenție deosebită, deoarece de evoluția și dezvoltarea acestor domenii depinde viitorul unei țări.

## Domnule ministru,

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică implementează strategia de cercetare, dezvoltare și inovare prin coordonare de programe realizate prin proiecte. Aceste proiecte sunt apoi evaluate în cadrul Centrului Național de Management Programe pe nouă direcții de cercetare, fiecare dintre acestea având o serie de alte domenii de activitate.

Deoarece în cadrul unei direcții de cercetare există foarte multe domenii de activitate, există riscul ca un proiect să nu fie finanțat din cauza modului de atribuire. Având în vedere acest risc, veți lua în considerare modul de evaluare a proiectelor prin atribuirea acestora pe domenii și subdomenii de activitate în care evaluatorii să aibă pregătire profesională strictă în domeniul din care provine proiectul supus evaluării? Solicit domnului ministru răspuns oral și în scris. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfonul numărul 3 pe domnul senator Mihail Popescu, pentru o interpelare adresată prim-ministrului și ministrului economiei și finanțelor. Se pregătește domnul senator Dan Sabău.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnului Călin Popescu-Tăriceanu, domnului Varujan Vosganian.

Domnule prim-ministru, Domnule ministru,

Apariția Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 a creat o profundă stare de nemulțumire în rândul cadrelor și militarilor profesioniști din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională. Aceștia consideră inacceptabilă, jignitoare și chiar umilitoare majorarea soldelor stabilită de Guvern pentru anul 2008, de circa 1% începând cu luna aprilie și de circa 2% începând cu luna octombrie, cu mult sub indicele de inflație, în condițiile în care ei nu au mai beneficiat de nicio majorare sau indexare din decembrie 2006.

Față de această situație, vă rugăm, domnule primministru și domnule ministru, să precizați:

1. Care este poziția Guvernului României și a Ministerului Economiei și Finanțelor față de locul, rolul și importanța armatei și ale celorlalte instituții de securitate națională dintr-o țară membră NATO și a Uniunii Europene.

2. De ce o asemenea discrepanță între această așa-zisă majorare, indicele inflației și indicele real al creșterii prețurilor la produsele de bază din coșul zilnic.

3. De ce o asemenea diferență de tratament între categoriile de personal amintite, supuse la multiple privațiuni, interdicții și riscuri, și ceilalți funcționari publici, această diferență de tratament apărând chiar în interiorul instituțiilor respective și manifestându-se cu influențe nefaste asupra climatului intern.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnul senator.

Îl invit la microfonul numărul 2 pe domnul senator Dan Sabău, senator independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L, pentru o interpelare adresată Ministerului Sănătății Publice și Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul și motivarea interpelării sunt constituite de Ordonanța Guvernului nr. 12/30.01.2008, art. 8 referitor la nominalizarea, după părerea mea, discreționară a unor centre universitare cu universități având profilul medicină și farmacie pentru a asigura pregătirea prin rezidențiat în detrimentul tinerelor facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie, înființate după 1989.

Ordonanța Guvernului nr. 12/30.01.2008, art. 8, nominalizează numai 6 centre universitare în care se desfășoară în mod descentralizat pregătirea pentru rezidențiat. Este vorba despre București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu-Mureș, Timișoara, unde funcționează universități de medicină și farmacie.

Sunt excluse, astfel, în mod discreționar, facultățile de medicină, medicină dentară și farmacie, cu specializări acreditate, din Arad, Brașov, Constanța, Oradea și Sibiu, care vor avea numai statutul de „arondate” celor dintâi.

Consider reglementarea discreționară, nedreaptă față de facultățile de medicină arondate, care, deși tinere, au demonstrat competență profesională și performanță. Ne referim atât la rezultatele evaluărilor recente ale programelor universitare de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, la rezultatele de la rezidențiat, cât și la procentul semnificativ de admitere, în general, a absolvenților acestor tinere facultăți în etapa a doua, cea de cercetare științifică și profesionalism. Aceste tinere facultăți au dovedit, în plus, ca și universitățile în care s-au înființat, curajul unor începuturi ce au presupus cheltuieli imense și dificultăți materiale depășite prin profesionalism și responsabilitate. Nici conducerile facultăților excluse din centrele în care se desfășoară pregătirea pentru rezidențiat nu sunt de părere că acordarea statutului de „arondate” ar putea fi justificat și cataloghează subcontractarea drept „contraproductivă și neacademică, producătoare de confuzii și de blocaj conceptual”. Se poate spune că, astfel, se ignoră performanțele „tinerelor” facultăți – și când folosesc cuvântul „tinere” pun ghilimele, de asemenea, când folosesc cuvântul „arondarea” – cărora „arondarea” le aduce, ca și rezidenților, cheltuieli inutile de timp și bani, impuse de deplasări între centre, de fluxurile de comunicare și de transmitere de documente, evidențe statistice etc., inerente arondării, dar și o poziție dezavantajoasă și nemeritată în peisajul universitar românesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, la microfonul numărul 3, o interpelare privind strategia în turism.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Ovidiu Silaghi, Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale.

