Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·10 octombrie 2005
Senatul · MO 140/2005 · 2005-10-10
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
Declara˛ii politice formulate de domnii senatori: — Puiu Ha∫otti (P.N.L.-P.D.) — Anul 1940 — anul ced„rilor silite de teritorii rom‚ne∫ti; — Petru ™erban Mih„ilescu (P.S.D.) — Revocarea numelui lui Adrian P„unescu de pe frontispiciul unei ∫coli din ora∫ul Videle, îla comanda Alian˛ei D.A.“; — Constantin G„ucan (P.R.M.) — Sistemul de asigur„ri sociale ∫i preg„tirea deficitar„ a viitorilor medici; — Puskás Valentin Zoltán (U.D.M.R.) — Defri∫„rile masive de p„duri; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — Reforma politic„ ∫i reformarea clasei politice; — Mircea Dan Geoan„ (P.S.D.) — Atacul jignitor ∫i grosolan al pre∫edintelui ˛„rii la adresa opozi˛iei democratice ∫i a P.S.D.-ului. — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — îUn bun Ónceput de an universitar“; — Marius Marinescu (P.N.L.-P.D.) — Baronii locali P.S.D. ∫i presiunile de intimidare; — Ioan V„rg„u (P.S.D.) — Fenomenele meteorologice din ˛ar„, inclusiv din municipiul Bucure∫ti; — George Cristian Maior (P.S.D.) — politica extern„ a Rom‚niei. — ™tefan Mihail Antonie (P.N.L.-P.D.) — atitudinea neconstructiv„ a opozi˛iei Ón problemele grave cu care se confrunt„ ˛ara; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — recentele sondaje de opinie IMAS ∫i GALLUP 6–14; 14–18
· procedural · adoptat
· procedural
· other
108 de discursuri
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Stima˛i colegi, declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 3 octombrie 2005.
Voi fi ajutat de colegii secretari, domnul senator Mihai Ungheanu ∫i domnul senator Valentin Zoltán Puskás.
A∫ vrea s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, din totalul celor 137 de senatori, 22 de senatori sunt absen˛i motivat: membrii Guvernului, cei care sunt Ón delega˛ii oficiale, observatorii de la Parlamentul European ∫i un domn senator care este bolnav.
Œn conformitate cu programul adoptat s„pt„m‚na trecut„, p‚n„ la ora 16,30, programul nostru cuprinde declara˛iile politice. S-au Ónscris mai mul˛i colegi la declara˛ii politice, am s„ dau cuv‚ntul din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. domnului
Gheorghe Virgil ™erbu, pentru a sus˛ine declara˛ia politic„.
**Domnul Ion Solcanu**
**:**
Procedur„!
V„ rog, procedur„.
Ion Solcanu
#6596Domnule pre∫edinte,
Trebuie s„ recunoa∫te˛i c„, f„r„ prezen˛a celor doi secretari care trebuie s„ v„ flancheze, nu pute˛i deschide ∫edin˛a. Deci v„ rog s„ invita˛i secretarii s„ ia loc l‚ng„ dumneavoastr„ ∫i s„ urm„reasc„ desf„∫urarea ∫edin˛ei, iar apoi putem trece s„ vot„m ordinea de zi ∫i toate celelalte.
Este o observa˛ie numai procedural„.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Da. Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 Rog domnii secretari s„ pofteasc„ la conducerea ∫edin˛ei.
V„ rog, domnul Eckstein. Microfonul nr. 2.
Domnule Bindea, dori˛i s„ lucreze Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri Ón aceast„ perioad„, pentru ca o lege s„ nu treac„ Ón adoptare tacit„?
**Domnul Liviu Doru Bindea**
_**:**_
BineÓn˛eles!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
A∫ avea o respectuoas„ rug„minte. Dac„ pute˛i s„ l„sa˛i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze, Ón timpul declara˛iilor politice, Óntruc‚t exist„ un proiect de lege care este sceptrul adopt„rii tacite, peste capul nostru, este vorba de proiectul de Lege privind medierea.
Dac„ cineva dore∫te s„ ia cuv‚ntul referitor la aceast„ chestiune?
Din sal„
#8078De acord.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Rog colegii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, pentru a nu fi Ón situa˛ia de a adopta tacit proiectul de lege respectiv, s„ mearg„ la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pentru a realiza raportul, p‚n„ la ora 16,30, c‚nd v„ rog s„ v„ reÓntoarce˛i Ón sal„. Deci pe timpul alocat declara˛iilor politice.
Dau cuv‚ntul...
## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
Procedur„!
V„ rog, domnule... V„ rog, pe procedur„. Microfonul nr. 2.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Atunci, v„ rog s„ vota˛i Ón consecin˛„.
V„ rog s„ trece˛i ∫i s„ introduce˛i cartela, pentru c„ este vorba de comisia dumneavoastr„.
**Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Este introdus„ ∫i are cine s„ voteze!
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Am Ón˛eles.
Am s„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori, s-a f„cut o propunere interesant„, dar, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ o supune˛i votului. A∫a este procedura.
Altfel, v„d c„ unii dintre colegii no∫tri, reputa˛ii juri∫ti, se preg„tesc s„ p„r„seasc„ sala f„r„ s„ aib„ acceptul plenului Senatului.
Mul˛umesc.
Din sal„
#10609Nu este cvorum!
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
## V„ rog, imediat!
Nu avem cvorumul necesar, deci nu au fost 69 de voturi exprimate.
A∫ ruga liderii grupurilor parlamentare s„ invite to˛i colegii Ón sal„, pentru a ne putea desf„∫ura activitatea.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Da.
Rog colegii senatori s„ ia loc ∫i s„ introduc„ cartelele pentru a putea vota.
Domnule Sab„u, v„ rog s„ lua˛i loc ∫i s„ introduce˛i cartelele pentru a putea supune votului dumneavoastr„ propunerea f„cut„.
## **Domnul Valentin Dinescu**
_**:**_
Catalogul!
V„ rog, domnul Funar. Microfonul nr. 2.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005
Din sal„
#11476Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Are cartela.
Eu v-a∫ propune, pentru a veni colegii Ón sal„ ∫i s„ avem cvorum, s„ solicita˛i colaboratorului dumneavoastr„, domnul secretar Puskás, s„ citeasc„ catalogul, s„ fac„ prezen˛a nominal„ ∫i ve˛i vedea c„ sosesc colegii afla˛i, din diverse motive, Ón jurul acestei frumoase s„li. Mul˛umesc.
|**Domnul Mihai Ungheanu:**|| |---|---| |Nu este prezent.<br>Georgescu Radu Cristian<br>Gheorghe Constantin<br>Ha∫otti Puiu|prezent<br>prezent<br>prezent| |Ila∫cu Ilie|absent| |Iliescu Ion<br>Ilu∫c„ Daniel|absent<br>prezent| |Ion Vasile<br>Iorga Nicolae<br>Iorgovan Antonie|prezent<br>absent<br>absent|
Deci propune˛i apel nominal, ca s„ Ón˛eleg?!
Domnule senator Ungheanu, v„ rog, ave˛i lista acolo.
Prezent!
|**Domnul Mihai Ungheanu:**||**Domnul Mihai Ungheanu:**|**Domnul Mihai Ungheanu:**| |---|---|---|---| |Domnilor colegi, lista senatorilor.<br>Facem apelul.<br>Antonie ™tefan Mihail<br>Apostol Neculai|prezent<br>absent|<br>Unde este domnul senator Iorgovan?! Domnul se<br>Iorgovan nu este Ón sal„, noi avem nevoie de oame<br>sal„, domnule senator, deci este absent.|| |Arca∫ Viorel<br>Ardelean Aurel|absent<br>absent|**Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**|| |Arion Viorel|absent|Este la comisie.|| |Athanasiu Alexandru<br>Basgan Ion|prezent<br>prezent|**Domnul Mihai Ungheanu:**|| |Berceanu Radu Mircea<br>Bindea Liviu Doru<br>Blaga Vasile<br>Bobe∫ Marin<br>Cazacu Cornelia<br>C‚mpeanu Radu Anton<br>C‚rlan Dan<br>Chelaru Ion<br>Cintez„ Mircea<br>Ciornei Silvia<br>Cioroianu Adrian Mihai|prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent|Da, dar... Ói motiv„m pe cei de la comisie?!<br>Io˛cu Petru Nicolae<br>prezent<br>Iv„nescu Paula Maria<br>prezent<br>Jurcan Dorel<br>prezent<br>Loghin Irina<br>prezent<br>Lupoi Mihail<br>prezent<br>Maior George Cristian<br>prezent<br>Mardare Radu C„t„lin<br>prezent<br>Marinescu Marius<br>prezent<br>Markó Béla<br>absent|| |Cismaru Ivan<br>Copos Gheorghe<br>Cozm‚nc„ Octav|prezent<br>absent<br>absent|Mele∫canu Teodor Viorel<br>Mereu˛„ Mircea<br>Mih„escu Eugen|absent<br>absent<br>absent| |Cre˛u Corina|absent|Mih„ilescu Petru ™erban|prezent| |Cre˛u Ovidiu Teodor|prezent|Moisuc Viorica Georgeta Pompilia|absent| |Cucuian Cristian|prezent|Moraru Ion|prezent| |Cuta∫ George Sabin|prezent|Mor˛un Alexandru Ioan|absent| |Daea Petre|prezent|Neagoe Otilian|prezent| |David Cristian<br>David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian<br>Dina Carol<br>Dinescu Valentin<br>DÓncu Vasile<br>Duca Viorel Senior<br>Dumitrescu Ion Mihai<br>Dumitrescu Gheorghe Viorel<br>Dumitru Constantin<br>Eckstein Kovécs Péter<br>Fekete Szabó Andras Levente<br>Filipescu Teodor<br>Florescu Ion<br>Flutur Gheorghe<br>Frunda György<br>Funar Gheorghe<br>G„ucan Constantin|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent|Neagu Nicolae<br>Németh Csaba<br>Nicolae ™erban<br>Nicolai Norica<br>Novolan Traian<br>Onaca Dorel Constantin<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprescu Sorin Mircea<br>Pascu Corneliu<br>P„curaru Nicolae Paul Anton<br>P„unescu Adrian<br>Pere∫ Alexandru<br>Pete ™tefan<br>Petre Maria<br>Petrescu Ilie<br>Popa Aron Ioan<br>Popa Dan Gabriel|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Geoan„ Mircea Dan|absent|Popa Nicolae Vlad|absent| |Unde este?||Popescu Dan Mircea|prezent|
Unde este domnul senator Iorgovan?! Domnul senator Iorgovan nu este Ón sal„, noi avem nevoie de oameni Ón sal„, domnule senator, deci este absent.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 Popescu Ionel absent Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion absent R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent SÓrbu Ilie prezent Silistru Doina prezent Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica absent Stoica Ilie prezent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu prezent Szabó Károly Ferenc absent ™erb„nescu Verginia absent ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent ™tefan Viorel prezent ™ter Sever absent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent Terinte Radu prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana prezent fiÓrle Radu absent Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae absent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent Verestóy Attila absent Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan absent Vraciu Jan prezent Iliescu Ion prezent C‚mpeanu Radu Anton prezent
Citesc din nou absen˛ii: Apostol Neculai absent Arca∫ Viorel absent Ardelean Aurel absent Arion Viorel prezent Blaga Vasile absent Bobe∫ Marin absent Cintez„ Mircea absent Ciornei Silvia absent Cioroianu Adrian Mihai absent Copos Gheorghe absent Cozm‚nc„ Octav absent Cre˛u Corina absent David Gheorghe absent Duca Viorel Senior absent Fekete Szabó Andras Levente prezent
Flutur Gheorghe absent Frunda György absent Geoan„ Mircea Dan absent Ila∫cu Ilie absent Iorga Nicolae prezent Iorgovan Antonie absent Makó Béla absent Mele∫canu Teodor Viorel absent Mereu˛„ Mircea absent Mih„escu Eugen absent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia absent Mor˛un Alexandru Ioan absent Neagu Nicolae absent Nicolae ™erban absent Pascu Corneliu absent P„unescu Adrian prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria absent Popa Aron Ioan absent Popa Nicolae Vlad absent Popescu Ionel absent R„doi Ion absent R„doi Ovidiu absent Roibu Aristide absent St„noiu Mihaela Rodica absent ™erb„nescu Verginia absent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent ™ter Sever absent Tudor Corneliu Vadim absent f c„u Silvia Adriana prezent V„c„roiu Nicolae absent V„rg„u Ion absent Verestóy Attila absent Vosganian Varujan absent
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, nu ∫tiu care este situa˛ia cu cei care au plecat sau n-au plecat la Comisia juridic„.
C‚˛i sunt prezen˛i?
Œi num„r acum...
Nu, f„r„ Comisia juridic„. Vi-i dau pe to˛i. Sunt prezen˛i 94 de senatori. Absen˛i, 43.
Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi sau cu programul de lucru are cineva de f„cut vreo propunere? Domnul senator Puiu Ha∫otti.
Microfonul 2, v„ rog.
Stima˛i colegi,
Este deja, cred eu, un obicei ∫i este un obicei bun s„ evit„m s„ adopt„m tacit ini˛iative legislative, proiecte de lege ∫i a∫a mai departe. Iat„ de ce v„ propun ca punctele 5 ∫i 6 s„ fie punctele 4 ∫i 5, s„ fie Ón capul listei din ordinea de zi de ast„zi, pentru c„ cele dou„ proiecte de lege au termene de dec„dere ast„zi ∫i s„ fim siguri c„ le adopt„m. A∫adar, punctul 5 s„ devin„ punctul 4, ∫i punctul 6 s„ devin„ punctul 5. V„ mul˛umesc.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Numai c„ punctul 4 este o prioritate de integrare Ón procedur„ de urgen˛„. De-aia a fost pus a∫a.
A˛i renun˛at... Da...
Le discut„m, nu-i problem„.
Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ∫i cu programul de lucru? A˛i renun˛at la... ( _Rumoare.)_ Discut„m...
Atunci, ordinea de zi ∫i programul de lucru r„m‚n a∫a cum sunt Ón proiectul pe care l-a˛i primit. O s„ supun la vot ordinea de zi a∫a cum a˛i primit-o. V„ rog s„ vota˛i acum. A∫tepta˛i o secund„. Imediat o s„ vot„m ordinea de zi. Acum, v„ rog s„ vota˛i.
Cu 78 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, ordinea de zi a fost aprobat„.
Intr„m Ón punctul privitor la declara˛iile politice.
Are cuv‚ntul domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. ( _Rumoare, discu˛ii.)_
Din sal„
#19833V„ rog s„ supune˛i la vot propunerea ca Comisia juridic„ s„ plece s„ fac„ raportul.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Am Óntrebat la Ónceput dac„ are cineva ceva Ómpotriv„. Nimeni n-a avut nimic Ómpotriv„. V„ rog s„ merge˛i s„ lucra˛i.
Vre˛i s„ supunem la vot. De acord. Supun la vot.
V„ rog s„ fi˛i pu˛in aten˛i. O s„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Rog membrii Comisiei juridice s„ redacteze Ón acest timp raportul, care poate s„ intre Ón adoptare tacit„.
Invit la microfon pe domnul senator Puiu Ha∫otti pentru declara˛ia politic„.
Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
V„ mul˛umesc. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Disputele noastre politice ∫i procedurale, de o lun„ Óncoace, desf„∫urate de multe ori peste limita suportabilit„˛ii ∫i, oricum, Ón detrimentul rostului de c„p„t‚i Ón aceast„ perioad„ al Camerei superioare a Legislativului Rom‚niei, acela de a dezbate legile privind dorita integrare a ˛„rii Ón Uniunea European„, i-au f„cut, poate, pe unii dintre noi s„ uite c„, tot Ón septembrie, s-au Ómplinit 65 de ani de la ultimul act al tragediei na˛ionale rom‚ne∫ti din vara-toamna anului de trist„ amintire 1940. M„ refer, evident, la amput„rile teritoriale care au marcat sf‚r∫itul Rom‚niei Mari, construc˛ie statal„ la care contribuise Óntr-o apreciabil„ m„sur„ ∫i Partidul Na˛ional Liberal, Ón urma notelor ultimative sovietice din iunie, a a∫a-zisului Arbitraj, de fapt un veritabil dictat, Dictatul de la Viena, Ón august ∫i, Ón fine, a Tratatului cu Bulgaria, de la Craiova, 7 septembrie 1940. Ca rezultat al ced„rilor silite de teritorii str„mo∫e∫ti c„tre Uniunea Sovietic„, Ungaria ∫i Bulgaria, Rom‚nia a pierdut Ón dou„ luni ∫i jum„tate, Ón acel blestemat 1940, o treime din suprafa˛a sa, aproape 100.000 de km[2] , ∫i din popula˛ie, peste
6 milioane de locuitori, dintre care zdrobitoarea majoritate, rom‚ni. Numai cedarea Dobrogei de Sud, cunoscut„ sub numele de Cadrilater ∫i compus„ din jude˛ele Durostor ∫i Caliacra, regiune de veche ∫i constant„ vie˛uire rom‚neasc„ (Ón parantez„ fie spus, acea botunadie st„p‚nit„ de Mircea cel B„tr‚n ∫i atestat„, astfel, Ón titlul marelui voievod muntean din 23 noiembrie 1406), revenit„ Rom‚niei, regelui Carol I, Ón urma Conferin˛ei de Pace de la Bucure∫ti, din iulie-august 1913, care a pus cap„t celui de-Al Doilea R„zboi Balcanic. A∫adar, numai Cadrilaterul a Ónsemnat pierderea a 7.412 km[2 ] ∫i aproximativ 360.000 de locuitori. Stabilind ∫i faptul c„ acela∫i Tratat de la Craiova a prev„zut ∫i un schimb de popula˛ie, prin care aproape 65.000 de bulgari, de la noua frontier„, care revenea celei din 1912, ∫i 110.000 de rom‚ni, de la sud de aceasta, au fost transmuta˛i. Desigur, sunt prea bine ∫tiute Ómprejur„rile interna˛ionale Ón care au avut loc aceste evenimente mai mult dec‚t dureroase pentru fiin˛a statului unitar rom‚n ∫i pentru cea a poporului nostru, aflat atunci Óntr-o situa˛ie f„r„ ie∫ire, prins Ón menghina sufocant„ a Reich-ului lui Hitler ∫i a Imperiului ro∫u al lui Stalin.
Tartorii acelei vremi care nu au ezitat s„ Óncheie nefastul Pact de neagresiune din 24 august 1939, veritabil„ r„d„cin„ a n„pastei ab„tute asupra continentului ∫i, apoi, asupra lumii Óntregi.
La fel de cunoscute, cel pu˛in Ón mediile istoriografice, sunt ∫i disputele a posteriori legate de ceea ce ar fi trebuit s„ fac„, Ón acel context Rom‚nia: s„ reziste cu arma Ón m‚n„ sau s„ cedeze? Œntotdeauna am pledat, ∫i de la aceast„ tribun„, pentru prima variant„: rezisten˛a armat„.
P„rerile continu„ ∫i ast„zi s„ fie Ómp„r˛ite. Voi cita aici cu titlu de exemplu numai dou„ opinii conform c„rora ar fi trebuit, cum spuneam, s„ rezist„m. Prima Ói apar˛ine regelui Carol al II-lea, care a prezidat sf‚rtecarea Rom‚niei Mari ∫i dateaz„ din 1943, fiind Óncredin˛at„ jurnalului s„u.
F„c‚ndu-∫i, Ón particular, e drept, sua culpa pentru eroarea din iunie 1940 c‚nd ∫i-a plecat urechea la sfaturile celor care Ól Óndemnau s„ cedeze presiunilor sovietice Ón privin˛a ced„rii Basarabiei ∫i Bucovinei de Nord, fostul suveran, aflat atunci Ón exil, nota urm„toarele:
îE adev„rat c„ Rom‚nia ar fi suferit dac„ rezista, dar nu mai mult dec‚t acum, ∫i cel pu˛in nu ar fi fost umilit„.“
A doua observa˛ie, din 1991, vine din partea Majest„˛ii Sale Regele Mihai I, succesorul tat„lui s„u.
îPe moment — Ón iunie 1940, nota noastr„ — eu am g‚ndit c„ noi nu avusesem de ales, era periculos, chiar o sinucidere s„ ne opunem nem˛ilor ∫i ru∫ilor. Mai t‚rziu mi-am dat seama c„ li se putea rezista, nu pentru mult timp, poate, dar se putea rezista oricum.“
Œnchei aceast„ sumar„ ∫i, fatalmente, imperfect„ rememorare istoric„ nu Ónainte de a exprima, Ón numele partidului pe care Ól reprezint, la 65 de ani de la drama Rom‚niei, profunda compasiune pentru durerile ∫tiute ∫i ne∫tiute ale genera˛iilor de rom‚ni c„rora le-a fost dat s„ tr„iasc„ acele cumplite vremuri, propun‚ndu-v„, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ abandon„m, m„car pentru o clip„, patima ce o punem Ón disputele noastre partizane ∫i s„ reflect„m mai mult la lec˛iile pe care numai istoria ni le poate servi: lec˛ii pentru omul politic, lec˛ii pentru omul de stat Ónvestit de electorat cu sarcina
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 onorant„ ∫i obligant„ de a construi prezentul ∫i a prefigura viitorul unei Óntregi na˛iuni.
Dar, oare, pot fi acestea Ónf„ptuite f„r„ cunoa∫terea ∫i respectarea trecutului? Categoric, nu! V„ mul˛umesc.
Domnul senator Ha∫otti a vorbit 7 minute. Are cuv‚ntul domnul Mircea Geoan„. Am eu pe list„. Domnul Ion V„rg„u. Nici dumnealui nu este. Domnul George Maior? Nici d‚nsul nu este. Domnul ™erban Mih„ilescu.
Are cuv‚ntul domnul ™erban Mih„ilescu, dup„ care va lua cuv‚ntul domnul senator Constantin G„ucan. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia mea politic„ are o singur„ trimitere la un eveniment trist ∫i, Óntr-un fel, nedemn care a avut loc Ón ora∫ul Videle din jude˛ul Teleorman s‚mb„t„, 1 octombrie.
Consiliul local din acest ora∫, controlat de partidul majoritar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, a convocat o ∫edin˛„ extraordinar„ Ón care a avut un singur punct la ordinea de zi: revocarea numelui lui Adrian P„unescu de pe frontispiciul unei ∫coli din ora∫ul Videle.
Este o manifestare ciudat„ ∫i care nu face altceva dec‚t s„ confirme tendin˛a aceasta de totalitarism exacerbat care nu ∫tie cum s„ se mai perpetueze. Oricum, motivul invocat — ∫i anume, lipsa de sprijin — nu se sus˛ine sub nici o form„. ™coala are o sal„ nou„ de sport, ∫coala a primit echipamente informatice Óntr-o m„sur„ deosebit„ ∫i nu exista nici un fel de motiv pentru asemenea manifestare.
Probabil doar dorin˛a explicat„ la cele mai Ónalte niveluri ale actualei puteri de a face totul pentru ca opozi˛ia s„ stea Óntr-un ˛arc ∫i din acel ˛arc s„ ie∫im numai c‚nd avem voie de la conduc„torii no∫tri ale∫i prin votul poporului. Nu vom sta Ón ˛arc!
Dar o asemenea m„sur„ are totu∫i o parte bun„, ∫i anume c„ numele poetului Adrian P„unescu va r„m‚ne Óntotdeauna Ón orice fel de antologie de poezie rom‚neasc„ contemporan„, Ón timp ce numele consilierilor din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ care au votat a∫a ceva nu vor r„m‚ne men˛ionate nici m„car pe zidurile prim„riei din Videle.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator ™erban Mih„ilescu a vorbit 3 minute. Are cuv‚ntul domnul senator Constantin G„ucan, iar dup„ aceea domnul senator Valentin Puskás.
## **Domnul Constantin G„ucan:**
## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,
Despre criza din s„n„tate s-a vorbit ∫i s-a scris foarte mult. Din p„cate, s-a privit aceast„ criz„ dintr-un singur unghi, al banilor. Este adev„rat c„, Ón cele pe care vi le voi expune, ∫i banii fac parte din aceast„ criz„, Óns„ criza a Ónceput dup„ anul 1965, c‚nd Ceau∫escu a interzis Óntreruperile, a continuat cu programul de hr„nire ra˛ional„ a poporului rom‚n, care au subminat baza biologic„ a poporului rom‚n, continu„ ∫i ast„zi cu
aceea∫i subminare Ón privin˛a alimenta˛iei poporului rom‚n care, evident, a creat o patologie ∫i o rezisten˛„ sc„zut„ Ón fa˛a bolilor, care au generat, evident, Óngrijiri, consumuri mari de medicamente, intern„ri ∫i alte Óngrijiri medicale.
