Niciodat„ Ón ultimii 15 ani politica extern„ a Rom‚niei nu a fost marcat„ de un amatorism mai mare dec‚t Ón perioada actualei puteri. Este deja evident faptul c„ actualii guvernan˛i Ón˛eleg tot mai pu˛in lumea ∫i lumile interna˛ionale Ón care Rom‚nia trebuie s„-∫i promoveze interesele. E absolut trist s„ consta˛i c„ dup„ ce am sc„pat de Cortina de Fier acum 15 ani, peste exprimarea extern„ a ˛„rii se a∫terne rapid o cortin„ de ignoran˛„.
Recentele declara˛ii ale pre∫edintelui B„sescu privind Marea Neagr„, definit„ ca îun lac rusesc“, recentele declara˛ii ale aceluia∫i pre∫edinte privind Transnistria, recente declara˛ii ale actualei puteri privind rela˛iile dintre Partidul Social Democrat ∫i sociali∫tii europeni demonstreaz„ faptul c„ actuala putere nu ∫tie cum trebuie promovate aceste interese ∫i care sunt de fapt for˛ele de care ne izbim Ón acest proces sau cu care suntem obliga˛i s„ lucr„m.
Nu au capacitatea actualii guvernan˛i de a vedea dincolo de aparen˛e ∫i retoric„ structura ad‚nc„ a echilibrelor de putere ∫i de legitimitate Ón care oper„m acum. Nu percep implica˛iile schimb„rii dramatice a identit„˛ii strategice a Rom‚niei o dat„ cu aderarea la Alian˛a Nord-Atlantic„ ∫i apropierea de Uniunea European„. Nu pot folosi Ón interesul na˛ional actualul statut interna˛ional al Rom‚niei. Nu pot aprecia corect rela˛ia dintre resursele pe care le are la dispozi˛ie o ˛ar„ ca Rom‚nia — m„ refer aici la resursele sale
intelectuale, politice, economice sau culturale — ∫i obiectivele sale externe imediate ∫i de durat„. Nu Ón˛eleg nici m„car limbajul unei lumi interna˛ionale profund schimbate la Ónceputul acestui secol, mai ales Ón Europa, dar ∫i pe fundalul extraordinarei transform„ri a raporturilor dintre Europa ∫i puternicul aliat american.
Œn concluzie, nu sunt Ón stare s„ evalueze corect momentul la care ne afl„m, nici din perspectiva clasic„ a geopoliticii pure, nici din unghiul noului timp politic ∫i diplomatic pe care Ól parcurgem.
Œn loc s„ descifr„m logica subtil„ a postmodernit„˛ii europene Ón care interesele na˛ionale devin tot mai interconectate la o ordine politic„ bazat„ pe politici consensuale, pe transparen˛„, pe ac˛iuni de consolidare a Óncrederii, pe interdependen˛„, pe lipsa unei distinc˛ii nete Óntre domeniul intern ∫i cel extern al statului, noi ne crampon„m din p„cate de o viziune simplist„ ∫i dogmatic„ a unei Rom‚nii r„mase captive Óntr-un timp de mult apus al rela˛iilor europene.
Din p„cate, diploma˛ia rom‚neasc„, politica extern„ rom‚neasc„, a regresat tot mai mult spre un soi de voluntarism cu accente autarhice, cu o retoric„ na˛ionalist„ ∫i vulgar„, uneori comic„, uneori excentric„, care determin„ Ón orice caz o evolu˛ie spre izolare Ón ansamblul rela˛iilor europene. Un fel de excep˛ionalism rom‚nesc de prost gust, rupt de conceptele europene ∫i euro-atlantice.
Nu trebuie s„ ne Ón∫ele polite˛ea sau condescenden˛a partenerilor no∫tri occidentali. Momentul decont„rii acestor gafe, a lipsei de g‚ndire strategic„ Ón orientarea extern„ va veni cu siguran˛„, va veni atunci c‚nd ne a∫tept„m cel mai pu˛in ∫i Ón forme pe care nici nu le putem imagina.
Œn Europa postmodern„ a Uniunii Europene, izolare, ∫i acesta este cuv‚ntul-cheie, Ónseamn„ lipsa unui acces la masa deciziilor. Dac„ vrem s„ ne promov„m interesele legitime Ón Est, a∫a cum clameaz„ permanent pre∫edintele B„sescu, trebuie s„ avem acces la sistemul decizional din Vest. Izolare Ónseamn„ Óns„ ∫i lipsa accesului la cunoa∫tere ∫i informa˛ie, Ónseamn„ un stat slab, cu care se discut„ din polite˛e, care poate fi integrat Ón ni∫te mecanisme formale de integrare Óntradev„r, dar care nu are sus˛inere Ón demersul s„u extern, nu are contur ∫i identitate strategic„ Ón lumea european„ ∫i euro-atlantic„. O izolare pe care nu o vezi imediat, dar care se resimte profund Ón ac˛iunea extern„ a ˛„rii, Ón capacitatea sa de negociere, Ón capacitatea sa de exprimare extern„.
