Frunda György

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,

Problema demnit„˛ii na˛ionale este o problem„ foarte complex„, ea a fost discutat„ de foarte multe ori, de-a lungul istoriei, fiecare popor, fiecare na˛iune Óncerc‚nd diverse forme ca s„-∫i Ónt„reasc„ demnitatea na˛ional„. Unii — ca ∫i Rom‚nia, Ón perioada comunist„ — au Óncercat s„ impun„ demnitatea na˛ional„ prin m„suri coercitive.

Atacarea simbolurilor na˛ionale, nerespectarea zilelor ∫i s„rb„torilor legale na˛ionale erau infrac˛iuni. Cu toate acestea, zeci de ani oamenii nu au luat Ón considerare aceste obliga˛ii.

M„surile coercitive, for˛area, obligarea, b„garea pe g‚t a s„rb„torilor na˛ionale, care unora le par na˛ionale, altora nu, a unor eroi care pentru unii sunt eroi, pentru al˛ii nu sunt eroi, s-a dovedit a fi falimentar„.

O demnitate na˛ional„, domnule senator Gheorghe Funar, se construie∫te prin conduita fiec„rui membru al unei na˛iuni. Atunci c‚nd o na˛iune are premian˛i Nobel, atunci c‚nd o na˛iune are o ˛ar„ Ón care str„zile sunt curate, Ón care nu se fur„, Ón care nu se corupe, este o na˛iune respectat„ de celelalte na˛iuni. O na˛iune care Óncearc„ s„ impun„ propriilor cet„˛eni, comunit„˛ii interna˛ionale s„rb„tori care nu sunt conving„toare este o na˛iune care se aga˛„ de o solu˛ie perdant„. Atunci c‚nd oamenii simt Ón interiorul lor c„ merg la o manifestare, c„ manifestarea aceea este a lor, este un drum c‚∫tig„tor, dar c‚nd ei sunt obliga˛i s„ ias„ pe strad„ s„ poarte drapele, s„ poarte portrete, s„ poarte lozinci — cum a fost Ón perioada lui Ceau∫escu —, oamenii o fac de nevoie, nu sunt convin∫i de treaba asta, ci este doar o chestiune de timp c‚nd va pierde aceast„ ∫ans„.

Solu˛ia propus„ de dumneavoastr„ nu este nici patriotic„, nu este nici benefic„ poporului rom‚n ∫i este perdant„ pe plan interna˛ional. Trebuie s„ ne comport„m astfel ca demnitatea acestei ˛„ri s„ creasc„. Dac„ noi vom deveni membri ai Uniunii Europene, dac„ nu prin apartenen˛„ geografic„, ci prin spiritualitate, prin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/5.V.2006 mentalitate, prin g‚ndire, prin felul de a fi, ne vom transforma Ón europeni. Dac„ piramida noastr„ valoric„ va fi identic„ cu cea european„, sper c„ vom fi c‚t mai cur‚nd, a∫a cum suntem deja, o ˛ar„ recunoscut„. Pentru asta trebuie, Óns„, s„ renun˛„m la aceste idei nu patriotice, ci patriotarde, de intoleran˛„, de xenofobie, de impunere prin for˛„ a unor s„rb„tori care sunt absolut relative. L„sa˛i oamenii, care au Ón˛elepciunea lor, s„ decid„ cum vor ei s„ s„rb„toreasc„ Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei _._ Cei care vor s„ mearg„ vor fi acolo, dac„ Ói obliga˛i, dac„ le interzice˛i. Cei care nu vor s„ mearg„ acolo nu vor fi, chiar dac„ dumneavoastr„ vre˛i s„ le impune˛i acest lucru.

De aceea, eu cred c„ acest proiect de lege este un proiect care ar fi avut ∫anse Ónainte de 1989. Dup„ 1990, se bate cap Ón cap cu dorin˛a marii majorit„˛i a rom‚nilor din Rom‚nia care se vor Óntr-o Europ„... Dumneavoastr„, prin astfel de m„suri, izola˛i Rom‚nia, izola˛i rom‚nismul, v„ face˛i singuri r„u. Nu acesta este drumul pe care merg spre Europa.