Cel care v„ vorbe∫te ast„zi a lucrat 17 ani Ón Ónv„˛„m‚ntul postuniversitar, a Ónfiin˛at ∫i condus 8 ani Asocia˛ia Medicilor Stomatologi cu liber„ practic„ din Rom‚nia, a fost Ón primul mandat al Colegiului Medicilor Ón Comisia de avizare-acreditare, a fost consultat Ón perioada elabor„rii sistemului de asigurare din Rom‚nia ∫i v„ pot spune, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, ∫i alte puncte. V„ voi prezenta un punct sistemic, cum se nume∫te Ón medicin„, Ón care vom vedea c„ sunt mai multe cauze, Óncep‚nd cu cele generate din epoca ’65, ’80, continu‚nd p‚n„ Ón zilele noastre.
Am fost foarte interesat de sistemul de asigur„ri de s„n„tate din Europa, America, Asia, din ˛„ri dezvoltate, am fost foarte interesat de modul de organizare a asisten˛ei medicale.
Ceea ce a∫ vrea s„ spun — ∫i am spus-o din anii í80 — este c„ Ón fruntea Ministerului S„n„t„˛ii nu trebuia neap„rat un ilustru profesor universitar de medicin„, ci, spuneam eu, glumind la vremea aia, un general de a˛„ sau de intenden˛„ al armatei, care ∫tie s„ numere ∫i nasturii, ∫i a˛a, ∫i bocancii, ∫i cuiele de la pantofi. Sigur, Ónso˛it de personalul tehnic, medical adjuvant. De obicei, profesorii universitari au fost mai pu˛in preocupa˛i de administrarea s„n„t„˛ii. Au fost interesa˛i — ∫i bine au f„cut, pe de o parte — de dotarea ∫i Ónzestrarea clinicilor din care proveneau, nu le-au luat cu ei, au modernizat ∫i au dotat cu aparatur„ de v‚rf aceste clinici, dar nu s-au ocupat dec‚t o or„, dou„ — din cuno∫tin˛ele mele de aproape 20 de ani — de semnarea unor acte Ón cadrul Ministerului S„n„t„˛ii.
Tuturor mini∫trilor care au urmat ∫i dup„ 1990 le-am spus acela∫i lucru: domnule ministru, dac„ nu ve˛i schimba e∫alonul 2 ∫i 3 din Ministerul S„n„t„˛ii, acei func˛ionari, acea birocra˛ie deas„ ∫i ap„sat„, nu ve˛i reu∫i, orice demers ve˛i face de schimbare a sistemului de s„n„tate ∫i Ómbun„t„˛ire.
O alt„ gre∫eal„ care s-a f„cut a fost aceea c„ s-a ales cel mai prost sistem de asigur„ri de s„n„tate care exista Ón Europa, cel german, care era Ón c„dere liber„. Func˛ionase bine c‚t timp motoarele economice ale Germaniei func˛ionaser„ cum trebuie ∫i asigurase pe principii sociale socialiste o Óngrijire medical„ ∫i acoperirea costurilor. Noi l-am Ómprumutat pe acesta c‚nd el deja d„dea semne de pr„bu∫ire ∫i c‚nd noi am promis — s-a promis din motive politice — o acoperire de 60 p‚n„ la 100% din costurile asisten˛ei medicale, lucru imposibil, mai ales c„ sistemul de asigur„ri era la Ónceput de drum, Óncepea de abia colectarea ∫i organizarea.
Din p„cate, ∫i acest sistem de la Ónceput a fost construit, cum s„ spun, cu un personal coruptibil, chiar foarte coruptibil. S-au b„gat banii ca ∫i Ón b„nci, Ón construc˛ii care au Ónghi˛it zeci de milioane de dolari ∫i Ón dot„ri cu ma∫ini, Ónc‚t o mare parte din banii no∫tri, ai contribuabilului, s-au risipit.
A urmat, tot Ón cadrul asigur„rilor, ceea ce am numit eu acum 2 ani, tot Ón plenul Senatului, cea mai mare na˛ionalizare de la 1948 Óncoace, c‚nd Casa de Asigur„ri de S„n„tate Ón care erau banii no∫tri, ai contribuabililor, banii pentru s„n„tatea noastr„ sau pentru semenii no∫tri a fost na˛ionalizat„, a fost trecut„ sub r„spunderea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 Ministerul S„n„t„˛ii, prin Ónfiin˛area unui post de ministru secretar de stat care era ∫i pre∫edintele Casei de Asigur„ri. Banii respectivi, mul˛i, pu˛ini, c‚˛i au fost, dar puteau s„ fac„ fa˛„ momentului, au fost prelua˛i fie de Casa de Asigur„ri Sociale, au fost bani pl„ti˛i pentru pensii, au fost distribui˛i Ón alte p„r˛i, Ónc‚t pentru medicamente ∫i pentru Óngrijiri au r„mas foarte pu˛ini.
O alt„ problem„ despre care, sigur, s-a vorbit este costul medicamentelor. Vreau s„ v„ spun c„ au venit colegi de-ai mei din Israel, care ∫tiu s„ numere banii, ∫i care dup„ ce au f„cut o inventariere a firmelor ∫i farmaciilor au spus: îB„iatu’ — ne cuno∫team ∫i ne spuneam pe nume — eu pot s„ v‚nd acelea∫i produse, din acelea∫i ˛„ri, la jum„tate de pre˛ ∫i s„ c‚∫tig“.
G‚ndi˛i-v„ cam ce Ónseamn„ sistemul farmaceutic ∫i modul Ón care sunt aduse ∫i rev‚ndute produsele farmaceutice Ón ˛ara noastr„ ∫i c‚t se dubleaz„ sau aproape se dubleaz„ pre˛ul lor.
O alt„ problem„ la care nu a fost atent nici ministerul, nici Ón perioada structur„rii actuale a asisten˛ei de s„n„tate, este ceea ce Ón Occident se nume∫te competen˛a medicului.
Competen˛a medicului este dat„ de un program dur de perfec˛ionare continu„. Nu po˛i s„ practici, nu ai aviz de practic„ ∫i reÓnnoire a lui dac„ nu urmezi ni∫te cursuri de perfec˛ionare bine f„cute, ni∫te congrese unde ob˛ii ni∫te puncte pe o tax„ de congres.
Competen˛a este dat„, Ón acela∫i timp, de aparatura mediului respectiv. Ce competen˛„ poate s„ aib„ un medic de familie c‚nd ∫tim c„ nu are nici un ecograf, uneori nu au nici un stetoscop sau au un aparat de tensiune. Acest lucru a f„cut ca lipsa de competen˛„, de dotare material„ a medicilor de familie s„-i transforme Ón ni∫te distribuitori, de fapt, trimit pacien˛ii direct la speciali∫ti sau la spital, f„r„ s„-i poat„ diagnostica corect ∫i s„-i trateze ieftin la locul de unde au fost intercepta˛i.
Lan˛ul eficien˛ei. Eficien˛a Ónseamn„ la noi, Ón s„n„tate, caz rezolvat, pus pe picioare ∫i bun de munc„. Lucrul acesta iar sufer„. Sufer„ din mai multe... ∫i aici iar intr„m Ón lan˛ul sistemic de analiz„.
Œnv„˛„m‚ntul medical — iertat Ómi fie ∫i acest lucru pe care Ól spun ast„zi fa˛„ de ilu∫trii profesori universitari de aici — este Ón c„dere liber„. Studen˛ii no∫tri de la medicin„ ies insuficient preg„ti˛i, deci incompeten˛i. Nu sunt prelua˛i imediat Ón sistemul de perfec˛ionare, intr„ Ón re˛ea ca medici de familie, de obicei, pu˛ini Ón reziden˛iat unde se calc„ unii pe al˛ii pe picioare Ón spitale, pentru c„ sunt foarte mul˛i, iar locurile sunt pu˛ine ∫i, mai ales, cine se ocup„ de instruirea lor? Iat„ cum incompeten˛a Ó∫i face drum — ∫i lipsa de eficien˛„ — Ón medicul de familie ∫i de aici, translatarea tuturor pacien˛ilor Ón cel mai scump sistem de s„n„tate, de Óngrijire: spitalul.
Acolo, Ón spital, costurile sunt imense. Zi de spitalizare hotelier„, investiga˛ii, medicamente. Acolo mai g„se∫te, bietul rom‚n, c‚te ceva dintre medicamentele de care are nevoie.
Drama este mai mare Ón spitalele de chirurgie, ∫i am aici un caz hazliu — vi-l dau — c‚t cost„ ∫i ce Ónseamn„ lipsa noastr„ de competen˛„ aici, ∫i de investigare Ón spitalele din Rom‚nia.
Un ilustru ministru de-al nostru, un an de zile a fost internat, externat, spitalizat, ˛inut cu medicamentele cele mai scumpe Ón spitalul Fundeni. Se uscase, ajunsese la concluzia c„ are un cancer de pancreas. I-am spus: îDomnule ministru, vre˛i s„ tr„i˛i?“ — ne cuno∫team de
foarte mult timp. îSigur, domnule doctor!“. îPleca˛i! Dac„ nu ajunge˛i la Budapesta, m„car la Viena sau la Paris.“ S-a dus. Œntr-o jum„tatea de zi i s-au f„cut investiga˛iile, a doua zi a fost operat, prin laparoscopie, ∫i a patra zi a fost externat, ∫i este ast„zi ca bradul. Omul era galben, ajunsese cuier de haine, tocmai din cauza, pot s„ spun, lipsei de aten˛ie sau incompeten˛ei colegilor no∫tri.
Deci iat„ c„ oamenii sunt ˛inu˛i Ón spitale cu lunile, cu medicamente scumpe, cu investiga˛ii foarte scumpe, f„r„ s„ li se pun„ un diagnostic corect ∫i f„r„ o interven˛ie rapid„, pentru c„ spitalul cost„ enorm de mult, nu numai la noi, ci Ón toat„ lumea.
A mai ap„rut o dram„. V-am spus c„ am f„cut parte din prima legislatur„ a Colegiului Medicilor, care avea ni∫te scopuri nobile, Ón primul r‚nd, s„ r„spund„ de calitatea actului medical.
Din p„cate, pe primul statut a fost trecut s„ ne ap„r„m interesele noastre, ale medicilor, ∫i nu s„ ap„r„m interesele bolnavilor pe care Ói Óngrijim.
Colegiul Medicilor nu ∫i-a f„cut — iertat Ómi fie, avem ∫i aici membri Ón Colegiul Medicilor — nu ∫i-a f„cut datoria, pentru c„ nu s-a ocupat de cre∫terea calit„˛ii actului medical, de obligativitatea perfec˛ion„rii continue, pentru c„ Ói ridic„ avizul de liber„ practic„, dac„ nu-∫i face o adev„rat„ perfec˛ionare. Nu c„ ∫i-a cump„rat o revist„, o carte... Asta nu Ónseamn„ Óntotdeauna perfec˛ionare.
A disp„rut motiva˛ia pentru oamenii care intr„ Ón s„n„tate. Salariile sunt mizerabile, nu au de ce s„ intre Ón sistem, sunt mult mai atractive afacerile, alte facult„˛i din acestea, comerciale, de administra˛ie, dec‚t medicina. Deci lipsa de motiva˛ie face ca ast„zi, Ón programul de instruire Ón facult„˛ile de medicin„, s„ intre, de unde era o concuren˛„ foarte dur„ ∫i intra calitatea uman„ ∫i de preg„tire, ast„zi intr„ cine vrea ∫i cine nu vrea Óntr-un sistem, mai ales c„, ∫ti˛i foarte bine, diplomele au ajuns s„ se cumpere, se cump„r„ doctorate, Ónc‚t produsele care ies, indiferent dac„ este vorba de facult„˛i de stat sau particulare, sunt sub cerin˛ele unui medic.
Nu func˛ioneaz„ un sistem care ar face selec˛ia, o legisla˛ie care s„ penalizeze malpraxis-ul. Sigur, se vorbe∫te de ea, ne-am asigurat cu to˛ii, Ón caz de daune Ón fa˛a bolnavilor no∫tri, dar nu am v„zut, Ón afar„ de un singur caz de scandal, care a fost Ón pres„, cu chirurgul acela, alte lucruri nu am auzit s„ fie pedepsite sau penalizate. ™i nici acela Ónc„ nu este penalizat.
Sigur, o lege a malpraxis-ului i-ar face pe colegii no∫tri, pe cei care ne Óngrijesc s„n„tatea, s„ devin„ mult mai aten˛i, competitivi, s„ se instruiasc„ ∫i, Ón felul acesta, concuren˛a ∫i-ar spune cuv‚ntul Ón beneficiul calit„˛ii actului medical ∫i Ón sc„derea costurilor actului medical, pentru c„ cei care nu sunt suficient instrui˛i se simt datori s„ prescrie cele mai scumpe medicamente, cele mai scumpe lucruri care apar pe pia˛„ ∫i, evident, se informeaz„ numai din reclame sau prezent„rile firmelor de medicamente, ∫i nu pe o experien˛„ proprie sau experien˛a altor colegi.
Sigur, am mai putea s„ spunem c„ cel care preia, Ón cadrul administra˛iei guvernamentale, o astfel de treab„ va trebui s„ nu analizeze criza din s„n„tate numai dintr-un singur unghi, al banilor, c„ Ói avem sau nu Ói avem suficien˛i, ci din toate aceste puncte de vedere — instruire, prevenire, calitatea actului medical, competen˛a, concuren˛a loial„ ∫i lucrurile pe care vi le-am spus aici. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Domnul senator G„ucan a vorbit 13 minute.
Are cuv‚ntul domnul Paul P„curaru, din partea Grupului P.N.L.-P.D.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Cine urmeaz„?
Domnul senator Puskás, m„ scuza˛i. Are cuv‚ntul domnul senator Puskás Valentin Zoltán, dup„ care, domnul senator Paul P„curaru.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Distins Senat,
Azi a∫ dori s„ vorbesc despre o problem„ care m„ fr„m‚nt„, dar cred c„ ne ∫i fr„m‚nt„, pentru c„ p„durile noastre arat„ la fel ca ∫i Senatul, atunci c‚nd sunt declara˛ii politice sau Óntreb„ri ∫i interpel„ri, pe ici, pe acolo, c‚te un copac, ∫i ne-am dat seama, cel pu˛in Ón acest an, dac„ nu ∫i Ón al˛i ani, c„ putem asigura o calitate corespunz„toare a mediului ambiant numai dac„ protej„m acest mediu.
Speciali∫tii s-au pronun˛at, cu ocazia calamit„˛ilor naturale, c„ unul dintre factorii care au influen˛at aceste calamit„˛i este tocmai faptul c„ s-au t„iat p„durile Ón mod necontrolat, masiv, s-au defri∫at suprafe˛e mari de p„duri.
Cred c„ p„strarea ∫i reÓnnoirea fondului forestier este o datorie a noastr„, a tuturor, ∫i nu numai a parlamentarilor, ci a Óntregii na˛iuni.
Am constatat, cu mare triste˛e, chiar la mine Ón jude˛, Ón jude˛ul Covasna, c„ Ón ultima perioad„, de la 8, 9 comune mi-au comunicat c„ sunt t„ieri masive, chiar defri∫„ri de p„duri tinere, care ar urma s„ fie retrocedate unor persoane particulare sau unor culte religioase.
M-am interesat la institutul de specialitate, d‚n∫ii sus˛in c„ totul merge conform planurilor de exploatare ∫i eu cred c„ sunt asemenea planuri de exploatare, dar ∫ti˛i foarte bine c„, mai ales dup„ primele inunda˛ii, noi am vrut s„ prevenim defri∫„rile ∫i t„ierile masive de p„duri, au fost chiar ini˛iative legislative care interziceau Ón anumite zone t„ierile de p„duri, dar ne-am oprit undeva ∫i am l„sat toate problemele legate de p„dure la o parte, ceea ce cred c„ nu este bine.
Œn primul r‚nd, nu este bine, av‚nd Ón vedere faptul c„ la planurile de exploatare ob˛in o cot„ mai mare de t„iere cei care sunt mai îdescurc„re˛i“ — am folosit un cuv‚nt mai corespunz„tor pentru Parlament, nu am vrut s„ spun altceva — ∫i astfel cei îdescurc„re˛i“ taie zeci ∫i sute de hectare de p„duri, iar cei care au c‚teva hectare sau 10—20 de hectare nu ob˛in cote de t„iere ∫i se ajunge ∫i la un conflict Ón r‚ndul proprietarilor de p„duri. Pe bun„ dreptate, cei care au mai pu˛in„ p„dure sus˛in c„ îdescurc„re˛ii“ taie p„durea f„r„ s„ fie avute Ón vedere ∫i problemele de mediu.
De aceea, eu lansez o chemare, Ón primul r‚nd, c„tre Senat, dar ∫i c„tre Executiv, s„ trecem la ra˛ionalizarea t„ierilor de p„dure, pentru c„, altfel, vom risca s„ pierdem foarte mult. De p„duri avem nevoie nu numai noi, ci ∫i urma∫ii no∫tri ∫i pentru acest lucru merit„ s„ elabor„m ni∫te acte normative prin care s„ prevenim defri∫„rile haotice ale p„durilor, prin care s„ ra˛ionaliz„m t„ierile de p„dure ∫i prin care s„ Óncuraj„m reÓmp„durirea.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Puskás a vorbit 5 minute.
Are cuv‚ntul domnul senator Paul P„curaru, dup„ care, urmeaz„ domnul senator Mircea Geoan„.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Reforma politic„ ∫i reformarea clasei politice sunt subiecte permanent Ón actualitate. Motivul este de o simplitate extrem„. Pe drept sau pe nedrept, politicienii sunt ˛apii isp„∫itori ai mersului lucrurilor. Cum tranzi˛ia de la socialism la capitalism a Ónsemnat o degradare a totalit„˛ii indicatorilor, este limpede c„ trebuie g„sit un vinovat pentru r„ul ce se produce. Astfel se explic„ imaginea foarte proast„ pe care popula˛ia ∫i-a format-o despre politic„, partide ∫i politicieni. La aceast„ evaluare global„ trebuie ad„ugat„ presta˛ia deseori submediocr„ a politicienilor, scandalurile Ón care sunt implica˛i, goana dup„ acapararea de interese ∫i privilegii, Ón paralel cu dezinteresul fa˛„ de lucrurile publice.
Œn atare situa˛ie, at‚t partidele ∫i liderii politici, dar mai ales jurnali∫tii, comentatorii ∫i liderii opiniei publice au cerut o reform„ radical„ a clasei politice, ca modalitate de Óndreptare a st„rii de fapt.
Nu este foarte clar definit ce Ónseamn„ reforma clasei politice, care este rezultatul pe care Ól vom ob˛ine la cap„tul drumului. Nu cunosc un model ideal al omului politic postdecembrist. Dorin˛ele exprimate au mers c„tre valorile morale — integritate ∫i corectitudine —, c„tre dedicare integral„ interesului public ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, c„tre un politician cu o puternic„ voca˛ie intelectual„.
Realitatea a mers Óns„ pe dos. Sistemul politic a fost acuzat Ón bloc de ineficien˛„ ∫i corup˛ie, iar politicienilor li s-au pus, f„r„ excep˛ie, etichete de îoportuni∫ti“, îmediocri“ ∫i îpopuli∫ti“. Œn extrem„, s-a creat chiar impresia c„ Rom‚nia progreseaz„, dar nu ∫i politicienii s„i, care, din motive de interes personal, blocheaz„ reforma clasei politice, duc‚nd chiar un sus˛inut efect contrareform„.
Œn cele ce urmeaz„, am Óncercat s„ analizez, pe baza datelor existente, care este rata de Ónnoire a clasei politice, Ónnoirea fiind un atribut esen˛ial al reformei.
Anexele 1, 2 ∫i 3 pun Ón eviden˛„, la nivel de Camere, c‚t de ridicat„ este rata de Ónlocuire ∫i cum se clasific„ partidele, unele Ón raport cu altele, lu‚nd drept criteriu num„rul de parlamentari care au la activ dou„ sau mai multe mandate.
Prima concluzie este c„, av‚nd Ón vedere c„ avem peste 50% parlamentari afla˛i la primul mandat Ón legislatura 2004—2008, at‚t Senatul, c‚t ∫i Camera Deputa˛ilor au o rat„ medie, spre ridicat„, de Ónnoire a clasei politice.
A doua concluzie Ón ceea ce prive∫te mandatele multiple este c„ peste 50% dintre ele sunt parlamentari afla˛i doar la al doilea mandat, Ón timp ce persoanele aflate la dou„, trei sau patru mandate sunt din ce Ón ce mai pu˛ine. Totu∫i, 6 senatori ∫i 8 deputa˛i se afl„ acum la al cincilea mandat.
Se poate observa c„ marea lor majoritate sunt lideri politici na˛ionali.
A treia concluzie arat„ clar c„ at‚t la Camera Deputa˛ilor, c‚t ∫i la Senat, Ón ordine, U.D.M.R., P.R.M. ∫i P.S.D. sunt partidele care au cei mai mul˛i parlamentari cu dou„ sau mai multe mandate, urmate de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 P.N.L. ∫i P.D., care s-au dovedit mult mai deschise Ón ceea ce prive∫te aducerea de noi parlamentari.
A patra concluzie arat„ c„, Ón ciuda mult clamatei reforme interne a P.S.D., din vara anului trecut, c‚nd parlamentarii erau desemna˛i de votul membrilor P.S.D., acesta a pierdut net disputa cu Alian˛a D.A., procentele ar„t‚nd conservatorism, pe de o parte, ∫i Ónnoire, pe de alta.
Ca s„ dau c‚teva exemple, Ón procente, care sunt rezultate din analiza statistic„ a datelor, la Senat, din 137 de mandate de parlamentar, 77 de senatori sunt la primul mandat, ceea ce Ónseamn„ 52,2%. La Camera Deputa˛ilor, din 331 de mandate, 192 sunt mandate noi, 58%.
Parlamentari care sunt la al doilea sau la mai multe mandate: la Senat, 60; la Camera Deputa˛ilor, 139, 42%, din care doar la al doilea mandat, 32 de senatori din 60, deci 53,3%; dou„ sau mai multe mandate, 23%; trei sau alte mandate, 10%; patru sau alte mandate, 8,33%, procentele fiind raportate la cei 60 de senatori care sunt la dou„ sau mai multe mandate.
Œn ceea ce prive∫te partidele ∫i num„rul de mandate, se poate constata, a∫a cum spuneam, c„ — voi cita doar pentru Senat, Ón anex„ sunt restul datelor — 20 din cei 60 de senatori la al doilea mandat sunt din P.S.D., deci 33,3% apar˛in P.S.D.-ului; P.N.L. are doar 12 senatori, deci 20%. Un procent ridicat Ól are ∫i P.R.M., 18,3% — 11 senatori din 60. U.D.M.R. are 9 din 60.
Œn ceea ce prive∫te grupurile parlamentare, a∫a cum spuneam, cel mai stabil grup parlamentar, dintr-un anumit punct de vedere, este al U.D.M.R., care are 90% din mandatele de la Senat dublate la al doilea, al treilea sau al patrulea mandat, iar la Camera Deputa˛ilor 63,6%, urmat de P.R.M., la fel de... hai s„-l numesc, conservator, 57,8% din mandate sunt la al doilea sau la mai multe mandate, Ón timp ce P.R.M., la Camera Deputa˛ilor, are peste 53% din mandate la al doilea sau al treilea mandat. Œn fine, P.S.D., care, spuneam, a vorbit foarte mult de reforma intern„, dar are 44,4% din mandate la Senat la al doilea mandat, 48% la Camera Deputa˛ilor la al doilea sau mai multe mandate. Œn fine, P.N.L. ∫i P.D., care au ultimele pozi˛ii, deci s-au dovedit a fi partidele cele mai deschise c„tre o circula˛ie a mandatelor ∫i c„tre o Ómprosp„tare a clasei politice.
Concluzia general„ pe care Ómi permit s„ o formulez este c„ Rom‚nia nu este Ón pan„. Deci, Ón momentul Ón care procentul de reÓnnoire este at‚t de ridicat, este clar c„ are loc o bun„ circula˛ie a elitelor politice ∫i, evident, cea mai bun„ prezen˛„ este cea din Parlament. Se poate discuta ∫i pe celelalte categorii de persoane, dar Ón Parlament g„sesc c„ este sinteza circula˛iei politice.