Un caz particular de politic„ extern„ inept„ la care am s„ m„ refer Ón continuare este modul de tratare a acestei problematici a M„rii Negre. Am men˛ionat la Ónceput de fapt ∫i declara˛ia pre∫edintelui B„sescu privind definirea M„rii Negre ca îun lac rusesc“. Dincolo de faptul c„ aceasta este o defini˛ie geopolitic„ gre∫it„, s-ar putea ca o asemenea declara˛ie s„ Óncetineasc„ at‚t realizarea obiectivelor noastre strategice la Marea Neagr„, c‚t ∫i capacitatea noastr„ de a determina asumarea acestui proiect Ón contextul NATO ∫i al Uniunii Europene. Acesta este de fapt paradoxul.
Existen˛a unor interese rom‚ne∫ti la Marea Neagr„, stima˛i colegi, este o chestiune ce are Ón spate o istorie mult mai veche dec‚t cred actualii conduc„tori ai Rom‚niei. Marele istoric ∫i diplomat Gheorghe Br„tianu a Ón˛eles cu multe decenii Ón urm„ poten˛ialul strategic al M„rii Negre, din perspectiv„ politic„ ∫i economic„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005
Œn lucrarea sa excep˛ional„, pe care o recomand pre∫edintelui B„sescu, el a definit Marea Neagr„ ca pe îo zon„ de mari interferen˛e politice ∫i culturale, o plac„ turnant„ a comer˛ului interna˛ional“. A vorbit Ón mod surprinz„tor poate pentru unii, la un moment dat, chiar de baze militare ∫i de relevan˛a lor pentru securitatea Rom‚niei. Cel pu˛in din punct de vedere intelectual, a∫adar, acest proiect a fost definit conceptual cu mult timp Ón urm„, dar nu s-a materializat, Ón special Ón perioada R„zboiului Rece, din ra˛iuni foarte cunoscute. El a fost reluat de fostul pre∫edinte al Rom‚niei, pre∫edintele Iliescu, la Ónceputul anilor ’90, c‚nd ∫ti˛i foarte bine c„ la ini˛iativa Domniei sale, Ón cooperare cu Turcia, s-a dezvoltat un concept de cooperare la Marea Neagr„, s-a creat o organiza˛ie economic„ de cooperare la Marea Neagr„ ∫i, culmea, Ón acest context, a fost abordat„ frontal, Ón 1992, ∫i problema transnistrean„, un alt aspect la care pre∫edintele B„sescu s-a referit complet gre∫it, spun‚nd c„ Rom‚nia s-ar fi retras atunci de la negocieri. Nu s-a retras, domnilor! De fapt, atunci a existat cea mai important„ ofensiv„ Ón politica extern„ rom‚neasc„ pentru rezolvarea unui conflict care era deja deschis ∫i, pe baza unei Ónt‚lniri cu ∫efii de stat din zon„, s-a elaborat un proiect de declara˛ie ∫i chiar un plan privind Óncetarea conflictului din Transnistria. Deci, Ón loc s„ vorbim de retragere, trebuia s„ vorbim clar de ofensiva diplomatic„ a Rom‚niei care a contribuit la solu˛ionarea unei situa˛ii absolut critice.
O dat„ cu aderarea Rom‚niei ∫i a Bulgariei la NATO, Marea Neagr„ a devenit, bineÓn˛eles, ∫i o zon„ de preocupare pentru NATO, dar NATO nu poate, stima˛i colegi, s„ defineasc„ interesele la Marea Neagr„ Ón lipsa unei perspective clare asupra finalit„˛ii acestui proiect propus de pre∫edintele B„sescu. Œn schimb, interesele Parteneriatului NATO—Rusia, la care suntem ∫i noi membri dac„ nu am uitat cumva, sunt foarte precise Ón perspectiva securit„˛ii globale ∫i a luptei Ómpotriva terorismului. La fel ∫i Parteneriatul dintre Uniunea European„ ∫i Rusia, Ón special Ón c‚mp economic.