Stimate domnule ministru,

Potențialul turistic al Dunării reprezintă un atu important al României, pe teritoriul căreia se află mai mult de jumătate din parcursul Dunării în Europa. Dacă pentru Delta Dunării au existat preocupări, proiecte și dezbateri, chiar dacă multe generate de problema Canalului Bâstroe, pentru restul traseului Dunării nu au fost promovate decât verbal proiecte care să pună în valoare această bogăție deosebită de care dispune România.

În aceste condiții, vă întreb, domnule ministru, dacă există o strategie privind turismul dunărean și valorificarea potențialului turistic pe parcursul românesc al Dunării și, dacă da, care sunt obiectivele și cum se va materializa această strategie în perioada următoare în zona județului Brăila.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Viorel Arion, senator independent afiliat la Grupul parlamentar al PD-L, pentru a prezenta interpelarea adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Microfonul numărul 1.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Este bine cunoscut faptul că procesul de restituire și de punere în posesie pentru proprietarii de păduri din România s-a desfășurat și se desfășoară cu dificultate. Însă, chiar și acolo unde activitățile au intrat pe făgaș normal, lucrurile nu funcționează eficient. Proprietarii care au decis să se înscrie în composesorate se plâng de abuzuri ale direcțiilor silvice care practică prețuri preferențiale în derularea contractelor de bază și condiționează alocarea cotei de masă lemnoasă de semnarea acestor contracte. De exemplu, la nivelul Ocolului Silvic Dobra unele composesorate au contracte de 18.000 lei vechi la hectar, în timp ce alții din aceeași zonă au contracte de valoare dublă.

## Domnule ministru,

Care este politica Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în ceea ce privește viitorul acestor composesorate și ce intenționează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a sprijini, în viitor, proprietarii de pădure?

Doresc răspuns în scris.

## Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, se pare că ceilalți colegi senatori care s-au înscris pentru a formula întrebări și interpelări le-au prezentat în scris. Îi invit pe cei prezenți în sală dacă, cumva din eroare, eu nu i-am nominalizat să prezinte întrebări sau interpelări. Nu.

Trecem mai departe, la răspunsuri din partea reprezentanților Guvernului.

Salutăm prezența în plenul Senatului a domnului ministru Eugen Nicolăescu, pe care îl invit să ofere răspunsuri colegilor senatori la întrebările și interpelările formulate.

Vă rog să precizați, domnule ministru, căruia dintre senatori îi oferiți răspuns.

Mulțumesc, domnule ministru. Îl rog pe colegul senator să precizeze, în plen, dacă este mulțumit de răspuns.

Parțial sunt mulțumit de răspuns, dar eu vreau să îl informez pe domnul ministru că la Tulcea problemele sunt scăpate puțin de sub control.

Domnule ministru,

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu –** _ministrul_

_sănătății publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, am să răspund domnului senator Alexandru Pereș. Interpelarea dumnealui se referă la...

Numai puțin!

Vă rog să-i prezentați în scris răspunsul la interpelare, întrucât, potrivit Regulamentului Senatului, dacă domnul senator nu este prezent nu aveți obligația să îl prezentați în ședința Senatului, ci doar să-i înaintați răspunsul în scris.

Vă rog.

Aveți un răspuns pentru alt coleg?

Mulțumesc, așa am să procedez.

Al doilea răspuns se adresează domnului senator Ion Vărgău.

Este prezent.

Vă rog să-i oferiți răspunsul.

Întrebarea domnului senator se referă la Programul național de evaluare a stării de sănătate a populației și destinația bugetului de practică medicală acordat medicului de familie.

Ca atare, îi răspund domnului senator următoarele:

Persoanele care nu și-au primit taloanele pe baza cărora pot efectua analizele din program, ca urmare a schimbării adresei de domiciliu, trebuie să se adreseze caselor de asigurări de sănătate județene sau a municipiului București, în funcție de vechiul domiciliu, pentru a li se înmâna talonul returnat. Totodată, taloanele greșit expediate s-au direcționat tot către casele de asigurări de sănătate teritoriale.

În conformitate cu reglementările pe care le-au elaborat Ministerul Sănătății Publice și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, venitul cabinetelor medicale în care își desfășoară activitatea medicii de familie nou-veniți într-o localitate include și suma pentru cheltuielile de administrare și funcționare a cabinetului medical, inclusiv pentru cheltuielile de personal aferente personalului angajat, cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, pentru trusa de urgență, egală cu venitul medicului, respectiv înmulțit cu 1,5. Astfel, precizăm că bugetul de practică al medicului de familie, conform prevederilor legale în vigoare, nu mai este distinct ca finanțare, fiind inclus în venitul total al cabinetului.

Vă mulțumesc.