Deci, Ón aceste condi˛ii, este c‚t se poate de clar c„ nu avem un sistem blocat, c„ ascensorul politic, cum l-am numit, func˛ioneaz„, deci nu este un mecanism gripat. Ceea ce se dovede∫te Óns„ extrem de important pentru reforma politic„, pentru Ónnoirea permanent„ a clasei politice este ca mandatul calitativ, cantitatea, num„rul de mandate Ón mi∫care s„ se asocieze cu o foarte bun„ selec˛ie a mandatelor noi, pentru c„, altfel, risc„m ca cei care vin s„ nu fie m„car la talia sau la ˛inuta, sau la nivelul de presta˛ie al celor care au plecat.
Relansarea mobilit„˛ii ∫i libera circula˛ie a elitelor politice trebuie Ónso˛it„, obligatoriu, de o selec˛ie altfel dec‚t p‚n„ acum.
Cred c„, dac„ aceste lucruri se realizeaz„, cel mai important element al reformei clasei politice se poate ∫i el Óndeplini.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Domnul senator Paul P„curaru a vorbit ∫apte minute. A∫ atrage aten˛ia c„ suntem la ora 16.35, deja.
V„ propun, momentan, s„-i dau cuv‚ntul urm„torului vorbitor, domnul senator Mircea Geoan„, ∫i, v-a∫ ruga, dac„ vreunul dintre liderii de grup are vreo propunere de f„cut, s„ o fac„, dac„ nu, eu sunt obligat s„ respect programul ∫i s„ trecem la celelalte puncte de pe ordinea de zi.
Are cuv‚ntul domnul senator Mircea Geoan„.
## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
##
Paul P„curaru, m‚ine e ziua ta, nu ast„zi, bine?! Continu„m m‚ine discu˛ia despre reforma clasei politice.
Da˛i-mi voie, pe un ton mult mai serios, de∫i Senatul nostru pare s„ fie Óntr-o oare∫ce acalmie, s„ v„ spun cu toat„ r„spunderea ∫i cu toat„ Óngrijorarea c„ suntem Óntr-o plin„ criz„ constitu˛ional„ Ón aceast„ ˛ar„. Este ˛ara noastr„ ∫i, indiferent ce partid reprezent„m, suntem cu to˛ii trimi∫i Ón acest Parlament ∫i Ón acest Senat de oamenii acestei ˛„ri.
™i vreau s„ spun ∫i de la aceast„ Ónalt„ tribun„ a Senatului Rom‚niei motivele care au f„cut ca Partidul Social Democrat s„ decline invita˛ia pre∫edintelui Traian B„sescu la aceast„ mascarad„ de consult„ri, care ar urma s„ aib„ loc m‚ine, la Cotroceni. ™i Biroul nostru permanent a validat aceast„ decizie a partidului nostru.
De nou„ luni de zile solicit„m consult„ri cu pre∫edintele ˛„rii asupra problemelor reale ale Rom‚niei. ™i probleme sociale, ∫i probleme economice, ∫i probleme de integrare, ∫i probleme politice.
Din p„cate, pre∫edintele Traian B„sescu continu„ s„ fie, ∫i spun din p„cate, ∫i spun cu triste˛e, ∫i spun cu Óngrijorare, doar pre∫edintele Partidului Democrat ∫i, uneori, pre∫edintele Alian˛ei, ∫i nu este, ∫i nu pare s„ Óncerce s„ devin„ pre∫edintele tuturor rom‚nilor.
Nu putem s„ mergem la ni∫te consult„ri Ón care solu˛iile sunt predeterminate ∫i anun˛ate dinainte de c„tre pre∫edintele ˛„rii.
Am discutat cu to˛ii despre nevoia de reform„ a clasei politice, ∫i senatorul Paul P„curaru are Óntr-adev„r o tem„ constant„ pe aceast„ tem„, dar nu putem s„ nu constat„m faptul c„ pre∫edintele ˛„rii ne spune dinainte cum trebuie s„ arate Parlamentul Rom‚niei, f„r„ s„-∫i dea seama c„ trebuie s„ consulte ∫i Constitu˛ia.
Pre∫edintele Traian B„sescu ne invit„ m‚ine s„ discut„m despre diploma˛ia parlamentar„ pentru integrarea european„ Ón aceea∫i zi Ón care lanseaz„ un atac f„r„ precedent la adresa opozi˛iei democratice ∫i a partidului pe care-l conduc, Ón care ne acuz„, pur ∫i simplu, de faptul c„ noi, partidul care ∫i-a pus crezul ∫i energia, ∫i competen˛ele pe care le avem pentru succesul integr„rii, am boicota interesul na˛ional. Œn aceea∫i zi, pre∫edintele Rom‚niei invit„ principalul partid de opozi˛ie la consult„ri, la Cotroceni, pe teme europene ∫i, Ón aceea∫i zi, jigne∫te, cum nu a f„cut nici un pre∫edinte, Ón ultimii 15 ani, democra˛ia acestei ˛„ri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 Acestea nu sunt consult„ri, acestea sunt pur ∫i simplu mascarad„.
Œn egal„ m„sur„, nu putem s„ nu ne g‚ndim la lucrurile care fr„m‚nt„ ˛ara Ón acest moment.
Al ∫aptelea val de inunda˛ii a str„b„tut Rom‚nia Ón ultimele dou„ zile.
Probleme severe Ón economie, probleme severe Ón locul social.
Avem ast„zi Ónceperea anului universitar. Sunt probleme severe ∫i Ón educa˛ie.
Ar fi trebuit s„ avem un minim de s„rb„torire a ceea ce era, pe vremuri, Ziua Recoltei, s‚mb„t„, pe 1 octombrie, ∫i nu avem ce s„rb„tori, pentru c„ nu a fost recolt„ Ón acest an.
Acestea sunt temele care ar fi trebuit s„ fac„ obiectul consult„rilor de la Cotroceni.
Mai mult dec‚t at‚t, pre∫edintele ˛„rii invit„ partidele la consult„ri de 45 minute, unii dup„ al˛ii, de parc„ suntem fiii ploii.
Cum po˛i s„ discu˛i problemele Rom‚niei, problemele de reform„ politic„, de integrare, probleme sociale Ón 45 minute?!
Ce suntem aici?! Ne cheam„ dirigintele la ∫coal„?! Œnt‚i s„-∫i fac„ dirigintele lec˛iile ∫i dup„ aceea s„ cheme partidele la consult„ri.
Este o jignire f„r„ precedent ∫i o spun ∫i ca om care ∫i-a pus energia, c‚t„ am, ∫i priceperea, c‚t„ am, Ón interesul integr„rii europene ∫i occidentale a ˛„rii noastre. Este o jignire f„r„ precedent!
Pre∫edintele Traian B„sescu mai are de Ónv„˛at ce Ónseamn„ s„ fii pre∫edintele Óntregii Rom‚nii ∫i al tuturor rom‚nilor, ∫i vreau s„ v„ spun c„, de acum Óncolo, linia noastr„ de conduit„ va fi s„ nu accept„m dialog ∫i consult„ri cu pre∫edintele ˛„rii, p‚n„ c‚nd nu-∫i va cere, Ón mod expres ∫i oficial, scuze fa˛„ de atacul jignitor ∫i grosolan, ∫i nedemn pe care l-a f„cut la adresa opozi˛iei democratice ∫i a partidului pe care-l conduc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Mircea Geoan„ a vorbit cinci minute. Deci suntem la ora 16,40, deci, zece minute dup„ 16,30, c‚nd programul nostru prevede s„ intr„m Ón ordinea de zi, deci, s„ se Óncheie declara˛iile politice. Eu sunt obligat s„ respect ceea ce a votat ∫i ast„zi, nu numai s„pt„m‚na trecut„, plenul ∫i, dac„ vreunul dintre liderii grupurilor parlamentare dore∫te s„ fac„ vreo propunere, a∫a cum am spus ∫i Ónainte de interven˛ia domnului Geoan„, rog s„ o fac„.
Liderii grupurilor parlamentare..., vicelider...
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
A∫ dori, domnule pre∫edinte, s„ lua˛i Ón seam„ faptul c„ declara˛iile politice au rezervat un spa˛iu de o or„ ∫i jum„tate Ón ordinea de zi, am Ónceput mai t‚rziu activitatea Ón plen ∫i cred c„ trebuie s„ d„m posibilitatea colegilor no∫tri care s-au preg„tit s„ intervin„ ast„zi Ón plen, la declara˛ii politice, av‚nd Ón vedere faptul c„ trebuie s„ desf„∫ur„m o activitate sus˛inut„ Ón teritoriu, sunt nenum„rate probleme care trebuie aduse la cuno∫tin˛a plenului ∫i cred c„ este un gest de minim„ elegan˛„, ca s„ le d„m posibilitatea s„ vorbeasc„ ast„zi
Ón plen ∫i, sigur, eventual, s„ prelungim cu o jum„tate de or„ programul plenului, peste ora stabilit„ Ón ordinea de zi.
Mul˛umesc.
V-a∫ ruga, concret, care este propunerea. Deci s„ prelungim...
Propunerea este s„ d„m posibilitatea tuturor celor Ónscri∫i pe list„ s„ vorbeasc„ Ón plen.
V„ rog s„ m„ scuza˛i, dar eu propunerea asta nu o Ón˛eleg. Œn limita timpului, prelungim cu o or„ ∫i prelungim ∫i Ón alt„ parte cu o or„ sau... astfel de propunere... c„ altfel..
Œn limita timpului rezervat fiec„rui grup, s„ putem epuiza timpii aloca˛i grupurilor.
Deci s-a vorbit deja la Grupul P.S.D., 8 minute, mai avem 22 minute rezervate, deci, s„ epuiz„m ace∫ti timpi. Aceasta este ideea pe care o sus˛inem ∫i v„ propunem s„ supune˛i plenului aceast„ aprobare.
S„ respect„m, p‚n„ la urm„, cele 90 de minute care sunt rezervate declara˛iilor politice.
Aceast„ propunere am Ón˛eles-o. Da. Domnul Funar, dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul. V„ rog, microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Grupul P.R.M. solicit„ respectarea programului care a fost aprobat. O or„ ∫i jum„tate este rezervat„ pentru declara˛ii politice. Nu dorim, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ se creeze un precedent periculos ∫i s„ se limiteze acest timp din cauza absen˛ei unora dintre colegii no∫tri.
Œn ipoteza Ón care sunt, din partea grupurilor politice, mai pu˛ine interven˛ii sau, poate, ca durat„ Ón timp, mai mici dec‚t o or„ ∫i jum„tate, am c‚∫tiga pu˛in timp ∫i am convingerea c„ Ómpreun„ parcurgem toat„ ordinea de zi ast„zi.
V„ mul˛umesc.
Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Atunci, eu sunt nevoit s„ aduc la cuno∫tin˛a plenului c„ ceea ce s-a votat este nu ca declara˛iile politice s„ aib„ 90 de minute alocate, ar fi fost foarte bine, eu, personal, nu am nimic Ómpotriv„. S-a votat un program care se Óncheie la ora 16.30, a∫a cum programul pentru punctul urm„tor din ordinea de zi se Óncheie la ora 18,00 ∫i a∫a cum programul zilei se Óncheie la 19,30.
Nu s-a stabilit o or„ ∫i jum„tate pentru declara˛ii politice, o or„ ∫i jum„tate dezbaterea proiectelor de lege ∫i o or„ Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Sunt dou„ lucruri complet diferite.
Eu am primit din partea Grupului P.S.D. o propunere de modificare a programului, Ón a∫a fel Ónc‚t declara˛iile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 politice s„ aib„ 90 de minute alocate. Aceast„ propunere a fost Ónt„rit„ ∫i de Grupul P.R.M., care, Ón˛eleg, p‚n„ la urm„, dore∫te acela∫i lucru, propunerea e aceea∫i, ca s„ fie 90 de minute pentru declara˛ii politice.
Mai are altcineva alt„ propunere? V„ rog.
## **Domnul Dan Mircea Popescu:**
Nu-i vorba de alt„ propunere, domnule pre∫edinte. De 15 ani, Ón Senat, aceasta este cutuma. S„ o respect„m ∫i noi, s„ nu
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Personal, eu sunt obligat s„ respect ordinea de zi ∫i programul aprobat ∫i de aceea am pus Óntrebarea ∫i am ∫i spus c„, dac„ cineva dore∫te s„ facem Ón alt fel, s„ ia cuv‚ntul, ca s„ ne putem l„muri.
Domnul Puiu Ha∫otti, v„ rog.
Microfonul 2.
## Stima˛i colegi,
Sigur c„ este o cutum„, ea trebuie respectat„, noi, Óns„, c‚nd vot„m programul ∫i, nu numai lunea aceasta, Ón general, noi vot„m dou„ chestiuni.
Prima, ca declara˛iile politice s„ dureze 90 de minute ∫i, a doua, ele s„ se Óncheie la 16,30.
Noi nu putem s„ facem abstrac˛ie de una dintre aceste propuneri, dar eu vin Ón fa˛a plenului cu o solu˛ie de compromis, ca s„ nu se spun„, cumva, c„ noi obstruc˛ion„m opozi˛ia Ón a-∫i prezenta declara˛iile politice.
V„ propunem s„ prelungim programul de lucru, astfel Ónc‚t s„ dep„∫im punctul 6 al ordinii de zi, a∫adar, p‚n„ c‚nd nu dep„∫im punctul 6 al ordinii de zi, nu oprim programul de lucru ∫i abia dup„ punctul 6 trecem la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
M‚ine diminea˛„ avem plen ∫i putem continua cu punctele 7—14.
Deci s-au f„cut dou„ propuneri. V„ rog, microfonul 4.
## Domnule pre∫edinte,
V„ rog foarte mult s„ nu supune˛i nimic la vot. Introduce˛i pentru prima dat„ ideea c„ la jum„tatea zilei..., supune˛i la vot tot felul de chestiuni. Ne Ómpinge˛i pe o cale... ™i am vorbit acum cinci minute de intoleran˛„. Este inadmisibil! Lumea nu s-a inventat cu dumneavoastr„ ∫i v„ rog foarte mult, minimul de respect este s„ se Ónt‚mple cum s-a Ónt‚mplat totdeauna. Am fost chinui˛i, de trei ori Ón var„, Ón fiecare s„pt„m‚n„, p‚n„ la ∫apte, ∫i acum, de c‚te ori v„ vine, supune˛i la vot tot felul de chestiuni.
Este inadmisibil, ca procedur„!
Domnule senator, v„ rog eu s„ nu fi˛i nervos. Mie nu-mi vine nimic, am ∫i avertizat mai Ónainte c„, dac„ cineva are vreo propunere...
Nu era nevoie s„...
V„ rog s„ m„ l„sa˛i s„ vorbesc...
Ca pre∫edinte de ∫edin˛„, a˛i introdus aceast„ chestiune...
Eu am obliga˛ia s„ respect strict ce a votat plenul. Plenul a votat, de la ora 15,00 la ora 16,30, declara˛ii politice. Constat‚nd c„ declara˛iile politice nu s-au terminat, am rugat ca, dac„ cineva dore∫te s„ fac„ o propunere, pentru a putea continua aceast„ chestiune, s„ o fac„, ca s„ ne l„murim. Eu nu am dreptul s„ merg Ómpotriva deciziilor plenului.
De aceea, dac„ s-au f„cut ni∫te propuneri, o s„ le supun la vot ∫i o s„ continu„m a∫a cum o s„ doreasc„ plenul.
P‚n„ una, alta, decizia, ∫i de s„pt„m‚na trecut„, votat„ de plen, ∫i la Ónceputul ∫edin˛ei, votat„ de plen, este ca programul, a∫a cum scrie pe h‚rtie, s„ fie, de la 15,00 la 16,30, declara˛ii politice. De la 16,30 la 18,00, dezbaterea proiectelor de lege, de la 18,00 la 19,30, Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Eu nu am nimic Ómpotriv„ s„ modific„m cum dori˛i dumneavoastr„ aceste lucruri, dar nu prin decizia mea personal„.
S-a f„cut o propunere din partea celor dou„ grupuri parlamentare, P.S.D., sus˛inut„ de P.R.M., ca timpul s„ fie de 90 de minute. S-a f„cut o alt„ propunere care merge oarecum Ón acela∫i sens, ∫i anume, s„ d„m posibilitatea s„ aib„ toate grupurile parlamentare timpul repartizat ∫i, Ón consecin˛„, s„ prelungim ∫i partea de dezbatere a proiectelor de legi, cel pu˛in p‚n„ c‚nd epuiz„m punctul 6.
Acestea sunt cele dou„ propuneri care s-au f„cut. Eu sunt obligat s„ le supun la vot. V„ rog, domnule Funar, e de procedur„.
Din sal„
#61347## **Din sal„:**
## Procedur„!
Pierdem vremea, domnule pre∫edinte! Chiar dumneavoastr„ pierde˛i vremea!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Sunt nevoit s„ fac trimitere la Regulamentul actual al Senatului, la art. 82 alin. (2) îOrdinea de zi se definitiveaz„ ∫i se adopt„ zilnic“.
Dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, Ón mod corect, respect‚nd regulamentul, a˛i supus la vot ∫i a fost adoptat„ ordinea de zi.
Aceast„ ordine de zi adoptat„ prevede la punctul 1 îDeclara˛ii politice“ — orientativ sunt orele 15,00—16,30. Din p„cate, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, am constatat c„ Ón Senatul Rom‚niei nu se respect„ ceasul, de∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 avem Ón dotare Ón aceast„ sal„ unul dintre cele mai performante ceasuri de pe glob.
Œn afar„ de acest lucru, Departamentul legislativ ne-a f„cut cunoscut„ printr-o not„ care este situa˛ia pe partide politice ∫i care este timpul pentru declara˛ii politice. Œn total sunt 90 de minute.
Domnule pre∫edinte,
S-a votat ordinea de zi cu declara˛ii politice care Óntotdeauna au avut alocat acest timp.
Eu v-a∫ propune, domnule pre∫edinte, s„ ascult„m Ón continuare interven˛iile colegilor no∫tri Ón timpul r„mas pe forma˛iuni politice, ca s„ nu ne risipim timpul.
Œn caz c„ nu dori˛i s„ respect„m regulamentul, voi solicita pauz„ pentru consult„ri, dar nu m„ obliga˛i lucrul acesta.
legislativ„ s„ dureze p‚n„ c‚nd se epuizeaz„ punctul 6 inclusiv.
Am s„ supun din nou votului dumneavoastr„ aceast„ propunere.
- V„ rog s„ fi˛i aten˛i.
Domnule senator, v„ rog eu s„ vota˛i. Votul este deschis. V„ rog s„ vota˛i. Domnule senator Adrian P„unescu, v„ rog! Microfonul nr. 4.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Prin felul dumneavoastr„ chi˛ibu∫ar de a conduce abia ne da˛i tuturor senza˛ia c„ este nevoie de V„c„roiu.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
## Solicita˛i ce dori˛i.
Deci sunte˛i liber s„ solicita˛i orice ceea ce prevede regulamentul. Eu
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Din sal„
#64082V„ rog s„ explica˛i votul, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
V„ rog, am explicat c‚t se poate de corect. Primul vot este referitor la propunerea P.S.D., sus˛inut„ de P.R.M., ca timpul total de declara˛ii politice s„ fie de 90 de minute.
Dac„ aceast„ chestiune trece, mai departe este a doua propunere care continu„ aceast„ propunere, ca cel de-al doilea punct de ast„zi s„ se prelungeasc„ p‚n„ c‚nd epuiz„m punctul 6 inclusiv.
S-a Ón˛eles?
Din sal„
#64589Da.
M„ bucur.
Am pierdut 20 de minute pentru un lucru care era evident ∫i care, dup„ p„rerea mea, nu ar mai trebui s„ st„ruie Ón felul dumneavoastr„ de a pune problemele, c„ ne trecem via˛a cu z„d„rnicii ∫i nu se poate face pasul c„tre legiferare.
V„ rug„m, l„sa˛i aceste chi˛ibu∫uri ∫i, dac„ sunte˛i cumva doritori de a v„ consuma energia de conduc„tor, se mai pot face exerci˛ii Ón afara s„lii, ∫i Ón sal„ s„ mergem numai la esen˛„.
Domnul Puiu Ha∫otti, v„ rog. Microfonul 2.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
## Stima˛i colegi,
De dou„ s„pt„m‚ni o sum„ Óntreag„ dintre noi ∫i domnul Solcanu care st„ cu m‚na sus, ∫i domnul pre∫edinte Ion Iliescu, eu Ónsumi, mul˛i dintre noi am f„cut pledoarie pentru normalizare ∫i normalitate, eu acum 5 minute c‚nd am venit la microfon am f„cut o propunere. Œn fond, fiecare Ó˛i sus˛ine declara˛iile politice pe care le are de ˛inut, dar nu plec„m Ónainte, nu Óncepem Óntreb„rile ∫i interpel„rile Ónainte de epuizarea punctului 6, care Ónseamn„ aprobare tacit„.
S„pt„m‚na trecut„ am convenit aici, Ón plenul Senatului, ∫i domnul pre∫edinte Ion Iliescu a f„cut o pledoarie foarte corect„ pe aceast„ chestiune, s„ nu plece de-aici nici un proiect pe aprobare tacit„. Asta spun ∫i eu acum. Nu Óncheiem dezbaterile pe proiecte de lege, dec‚t dup„ ce epuiz„m punctul 6. At‚t. Restul ˛inem declara˛iile politice pe care le dorim.
Cine voteaz„ îDa“ voteaz„ pentru aceast„ propunere. V„ rog s„ fi˛i aten˛i.
V„ rog s„ vota˛i, domnilor ∫i doamnelor colegi. Au fost 49 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„.
V„ rog, Ón sal„, Ón mod evident sunt suficien˛i colegi.
Rug„mintea mea este s„ se Ón˛eleag„ corect propunerea respectiv„, deci cele dou„ propuneri nu au nimic contradictoriu. O propunere este doar s„ se prelungeasc„ la 90 de minute, cu care ∫i ceilal˛i colegi am Ón˛eles c„ sunt de acord, cealalt„ propunere este ca dup„ aceste 90 de minute punctul de dezbatere
Din sal„
#66640Un singur vot!
Domnul senator Ion Solcanu, v„ rog. Un singur vot, am Ón˛eles.
Ion Solcanu
#66775## **Domnul Ion Solcanu:**
## Domnule pre∫edinte,
De ce am venit la microfon Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat? Pentru c„ se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 supune la vot un drept al nostru, ∫i anume, dreptul de a avea declara˛ii politice, ∫i, atunci, Grupul nostru parlamentar social-democrat solicit„ s„ avem timpul necesar epuiz„rii declara˛iilor politice Ón timpul alocat fiec„rui grup parlamentar, dup„ care s„ trecem la ordinea de zi, ∫i sus˛in propunerea colegului Puiu Ha∫otti din Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. de a parcurge punctele 4, 5 ∫i 6 f„r„ nici un fel de problem„.
Dac„ e nevoie de prelungirea programului, nu avem nimic Ómpotriv„.
Œn˛eleg c„ toat„ lumea este de acord cu aceast„ propunere. V„ rog frumos s„ vota˛i.
V„ rog s„ vota˛i pentru aceast„ propunere unic„.
Din sal„
#67673Care, domnule pre∫edinte?
Care a propus-o domnul Solcanu.
Sunt 65 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, propunerea s-a aprobat.
P‚n„ Ón prezent Grupul parlamentar îD.A.“ a vorbit 14 minute, Grupul parlamentar P.S.D., 10 minute, Grupul parlamentar P.R.M., 13, Grupul parlamentar U.D.M.R., 5 minute.
Are cuv‚ntul Ón continuare de la Grupul parlamentar P.R.M. pentru un minut... Domnul Ungheanu a renun˛at. Doamna senator Vedina∫ Verginia, ave˛i cuv‚ntul. Mai ave˛i un minut.
V„ rog.
Domnule pre∫edinte, Œntr-un minut este foarte greu s„ te Óncadrezi....
Colegul dumneavoastr„ v-a luat timpul, doamna senator, nu eu.
## Am Ón˛eles.
Atunci c‚nd ai voluptatea oratoriei, totu∫i... vreau ca Ón acest interval de timp s„ adresez Ón numele meu, al grupului meu parlamentar ∫i eu sper c„ Ón numele dumneavoastr„, al tuturor, un îBun Ónceput de an universitar!“, pentru c„ ast„zi Ón majoritatea universit„˛ilor din aceast„ ˛ar„ Óncepe anul universitar 2005—2006.