Iat„ de ce, Ón loc s„ promov„m conceptul M„rii Negre cu inteligen˛„ Ón interiorul puternicei Alian˛e, de care de fapt apar˛inem, Ón loc s„-l dezvolt„m cu tact ∫i r„bdare Ón interiorul lumii europene, de care apar˛inem totu∫i, prin vocea pre∫edintelui ˛„rii suntem dispu∫i mai degrab„ s„ ac˛ion„m unilateral ∫i intempestiv.
Henry Kissinger spunea c„ îesen˛a politicii externe este de a acumula nuan˛e Ón urm„rirea obiectivelor de lung„ durat„“. Din p„cate, retorica pre∫edintelui, care din nefericire este acum ∫i cea a Rom‚niei, nu are nici o leg„tur„ cu acumularea de nuan˛e, ci reprezint„ o rupere brutal„ de acestea exact la momentul nepotrivit ∫i exact Ómpotriva obiectivelor de durat„ pe care chiar el ∫i le propusese. Evident, dac„ nu este dublat„ de suportul marilor alian˛e ∫i organiza˛ii de care apar˛inem, ie∫irea pre∫edintelui nu are nici o valoare practic„. Este ca un strig„t prostesc Ón eter. Dimpotriv„, a∫a cum spuneam, ea ne Óndep„rteaz„ ∫i mai mult de proiectul urm„rit. Din p„cate, stima˛i colegi, ne Óndep„rteaz„ ∫i de conceptele aliate asupra acestei chestiuni, de conceptele NATO ∫i ale Uniunii Europene, pentru c„ sunt convins c„ ie∫irea inexplicabil„ a pre∫edintelui nu a fost discutat„ niciodat„ Óntr-un asemenea context.
De ce crede˛i c„ nu exist„ un consens NATO, un consens aliat pe aceast„ tem„ a M„rii Negre? De ce nu se spune opiniei publice c„ nu exist„ o pozi˛ie NATO ∫i c„ nu s-a reu∫it ob˛inerea acestui consens de c„tre
politica extern„ rom‚neasc„? Tocmai pentru c„ pre∫edintele nu a fost Ón stare s„-l ob˛in„. De ce crede˛i c„ nu exist„ o manifestare clar„ a Uniunii Europene Ón privin˛a M„rii Negre? Pentru c„ pre∫edintele nu a convins Uniunea European„ de aceasta, nu a convins pentru c„ nu a fost Ón stare sau nu a ∫tiut s„ integreze subiectul M„rii Negre Ón structura raporturilor actuale dintre NATO ∫i Rusia, dintre Uniunea European„ ∫i Rusia, definite Ón parteneriatul lor comun. Miza era, a∫adar, s„ insereze acest subiect Ón matricea mai ampl„ a acestor raporturi complexe. Dac„ ar fi discutat Óntr-adev„r mai mult cu lideri europeni sau alia˛i, dac„ ar fi Óncercat totu∫i s„ comunice mai bine cu ei, ar fi sesizat poate dinamica subtil„ a acestor rela˛ii ∫i obiectivele mai mari care stau Ón spatele lor. Ar fi Ón˛eles c„ ∫i Marea Neagr„ poate fi un subiect real al acestor rela˛ii. NeÓn˛eleg‚nd, ce a f„cut? Nu a reu∫it dec‚t s„ loveasc„ gratuit Óntr-una din p„r˛ile Parteneriatului, elimin‚nd cu aceasta posibilitatea abord„rii problematicii M„rii Negre pentru mult timp de acum Óncolo pe agenda european„ ∫i euro-atlantic„ Óntr-o formul„ Óntr-adev„r apropiat„ de interesele noastre.
Am spus toate aceste lucruri pentru c„ am Óncredere Ón acest proiect al M„rii Negre. S-a lucrat foarte mult la el, domnul pre∫edinte Iliescu, domnul N„stase, domnul Geoan„ Ón trecut, ∫i nu vreau ca el s„ se Ónece totu∫i sub actuala pre∫edin˛ie. Este p„cat. Œn final vreau s„ men˛ionez acest lucru, c„ politica extern„ a ˛„rii este ipotecat„ Óntr-un fel din acest orgoliu ∫i din aceast„ ignoran˛„. Sper c„ Ón aceast„ lumin„ va fi Ón˛eleas„ ∫i declara˛ia mea, pe care, de altfel, am s„ o transmit ∫i pre∫edintelui B„sescu, poate reu∫e∫te, totu∫i, s„ revizuiasc„ ni∫te elemente de strategie Ón leg„tur„ cu acest proiect important pentru interesele na˛ionale rom‚ne∫ti.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.