Nu avem dispensare suficiente, nu avem medici, cel puțin la nivelul specialiștilor cred că în cel mai scurt timp Spitalul județean de urgență se poate închide. Tehnica medicală este rămasă în urmă, domnule ministru. De asemenea, în Spitalul județean de urgență spațiile pe care le avem – și nu cred că este vina medicilor pe care îi avem la Tulcea că nu sunt bani suficienți – sunt la ora actuală de nepracticat. De aceea, eu v-am invitat și vă mai invit o dată, domnule ministru, la Tulcea să evaluăm situația de acolo și, împreună cu autoritățile locale, să putem face ceva. Poate și dumneavoastră citiți presa și vedeți câte persoane mor cu zile la Tulcea din cauza acestor probleme pe care vi le-am menționat.

Deci este o situație deosebită și vă invit să ne aplecăm asupra județului Tulcea, că, altfel, s-ar putea să avem niște probleme. Urmează perioada caldă, când bolile specifice Deltei Dunării vor apărea din nou. Și, v-am mai spus, baza materială este la pământ, nu avem ce ne trebuie și este greu să ajungi vara, dar iarna... Astăzi, de exemplu, la Tulcea viscolea și nu puteam să ne deplasăm în județ cu salvări și ce mai avem. De aceea, haideți să întărim zona medicală în județul Tulcea. Sunt sigur că veți acorda atenție problemelor pe care vi le-am ridicat.

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnule ministru, dacă doriți să comentați în legătură cu susținerile suplimentare. Microfonul 8.

Am să vă rog să-mi permiteți să fac scurte comentarii referitoare la afirmațiile domnului senator, căruia îi mulțumesc pentru colaborare. În general, dumnealui a avut o relație foarte corectă cu Ministerul Sănătății Publice și sunt obligat să spun și eu următoarele lucruri:

În ceea ce privește dispensarele medicale, mai ales în mediul rural, județul Tulcea este un județ cu mari probleme față de restul țării, având în vedere și configurația geografică a județului. Din păcate, județul Tulcea face parte dintre județele, puține la număr, în care sunt localități întregi unde nu avem medici de familie, care ar trebui să însemne primul contact al cetățeanului cu sistemul sanitar românesc. Ca atare, îl informez pe domnul senator că am aprobat o ordonanță, în data de 30 ianuarie 2008, prin care introducem rezidențiatul pe post. Vom face o primă sesiune de examene de rezidențiat pe post în iunie anul acesta, tocmai pentru a putea atrage medici în aceste localități deficitare ca număr de medici și specialități.

În al doilea rând, vorbeați de medici specialiști și medici specialiști mai ales în cadrul Spitalului județean de urgență, cel care ar trebui să asigure toate specialitățile necesare pentru medicina de urgență, din păcate și aici situația este oarecum asemănătoare cu cea din mediul rural, dar sper ca rezidențiatul pe post, sper ca prin centrele de permanență pe care le-am revitalizat tot printr-o ordonanță aprobată în data de 30 ianuarie 2008 să putem crește puțin gradul de acoperire cu servicii medicale pentru oamenii care locuiesc în județul Tulcea. În ceea ce privește aparatura și echipamentele medicale, Spitalul Județean de Urgență din Tulcea intră într-un proces, să spunem, de aprovizionare cu asemenea aparatură...

Domnule ministru, dați-mi voie să vă mulțumesc pentru răspuns. Cred că veți găsi timpul necesar să discutați cu colegul senator pe chestiunile concrete care vizează problemele de ordin medical din județul Tulcea.

Vă mulțumesc și eu.

Vă mulțumesc că ați venit pentru a oferi, în mod direct, răspunsuri la întrebările și interpelările formulate de colegii senatori.

Îi rog pe ceilalți reprezentanți ai Executivului, dacă au de oferit răspunsuri, să o facă doar pentru colegii prezenți în sală. Dacă nu, vă rog, la microfon, să precizați pentru care dintre colegi oferiți răspunsuri scrise.

Vă rog, microfoanele 8, 9, 10, unde doriți, la alegere, aveți cuvântul.

Am răspunsul adresat domnului Viorel Dumitrescu, senator de Vâlcea.

Mulțumesc. Îi oferiți răspunsul în scris. Dacă mai aveți alte răspunsuri?

Nu.

Vă rog.

Am venit pregătit cu răspunsul în scris și prezentarea orală pentru întrebarea domnului senator Ion Vărgău și pentru întrebarea formulată de domnul senator Dan Gabriel Popa.

Dați-mi voie să îl consult pe domnul senator Ion Vărgău. Sunteți de acord să primiți răspunsul în scris?

Mulțumesc mult, da.

Mulțumesc. Vă rog. Microfonul 8.

**Domnul Tőke István** – _secretar de stat în Ministerul_

## _Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să ofer în scris domnului senator Ilie Sârbu și doamnei senator Doina Silistru răspunsurile la întrebări și interpelări.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnilor secretari de stat.

Stimați colegi, dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului.

Vă reamintesc că mâine-dimineață avem ședințe în comisiile permanente, iar de la ora 11.00 o manifestare importantă legată de activitatea desfășurată de Consiliul Provizoriu de Uniune Națională la Sala Drepturilor Omului. Ședință în plen – miercuri, 13 februarie 2008. Vă doresc o seară plăcută!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|203020]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 7/21.II.2008 conține 32 de pagini.**

Prețul: 12,80 lei