Va fi un an universitar Ón care se experimenteaz„ pentru prima dat„ sistemul de educa˛ie, sistemul de Ónv„˛„m‚nt de la Bolognia. Eu sper ca acest lucru s„ nu fie Ón detrimentul calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, calitate care, a∫a cum spunea ∫i colegul meu pu˛in mai Ónainte, este din ce mai susceptibil„ de critici ∫i Ón Óncheiere acesta este mesajul pe care vreau s„-l transmit studen˛ilor, profesorilor: s„ aib„ succese Ón anul universitar, iar noi, parlamentarii, s„-i dezam„gim c‚t mai pu˛in cu putin˛„ ∫i s„ ne str„duim ca studen˛ilor s„ le fim modele a∫a cum au, de altfel, nevoie s„ le fim. V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Marius Marinescu. Urmeaz„ domnul senator Ion V„rg„u. Este corect?
Domnul Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Nu o s„ vorbesc prea mult, de fiecare dat„ fac declara˛ii politice, atac baronii P.S.D., baronii locali, baronii corup˛i. Domnul pre∫edinte Traian B„sescu spunea: îToleran˛„ zero corup˛iei!“.
De c‚nd sunt Ón Parlament, vreau s„ v„ ar„t tot timpul c„ sunt baroni locali, baroni P.S.D., Óntr-adev„r corup˛i, care fac abuzuri, nu singuri, Ómpreun„ cu politicieni ai P.S.D.-ului.
Œn ultimul timp se fac asupra mea anumite presiuni de intimidare. Vreau s„ v„ spun c„ mi-au spart biroul senatorial ∫i mi-au furat documentele, actele de corup˛ie pe care le analizam, de asemenea, ∫i calculatorul cu baza de date.
Eu vreau s„ v„ spun c„ nu m„ intimideaz„ nici pe mine, nici pe familia mea amenin˛„rile care mi se aduc tot timpul ∫i voi continua lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a corup˛ilor.
V„ mul˛umesc _. (Aplauze.)_
A vorbit dou„ minute.
Urmeaz„ domnul senator Ion V„rg„u, dup„ care urmeaz„ domnul senator Gheorghe Vergil ™erbu.
Domnul ™erbu renun˛„, urmeaz„ domnul senator George Maior.
## **Domnul Ion V„rg„u:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Declara˛ia politic„ se refer„ la ultimele fenomene meteorologice care au avut loc Ón ˛ar„, inclusiv Ón municipiul Bucure∫ti.
Efectele dezastruoase cauzate de inunda˛iile care s-au ab„tut Ón acest an asupra Rom‚niei au l„sat f„r„ ad„post o foarte mare parte din popula˛ie ∫i au generat pierderi materiale Ónsemnate, dar este dureros faptul c„ pre˛ul acestor inunda˛ii a fost pl„tit ∫i cu vie˛i omene∫ti. O parte din aceste victime ar fi putut fi salvate dac„ la nivelul Ministerului Mediului ∫i Gospod„rii Apelor ar fi existat profesioni∫ti care s„ preia avertiz„rile meteo ∫i s„ informeze popula˛ia din zonele expuse cu privire la riscurile la care se expun r„m‚n‚nd Ón aceste zone, mai ales c„ aceast„ tragic„ experien˛„ s-a produs Ón repetate r‚nduri, din prim„var„ p‚n„ Ón prezent. Œn schimb, Ón timp ce mass-media Ó∫i f„cea datoria inform‚nd cu privire la situa˛ia catastrofal„ Ón care se aflau multe jude˛e din ˛ar„, reprezentan˛i ai Guvernului afirmau c„ situa˛ia este sub control. Ba, mai mult, pre∫edintele ˛„rii declara c„ presa exagereaz„ cu privire la gravitatea situa˛iei. Surse din cadrul Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor sus˛in c„ prognozele meteo au fost primite Ón timp util, dar reprezentan˛ii acestuia nu ∫i-au asumat responsabilitatea prezent„rii informa˛iilor c„tre popula˛ie, probabil, din cauza neÓncrederii pe care o manifest„ Ón speciali∫tii numi˛i pe criterii politice.
Consider c„ ∫i autorit„˛ile locale sunt responsabile Ón mare m„sur„ de pagubele produse de inunda˛ii, din cauza lipsei de profesionalism de care au dat dovad„ Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 gestionarea situa˛iei ∫i a faptului c„ nu au avertizat popula˛ia cel pu˛in cu c‚teva ore Ónainte de producerea dezastrelor, fapt care ar fi putut evita m„car o parte din pierderile de vie˛i omene∫ti.
Situa˛ia Ón Bucure∫ti, Ón aceste zile, a fost dezastruoas„. Cet„˛enii Ónotau pe str„zi ∫i Ón casele inundate, iar doamna prefect ne anun˛a c„ situa˛ia este sub control. Ne Óntreb„m sub al cui control a fost situa˛ia? C‚teva cartiere sunt afectate de inunda˛ii, iar autorit„˛ile locale, Ón frunte cu primarul general, se aflau Ón repaus. Din acele locuri lini∫tite de unde se aflau ne asigurau c„ situa˛ia este sub control ∫i ne promiteau c„ mai devreme de 15 ani aceste probleme nu se vor rezolva ∫i e bine s„ ne obi∫nuim s„ convie˛uim cu inunda˛iile. Trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ aceste dezastre sunt efectul polu„rii, Ón special al efectului de ser„, ∫i nu trebuie s„ d„m vina pe natur„, pentru c„ a∫a cum o trat„m tot a∫a ne va r„spl„ti.
Œn acest context, sugerez Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor s„-∫i ia rolul Ón serios m„car Ón al 12-lea ceas ∫i s„ acorde prioritate aplic„rii Legii protec˛iei mediului, acord‚nd aten˛ie deosebit„ modului Ón care sunt aplicate sanc˛iunile pe linie de mediu, concomitent cu oprirea defri∫„rilor, replantarea p„durilor, retehnologizarea colo∫ilor industriali, cei mai importan˛i poluatori, Óntre˛inerea ∫i exploatarea corespunz„toare a lucr„rilor hidrotehnice ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, ini˛ierea unei campanii de informare a popula˛iei cu privire la efectele dezastruoase pe care le poate avea poluarea mediului. V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul George Maior, urmeaz„ domnul Mihai Antonie.
## **Domnul George Cristian Maior:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Niciodat„ Ón ultimii 15 ani politica extern„ a Rom‚niei nu a fost marcat„ de un amatorism mai mare dec‚t Ón perioada actualei puteri. Este deja evident faptul c„ actualii guvernan˛i Ón˛eleg tot mai pu˛in lumea ∫i lumile interna˛ionale Ón care Rom‚nia trebuie s„-∫i promoveze interesele. E absolut trist s„ consta˛i c„ dup„ ce am sc„pat de Cortina de Fier acum 15 ani, peste exprimarea extern„ a ˛„rii se a∫terne rapid o cortin„ de ignoran˛„.
Recentele declara˛ii ale pre∫edintelui B„sescu privind Marea Neagr„, definit„ ca îun lac rusesc“, recentele declara˛ii ale aceluia∫i pre∫edinte privind Transnistria, recente declara˛ii ale actualei puteri privind rela˛iile dintre Partidul Social Democrat ∫i sociali∫tii europeni demonstreaz„ faptul c„ actuala putere nu ∫tie cum trebuie promovate aceste interese ∫i care sunt de fapt for˛ele de care ne izbim Ón acest proces sau cu care suntem obliga˛i s„ lucr„m.
Nu au capacitatea actualii guvernan˛i de a vedea dincolo de aparen˛e ∫i retoric„ structura ad‚nc„ a echilibrelor de putere ∫i de legitimitate Ón care oper„m acum. Nu percep implica˛iile schimb„rii dramatice a identit„˛ii strategice a Rom‚niei o dat„ cu aderarea la Alian˛a Nord-Atlantic„ ∫i apropierea de Uniunea European„. Nu pot folosi Ón interesul na˛ional actualul statut interna˛ional al Rom‚niei. Nu pot aprecia corect rela˛ia dintre resursele pe care le are la dispozi˛ie o ˛ar„ ca Rom‚nia — m„ refer aici la resursele sale
intelectuale, politice, economice sau culturale — ∫i obiectivele sale externe imediate ∫i de durat„. Nu Ón˛eleg nici m„car limbajul unei lumi interna˛ionale profund schimbate la Ónceputul acestui secol, mai ales Ón Europa, dar ∫i pe fundalul extraordinarei transform„ri a raporturilor dintre Europa ∫i puternicul aliat american.
Œn concluzie, nu sunt Ón stare s„ evalueze corect momentul la care ne afl„m, nici din perspectiva clasic„ a geopoliticii pure, nici din unghiul noului timp politic ∫i diplomatic pe care Ól parcurgem.
Œn loc s„ descifr„m logica subtil„ a postmodernit„˛ii europene Ón care interesele na˛ionale devin tot mai interconectate la o ordine politic„ bazat„ pe politici consensuale, pe transparen˛„, pe ac˛iuni de consolidare a Óncrederii, pe interdependen˛„, pe lipsa unei distinc˛ii nete Óntre domeniul intern ∫i cel extern al statului, noi ne crampon„m din p„cate de o viziune simplist„ ∫i dogmatic„ a unei Rom‚nii r„mase captive Óntr-un timp de mult apus al rela˛iilor europene.
Din p„cate, diploma˛ia rom‚neasc„, politica extern„ rom‚neasc„, a regresat tot mai mult spre un soi de voluntarism cu accente autarhice, cu o retoric„ na˛ionalist„ ∫i vulgar„, uneori comic„, uneori excentric„, care determin„ Ón orice caz o evolu˛ie spre izolare Ón ansamblul rela˛iilor europene. Un fel de excep˛ionalism rom‚nesc de prost gust, rupt de conceptele europene ∫i euro-atlantice.
Stima˛i colegi,
Nu trebuie s„ ne Ón∫ele polite˛ea sau condescenden˛a partenerilor no∫tri occidentali. Momentul decont„rii acestor gafe, a lipsei de g‚ndire strategic„ Ón orientarea extern„ va veni cu siguran˛„, va veni atunci c‚nd ne a∫tept„m cel mai pu˛in ∫i Ón forme pe care nici nu le putem imagina.
Œn Europa postmodern„ a Uniunii Europene, izolare, ∫i acesta este cuv‚ntul-cheie, Ónseamn„ lipsa unui acces la masa deciziilor. Dac„ vrem s„ ne promov„m interesele legitime Ón Est, a∫a cum clameaz„ permanent pre∫edintele B„sescu, trebuie s„ avem acces la sistemul decizional din Vest. Izolare Ónseamn„ Óns„ ∫i lipsa accesului la cunoa∫tere ∫i informa˛ie, Ónseamn„ un stat slab, cu care se discut„ din polite˛e, care poate fi integrat Ón ni∫te mecanisme formale de integrare Óntradev„r, dar care nu are sus˛inere Ón demersul s„u extern, nu are contur ∫i identitate strategic„ Ón lumea european„ ∫i euro-atlantic„. O izolare pe care nu o vezi imediat, dar care se resimte profund Ón ac˛iunea extern„ a ˛„rii, Ón capacitatea sa de negociere, Ón capacitatea sa de exprimare extern„.
Un caz particular de politic„ extern„ inept„ la care am s„ m„ refer Ón continuare este modul de tratare a acestei problematici a M„rii Negre. Am men˛ionat la Ónceput de fapt ∫i declara˛ia pre∫edintelui B„sescu privind definirea M„rii Negre ca îun lac rusesc“. Dincolo de faptul c„ aceasta este o defini˛ie geopolitic„ gre∫it„, s-ar putea ca o asemenea declara˛ie s„ Óncetineasc„ at‚t realizarea obiectivelor noastre strategice la Marea Neagr„, c‚t ∫i capacitatea noastr„ de a determina asumarea acestui proiect Ón contextul NATO ∫i al Uniunii Europene. Acesta este de fapt paradoxul.
Existen˛a unor interese rom‚ne∫ti la Marea Neagr„, stima˛i colegi, este o chestiune ce are Ón spate o istorie mult mai veche dec‚t cred actualii conduc„tori ai Rom‚niei. Marele istoric ∫i diplomat Gheorghe Br„tianu a Ón˛eles cu multe decenii Ón urm„ poten˛ialul strategic al M„rii Negre, din perspectiv„ politic„ ∫i economic„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 Œn lucrarea sa excep˛ional„, pe care o recomand pre∫edintelui B„sescu, el a definit Marea Neagr„ ca pe îo zon„ de mari interferen˛e politice ∫i culturale, o plac„ turnant„ a comer˛ului interna˛ional“. A vorbit Ón mod surprinz„tor poate pentru unii, la un moment dat, chiar de baze militare ∫i de relevan˛a lor pentru securitatea Rom‚niei. Cel pu˛in din punct de vedere intelectual, a∫adar, acest proiect a fost definit conceptual cu mult timp Ón urm„, dar nu s-a materializat, Ón special Ón perioada R„zboiului Rece, din ra˛iuni foarte cunoscute. El a fost reluat de fostul pre∫edinte al Rom‚niei, pre∫edintele Iliescu, la Ónceputul anilor ’90, c‚nd ∫ti˛i foarte bine c„ la ini˛iativa Domniei sale, Ón cooperare cu Turcia, s-a dezvoltat un concept de cooperare la Marea Neagr„, s-a creat o organiza˛ie economic„ de cooperare la Marea Neagr„ ∫i, culmea, Ón acest context, a fost abordat„ frontal, Ón 1992, ∫i problema transnistrean„, un alt aspect la care pre∫edintele B„sescu s-a referit complet gre∫it, spun‚nd c„ Rom‚nia s-ar fi retras atunci de la negocieri. Nu s-a retras, domnilor! De fapt, atunci a existat cea mai important„ ofensiv„ Ón politica extern„ rom‚neasc„ pentru rezolvarea unui conflict care era deja deschis ∫i, pe baza unei Ónt‚lniri cu ∫efii de stat din zon„, s-a elaborat un proiect de declara˛ie ∫i chiar un plan privind Óncetarea conflictului din Transnistria. Deci, Ón loc s„ vorbim de retragere, trebuia s„ vorbim clar de ofensiva diplomatic„ a Rom‚niei care a contribuit la solu˛ionarea unei situa˛ii absolut critice.
O dat„ cu aderarea Rom‚niei ∫i a Bulgariei la NATO, Marea Neagr„ a devenit, bineÓn˛eles, ∫i o zon„ de preocupare pentru NATO, dar NATO nu poate, stima˛i colegi, s„ defineasc„ interesele la Marea Neagr„ Ón lipsa unei perspective clare asupra finalit„˛ii acestui proiect propus de pre∫edintele B„sescu. Œn schimb, interesele Parteneriatului NATO—Rusia, la care suntem ∫i noi membri dac„ nu am uitat cumva, sunt foarte precise Ón perspectiva securit„˛ii globale ∫i a luptei Ómpotriva terorismului. La fel ∫i Parteneriatul dintre Uniunea European„ ∫i Rusia, Ón special Ón c‚mp economic.
Iat„ de ce, Ón loc s„ promov„m conceptul M„rii Negre cu inteligen˛„ Ón interiorul puternicei Alian˛e, de care de fapt apar˛inem, Ón loc s„-l dezvolt„m cu tact ∫i r„bdare Ón interiorul lumii europene, de care apar˛inem totu∫i, prin vocea pre∫edintelui ˛„rii suntem dispu∫i mai degrab„ s„ ac˛ion„m unilateral ∫i intempestiv.
Henry Kissinger spunea c„ îesen˛a politicii externe este de a acumula nuan˛e Ón urm„rirea obiectivelor de lung„ durat„“. Din p„cate, retorica pre∫edintelui, care din nefericire este acum ∫i cea a Rom‚niei, nu are nici o leg„tur„ cu acumularea de nuan˛e, ci reprezint„ o rupere brutal„ de acestea exact la momentul nepotrivit ∫i exact Ómpotriva obiectivelor de durat„ pe care chiar el ∫i le propusese. Evident, dac„ nu este dublat„ de suportul marilor alian˛e ∫i organiza˛ii de care apar˛inem, ie∫irea pre∫edintelui nu are nici o valoare practic„. Este ca un strig„t prostesc Ón eter. Dimpotriv„, a∫a cum spuneam, ea ne Óndep„rteaz„ ∫i mai mult de proiectul urm„rit. Din p„cate, stima˛i colegi, ne Óndep„rteaz„ ∫i de conceptele aliate asupra acestei chestiuni, de conceptele NATO ∫i ale Uniunii Europene, pentru c„ sunt convins c„ ie∫irea inexplicabil„ a pre∫edintelui nu a fost discutat„ niciodat„ Óntr-un asemenea context.
De ce crede˛i c„ nu exist„ un consens NATO, un consens aliat pe aceast„ tem„ a M„rii Negre? De ce nu se spune opiniei publice c„ nu exist„ o pozi˛ie NATO ∫i c„ nu s-a reu∫it ob˛inerea acestui consens de c„tre
politica extern„ rom‚neasc„? Tocmai pentru c„ pre∫edintele nu a fost Ón stare s„-l ob˛in„. De ce crede˛i c„ nu exist„ o manifestare clar„ a Uniunii Europene Ón privin˛a M„rii Negre? Pentru c„ pre∫edintele nu a convins Uniunea European„ de aceasta, nu a convins pentru c„ nu a fost Ón stare sau nu a ∫tiut s„ integreze subiectul M„rii Negre Ón structura raporturilor actuale dintre NATO ∫i Rusia, dintre Uniunea European„ ∫i Rusia, definite Ón parteneriatul lor comun. Miza era, a∫adar, s„ insereze acest subiect Ón matricea mai ampl„ a acestor raporturi complexe. Dac„ ar fi discutat Óntr-adev„r mai mult cu lideri europeni sau alia˛i, dac„ ar fi Óncercat totu∫i s„ comunice mai bine cu ei, ar fi sesizat poate dinamica subtil„ a acestor rela˛ii ∫i obiectivele mai mari care stau Ón spatele lor. Ar fi Ón˛eles c„ ∫i Marea Neagr„ poate fi un subiect real al acestor rela˛ii. NeÓn˛eleg‚nd, ce a f„cut? Nu a reu∫it dec‚t s„ loveasc„ gratuit Óntr-una din p„r˛ile Parteneriatului, elimin‚nd cu aceasta posibilitatea abord„rii problematicii M„rii Negre pentru mult timp de acum Óncolo pe agenda european„ ∫i euro-atlantic„ Óntr-o formul„ Óntr-adev„r apropiat„ de interesele noastre.
Am spus toate aceste lucruri pentru c„ am Óncredere Ón acest proiect al M„rii Negre. S-a lucrat foarte mult la el, domnul pre∫edinte Iliescu, domnul N„stase, domnul Geoan„ Ón trecut, ∫i nu vreau ca el s„ se Ónece totu∫i sub actuala pre∫edin˛ie. Este p„cat. Œn final vreau s„ men˛ionez acest lucru, c„ politica extern„ a ˛„rii este ipotecat„ Óntr-un fel din acest orgoliu ∫i din aceast„ ignoran˛„. Sper c„ Ón aceast„ lumin„ va fi Ón˛eleas„ ∫i declara˛ia mea, pe care, de altfel, am s„ o transmit ∫i pre∫edintelui B„sescu, poate reu∫e∫te, totu∫i, s„ revizuiasc„ ni∫te elemente de strategie Ón leg„tur„ cu acest proiect important pentru interesele na˛ionale rom‚ne∫ti.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator George Maior a vorbit 9 minute. Are cuv‚ntul domnul senator Antonie Mihai.
## **Domnul ™tefan Mihail Antonie:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
De∫i inunda˛iile recente au produs mari nenorociri rom‚nilor, Ón mod paradoxal, se pare c„ ele au constituit o adev„rat„ man„ cereasc„ pentru unii lideri ai opozi˛iei care ∫i-au descoperit, dintr-o dat„, voca˛ia de salvatori ai na˛iunii.
Œn doar c‚teva zile, ace∫tia au atins performan˛a uimitoare de a elabora o mul˛ime de strategii care de care mai n„stru∫nice. Au solicitat instituirea st„rii de urgen˛„ ca ∫i cum aceasta ar fi fost solu˛ia miraculoas„ pentru Ónl„turarea efectelor inunda˛iilor, i-au chemat la ordine pe reprezentan˛ii actualei puteri Ón Parlament, chipurile s„-∫i uneasc„ for˛ele pentru dep„∫irea crizei, au propus un moratoriu Ón chip de strategie pentru Ónl„turarea efectelor inunda˛iilor, Ón numele îRevolu˛iei binelui“, au g„sit chiar solu˛ia pentru cei sinistra˛i, o barac„ pentru fiecare, ∫i au transformat Senatul Ón magazin alimentar.
Ca ∫i cum aceste propuneri îpragmatice“ apar˛in‚nd parlamentarilor P.S.D. ∫i P.R.M. nu ar fi fost de ajuns, ele au culminat cu un fapt inedit: aducerea ∫i facilitarea accesului Ón incinta Camerei Deputa˛ilor, de c„tre un
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 deputat P.S.D., a unor s„teni sinistra˛i din localitatea Cosme∫ti.
C‚t despre sarabanda mo˛iunilor care, de dou„ s„pt„m‚ni, nu mai contenesc, ce s„ mai spunem?! Dincolo de caracterul lor evident demagogic, scopul acestora nu mai este un mister nici pentru ultimul naiv din Rom‚nia. Ele au un singur obiectiv, acela de a tergiversa discutarea Regulamentului Senatului ∫i a proiectului de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.
Stima˛i colegi, toate aceste ie∫iri la ramp„ ale partidelor ce alc„tuiesc actuala opozi˛ie, populiste ∫i demagogice, demonstreaz„ faptul c„, din p„cate, la ora actual„, Ón Rom‚nia, nu exist„ o opozi˛ie constructiv„, ci doar partide care, Ón lipsa unor programe alternative, ne bombardeaz„ cu discursuri interminabile ∫i mo˛iuni simple.
Din p„cate, nu exerci˛iile de imagine de scurt metraj ne vor spori credibilitatea Ón r‚ndul electoratului.
Tocmai de aceea, domnilor colegi, cred c„ a sosit timpul s„ analiz„m cu mai mult„ seriozitate presta˛ia noastr„ Ón Parlament ∫i s„ reintr„m Ón normalitatea dezbaterilor.
Domnul senator a vorbit 3 minute.
Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu.
Dac„ e Óng„duit, a∫ vorbi de aici, din sal„, ca s„ nu mai pierdem vremea.
Ar fi multe de spus ast„zi. Poate c„ este ∫i o ocazie rar„ de a vorbi despre Ómprejurarea c„, pentru prima oar„ Ón istoria Rom‚niei, trei echipe rom‚ne∫ti de fotbal — Rapid, Steaua, Dinamo — s-au calificat Ón grupele UEFA, Ónving‚nd echipe puternice.
Poate c„ ar fi de spus c‚te ceva ∫i despre faptul c„ partenerii no∫tri continentali nu sunt obi∫nui˛i cu ie∫irea noastr„ Ón lume ∫i ne calific„ Ón fel ∫i chip, f„c‚ndu-ne golani ∫i s„lbatici, chiar ei, cei de a c„ror fric„ se Ónchid restaurantele Ón capitalele pe unde urmeaz„ s„ mearg„ huliganii lor.
Ar fi ceva de spus ∫i despre noul proiect al Codului fiscal propus recent ∫i care a determinat formularea unui protest unanim din partea investitorilor ∫i oamenilor de afaceri. Ace∫tia acuz„ introducerea unor impozite care nu sunt practicate nic„ieri Ón Europa. Cel mai criticat este impozitul de 0,5% pe activele corporale, adic„ pe tot ce de˛ine o companie: cl„diri, terenuri, mijloace de transport, echipamente, calculatoare. Nu se ∫tie exact dac„ nu cumva ∫i pe unghii.
Anul universitar Óncepe ast„zi cu multe proteste ale cadrelor didactice, nemul˛umite de faptul c„ indexarea salariilor este imposibil de realizat Ón lipsa unei rectific„ri bugetare Ón valoare de 850 miliarde lei.
Ar fi multe de spus ∫i despre legea privind reforma justi˛iei ∫i a propriet„˛ii, care aduce schimb„ri ce vor afecta serios capacitatea financiar„ a administra˛iilor teritoriale, ∫i despre felul cum, Ón numele procurorului general, un ziar de azi face pe c‚˛iva lideri ai P.S.D. vinova˛i de marea corup˛ie, Ónainte de a Óncepe o minim„ cercetare a factorilor pentru care ei sunt reclama˛i de unii ∫i de al˛ii. Dar a∫a e n„ravul: un ziar scrie, iar lideri politici de la putere Óncep s„ citeze vicios.
Multe, foarte multe ar fi de spus. Eu am s„ m„ opresc asupra unui singur subiect, dup„ p„rerea mea, extrem de interesant. Dac„ vom avea r„bdare, Ón agitata
noastr„ via˛„ politic„, principiile valorii se vor limpezi ∫i vor Ónvinge, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ ∫tim ∫i noi ce e bine ∫i ce e r„u. Pe aceast„ cale se vor realiza performan˛e, se va Ónainta Ón orizontul cunoa∫terii, va fi mai u∫or de tr„it.
Iat„, de exemplu, domeniul sondajelor de opinie. Cine ar fi crezut c„ o asemenea Óndeletnicire, Ón aparen˛„ superficial„, va na∫te controverse, va lansa competi˛ii, va binemerita titlul de excelen˛„. Ani de-a r‚ndul, noi, spectatorii acestei dramaturgii, am parcurs cu emo˛ie cifre, ne-am interesat, aproape boln„vicios, ce perspective au partidele, personalit„˛ile, orient„rile. Ginga∫„ treab„. Pretutindeni pe P„m‚nt, Ón ˛„rile civilizate, aceast„ institu˛ie a sondajului de opinie prosper„, cei ce o reprezint„ nu ezit„ s„ se implice, aproape jertfelnic Ón aflarea adev„rului, Ónainte ca el s„ se fi rostit la urne. Au fost multe momente bune ∫i, deopotriv„, rele Ón istoria sondajelor de opinie.
Totu∫i, abia de cur‚nd, institu˛ia sondajului de opinie ∫i-a dat m„sura cea mai de sus. Œn ce condi˛ii s-a petrecut acest eveniment? Œn plin„ var„ tulbure, doamna Alina Mungiu Pippidi a dat lovitura. Sondajul s„u de opinie recent a zguduit lumea politic„. Uraganele, cicloanele, tornadele s-au fle∫c„it umilite Ón fa˛a acestei performan˛e excep˛ionale.
Au ap„rut la Bucure∫ti dou„ sondaje: unul IMAS ∫i altul GALLUP. Sondajul IMAS putea fi suspectat, teoretic, de oarecare p„rtinire, c„ci directorul IMAS a fost mult„ vreme domnul Alin Teodorescu, ast„zi deputat P.S.D., dup„ ce, un timp, a fost ∫i cancelarul Cancelariei Primului-Ministru Adrian N„stase. Fire∫te, domnul Teodorescu nu mai este de mult timp director IMAS, dar se poate conta mai mult principial pe obiectivitatea doamnei Mungiu, care, Ón afar„ de faptul c„ este, de 15 ani, o militant„ Ónver∫unat„ Ómpotriva st‚ngii ∫i, cu deosebire, Ómpotriva P.S.D., e o adev„rat„ ma∫in„ de lux a previziunii ∫i determin„rii. Cine nu-∫i aminte∫te munca sa uria∫„ la ideea Parlamentului curat, Ónver∫unarea campaniilor Ómpotriva liderilor st‚ngii, spre eterna favorizare a adversarilor de dreapta? Dar doamna Mungiu are antecedente din perioada cederistoemilconstantinesc„. A avut rol de top Ón televiziunea oficial„ ∫i a lucrat s‚rguincios ∫i f„r„ pic de ru∫ine Ón direc˛ia Ón care a fost angajat„. La un moment dat, l-a invitat pe fostul pre∫edinte Iliescu la TVR ∫i l-a pus la zid, dar, din neglijen˛„, nu venise cu mitraliera la d‚nsa ∫i, neav‚nd mitraliera, Ónvinuitul a sc„pat viu ∫i iat„-l ∫i azi printre noi. A Óntemeiat, cu ani Ón urm„, Societatea Academic„ Rom‚n„, care nu are leg„tur„ cu nici o academie, dar sun„ bine, mai ales c„ preia numele unei societ„˛i academice cu care nu are, de asemenea, nici o leg„tur„ de filia˛ie. Analfabet s„ fii, c„ de o titulatur„ academic„ tot Ó˛i faci rost.
™i vine sondajul. Opinia public„ observ„ diferen˛e Óntre cifrele celor dou„ sondaje. IMAS, pentru P.S.D., 34%, GALLUP, pentru P.S.D., 31%. IMAS, pentru Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., 43%, GALLUP, pentru Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., 52%. Œncep atacurile la adresa IMAS. P„i e posibil a∫a ceva? S„ dea IMAS-ul 8% mai pu˛in Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. dec‚t i-a dat GALLUP, obiectivul institut GALLUP condus de îobiectiva“ doamn„ Mungiu?
Cel mai bun ∫i complex ziar al momentului, îJurnalul Na˛ional“, demasc„ Óns„ cur‚nd toat„ f„c„tura, toat„ mizeria, toat„ monstruozitatea. Era invers. Doamna Mungiu Pippidi f„cuse sondajul Ón felul urm„tor: pusese Óntreb„ri, Ón interiorul aceluia∫i sondaj, ∫i despre inten˛iile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 de vot pentru P.N.L., ∫i despre inten˛iile de vot pentru P.D., ∫i, bineÓn˛eles, ∫i despre inten˛iile de vot pentru P.N.L.-P.D. Ómpreun„, cum ∫i sunt cele dou„ partide. Apoi a adunat ∫i i-a ie∫it 52%.
C‚nd opinia public„ a Óntrebat-o, consternat„, de ce a f„cut aceast„ nef„cut„, militanta Ónduio∫„torului miachiznac la toate finalurile de cuvinte, a m„rturisit, nedumerit„, c„ lumea nu Ón˛elege c„ d‚nsa a f„cut mereu a∫a. Are o tradi˛ie. Bravo, leli˛„! Œntr-un fel, avea ∫i dreptate doamna Alina Mungiu Pippidi. Cum i-ar fi stat unui sondaj semnat de institutul condus de Domnia sa ca Alian˛a P.N.L.-P.D. s„ fie situat„ prea aproape de punctajul P.S.D.? Œn fond, doamna Mungiu este una dintre îmarile restauratoare ale drept„˛ii na˛ionale“, chit c„ unii consider„ fapta sa ca penal„. Ace∫ti oameni nu au imagina˛ie. ™i noi care credeam c„ doamna Mungiu, pur ∫i simplu, pune Ón ordine ni∫te cifre, face baie Parlamentului, s„-l cure˛e, ∫i r„m‚ne la defini˛ia clasic„ a sondajului de opinie: cine pl„te∫te, acela c‚∫tig„.
Exemplul chelnerilor care, c‚nd f„ceau nota de plat„, ad„ugau ∫i data la care avea loc masa, nu putea r„m‚ne Óngropat Ón negura istoriei. Trebuia cineva s„ ridice la rang de mesaj major ideea de a ad„uga data la care are loc consuma˛ia l‚ng„ cifrele care definesc ∫i arat„ c‚t cost„ fiecare lucru din cele pe care clientul le-a m‚ncat. Sigur c„ terapia aceasta are un efect de lung„ durat„.
R„m‚ne o singur„ problem„: concordan˛a dintre sondaje ∫i voturile care vor veni, voturile din urn„. Pentru aceste rezolv„ri mai e timp, Óns„. ™i, c‚t mai exist„ oameni ca doamna Mungiu, nici o speran˛„ nu e pierdut„. Numai pe aceast„ cale, majoritatea de m‚ine se va forma ca ∫i majoritatea de azi, spre ve∫nica pomenire a vizionarului care a ∫tiut s„-i lase deoparte pe cei care au c‚∫tigat alegerile ∫i s„ se bazeze pe cei c„rora le d„ el puterea.
Solu˛ia Mungiu trebuie aplicat„ oric‚nd ∫i pretutindeni. Kominternul, a c„rui fiic„ vigilent„ ne-a oferit aceast„ capodoper„ a falsului ∫i minciunii, redevine viu, se a∫az„ la mas„, Ói cere chelnerului o votc„ la care, neap„rat, s„ adauge ∫i data la care o bea, ca s„ fie Óntreag„ nota. ™i bea pentru sondajele de opinie. ™i adaug„ ∫i num„rul de la pantofi al celui care comand„ masa, ca s„ fie cifre din bel∫ug. ( _Aplauze din partea Grupului parlamentar P.S.D. ∫i Grupului parlamentar P.R.M.)_
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori, a∫ vrea s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ se afl„, Ón Senatul Rom‚niei, la invita˛ia domnului pre∫edinte Nicolae V„c„roiu, domnul vicepre∫edinte al Indiei ∫i totodat„ pre∫edinte al Camerei superioare a Parlamentului Indiei, Rajya Sabha, domnul Shiri Bhairon Singh Shekhawat.
Domnia sa, din 1977, c‚nd este numit ministru ∫ef al statului Rhajasthan, a lansat un program social numit îAntiodaia“ pentru eradicarea s„r„ciei, program care actualmente este recunoscut ∫i pe plan interna˛ional. Ulterior, acest program a fost acceptat de Guvernul Indiei ∫i aplicat la scar„ na˛ional„ sub denumirea îProgramul integrat pentru dezvoltare rural„“.
Domnul vicepre∫edinte al Indiei lupt„ pentru alfabetizarea Óntregii popula˛ii, pentru ∫colarizarea tinerelor fete, pentru dep„∫irea sistemului castelor ∫i pentru integrarea social„ a persoanelor cu handicap. Œn acela∫i timp, se opune vehement obiceiului arderii de vii a
femeilor v„duve o dat„ cu cadavrul so˛ului, promoveaz„ accesul tuturor cet„˛enilor indieni la programele guvernamentale ∫i dreptul Óntregului popor la informare, implementeaz„ noi politici de investi˛ii pentru dezvoltarea rapid„ a industriei, a turismului ∫i a construc˛iei de drumuri Ón India, Óncurajeaz„ cultura bazat„ pe merit, lupt„ Ómpotriva traficului de arme, a narcoticelor, ca ∫i a trecerii ilegale a frontierei.
Domnul Shiri Bhairon Singh Shekhawat, vicepre∫edinte al Indiei ∫i pre∫edintele Camerei superioare a Parlamentului Indiei.
V„ mul˛umesc.
Timpul pentru declara˛ii politice a fost epuizat. De altfel, au vorbit to˛i senatorii Ónscri∫i la cuv‚nt. Œn continuare, Ón conformitate cu programul adoptat, avem de validat...
V„ rog. Microfonul nr. 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Cu permisiunea dumneavoastr„, vreau s„ anun˛ dou„ modific„ri Ón componen˛a comisiilor, propuse de Grupul parlamentar al Partidului Conservator:
1. senatorul Stoica Ilie, de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor ∫i peti˛ii, Ón locul senatorului Gheorghe Constantin, la Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului;
· other · respins
147 de discursuri
Domnul senator Puiu Ha∫otti.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
V„ rog s„ fi˛i de acord cu propunerea pe care o face Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., ∫i anume: domnul senator ™tefan Mihail Antonie s„-l Ónlocuiesc„ pe domnul senator Marius Marinescu la Comisia economic„.
Mul˛umesc.
Trecem, Ón continuare, la punctul 2 de pe ordinea de zi privind validarea unui magistrat, ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Mai Ónt‚i, trebuie s„ supun la vot — sper c„ au intrat to˛i colegii Ón sal„ —, am s„ supun la vot propunerile Grupului parlamentar al Partidului Conservator ∫i ale Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Dori˛i s„ facem dou„ voturi separate?
Din sal„
#98378Un singur vot.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Un singur vot.
Atunci, v„ rog s„ urm„ri˛i votul ∫i v„ rog s„ vota˛i. Au fost 69 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere. Aceste modific„ri au fost adoptate.
A∫ ruga liderii grupurilor parlamentare s„ invite to˛i colegii Ón sal„, pentru c„ mai avem c‚teva voturi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 privitoare la validarea unui magistrat ∫i a unui chestor din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat ∫i trebuie s„ avem cvorumul necesar.
Œn privin˛a valid„rii unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 18 din Legea nr. 317/2004 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Superior al Magistraturii, Senatul, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, valideaz„ magistra˛ii ale∫i ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Œn baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, plenul Senatului, Ón prezen˛a majorit„˛ii membrilor s„i, valideaz„ un magistrat, ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prin votul majorit„˛ii senatorilor prezen˛i.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a f„cut un raport pozitiv pentru domnul Ioan Burlacu ∫i, ca urmare a acestui raport, se propune plenului s„ valideze alegerea domnului Ioan Burlacu Ón func˛ia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Rog to˛i colegii s„ intre Ón sal„ ∫i s„-∫i exercite dreptul de vot.
Deci
Vot · Amânat
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!
V„ rog. V„ rog, microfonul nr. 2.
Domnule pre∫edinte, cu tot respectul, v„ rug„m s„ ne spune˛i dac„ este Ón sal„. Dac„ este, s„ vedem ∫i noi cine este, poate ne spune c‚teva cuvinte. A∫a, s„ trecem la un vot, chiar f„r„ s„ vedem nimic, numai Ón baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri mi se pare un pic nepotrivit.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii prevede c„ cei care urmeaz„ s„ devin„ membri ale∫i Ón Consiliul Superior al Magistraturii sunt audia˛i Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i valida˛i, prin vot, de c„tre plen. Deci nu au loc audieri Ón plen.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Eu nu am spus aceasta.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Domnul Ioan Burlacu este prezent?
Este acolo domnul Ioan Burlacu?
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi acorda˛i cuv‚ntul.
V„ rog, microfonul nr. 2.
referire, dac„ vre˛i, la o anume polite˛e Ón raport cu Senatul, iar dac„ al˛i colegi consider„ c„ este o cerere exagerat„ din partea mea, Ómi cer iertare, dar o men˛in.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Cred c„ domnul Ioan Burlacu ar fi venit Ón plen cu pl„cere, dar b„nuiesc c„ nu a fost convocat. Eu ∫tiu c„ a fost la comisie, acolo s-a prezentat. Drept urmare,
Vot · approved
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Nu s-a v„zut votul.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
## A fost pe ecran.
Œn continuare, trecem la punctul 3 al ordinii de zi. Este vorba de alegerea unui membru al Biroului permanent, a unui chestor.
Œn conformitate cu prevederile art. 26—28 din regulament, alegerea se face la propunerea grupurilor parlamentare.
Doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ domnul senator ™erban Nicolae, din motivul plec„rii Domniei sale ca observator la Parlamentul European, a demisionat din aceast„ func˛ie.
Grupul parlamentar al P.S.D. a f„cut propunerea ca Ón aceast„ func˛ie s„ fie votat domnul senator Ion Chelaru. Votul, Ón conformitate cu regulamentul, este vot secret ∫i se exprim„ prin bile.
Dumneavoastr„ o s„ primi˛i de la chestori c‚te o bil„ alb„ ∫i o bil„ neagr„.
Dac„ dori˛i s„ vota˛i pentru domnul senator Ion Chelaru, ceea ce, de altfel, este necesar, pentru c„, Ón conformitate cu algoritmul stabilit, acest post apar˛ine Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, atunci, introduce˛i bila alb„ Ón urna alb„ ∫i bila neagr„ Ón urna neagr„, ceea ce Ónseamn„ vot pentru, iar dac„ ve˛i introduce bila neagr„ Ón urna alb„ ∫i invers, atunci ve˛i vota contra.
Œn privin˛a num„r„rii voturilor, avem o comisie format„ din 5 persoane, c‚te un reprezentant din partea fiec„rui grup parlamentar. Avem numele acestor persoane, domnule secretar?
Da.
V„ rog, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Œl propunem pe domnul senator Mario Oprea.
Din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
Ion Solcanu
#103565Œl propunem pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.
Eu nu doresc s„ obstruc˛ionez — Doamne, fere∫te! — acest moment, domnule pre∫edinte. Vreau s„ fac doar o
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. va participa domnul senator Stan Petru.
Domnul senator Stan Petru.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.
Domnule pre∫edinte, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator propunem pe domnul senator Terinte Radu.
™i din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.?
Domnul senator Sógor Csaba.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Sógor Csaba.
Deci aceasta este comisia de num„rare a voturilor. Rog pe unul dintre cei doi domni secretari s„ citeasc„ lista. O cite∫te domnul secretar Puskás Valentin Zoltán. Domnul secretar Mihai Ungheanu a mai citit, ast„zi, o list„ privind prezen˛a.
## **Domnul Puskás Valentin Zoltán**
**:**
Œl rog tot pe domnul secretar Mihai Ungheanu s„ citeasc„.
™i Ól rog pe domnul secretar Puskás Valentin Zoltán, Ómpreun„ cu cel„lalt chestor, dac„ este prezent — este aici domnul chestor Paul P„curaru —, s„ Ómpart„ bilele pentru senatori.
Repet: bila alb„ Ón urna alb„ ∫i bila neagr„ Ón urna neagr„ Ónseamn„ vot pentru, iar invers Ónseamn„ vot Ómpotriv„ _. (Discu˛ii la prezidiu.)_
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar Mihai Ungheanu.
Se poate Óncepe?
Bilele sunt aici ∫i Ól rog pe domnul chestor Paul P„curaru ∫i pe domnul secretar Puskás Valentin Zoltán s„ Ómpart„ bilele domnilor senatori.
Doamnelor ∫i domnilor colegi, citesc lista senatorilor pentru vot:
|tru vot:|| |---|---| |Antonie ™tefan Mihail|prezent| |Apostol Neculai|prezent| |Arca∫ Viorel|prezent| |Ardelean Aurel|absent| |Arion Viorel|prezent| |Athanasiu Alexandru|prezent| |Basgan Ion|prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent|
|Bindea Liviu Doru|prezent| |---|---| |Blaga Vasile<br>Bobe∫ Marin<br>Cazacu Cornelia<br>C‚mpeanu Radu Anton|absent<br>absent<br>absent<br>prezent| |C‚rlan Dan|prezent| |Chelaru Ioan<br>Cintez„ Mircea<br>Ciornei Silvia<br>Cioroianu Adrian Mihai|prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Cismaru Ivan<br>Copos Gheorghe<br>Cozm‚nc„ Octav|prezent<br>absent<br>absent| |Cre˛u Corina<br>Cre˛u Ovidiu Teodor|absent<br>prezent| |Cucuian Cristian<br>Cuta∫ George Sabin<br>Daea Petre|prezent<br>prezent<br>prezent| |David Cristian<br>David Gheorghe|absent<br>prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Dina Carol<br>Dinescu Valentin|prezent<br>prezent| |DÓncu Vasile<br>Duca Viorel Senior<br>Dumitrescu Ion Mihai|absent<br>absent<br>prezent| |Dumitrescu Gheorghe Viorel<br>Dumitru Constantin<br>Eckstein Kovács Péter<br>Fekete Szabó Andras Levente<br>Filipescu Teodor|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Florescu Ion|prezent| |Flutur Gheorghe<br>Frunda György<br>Funar Gheorghe|absent<br>absent<br>prezent| |G„ucan Constantin|prezent| |Geoan„ Mircea Dan<br>Georgescu Radu Cristian<br>Gheorghe Constantin<br>Ha∫otti Puiu<br>Ila∫cu Ilie<br>Iliescu Ion<br>Ilu∫c„ Daniel<br>Ion Vasile<br>Iorga Nicolae Marian<br>Iorgovan Antonie|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Io˛cu Petru Nicolae<br>Iv„nescu Paula Maria<br>Jurcan Dorel|prezent<br>prezent<br>prezent| |Loghin Irina<br>Lupoi Mihail<br>Maior George Cristian<br>Mardare Radu C„t„lin<br>Marinescu Marius|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Markó Béla<br>Mele∫canu Teodor Viorel|absent<br>prezent| |Mereu˛„ Mircea|absent| |Mih„escu Eugen|absent| |Mih„ilescu Petru ™erban|prezent| |Moisuc Viorica Georgeta Pompilia|absent| |Moraru Ion|prezent| |Mor˛un Alexandru Ioan|absent| |Neagoe Otilian|prezent| |Neagu Nicolae|absent| |Németh Csaba|prezent| |Nicolae ™erban|absent|
Din sal„
#108716A votat!
|**Domnul Mihai Ungheanu:**|**Domnul Mihai Ungheanu:**| |---|---| |Da, a votat. A venit ∫i mi-a spus, ave˛i dreptate.<br>Stan Petru<br>prezent|| |St„noiu Mihaela Rodica|absent| |Stoica Ilie|prezent| |Str„til„ ™erban Cezar|absent| |Stroe Radu|prezent| |Szabó Károly Ferenc<br>™erb„nescu Virginia<br>™erbu Gheorghe Vergil<br>™ere∫ Ioan Codru˛<br>™tefan Viorel<br>™ter Sever<br>Talpe∫ Ioan<br>T„n„sescu Claudiu<br>T„r„cil„ Doru Ioan<br>Terinte Radu<br>Theodorescu R„zvan Emil<br>TÓlv„r Angel<br>Toma Ion<br>Tudor Corneliu Vadim<br>f‚buleac Mihai<br>fc„u Silvia Adriana|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |fÓrle Radu<br>Ungheanu Mihai|absent<br>prezent| |Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛|prezent| |Vasilescu Gavril„|prezent| |V„c„roiu Nicolae|absent| |Domnul V„rg„u?!||
Din sal„
#109673A votat!
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
A votat?! S„ ∫tiu ∫i eu. V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent Verestóy Attila absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent Vraciu Jan prezent
Este necesar s„ Ói not„m pe cei prezen˛i, pentru c„ se face socoteala voturilor.
V„ mul˛umesc. Œnc„ o dat„: Ardelean Aurel absent Blaga Vasile absent Bobe∫ Marin absent Cazacu Cornelia prezent A˛i fost ∫i a˛i votat?
## **Doamna Cornelia Cazacu**
_**:**_
Da, am votat.
|**Domnul Mihai Ungheanu:**|| |---|---| |Mul˛umesc.<br>Ciornei Silvia<br>Cioroianu Adrian Mihai<br>Copos Gheorghe<br>Cozm‚nc„ Octav<br>Cre˛u Corina|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Diaconescu Cristian|absent| |DÓncu Vasile<br>Duca Viorel Senior|absent<br>absent| |Filipescu Teodor<br>Geoan„ Mircea Dan|absent<br>absent| |Ila∫cu Ilie|absent| |Iliescu Ion|absent| |Iorga Nicolae|absent| |Iorgovan Antonie|absent| |Loghin Irina|absent| |Markó Bela|absent| |Mereu˛„ Mircea|absent| |Mih„escu Eugen|absent| |Moisuc Viorica Georgeta Pompilia|absent| |Mor˛un Alexandru Ioan|absent| |Neagu Nicolae|absent| |Nicolae ™erban|absent| |Oprescu Sorin Mircea|absent| |Petre Maria|absent| |Popa Aron Ioan|absent| |Popa Nicolae Vlad|absent| |R„doi Ovidiu|absent| |Roibu Aristide|absent| |St„noiu Mihaela Rodica|absent| |Str„til„ ™erban Cezar|absent| |™erb„nescu Virginia|absent| |™ere∫ Ioan Codru˛|absent| |Tudor Corneliu Vadim|absent| |fÓrle Radu|absent| |V„c„roiu Nicolae|absent| |Verestóy Attila|absent| |Voiculescu Dan|absent| |Vosganian Varujan|absent| |Asta este.||
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Rog Comisia de num„rare a voturilor s„ preia urnele ∫i s„ realizeze num„rarea bilelor, acolo, Ón spate.
O rog pe doamna senator Paula Iv„nescu s„ vin„ aici, Ómpreun„ cu mine ∫i cu domnul Ungheanu.
Rog to˛i senatorii s„ intre Ón sal„ ∫i s„ ia loc.
Trecem la punctul 4, proiectul de Lege privind regimul finan˛„rilor nerambursabile din fonduri publice.
Acest proiect de lege este Ón procedur„ de urgen˛„, este o prioritate pentru integrare.
Invit Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci s„ ia loc aici.
Din partea Ministerului Justi˛iei ∫i Ministerului Finan˛elor Publice, doamna Katalin Kibedi, secretar de stat, reprezint„ Guvernul. V„ rog s„ lua˛i loc aici, la unul dintre microfoane, de exemplu, la microfonul nr. 8.
V„ rog, domnule senator. Microfonul nr. 2.
Domnule pre∫edinte,
V-a∫ ruga s„ observa˛i c„ suntem la finele programului, pe votarea legilor. Nesupun‚ndu-se la vot, nevot‚ndu-se prelungirea, se impune Óncheierea acestui punct al ordinii de zi.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
V„ mul˛umesc foarte mult, domnule senator, numai c„, probabil, nu a˛i fost Ón sal„ c‚nd s-a votat propunerea realizat„, p‚n„ la urm„, de toate grupurile parlamentare ∫i, drept urmare, ordinea de zi continu„ p‚n„ la punctul 6, iar dup„ aceea trecem la Óntreb„ri, interpel„ri.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat, din partea ini˛iatorului, s„ prezenta˛i proiectul de lege.
## **Domnul Gheorghe Funar**
_**:**_
Procedur„!
Ave˛i o chestiune de procedur„? V„ rog.
## **Doamna Katalin Kibedi Barbara** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat...
V„ rog, doamn„ secretar de stat, opri˛i-v„ pu˛in. Microfonul nr. 2.
O problem„ de procedur„, domnul senator Funar.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫i m„ bucur c„ m-a˛i observat.
Domnule pre∫edinte, Ón mapa pentru ∫edin˛a de ast„zi, am Ón fa˛„ îfilmul“ de desf„∫urare a alegerii unui membru al Biroului permanent al Senatului, a unui chestor.
Se precizeaz„: îse alege Comisia de num„rare a voturilor, se voteaz„ Ón condi˛iile art. 123 din
Regulamentul Senatului — ∫i ave˛i ∫i dumneavoastr„ Ón fa˛„ acest îfilmule˛“ — se spune, îse d„ o pauz„ pentru num„rarea voturilor“.
Noi, grupul nostru parlamentar, solicit„m o pauz„ de 10 minute, a∫a cum este programul, domnule pre∫edinte.
Da, pauz„ 10 minute.
Comisia de validare a terminat num„rarea voturilor. Dau cuv‚ntul domnului senator Aurel Simionescu pentru a citi procesul-verbal Óntocmit de Comisia de num„rare a voturilor pentru alegerea unui chestor.
## **Domnul Aurel Simionescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la alegerea unui chestor al Senatului.
Proced‚ndu-se la num„rarea voturilor din primul tur de scrutin exprimate de c„tre senatori, prin vot secret cu bile, cu privire la alegerea unui chestor al Senatului, s-au constat urm„toarele:
Num„rul total al senatorilor: 137;
Num„rul total al votan˛ilor: 91, din care:
- voturi pentru: 89
- voturi Ómpotriv„: 2.
Ca urmare a faptului c„ a fost Óntrunit, la primul tur de scrutin, votul majorit„˛ii senatorilor, potrivit art. 26 alin. (3) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, este ales chestor al Biroului permanent al Senatului domnul senator Ion Chelaru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
Procesul-verbal este semnat de membrii comisiei.
S„ Ól felicit„m pe domnul Chelaru ∫i s„ Ói ur„m succes!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Felicit„ri, domnule chestor!
Continu„m ordinea de zi cu punctul 4.
Dau cuv‚ntul, din partea Guvernului, doamnei Katalin Kibedi, secretar de stat, pentru prezentarea punctului de vedere al ini˛iatorului.
V„ mul˛umesc, din nou, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
Orice finan˛are, dac„ nu are instituit un regim juridic eficient ∫i care s„ asigure o transparen˛„ ∫i o monitorizare, chiar dac„ ea este corect„ din toate punctele de vedere, va putea fi suspicionat„.
R„spunz‚nd ∫i Regulamentului financiar al Consiliului Europei ∫i f„c‚nd trimitere la Strategia Na˛ional„ Anticorup˛ie ∫i Planul de implementare a acestuia, acest proiect de act normativ s-a impus de la sine ∫i ceea ce reglementeaz„ este tocmai acest regim juridic al finan˛„rilor nerambursabile.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 Prin procedura pe care o instituie, prin condi˛iile pe care le reglementeaz„, apreciem c„ va reu∫i s„ scape de acest caracter de suspiciune, creditele pe care le va acorda.
Œn consecin˛„, supunem Ón˛elepciunii dumneavoastr„ acest proiect de act normativ, Ón sensul de a-l aproba. Mul˛umesc.
Cu 72 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.
Œn continuare, trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru completarea articolului 160 din Legea nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale. Chestiune de procedur„, v„ rog. Microfonul 2.
## Mul˛umesc.
Are cuv‚ntul, din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul vicepre∫edinte.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor,
Comisia noastr„, Ón baza avizului favorabil primit din partea Comisiei economice, urmare dezbaterilor care au avut loc Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Ministerului Finan˛elor Publice ∫i ai Ministerului Justi˛iei, a adoptat un raport favorabil, cu amendamentele pe care vi le propunem Ón anexa nr. 1 la raport.
Cu precizarea c„ amendamentele sunt de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor, c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, supunem spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului prezentul proiect de lege, cu amendamentele prezentate ∫i cu precizarea c„ Senatul este prima Camer„ sesizat„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
## V„ mul˛umesc.
Œn leg„tur„ cu amendamentele admise, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.
Atunci am s„
Vot · approved
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
Am s„
Vot · approved
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
B„nuiesc c„ au fost c‚˛iva colegi care n-au reu∫it s„ voteze Ón timp. V„ rog s„ fi˛i pu˛in aten˛i. Am s„ supun din nou votului dumneavoastr„... N-a fost nici o Ómpotrivire.
Vot · approved
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
Da, domnul senator ™tefan Viorel nu avea cartela... Deci rog to˛i colegii s„ introduc„ cartelele ∫i s„-∫i exercite dreptul de vot.
Vot · Amânat
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Constat cu triste˛e c„ n-o s„ putem supune la vot acest punct, precum ∫i punctele 6 ∫i 7, Óntruc‚t ast„zi este luni ∫i nu este joi. Nu este necesar s„ v„ reamintesc nici dumneavoastr„ ∫i nici plenului c„ legile organice, prin hot„r‚rea Biroului permanent ∫i hot„r‚rea plenului, nu se pot pune la vot dec‚t joia. Asta este situa˛ia...
Domnul senator Paul P„curaru.
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Sigur c„ exist„ o hot„r‚re Ón acest sens, dar suntem Óntr-o situa˛ie de aprobare tacit„. Dac„ nu
Vot · Amânat
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
Domnul senator Funar, tot pe procedur„. Microfonul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
S-a adoptat o hot„r‚re a Senatului, pe care trebuie s-o respect„m. Noi am decis Ómpreun„ c„ Ón ziua de joi se va da votul la legile organice pentru a fi prezen˛i ∫i colegii no∫tri care ne reprezint„, acum, la Parlamentul European. Aceast„ hot„r‚re, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, trebuie respectat„. Altfel, risc„m s„ supune˛i dumneavoastr„ la vot, ∫i s„ nu Óntrunim cele 69 de voturi minim necesare pentru aceste proiecte de lege sau propuneri legislative. Nu este vina noastr„, domnule pre∫edinte, a celor afla˛i Ón sal„, c„ s-a ajuns Ón pragul aprob„rii tacite. Au fost aduse Ón aten˛ia noastr„ alte probleme, noi le spunem de ordin secundar.
Din sal„
#120865Solicita˛i pauz„?
Nu, nu solicit„m... Dac„ insista˛i, solicit pauz„, dar, v„ rog, nu m„ determina˛i. Nu noi am adus Ón aten˛ia plenului Regulamentul Senatului, de pild„, ∫i alte, ∫i alte... Legea calului, ∫i altele. Legea calului putea a∫tepta. Nu intra Ón aprobare tacit„. Probabil c„ au fost ∫i unele erori Ón ceea ce prive∫te includerea pe ordinea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 de zi a unor proiecte de lege ∫i a unor propuneri legislative.
Eu v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ respecta˛i hot„r‚rea luat„ de plen ∫i, joi, s„ d„m votul la legile organice. Cele dou„ propuneri legislative care urmeaz„, una este a unor colegi liberali, alta a colegilor din Partidul Rom‚nia Mare. Œn ipoteza Ón care intr„ pe aprobare tacit„, Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor. ™i am mai avut, din p„cate, domnule pre∫edinte... Noi, cei din P.R.M., suntem adep˛ii dezbaterii Ón plenul Senatului a proiectelor de lege. Deci dezbaterea s„ aib„ loc ast„zi, pentru toate proiectele de lege. R„m‚nem ∫i suplimentar s„ lucr„m, Óns„ votul trebuie respectat ∫i dat joia.
Am mai avut, din p„cate, spuneam, domnule pre∫edinte, unul sau dou„ proiecte de lege care au trecut prin aprobare tacit„, pentru c„ nu s-a ajuns la dezbatere. Nici nu s-a pus problema, acolo, a votului Ón ziua de joi. Mul˛umesc.
Domnul senator Paul P„curaru.
## Domnule pre∫edinte,
Œmi cer scuze c„ intervin din nou. Putem s„ parcurgem procedura, s-o discut„, s„ vot„m raportul ∫i s„ r„m‚n„ votul final la limit„ pentru ziua de joi, pentru c„ raportul trebuie votat. E limpede acest lucru. Fac precizarea c„ exist„ rapoarte de respingere pe aceste proiecte ∫i rapoarte care au Óntrunit unanimitatea membrilor comisiei, deci nu Óncape discu˛ie c„ ar putea fi alt vot dec‚t cel al comisiei.
V„ mul˛umesc.
Microfonul 1, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Cred c„, a∫a cum ne-am obi∫nuit, respectarea unor hot„r‚ri ale Senatului are putere de lege pentru noi. Haide˛i s„ nu umbl„m cu ∫mecherii ∫i s„ vot„m ast„zi raportul ∫i joi legea ∫i o s„ v„ demonstrez c„ dac„ cineva se Ónc„p„˛‚neaz„, nu vom avea nici m„car cvorumul de ∫edin˛„ necesar.
## Da.
Eu a∫ aduce aminte tuturor colegilor c„ de fiecare dat„ am procedat a∫a. Deci legile au fost parcurse, Ón ceea ce prive∫te amendamente admise, respinse, votul pe raport ∫i a∫a mai departe, atunci c‚nd le-a venit r‚ndul pe ordinea de zi, urm‚nd ca voturile finale, atunci c‚nd s-a decis, prin votul plenului, s„ fie date Óntr-un anumit moment. Oricum, noi nu purt„m aceast„ discu˛ie dec‚t pe ceea ce Ónseamn„ votul final, nici Óntr-un caz pe dezbaterea pe articole sau dezbaterea amendamentelor ∫i votul pe raport. De altfel, aceste voturi n-au nevoie de o majoritate necesar„ pentru legile organice. ( _Rumoare.)_
Domnul senator Dan C‚rlan, v„ rog. Microfonul 2.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Œnc„ nu ni s-au uscat lacrimile de la dezbaterile Óndelungi, de s„pt„m‚na trecut„, prin care spuneam c„ nu avem voie s„ l„s„m proiecte de lege pe aprobare tacit„. Este o situa˛ie extrem„, suntem la limita scaden˛ei, ca s„ spun a∫a, ∫i suntem obliga˛i s„ vot„m, ast„zi, ∫i v„ rog foarte mult s„ respect„m ∫i ceea ce am votat la Ónceputul ∫edin˛ei, ordinea de zi cu parcurgerea integral„ a tuturor punctelor de pe ordinea de zi p‚n„ la punctul 6, ∫i s„ ne respect„m, ca Senat, a∫a cum, Ón ultimele ∫edin˛e, s-a dezb„tut pe larg. V„ rog foarte mult.
Din partea Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, domnul senator Dan Mircea Popescu. Din partea Guvernului, domnul C„t„lin Ionel D„nil„, secretar de stat.
Din partea ini˛iatorilor, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog. Microfonul 2.
Mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
Nu v„ sup„ra˛i, nu se poate s„ Ónc„lc„m ceea ce am hot„r‚t c‚ndva. Deci nu putem s„ facem apel la acel joc: îUite popa, nu e popa!“ Eu fac o alt„ propunere: s„ nu se mai treac„ Ón ordinea de zi nici o lege organic„ lunea, mar˛ea, miercurea ∫i a∫a mai departe, ci numai joia, ∫i atunci nu mai avem discu˛ii de genul acesta. At‚ta vreme c‚t s-a hot„r‚t c„ numai joia se voteaz„ legile organice, s„ respect„m acest lucru. A∫a, e nevoie sau nu e nevoie... Uita˛i, dac„ v„ aminti˛i foarte bine, atunci c‚nd s-au acordat cele 30 milioane euro regelui Mihai, s-a Ónt‚mplat chestiunea cu aprobarea tacit„, deci, iat„ c„ se poate.
V„ mul˛umesc.
Domnule senator, trebuie s„ aduc aminte tuturor colegilor c„ noi niciodat„ nu am avut o hot„r‚re privind dezbaterea legii. Noi am avut hot„r‚ri, de mai multe ori ∫i, Ón continuare, este aceast„ chestiune Ón vigoare, c„ votul final la legile organice se d„ Óntr-un anumit moment. Mai demult a fost lunea, la un moment dat s-a stabilit s„ fie joia. Nu e vorba despre dezbaterea legii. M„ refer la amendamente admise, respinse, raport. E vorba de votul final ∫i, dac„ vre˛i, am s„ fac o ad„ugire suplimentar„. Legile organice se adopt„ cu jum„tate plus unu din num„rul total al senatorilor. A∫a scrie Ón Constitu˛ie: îse adopt„.“ Aici suntem Ón cazul unui raport de respingere.
V„ rog, dorea˛i s„ lua˛i cuv‚ntul, domnule senator Puiu Ha∫otti. Microfonul 2.
## Stima˛i colegi,
Acum o or„ ∫i ceva, Ómpreun„ cu domnul senator Solcanu am f„cut o propunere comun„ care vine Ón continuarea a ceea ce Senatul, Ón Ón˛elepciunea lui, a hot„r‚t, de principiu, s„pt„m‚na trecut„. Œn baza acestei propuneri f„cute Ón comun cu domnul senator Solcanu, am convenit s„ avem programul Ón discu˛ie, anume s„ discut„m inclusiv p‚n„ la punctul 6, astfel Ónc‚t s„ evit„m ca din Senat s„ plece proiecte de lege sau
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 ini˛iative cu aprobare tacit„. Toat„ lumea a aprobat. S-a aprobat cu 70 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„. Nu Ón˛eleg ce sens mai au discu˛iile..., nici m„car procedura nu este invocat„.
V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ trecem la dezbaterea celor dou„ proiecte de lege, s„ trecem la Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri la acestea ∫i s„ Óncheiem programul de ast„zi.
V„ mul˛umesc.
Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul pentru prezentarea proiectului de lege? Nu dore∫te nimeni.
Dac„ din partea Guvernului dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul referitor la acest proiect de lege?
V„ rog, o problem„ de procedur„, domnul senator Funar, de la microfonul 2.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Constat c„ din cauza grabei risc„m s„ Ónc„lc„m alte prevederi ale regulamentului ∫i alte hot„r‚ri ∫i cutume stabilite Ón Senat.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Am avut c‚teva propuneri legislative la care ini˛iatori, colegi de-ai no∫tri, senatori de la U.D.M.R., unul dintre ei a fost senatorul Frunda — nu era Ón ˛ar„ —, au avut o propunere legislativ„ legat„ de desp„gubirea celor care ∫i-au depus bani pentru cump„rarea de Dacii ∫i de 3, 4 ori s-a am‚nat dezbaterea. Aceasta este cutuma Ón Senat: dac„ ini˛iatorii nu sunt prezen˛i s„-∫i sus˛in„ propunerea respectiv„, s-a am‚nat pentru ∫edin˛a viitoare.
Nu Ón˛eleg de ce ast„zi se Óncearc„ s„ se adopte o alt„ procedur„ fa˛„ de proiectul care urmeaz„. Nu cunosc motivele pentru care colegii liberali nu sunt prezen˛i Ón sal„.
Œn leg„tur„ cu regulamentul. Regulamentul prevede posibilitatea ini˛iatorului de a lua cuv‚ntul, nu ∫i obliga˛ia. Nu e nici o obliga˛ie. La precedentele pe care dumneavoastr„ le-a˛i enumerat nu era vorba de aprobare tacit„, de asemenea. Drept urmare, dac„ din partea ini˛iatorului dore∫te cineva s„ prezinte proiectul de lege, v„ rog s„ se manifeste. Nu dore∫te nimeni.
Din partea Guvernului, punctul de vedere. Microfonul 8.
## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Referitor la propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 19/2000, preciz„m c„ eliberarea documentelor de c„tre organele administra˛iei publice centrale ∫i locale, precum ∫i de alte autorit„˛i publice ∫i institu˛ii care sunt Ón drept s„-∫i rectifice anumite situa˛ii de fapt, decurg‚nd din raporturi de munc„, precum ∫i cele destinate unor drepturi privind asisten˛a social„, asigur„ri sociale ∫i protec˛ia social„, conform art. 5 din Legea nr. 117/1999 este scutit„ de taxe extrajudiciare de timbru. Men˛ion„m, de asemenea, c„, Ón conformitate cu prevederile art. 159 din Legea nr. 19/2000, cererile Ón fa˛a oric„ror organe
sau instan˛e, precum ∫i toate actele procedurale Ón leg„tur„ cu litigiile sunt scutite de orice fel de tax„ de timbru.
Faptul c„ proiectul de act normativ prevede modificarea art. 160 din Legea nr. 19/2000 Ón sensul scutirii de orice fel de taxe a cererilor f„cute Ón scris ∫i adresate, printre altele, ∫i unor societ„˛i comerciale, aceasta presupune o imixtiune Ón politica managerial„ a firmelor, ceea ce constituie o extindere a cadrului reglementat de Legea nr. 19/2000.
Fa˛„ de acestea, Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator Dan Mircea Popescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, comisia de specialitate a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative. A∫a cum a sus˛inut domnul secretar de stat din partea Guvernului, problema este rezolvat„ prin acte normative Ón vigoare, respectiv Legea nr. 177/1999 ∫i Legea nr. 78/2005.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ∫i v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Senatul este prima Camer„ sesizat„, Camera decizional„ fiind Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Domnul senator Funar, din partea P.R.M.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o sugestie de f„cut pentru parlamentarii din partea Alian˛ei, Ón special senatorii P.N.L. S„-i roage pe colegii deputa˛i din P.N.L. s„ studieze legisla˛ia Ón vigoare ∫i s„ nu vin„ cu propuneri legislative Ón situa˛ia Ón care domeniul respectiv este reglementat de vreo 5, 6 ani.
Poate c„ reu∫esc s„ fac„ lucrul acesta ∫i atunci nici noi nu ne mai r„pim timpul unii altora discut‚nd pe procedur„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Din partea altor grupuri parlamentare mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Nu mai dore∫te nimeni.
Nu exist„ nici amendamente admise, nici amendamente respinse. Comisia a Óntocmit raport de respingere. Rog colegii senatori s„ ia loc Ón b„nci ∫i s„ introduc„ cartelele.
V„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Ca s„ nu avem discu˛ii neprincipiale, rog, domnule pre∫edinte, s„ solicita˛i chestorului aflat Ón sal„ s„ str‚ng„ toate cartelele colegilor care lipsesc din sal„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 pentru a evita votul multiplu, cu m‚n„ lung„ sau cu m‚n„ scurt„.
V„ mul˛umesc _. (Discu˛ii.)_
Œn ipoteza Ón care nu sunt str‚nse cartelele, voi solicita pauz„ pentru consult„ri, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Da.
Chestorii nu au printre atribu˛iunile lor str‚ngerea cartelelor sau alte lucruri de genul acesta. Eu rog colegii care au probleme cu cartelele colegilor de al„turi, dac„ doresc s„ le scoat„, ca s„ nu existe nici un fel de suspiciuni.
Rog colegii prezen˛i s„-∫i introduc„ cartelele ∫i s„ urm„reasc„ procedura de vot. Raportul comisiei este de respingere. Voi supune votului dumneavoastr„ acest raport.
Cei care voteaz„ îDa“ voteaz„ pentru raportul comisiei, deci pentru respingerea proiectului de lege. Cei care voteaz„ îNu“ voteaz„ Ómpotriv„, deci nu voteaz„ pentru respingere.
V„ rog s„ vota˛i acum. Pute˛i s„ vota˛i.
Au fost 64 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere. Raportul comisiei a fost respins.
V„ rog, domnul Funar.
A fost acceptat raportul de respingere.
Domnule pre∫edinte, au fost Ón total 64 de voturi. Œnseamn„ c„ nu este cvorum _. (Discu˛ii, rumoare, vocifer„ri.)_
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Nu. Au fost Ón total 74 de voturi.
Au fost 75 de voturi exprimate, domnule Funar.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Domnule pre∫edinte, rog s„ se respecte hot„r‚rea luat„ de Senat ∫i votul s„-l d„m joi.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Deci raportul comisiei care prevede respingerea a fost adoptat cu 64 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. 75 de voturi Ón total. Probabil m-am exprimat eu gre∫it.
## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
List„!
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
V„ rog, domnule Funar... Solicita˛i list„. List„ pentru liderii de grup _. (Discu˛ii.)_
Vot · approved
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
Au fost 17 de voturi pentru, 45 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.
V„ rog. Sunt, Ón orice caz, cel pu˛in 75 de colegi Ón sal„. V„ rog s„ fi˛i foarte aten˛i la votare. V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot. Cei care voteaz„ îDa“ voteaz„ pentru ca acest proiect de lege s„ treac„. Cei care voteaz„ îNu“ voteaz„ pentru respingerea acestui proiect de lege.
De altfel, voteaz„ Ón conformitate cu votul anterior propunerea comisiei.
Vot · approved
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
Acum pute˛i vota.
V„ rog.
Cu 17 voturi pentru, 51 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a c„zut acest proiect de lege. Trecem la punctul 6.
Din sal„
#135002Nu e cvorum.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
## Ba da!
Trecem la punctul 6, propunerea legislativ„ privind indexarea tuturor pensiilor cu indicele de cre∫tere a pre˛urilor astfel Ónc‚t s„ fie acoperit„ 100% cre∫terea pre˛urilor Ón perioada 2005—2008 Óncep‚nd cu luna urm„toare celei Ón care au crescut pre˛urile.
Ini˛iatorii sunt un num„r de senatori. Din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Comisiile sesizate Ón fond sunt Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Din partea Guvernului va lua cuv‚ntul pentru a ne spune punctul de vedere domnul C„t„lin Ionel D„nil„, secretar de stat Ón Ministerul Muncii ∫i Protec˛iei Sociale.
Din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Domnul senator Gheorghe Funar.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Funar. De la orice microfon. De la tribun„.
Domnule senator Funar, v„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul de aici. Nimic nu v„ Ómpiedic„ s„ lua˛i cuv‚ntul de aici, nici din regulament, nici din alt„ parte. V„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul de aici. P‚n„ una, alta eu conduc ∫edin˛a asta. Lua˛i cuv‚ntul de aici.
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc pentru insisten˛„, dar Ómi spun colegii mai vechi din Senat c„ nu e regulamentar. f n s„ v„ mul˛umesc pentru privilegiul pe care mi l-a˛i oferit.
Propunerea legislativ„ pe care am realizat-o Ómpreun„ cu c‚˛iva colegi din Grupul P.R.M. porne∫te de la Programul de guvernare.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Domnule pre∫edinte,
Am pornit de la Cartea portocalie pe care, probabil, mul˛i din sal„ Ónc„ nu au citit-o. Œn acest Program de guvernare, la Capitolul VII — Protec˛ia social„ — la pagina 24, la reformarea sistemului public de pensii, este un subcapitol intitulat îProtejarea puterii de cump„rare a pensiilor“, ∫i se precizeaz„... Permite˛i-mi s„ lecturez textul din Programul de guvernare:
îToate pensiile care au fost recalculate — subliniez, care au fost recalculate — vor fi ulterior indexate cu indicele de cre∫tere a pre˛urilor de consum, astfel Ónc‚t s„ fie acoperit„ 100% cre∫terea pre˛urilor.“
Constat‚nd c„ Guvernul, fiind ocupat cu alte probleme, ∫i acord‚nd prioritate altor ∫i altor treburi din ˛ar„, nu s-a gr„bit s„ materializeze aceast„ propunere foarte bun„ — care a fost acceptat„ de plenul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 Parlamentului Rom‚niei Ón 28 decembrie 2004 —, iar pe de alt„ parte, constat‚nd c„ se apropie de finalizare ac˛iunea anun˛at„ de Guvern ∫i promisiunea de care s-a ˛inut, respectiv de recalculare a pensiilor, ini˛iatorii, senatorii P.R.M., au venit cu aceast„ propunere legislativ„, cu un articol unic care precizeaz„ c„ îse indexeaz„ toate pensiile cu indicele de cre∫tere a pre˛urilor, astfel Ónc‚t s„ fie acoperit„ 100% cre∫terea pre˛urilor Ón perioada 2005—2008, Óncep‚nd cu luna urm„toare celei Ón care au crescut pre˛urile.“
A∫a cum cunoa∫te˛i, procesul de recalculare a pensiilor va fi definitivat p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an ∫i, ca atare, poate fi materializat„ aceast„ propunere legislativ„ a noastr„, care se reg„se∫te — subliniez — Ón Programul de guvernare aprobat de Parlament.
Am r„mas surprins, constat‚nd, Ómpreun„ cu ceilal˛i colegi ini˛iatori, c„, dup„ avizul favorabil dat de Consiliul Legislativ, a urmat un aviz nefavorabil, dat de c„tre Consiliul Economic ∫i Social, care pl‚nge de mil„ Guvernului ∫i sus˛ine c„ Guvernul nu are bani, ∫i ne-a dat un aviz negativ. Probabil c„ nu au avut timp cei de la Consiliul Economic ∫i Social s„ citeasc„ Programul de guvernare la pagina men˛ionat„. De asemenea, am urm„rit punctul de vedere al Guvernului, care este deosebit de interesant ∫i inedit, respectiv, Guvernul care ∫i-a Ónscris Ón Programul de guvernare atingerea acestui obiectiv, program care a fost aprobat de Parlamentul Rom‚niei, acela∫i Guvern, e drept, pu˛in remaniat Óntre timp, nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative. Deci Guvernul nu este de acord cu propriul Program de guvernare.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?
Domnul senator Paul P„curaru.
##
Scuze, ave˛i dreptate. Scuze. Din partea Guvernului, punctul de vedere, ∫i din partea comisiei.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫a cum men˛iona ∫i domnul senator, Guvernul nu sus˛ine acest demers. A∫ vrea s„ mai adaug c„, potrivit articolelor 76 ∫i 80 din Legea nr. 12/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, cuantumul pensiei se determin„ prin Ónmul˛irea punctajului mediu realizat de asigurat Ón perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie, aceast„ valoare fiind stabilit„, anual, prin Legea bugetului asigur„rilor sociale, prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiec„rui an cu rata infla˛iei prognozat„ pentru anul bugetar urm„tor.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia a Óntocmit un raport de respingere, pe baza avizelor de respingere pe care ni le-au prezentat Guvernul, C.E.S ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.
f n‚nd cont de toate acestea, ∫i noi am Óntocmit un raport de respingere, pe care vrem s„-l supunem aprob„rii.
Legea este o lege organic„, iar Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu.
Dac„ la dezbateri generale mai dore∫te cineva s„ intervin„?
Domnul senator Paul P„curaru.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Sigur c„ asisten˛a ar fi fost mult mai permisiv„ sau mul˛umit„ dac„ proiectul de lege ar fi fost prezentat, de exemplu, de un alt ini˛iator, doamna Irina Loghin, pentru c„, Ón rest, am fost prea mult mu∫trului˛i, Ón ultima vreme, cu aprobarea tacit„, chiar de c„tre prezentatorul proiectului de lege.
Vreau s„ spun c„ el este... ca s„ risipesc o nedumerire a ini˛iatorului, exprimat„ la microfon... sigur, Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil. Consiliul Legislativ nu a respins niciodat„ nici un fel de proiect de lege, nu are calitatea s„ resping„, el face doar corecturi eventuale ∫i ajust„ri, Ón raport cu restul legisla˛iei. Œn rest, fiecare proiect de lege... ™i dac„ propuneam ca pensia s„ fie egal„ cu pensia din Suedia, Consiliul Legislativ ar fi spus îDa“. Cei care analizeaz„ pe fond Óns„ sunt C.E.S. ∫i comisiile de specialitate. A se remarca faptul c„ toate comisiile, inclusiv C.E.S., au dat aviz negativ ∫i, a∫a cum s-a prezentat, Guvernul a transmis acela∫i aviz.
Cre∫terea pensiilor Ón sistemul public se realizeaz„ — a prezentat domnul secretar de stat — prin valoarea punctului de pensie, care se prezint„ o dat„ cu proiectul de buget anual. A∫tept„m proiectul de buget, ca s„ vedem Ón 2006, pentru c„, ceea ce ini˛iatorii omit, de∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 domnul ministru Barbu a prezentat Ón plenul Senatului Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„, cu ocazia dezbaterii pe mo˛iune, veniturile reale, at‚t cele salariale, c‚t ∫i cele din pensii, au crescut, sigur, foarte pu˛in, sub 1%, dar, totu∫i, se Ónregistreaz„ o cre∫tere, pe care o prezint„ Institutul Na˛ional de Statistic„, care nu este organism proguvernamental.
Un alt motiv pentru care proiectul este inadmisibil este c„, pentru prima dat„, ne afl„m Ón fa˛a unui proiect Ón care nu se prezint„ suportul financiar.
Conform Legii nr. 24/2000, orice proiect care angajeaz„ resurse bugetare trebuie s„ aib„ o fundamentare ∫i s„ prezinte foarte clar c‚t este efortul bugetar care ar rezulta din aplicarea acestei legi. Or, este evident c„, Ón cazul de fa˛„, avem o prezentare zero, deci ini˛iatorii nu s-au obosit s„ vad„ cam care ar fi efortul bugetar pe care o astfel de lege, o dat„ aprobat„, fie ea ∫i for˛at, tacit sau netacit, ar putea s„-l implice, de∫i este obliga˛ia ini˛iatorilor s„ prezinte un astfel de proiect.
Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?
Domnul senator Adrian P„unescu ∫i apoi doamna senator Verginia Vedina∫.
Sigur c„ se poate consuma ∫i mult„ elocin˛„, se poate consuma ∫i ipocrizia necesar„, ca s„ ne facem c„ nu Ón˛elegem c„ e un proiect absolut normal, de bun-sim˛, care Óncearc„ s„ pun„ Ón termeni reali o problem„ de care ne ferim Ón permanen˛„, ∫i anume, distan˛a tot mai mare dintre ceea ce e la Óndem‚na omului contemporan, pentru a tr„i, ∫i ceea ce i se ofer„, Ón condi˛iile cre∫terii accentuate a pre˛ului vie˛ii.
E absurd s„ ne opunem unei reglement„ri normale, care ia Ón serios f„g„duin˛e electorale, proiecte guvernamentale ∫i jur„minte de credin˛„.
De aceea, grupul nostru va vota pentru acest proiect, consider‚ndu-l absolut firesc ∫i propun‚nd ca de solu˛ionarea problemelor izvoarelor din care s„ vin„ prisosul necesar s„ se ocupe cei care au cu adev„rat responsabilitatea executiv„ a treburilor ˛„rii. S„ creasc„ performan˛a Ón economie, s„ nu se risipeasc„ at‚˛ia bani pe lucruri absurde, s„ se lucreze cu sim˛ul perspectivei, s„ se pun„ accent pe creativitatea individual„ ∫i na˛ional„ ∫i, Ón acest fel, s„ se ajung„ ca omul din aceast„ ˛ar„ s„ nu aib„, Ón permanen˛„, sentimentul c„ este Óntr-un deficit permanent fa˛„ de bugetul ˛„rii lui.
A∫a c„, nu e mare filozofie, nu e nici un fel de schimbare de orizont s„ mergem al„turi de acest proiect propus plenului Senatului.
## V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
A∫ vrea, mai Ónt‚i, s„ protestez pentru referirea la doamna senator Irina Loghin, care s-a dorit a fi o ironie fin„, dar a rezultat ceva jenant, av‚nd Ón vedere c„ doamna senator Irina Loghin a f„cut mult mai mult pentru cultura rom‚n„ ∫i pentru aceast„ ˛ar„ dec‚t a f„cut ∫i va face — v„ asigur — nu numai antevorbitorul, ci ∫i foarte mul˛i dintre cei care sunt sau suntem Ón aceast„ sal„. ™i m„ includ ∫i pe mine Ón aceast„ aser˛iune.
Œn al doilea r‚nd, vreau s„ m„ refer punctual...
Antevorbitorul a fost domnul Adrian P„unescu.
## **Doamna Verginia Vedina∫:**
Nu... Este vorba despre domnul... Nu... Nu...
Nu cred c„ ave˛i dreptate. Eu m-am referit la cel care a f„cut referire la doamna Irina Loghin. ™i v„ rog s„ nu Óncerca˛i, domnule pre∫edinte, s„ interpreta˛i ∫i s„ r„st„lm„ci˛i.
Œn al doilea r‚nd, vreau s„ fac c‚teva referiri la argumenta˛ia adus„ Ón punctul de vedere exprimat de Guvern, din care rezult„, Ón mod indubitabil, c„ argumentele invocate acolo nu au nici o leg„tur„ cu proiectul nostru de lege.
V„ rog respectuos s„ urm„ri˛i punctul 2 din materialul prezentat de Guvern ∫i ve˛i constata c„ se face referire la cuantumul pensiei, la modul de stabilire a acestui cuantum, la un anumit punctaj care se aplic„ ∫i altele asemenea. Proiectul nostru de lege nu vizeaz„ aceast„ chestiune. Este un proiect care vizeaz„ indexarea ∫i vizeaz„, cum au argumentat ∫i domnul senator Funar, ∫i domnul senator P„unescu, o m„sur„ pe care Guvernul ∫i-a propus-o prin Programul de guvernare.
Œn final, a∫ vrea s„ Ónchei cu o Óntrebare, cu o problem„ care este, de fapt, o chestiune retoric„. A∫ vrea s„-i Óntreb pe domnii colegi de la putere: c‚nd au fost sinceri cu ei Ón∫i∫i ∫i cu poporul rom‚n? Atunci c‚nd ∫i-au propus un program de guvernare ∫i l-au votat, l-au sus˛inut, c‚nd au acordat votul de Ónvestitur„, sau acum, c‚nd resping cu at‚ta vehemen˛„ proiectul nostru? V„ mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
™i eu v„ mul˛umesc.
Mai sunt lu„ri de cuv‚nt din partea grupurilor?
Nu, domnul Funar. A luat cuv‚ntul doamna senator Verginia Vedina∫. Dac„ dori˛i din partea ini˛iatorilor, v„ dau cuv‚ntul imediat.
Dac„ din partea grupurilor mai dore∫te cineva? Nu mai dore∫te nimeni.
Din partea ini˛iatorilor?
A luat cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu.
Domnule senator Funar, ave˛i cuv‚ntul din partea ini˛iatorilor. Microfonul 2.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, dar cred c„, la un proiect cu implica˛ii at‚t de Ónsemnate ∫i fiind vorba
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 de inten˛ia opozi˛iei de a ajuta Guvernul s„-∫i materializeze o ofert„ electoral„ ∫i un obiectiv din Programul de guvernare, cred c„ ar fi bine, domnule pre∫edinte, s„ l„sa˛i s„ ia cuv‚ntul ∫i al˛i colegi, inclusiv domnul senator ™tefan Viorel, care v„d c„ este tare c„tr„nit acum.
Domnule pre∫edinte,
Revenind la interven˛iile domnului senator P„curaru ∫i la interven˛ia reprezentantului Guvernului, noi, ini˛iatorii, am fost acuza˛i c„ nu am prezentat efortul financiar.
Permite˛i-mi s„-i Ón∫tiin˛ez pe cei doi c„ aceasta este treaba Guvernului. Guvernul trebuia s„ fac„ aceast„ calcula˛ie. Fi∫a financiar„ trebuie s-o prezinte Guvernul, ∫i nu ini˛iatorii.
Dac„ Ón Programul de guvernare era scris„ ∫i suma, v„ asigur c„ am fi preluat-o, dar am constatat c„, de∫i ini˛iativa noastr„ are vreo ∫ase luni vechime, nici p‚n„ ast„zi Guvernul nu poate s„ ne prezinte care este acest efort financiar.
V-a∫ ruga pe dumneavoastr„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ ave˛i curiozitatea s„ Óntreba˛i pe reprezentantul Guvernului dac„ ∫tie la c‚t se ridic„ efortul financiar dac„ s-ar aplica aceast„ prevedere din Programul de guvernare. Ve˛i constata c„ nu au fost Ón stare s„ fac„ nici m„car aceste calcule. Noi, Óns„, suntem de bun„-credin˛„ ∫i insist„m pentru adoptarea acestei propuneri legislative, pentru c„ ea Ói ajut„ pe pensionari s„ tr„iasc„ mai bine.
Mul˛umesc.
Dac„ din partea Guvernului mai dori˛i s„ ad„uga˛i ceva? Nu.
Din partea comisiei? Nu.
Procedur„, domnul senator ™tefan Viorel.
V„ mul˛umesc.
A∫ vrea s„ clarific„m un aspect. Œn punctul de vedere al Guvernului exist„ o contradic˛ie flagrant„.
De fapt, aceasta era inten˛ia mea ∫i la prima Óncercare de a ob˛ine microfonul s„ Óntreb Guvernul dac„ Ó∫i men˛ine afirma˛iile formulate Ón scris ∫i la punctul 2, ∫i la punctul 3, pentru c„ ce spune la punctul 2 contrazice flagrant afirma˛ia de la punctul 3 sau, mai exact, punctul 3 spune c„ aceast„ indexare a pensiilor se va realiza conform Programului de guvernare, dar dup„ terminarea procesului de recalculare.
Or, la punctul 2 ni se explic„ c„ este o chestiune care nu func˛ioneaz„ tehnic ∫i atunci a∫ vrea ca noi s„ fim Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Reprezentantul Guvernului s„ ne spun„: Se va ajunge, conform angajamentului din Programul de guvernare, s„ se fac„ indexarea pensiilor sau nu?
Mul˛umesc.
Nu a fost o problem„ de procedur„.
Guvernul, dac„ dore∫te s„ adauge ceva la cele spuse p‚n„ Ón prezent?
## Da, mul˛umesc.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ am vorbit la punctul 2 despre actualizarea valorii punctului de pensie, din luna
decembrie a anului trecut pentru anul viitor, cu rata infla˛iei prognozat„ pentru anul bugetar urm„tor, iar la punctul 3 se face referire la faptul c„ ne propunem o majorare a pensiilor ∫i, dac„ v„ aminti˛i, la dezbaterea mo˛iunii a fost vorba de 6—8%.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Trecem la discutarea proiectului de lege. Nu exist„ amendamente nici respinse, nici admise.
Comisia sesizat„ Ón fond a propus un raport de respingere.
Am s„
Vot · approved
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
Am s„
Vot · approved
Aprobarea plenului Senatului ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ lucreze Ón comisie pentru Óntocmirea raportului la proiectul Legii privind medierea ∫i organizarea profesiei de mediator 6
Œn conformitate cu cele stabilite prin votul plenului, ne oprim aici cu dezbaterile pe proiectele de lege ∫i intr„m la partea de Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Are cuv‚ntul domnul senator Puiu Ha∫otti.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„…, Ónc„ de ∫edin˛„.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.
V„ supun aten˛iei urm„toarea chestiune.
V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„.
Domnul ™erban Mih„ilescu, nu sunte˛i de acord cu interpelarea?...
™tiu c„ ave˛i o mare satisfac˛ie...
Ave˛i cuv‚ntul, domnul senator. V„ rog s„ nu intra˛i Ón dialog cu sala.
Domnul senator ™erban Mih„ilescu, aceea∫i simpatie pe care o am fa˛„ de dumneavoastr„ de mult...
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.
V„ supun aten˛iei urm„toarea chestiune:
Sta˛iunea de cercetare ∫i dezvoltare agricol„ Valu lui Traian de˛ine peste 1.400 hectare de teren agricol, din care suprafe˛ele revendicate Ónsumeaz„ aproximativ 1.000 de hectare, iar Sta˛iunea de cercetare-dezvoltare pentru pomicultur„ Constan˛a de˛ine pe teritoriul comunei Valu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 lui Traian circa 500 hectare teren agricol, din care circa 400 hectare sunt revendicate de c„tre fo∫tii proprietari.
Fa˛„ de situa˛ia sus-men˛ionat„, v„ rog, domnule ministru, s„ ne comunica˛i m„surile dispuse de ministerul pe care Ól conduce˛i Ón vederea retroced„rii propriet„˛ilor funciare, revendicate Ón baza prevederilor Legii nr. 247/2005, aflate Ón administrarea domeniului public al Sta˛iunii de cercetare-dezvoltare agricol„ Valu lui Traian, precum ∫i cele apar˛in‚nd Sta˛iunii de cercetaredezvoltare pentru pomicultur„ Constan˛a.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
Domnul Ha∫otti a vorbit un minut.
Are cuv‚ntul domnul Ion Moraru, din partea Grupului P.S.D.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este o interpelare adresat„ domnului prim-ministru al Rom‚niei, domnul C„lin Popescu-T„riceanu.
Zona Valea Muntelui din jude˛ul Bac„u, ca ∫i Óntreaga ˛ar„, au fost Ón acest an grav afectate de inunda˛ii.
Este Óngrijor„tor faptul c„ reprezentan˛ii Guvernului Ón teritoriu tind s„ cosmetizeze rapoartele cu realiz„ri.
Din inform„rile din teritoriu, din relat„rile presei se observ„ c„ situa˛ia din teren este diferit„ fa˛„ de rapoartele oficiale. Realit„˛ile din comunele Ag„∫, As„u ∫i altele asemenea din jude˛ul Bac„u demonstreaz„ acest lucru.
Lipsa ajutoarelor materiale, lipsa terenurilor pentru construc˛ia caselor stau m„rturie Ón acest sens.
Din aceast„ perspectiv„, v„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului Rom‚niei, Ón leg„tur„ cu urm„toarele aspecte:
Care au fost criteriile ∫i modalit„˛ile de Ómp„r˛ire a ajutoarelor materiale la nivelul jude˛ului Bac„u ∫i al Óntregii ˛„ri?
Dac„ exist„ o evaluare exact„ la nivelul ˛„rii cu privire la lipsa terenurilor de construc˛ii ∫i cum va fi solu˛ionat„ aceast„ problem„?
™i, Ón sf‚r∫it, care sunt m„surile concrete de ajutorare Ón perioada care urmeaz„ a persoanelor sinistrate din jude˛ul Bac„u ∫i, Ón special, din comunele Ag„∫ ∫i As„u. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul ™tefan Mihail Antonie, din partea Grupului D.A.
Urma domnul Funar, dar m-a rugat s„-l programez la sf‚r∫it.
Domnul Moraru a vorbit dou„ minute.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Unul dintre principiile de baz„ ale pachetului de legi privind proprietatea este acela al restituirii integrale a terenurilor ∫i pe amplasamentul ini˛ial, Ón m„sura posibilului.
O situa˛ie special„ o reprezint„ terenurile aflate Ón perimetrul sta˛iunilor de cercetare, care au fost revendicate de c„tre fo∫tii proprietari ∫i au fost men˛inute Ón proprietatea statului.
Dup„ cum este cunoscut, Legea nr. 247/2005 Ó∫i propune s„ remedieze acest neajuns ∫i s„ restituie fo∫tilor proprietari terenurile revendicate.
V„ rog, domnule ministru, s„ ne prezenta˛i procedura prin care aceste terenuri vor fi scoase din proprietatea statului ∫i restituite fo∫tilor proprietari.
De asemenea, v„ rog s„ ne comunica˛i dac„ dispune˛i de o eviden˛„ a terenurilor din sta˛iunile de cercetare care au fost revendicate ∫i pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate fo∫tilor proprietari ∫i c‚nd estima˛i c„ acestea vor fi retrocedate.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Un minut are cuv‚ntul domnul Angel TÓlv„r, din partea Grupului P.S.D.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Orice cet„˛ean, indiferent de gradul de notorietate pe care Ól are sau de func˛ia pe care o de˛ine, are dreptul la un tratament corect din partea autorit„˛ilor, inclusiv din partea angaja˛ilor ministerului pe care Ól conduce˛i.
Elementele care m„ determin„ s„ v„ adresez Óntreb„ri ˛in de activitatea inspectorului Pancu Daniel, a∫a cum mi-au fost relatate de c„tre domnul Marian Opri∫an, cet„˛ean al jude˛ului Vrancea ∫i pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Vrancea.
Œn anul 2002, organele de cercetare penal„ au verificat afirma˛iile din pres„ potrivit c„rora domnul Marian Opri∫an ar fi ∫antajat persoane fizice pentru a le determina s„-i v‚nd„ lui ∫i mamei sale un num„r de terenuri din comuna V‚n„tori.
Œn urma audierilor, s-a constatat c„ nu a existat nici o imixtiune din partea Domniei sale ∫i c„ acesta nu ∫i-a folosit func˛ia de pre∫edinte al consiliului jude˛ean pentru a exercita presiuni asupra celor de la care a cump„rat p„m‚ntul.
Ca urmare a acestor constat„ri, Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Vrancea, prin Rezolu˛ia nr. 5777P/2002, din 25 septembrie 2002 a confirmat propunerea de neÓncepere a urm„ririi penale Ómpotriva domnului Marian Opri∫an.
Œn condi˛iile Ón care solu˛ia Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul Vrancea nu a fost infirmat„, inspectorul Daniel Pancu, la data de 17.09.2005, a interogat o parte din fo∫tii proprietari la sediul Postului de Poli˛ie din V‚n„tori cu privire la modalitatea de achizi˛ionare a unor terenuri Ón localitatea V‚n„tori de c„tre Marian Opri∫an ∫i mama sa.
V„ Óntreb, domnule ministru:
1. Interogarea de c„tre inspectorul Daniel Pancu, salariat al Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie Vrancea, a unor persoane cu privire la fapte petrecute acum mai bine de trei ani ∫i asupra c„rora organele competente s-au pronun˛at deja s-a f„cut pe baza vreunei sesiz„ri?
2. Exist„ vreo leg„tur„ Óntre activitatea inspectorului Daniel Pancu din data de 17 septembrie 2005 ∫i faptul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 c„ domnul Marian Opri∫an este pre∫edintele P.S.D. ∫i pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Vrancea?
· other · adoptat
130 de discursuri
™i eu v„ mul˛umesc. Domnul senator TÓlv„r, dou„ minute.
Are cuv‚ntul domnul Ilie Petrescu, din partea Grupului P.R.M.
Urmeaz„ domnul Vasile Dan Ungureanu, din partea Grupului P.S.D.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor, domnului ministru Adrian Iorgulescu.
Domnule ministru,
Cet„˛eanul Belgiu Antonic„ din localitatea F„rc„∫e∫ti, jude˛ul Gorj, nu poate exercita func˛ia de profesor de religie la Liceul Industrial din Rovinari, pentru c„ nu prime∫te aviz de la protoiereul din T‚rgu-Jiu.
V„ Óntreb ∫i m„ Óntreb: dac„ acest om nu g„se∫te Ón˛elegere la conduc„torii Bisericii Ortodoxe, trebuie l„sat pe drumuri? Are putere protoiereul amintit s„ anuleze o diplom„ ob˛inut„ Ón urma cursurilor efectuate ∫i a licen˛ei dob‚ndite la facultate?
Pentru ocuparea postului de profesor, suplinitor de religie, a dat concurs ∫i a ob˛inut nota 8.
Copiii acestui cet„˛ean nu au nevoie ∫i ei de Óntre˛inere?
Unde se vrea s„ se ajung„?
Nu vreau s„ fiu p„rta∫ la sinuciderea acestui nefericit cet„˛ean. Cer interven˛ia dumneavoastr„ prompt„, domnule ministru.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator de Gorj, Ilie Petrescu.
Mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Vasile Dan Ungureanu. Urmeaz„ domnul senator Paul P„curaru.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Ioan Codru˛ Sere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.
Obiectul Óntreb„rii:
P‚ncota ∫i Sebi∫, dou„ localit„˛i din jude˛ul Arad, se confrunt„ cu o problem„ major„: linia de curent, de tensiune medie, nu mai rezist„ solicit„rilor actuale.
Pe de alt„ parte, Ón cele dou„ localit„˛i, exist„ sta˛ii de Ónalt„ tensiune care, de ani de zile, nu mai lucreaz„ la capacitate.
Œn acela∫i timp, un alt ora∫, Ineul, nu are suficient„ energie electric„ pentru a-∫i onora ofertele de investi˛ii.
V„ Óntreb, domnule ministru, cum pute˛i proteja consumatorii casnici atunci c‚nd au de suferit de pe urma serviciilor de slab„ calitate ale furnizorilor de energie electric„, a∫a cum se Ónt‚mpl„ la P‚ncota, Sebi∫ ∫i Ineu.
Ce solu˛ie Óntrevede˛i pentru rezolvarea crizei din Ineu?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Un minut are cuv‚ntul domnul Paul P„curaru. Urmeaz„ domnul Sever ™ter.
Suntem la interpel„ri.
Mul˛umesc.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului Octavian Opri∫, pre∫edintele Autorit„˛ii Electorale Permanente.
O s„ reveni˛i, pentru c„ mai ave˛i o Óntrebare. M„ scuza˛i, domnule senator.
Am constatat c„ domnul Ungureanu, care este Ónscris ∫i la interpel„ri, ∫i la Óntreb„ri, a fost la microfon la interpel„ri, dar a citit Óntrebare, drept urmare, la Óntreb„ri o s„-i dau cuv‚ntul s„ citeasc„ interpelarea.
V„ rog s„ continua˛i.
Œn conformitate cu prevederile art. 29. alin. 1 lit. k) din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, Ón luna martie anul acesta a˛i Ónaintat Parlamentului raportul privind alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale pe 2004.
Datorit„ faptului c„ vicepre∫edin˛ii Autorit„˛ii Electorale Permanente nu au semnat acest raport ∫i chiar nu au contestat, Comisiile juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor au hot„r‚t retrimiterea acestuia la dumneavoastr„ astfel Ónc‚t s„ fie Óntocmit cu respectarea condi˛iilor prev„zute de lege.
V„ rog s„ m„ informa˛i care este stadiul Óntocmirii raportului, astfel Ónc‚t s„ avem posibilitatea s„ cunoa∫tem punctul de vedere al institu˛iei Autorit„˛ii Electorale Permanente asupra procesului electoral din 2004.
Un minut are cuv‚ntul domnul Sever ™ter, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea va fi adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Obiectul interpel„rii.
Societatea UNIO Satu Mare a avut Ón proprietate c„minele de nefamili∫ti situate Ón municipiul Satu Mare Ón care constant au locuit circa 300 de persoane pentru care a achitat ∫i taxele de energie, gaze ∫i ap„.
Prin procesul-verbal din 22 decembrie 2002 aceste c„mine au fost preluate de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice Ón contul obliga˛iilor pe care aceast„ societate le avea la bugetul de stat.
Dup„ preluarea lor, S.C. UNIO nu a mai achitat cheltuielile de Óntre˛inere, iar locatarii c„minelor, Ón bun„ parte romi, nu au putut Óncheia contracte cu furnizorii de servicii, Óntruc‚t nu de˛ineau nici un fel de acte prin care spa˛iile ocupate s„ le fie Ónchiriate.
Ca urmare a situa˛iei create ∫i a problemelor sociale acute pe seama sist„rii furniz„rii de servicii, Consiliul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 Local al Municipiului Satu Mare a adoptat o hot„r‚re pentru preluarea acestora de la Ministerul Finan˛elor Publice, includerea lor Ón patrimoniul locativ ∫i repartizarea Ón chirie a celor 308 persoane care locuiesc Ón prezent Ón aceste c„mine aflate Óntr-o stare avansat„ de degradare, urm‚nd ca Ón baza contractelor de Ónchiriere locatarii s„ poat„ Ónchiria contracte cu furnizorii de servicii.
Documentele acestei ac˛iuni au fost Ónaintate Ón ziua de 20 iunie a.c. Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor Ón vederea promov„rii unei hot„r‚rii de guvern prin care s„ se dispun„ trecerea acestor c„mine Ón administrarea Consiliului Local al Municipiului Satu Mare.
Cum iarna se apropie f„r„ rezolvarea acestor probleme, situa˛ia locatarilor c„minelor devie dramatic„.
Fa˛„ de aceasta, v„ rug„m s„ ne comunica˛i dac„ au fost Óntreprinse demersurile necesare pentru adoptarea unei hot„r‚ri a Guvernului Rom‚niei prin care aceste c„mine s„ fie atribuite Consilului Local al Municipiului Satu Mare ∫i care sunt perspectivele pentru solu˛ionarea acestei probleme.
Mul˛umesc.
Domnul senator Gheorghe Funar urmeaz„ ∫i dup„ aceea, tot din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnul Aurel Gabriel Simionescu.
Domnule pre∫edinte,
Ne afl„m la interpel„ri ∫i am o interpelare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu.
Domnule prim-ministru,
Parlamentul Rom‚nei a aprobat Ón 28 decembrie 2004 Programul de guvernare 2005—2008 Ón care, la Capitolul 4 îMediul de afaceri“, s-a Ónscris ca obiectiv relaxarea fiscal„.
Contrar acestui Program de guvernare, Ón anul curent a fost modificat p‚n„ acum de cinci ori, prin ordonan˛e, Codul fiscal, major‚ndu-se substan˛ial impozitele, taxele ∫i accizele.
Œn anul viitor, din mass-media rezult„ c„ rom‚nii vor fi sufoca˛i de noi biruri ∫i mai ales, de majorarea celor existente.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:
1. Care este temeiul legal al major„rilor de impozite,
taxe ∫i accize Ón anul 2006?
2. De ce Cabinetul T„riceanu a luat ∫i se str„duie∫te
s„ ia cele mai antieconomice m„suri din ultimii 15 ani? V„ mul˛umesc. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Are cuv‚ntul domnul Aurel Gabriel Simionescu, urmeaz„ domnul Ilie S‚rbu, tot din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.
Inunda˛iile din acest an au readus Ón discu˛ie o problem„ de un deosebit interes la nivel na˛ional,
respectiv gestionarea regional„ a situa˛iilor de criz„ ∫i nu numai, Ón condi˛iile Ón care organizarea unor servicii publice ca direc˛ii deconcentrate Ón teritoriu este realizat„ la acest nivel.
Dincolo de toate bunele-inten˛ii declarate ∫i uneori chiar aplicate Ón practic„, realitatea a demonstrat lipsa de coeren˛„ Ón momente extrem de sensibile Ón luarea deciziilor atunci c‚nd acestea au vizat teritorii mai mari dec‚t jude˛ul.
Uneori, cum a fost cazul barajului de la C„lim„ne∫ti, aceste decizii luate cu Ónt‚rziere ∫i cu un pronun˛at caracter de interes jude˛ean, ce a prevalat interesului regional, au condus la adev„rate tragedii.
Pornind ∫i de la aceste experien˛e, v„ rug„m s„ ne comunica˛i, domnule ministru, care este viziunea Guvernului Rom‚niei privind organizarea la nivel regional a direc˛iilor deconcentrate astfel Ónc‚t acestea s„ r„spund„, pe de-o parte, cerin˛elor de apropiere a deciziilor de cet„˛ean, dar ∫i a celor de politic„ regional„ la care Rom‚nia s-a angajat prin procesul de integrare european„.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul Ilie S‚rbu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Urmeaz„ doamna Doina Silistru, tot din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Am ∫i o Óntrebare, o adresez acum?
Nu, Óntrebarea dup„ aceea. Acum suntem la îInterpel„ri“.
Am Ón˛eles. Mul˛umesc.
Interpelarea este adresat„ doamnei Monica Macovei, ministrul justi˛iei.
Œn ultimii zece ani, Ón municipiul Timi∫oara s-a petrecut un fenomen Óngrijor„tor care a st‚rnit fel ∫i fel de specula˛ii, care mai de care mai interesante.
Acest lucru s-a datorat faptului c„ o mare parte din cele mai frumoase cl„diri din zona central„ a ora∫ului au intrat Ón proprietatea unor cet„˛eni de o anumit„ etnie, f„r„ nici un fel de excep˛ie, unele dintre acestea au fost sedii ale institu˛iilor publice importante.
Ceea ce nu pot Ón˛elege timi∫orenii este faptul c„ toate aceste imobile au fost mo∫tenite de urma∫ii fo∫tilor proprietari ∫i v‚ndute imediat numai unor cump„r„tori de o anumit„ etnie.
Cum s-a putut Ónt‚mpla ca Ón toate instan˛ele timi∫orene, Consiliul Local Timi∫oara s„ piard„ toate procesele Ón care au fost ap„rate interesele statului rom‚n?
Exist„ oare o mafie local„ a dob‚ndirii propriet„˛ilor ∫i v‚nzarea lor imediat„?
™tiu c„ s-au f„cut zeci de sesiz„ri ∫i reclama˛ii pe aceast„ tem„ la mai multe institu˛ii ale statului, dar nimeni nu a reu∫it s„ ofere timi∫orenilor un r„spuns autorizat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 V„ Óntreb, doamn„ ministru, sunte˛i dumneavoastr„ Ón m„sur„ s„ face˛i acest lucru? Dac„ da, cum ∫i Ón c‚t timp ve˛i demara acest proces dificil? Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul doamna senator Doina Silistru, urmeaz„ domnul senator Ioan Talpe∫.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Gheorghe Flutur.
Domnule ministru,
Exist„ Ón ˛ar„ produc„tori agricoli, persoane fizice sau juridice, care Ón ultimii ani au investit ani Ón dezvoltarea sectorului de cre∫tere a stru˛ilor. Numai Ón jude˛ul Vaslui exist„ peste 20 de persoane fizice care de˛in un efectiv de peste 70 capete stru˛i. Ace∫ti produc„tori sunt Óntr-un mare impas, pentru c„ nu-∫i pot valorifica produc˛ia de carne de stru˛ deoarece Ón ˛ara noastr„ nu exist„ nici m„car o unitate de abatorizare autorizat„ pentru aceast„ specie.
Nu este reglementat„ nici posibilitatea de a exporta stru˛ii Ón viu Ón ˛„rile care Óndeplinesc condi˛iile valorific„rii Ón mod corespunz„tor a c„rnii de stru˛.
Precizez c„ pia˛a de desfacere a c„rnii de stru˛ exist„ Ón Rom‚nia, av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón acest moment se import„ carne de stru˛.
Œn acest context, v„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i care este punctul de vedere al Ministerului Agriculturii Ón ceea ce prive∫te posibilitatea continu„rii activit„˛ii de cre∫tere ∫i valorificare a stru˛ilor Ón ˛ara noastr„, astfel Ónc‚t produc„torii care au investit Ón acest sector s„ fie motiva˛i, s„ nu renun˛e la efectivele pe care le de˛in.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul Ion Talpe∫, independent. Mai am o Ónscriere la interpel„ri din partea domnului Adrian P„unescu.
V-a∫ ruga, Grupul parlamentar P.S.D. deja a terminat. La interpel„ri m„ refer, nu la interpel„ri. La interpel„ri, v„ rog.
Am s„ v„ dau cuv‚ntul, dar v-a∫ ruga s„ ne Ónscriem Ón timpul acordat.
Ioan Talpe∫
#172443Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Œn evaluarea pe care Alian˛a DA a f„cut-o guvern„rii P.S.D. din perioada 2001—2003, la capitolul îSilvicultur„“, pagina 67 alin. 2, se clama reÓnfiin˛area Direc˛iilor Silvice Jude˛ene C„l„ra∫i, Boto∫ani, Ialomi˛a, Giurgiu, Teleorman, Olt, Satu Mare etc., ca ac˛iuni destinate s„ satisfac„ interese de grup ale îbaronilor lemnului“ Ón defavoarea criteriilor economico-ecologice ∫i de performan˛„ managerial„.
Respectivele direc˛ii silvice exist„ Ón continuare ∫i nu putem s„ nu ne Óntreb„m de cine sunt conduse Ón acest moment, de ce ∫i pentru cine men˛ine˛i aceste sinecuri.
De ce dup„ nou„ luni de guvernare nu s-a reorganizat Regia Na˛ional„ a P„durilor conform criteriilor pe care le-a˛i invocat in Programul de guvernare?
Œn ultimii cinci ani, popula˛ia din mediul rural, mai ales din jude˛ele s„race Ón resurse de lemn, suport„ costuri uneori chiar duble la achizi˛ionarea lemnului de foc fa˛„ de pre˛ul la care se adjudec„ lemnul destinat agen˛ilor economici pentru industrializare.
Din anul 2000 se Óncepuse procedura de valorificare a masei lemnoase prin licita˛ii interna˛ionale. Prin aceste proceduri pre˛urile se apropiau de valoarea real„ de pe pia˛a european„ a lemnului.
Œncep‚nd cu anul 2001, masa lemnoas„ a fost, din p„cate, reintrodus„ pe lista materiilor prime pentru care pre˛ul se stabilea cu avizul Oficiului Concuren˛ei. Acest lucru a dus la sc„derea dramatic„ a pre˛urilor de pornire ∫i de adjudecare a lemnului destinat agen˛ilor economici.
De exemplu, Ón anul 2001, Ón unele cazuri, agen˛ii economici administrau masa lemnoas„ destinat„ industrializ„rii la pre˛uri de 70—80.000 lei m[3] , Ón timp ce popula˛ia din mediul rural achizi˛iona lemn de foc pentru Ónc„lzire la pre˛ul de aproximativ 1.000.000 lei m[3.]
Aceast„ practic„ de subven˛ionare mascat„ de c„tre popula˛ia s„rac„ a agen˛ilor economici care achizi˛ioneaz„ lemnul destinat industrializ„rii s-a men˛inut Ón toat„ perioada fostei guvern„ri, dar se men˛ine ∫i Ón prezent.
Œn Programul de guvernare a˛i promis c„ ve˛i Ónfiin˛a bursa lemnului, astfel Ónc‚t valorificarea s„ se fac„ la pre˛urile recalculate, dictate de pia˛„ ∫i s„ sprijini˛i popula˛ia din mediul rural Ón aprovizionarea cu lemn de foc.
Are cuv‚ntul domnul Adrian P„unescu, ultimul domn senator Ónscris la interpel„ri. O s„ continu„m cu Óntreb„rile.
34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005
Dac„ era Severin, cum Óncepuse∫i... era mai simplu. Domnule pre∫edinte,
V„d c„, orice s-ar Ónt‚mpla, c‚nd intervine rela˛ia direct„ ave˛i ceva de repro∫at, ceva de spus, ceva de... dar par accidentale. Acum sfatul meu e s„ asculta˛i lucru acesta, c„ v„ poate fi de folos ∫i ca lectur„.
Grupul dumneavoastr„ v-a a∫ezat ultimul, nu...
Grupul nostru a fost ales a∫a de electorat, faptul c„ grupul meu m„ iube∫te mai pu˛in nu ar trebui s„ v„ determine pe dumneavoastr„ s„ m„ nedrept„˛i˛i.
Iat„ interpelarea ∫i se potrive∫te foarte bine cu dumneavoastr„, acolo Ón primul scaun.
Œn fond, ce ra˛iuni economice, sociale sau politice stau la baza st„ruitoarei, Ónc„p„˛inatei ac˛iuni a Guvernului dumneavoastr„, domnule prim-ministru ∫i domnule ministru ™ere∫, de a Ónchide p‚n„ la urm„ toate minele Rom‚niei?
Nu v„ teme˛i c„ via˛a v„ va infirma ∫i Óntr-o zi v„ ve˛i trezi Ón fa˛a nevoii de a reÓncepe exploatarea minelor de toate felurile, dar nu ve˛i mai avea mineri care se vor fi sc‚rbit de toate co∫marurile prin care trec, inclusiv de co∫marul disponibiliz„rilor nemotivate?
™i, oric‚t de antipatic ne-ar fi Gheorghe Zamfir ∫i oric‚te instan˛e s-ar a∫eza Óntre noi, avem, domnule ministru al Ónv„˛„m‚ntului, to˛i obliga˛ii obiective fa˛„ de cultura din aceast„ ˛ar„. Cum este oare posibil ca dup„ eforturi ∫i umilin˛e de ani ∫i ani, care au condus la Ónfiin˛area catedrei de nai a marelui artist la Conservator, ea Óncep‚nd s„ produc„ valori mai mult ca oricare alta din lume, Ón aceast„ toamn„ era s„ se desfiin˛eze. Face˛i-i dreptate lui Gheorghe Zamfir, chiar dac„ el nu v„ va fi recunosc„tor pentru asta niciodat„! Cunosc dramaturgia de acest fel, m-am ocupat p‚n„ ∫i de locuin˛a artistului, dar el a c„lcat Ón picioare totul, crez‚nd c„ nu mai are nevoie de sprijinul meu. I-l ofer ∫i acum, din nou, la fel de dezinteresat ca Ón 1982, c‚nd Ói f„cusem rubric„ la Radio Rom‚nia, de∫i era interzis, ca ∫i ulterior, de c‚te ori am sim˛it c„ st‚ng„ciile de comportament ale unui om de geniu nu trebuie s„-i fac„ imposibil„ via˛a. Implica˛i-v„ Ón dreptatea lui Gheorghe Zamfir, domnule ministru al Ónv„˛„m‚ntului, ca ∫i dumneavoastr„, domnule prim-ministru!
Mul˛umesc. Trecem la Óntreb„ri.
Primul la Óntreb„ri este domnul senator Teodor Mele∫canu. Urmeaz„ domnul senator Ion Chelaru.
Œnainte de a Óncepe domnul Mele∫canu am o rug„minte. La r„spunsuri nu este Ón sal„ doamna senator Viorica Moisuc, deci, domnul Dumitru Miron, v„ rog s„ l„sa˛i r„spunsul ∫i pute˛i s„ merge˛i. De asemenea, nu este Ón sal„ domnul senator Ion V„rg„u.
Domnule Vasile Lupu, pute˛i s„ l„sa˛i r„spunsul ∫i s„ merge˛i.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Mele∫canu, pentru Óntrebare.
V„ mul˛umesc.
Este o Óntrebare adresat„ doamnei Monica Luiza Macovei.
Stimat„ doamn„ ministru, angajamentele asumate de Rom‚nia Ón vederea ader„rii la Uniunea European„ includ necesitatea aplic„rii riguroase a legisla˛iei anticorup˛ie Ón vigoare ∫i asigurarea independen˛ei efective a Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie. Auditul independent asupra PNA 2001—2004 subliniaz„ necesitatea reorganiz„rii Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie pentru a permite o coordonare efectiv„ cu celelalte structuri, av‚nd atribu˛ii Ón lupta Ómpotriva corup˛iei, precum ∫i necesitatea perfec˛ion„rii politicilor de personal ale Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie.
V„ rog, doamna ministru, s„ ne prezenta˛i ce m„suri s-au luat p‚n„ Ón prezent pentru reformarea P.N.A., cu excep˛ia Ónlocuirii procurorului general, ∫i pentru eficientizarea acestei institu˛ii.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Teodor Mele∫canu, senator P.N.L. V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Ion Chelaru, se preg„te∫te domnul senator Mihai fi‚buleac.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Mircea Miclea, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
Obiectul Óntreb„rii: modul scandalos Ón care Inspectoratul ™colar Jude˛ean Neam˛, prin persoana inspectorului general Dorina Drexler, a stabilit evalu„rile manageriale ale directorului din Ónv„˛„m‚nt.
Œn contextul general na˛ional Ón care epurarea personalului din Ónv„˛„m‚nt, indiferent de func˛ie, se face sub titlul elegant de îreform„ a sistemului“, s„pt„m‚na trecut„, Ón jude˛ul Neam˛, a avut loc ∫i o a∫a-zis„ evaluare managerial„ pentru perioada anului de Ónv„˛„m‚nt 2004—2005. De∫i rezultatele ∫colare au fost bune sau foarte bune, cu rare excep˛ii, evaluarea s-a finalizat Ón mod catastrofal pentru manageri.
Cunoa∫te˛i, domnule ministru, modul Ón care, absolut subiectiv, s-au f„cut aceste evalu„ri ∫i cum s-au Ónc„lcat flagrant, f„r„ nici o explica˛ie criteriile de acordare a punctajului?
Care sunt m„surile pe care le-a˛i luat la contesta˛iile depuse de numero∫ii manageri din sistem? Solicit r„spunsul oral ∫i scris.
Are cuv‚ntul domnul Mihai T‚buleac, urmeaz„ domnul Gheorghe Funar.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor.
Domnule ministru, reforma fiscal„ a constituit una dintre priorit„˛ile actualului Executiv. Œn ultimele zile s-a discutat despre un pact fiscal cu partenerii sociali.
V„ rog, domnule ministru, s„ ne preciza˛i care sunt principiile ∫i obiectivele acestui pact social.
Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.
Precizez c„ reprezint Circumscrip˛ia Electoral„ nr. 7 Boto∫ani.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005
Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar, urmeaz„ domnul senator Constantin Dumitru.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am dou„ Óntreb„ri. Una adresat„ domnului primministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru, Ón cursul dezbaterilor generale din Senat, Ón ziua de 29 septembrie 2005, la proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale, liderul U.D.M.R. Markó Béla a precizat c„ mai mul˛i reprezentan˛i ai Guvernului s-au Ónt‚lnit Ón 7—8 septembrie a.c. la Bucure∫ti cu doi raportori ai Comisiei de la Vene˛ia.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i nominal care au fost reprezentan˛ii Guvernului, inclusiv cei ai Departamentului pentru Rela˛ii Interetnice, ai Consiliului Na˛ional ai Minorit„˛ilor, ai Consiliului Na˛ional pentru Prevenirea ∫i Lupta Œmpotriva Discrimin„rii care s-au Ónt‚lnit cu raportorii Comisiei de la Vene˛ia?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, s„ o prezint?
V„ rog!
A doua Óntrebare este adresat„ ministrului finan˛elor publice, domnul ministru Sebastian Vl„descu.
Domnule ministru, contrar Programului de guvernare, Ón loc de relaxare fiscal„ ∫i de p„c„leala îS„ tr„i˛i bine!“, cet„˛enii Rom‚niei sunt teroriza˛i periodic cu valuri nesf‚r∫ite de cre∫teri ale impozitelor, taxelor ∫i accizelor.
Œn acest context, pentru anul viitor se anun˛„ o cre∫tere de circa 4 ori a impozitelor pentru autoturismele cu o capacitate cilindric„ de p‚n„ la 1.500 de centimetri cubi, care Ón marea majoritate apar˛in unor proprietari de ma∫ini DACIA.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele date pentru anul 2005 ∫i anul 2006:
1) Num„rul de autoturisme cu capacitate cilindric„ mai mic„ de 1.500 de centimetri cubi.
2) Care este impozitul Ón acest an ∫i care va fi Ón anul 2006 pentru autoturismele cu capacitate cilindric„ de p‚n„ la 1.500 de centimetri cubi?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Óncheiate cu Agen˛ia Domeniilor Statului, precum ∫i situa˛ia Óncas„rii redeven˛ei acestora fa˛„ de sumele datorate A.D.S.-ului p‚n„ Ón prezent.
V„ rog, de asemenea, s„ ne prezenta˛i m„surile dispuse Ón vederea recuper„rii restan˛elor la plata redeven˛ei, datorate conform prevederilor legale. V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Ilie S‚rbu, urmeaz„ domnul Dinescu.
Nu este, nu? Nu.
Urmeaz„ domnul senator Viorel Arion.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Domnule ministru, au trecut mai bine de 6 luni de la vandalizarea sediului organiza˛iei Timi∫ a Partidului Social Democrat, situat Ón Timi∫oara, Bd. Constantin Deaconovici Loga nr. 40, ∫i nici p‚n„ la aceast„ dat„ nu s-a aflat cine este autorul.
De asemenea, peste dou„ luni se vor Ómplini doi ani de la agresarea jurnalistului Inu Ardelean, fapt„ petrecut„ Óntr-o zon„ central„ a municipiului Timi∫oara. Ca urmare, doresc s„ v„ adresez urm„toarele Óntreb„ri:
Œn ce stadiu se afl„ dosarul privind vandalizarea sediului P.S.D. din Timi∫? Œn ce stadiu se afl„ ancheta privind agresiunea jurnalistului Inu Ardelean?
Nu crede˛i c„ imaginea poli˛iei timi∫ene are de suferit ca urmare a nerezolv„rii acestor dou„ dosare?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul Viorel Arion, urmeaz„ domnul Petre Daea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Sebastian Vl„descu.
Pornind de la obiectivele financiar-fiscale stabilite pentru anul Ón curs, v„ rog, domnule ministru, s„ ne prezenta˛i principalele repere ale strategiei fiscale ale Ministerului Finan˛elor Publice pentru anul 2006.
Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Constantin Dumitru, urmeaz„ domnul senator Ilie S‚rbu.
Are cuv‚ntul domnul Petre Daea, urmeaz„ domnul Paul P„curaru.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
V„ rog, domnule ministru, s„ ne prezenta˛i lista societ„˛ilor comerciale Ónregistrate Ón jude˛ul C„l„ra∫i ale c„ror suprafe˛e de teren agricol sau luciu de ap„ sunt exploatate Ón prezent Ón baza unor contracte de concesiune, arend„ sau asociere Ón participa˛iune,
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,
Doamnelor ∫i domnilor secretari de stat,
V„ re˛in aten˛ia pentru dou„ minute cu dou„ Óntreb„ri adresate conducerii a dou„ ministere, respectiv, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.
Pentru domnul ministru Gheorghe Flutur, cu respectul cuvenit, Ói adresez urm„toarea Óntrebare:
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 Care este programul campaniei de toamn„, m„surile luate Ón acest sens ∫i stadiul desf„∫ur„rii lui?
Pentru domnul ministru ™ere∫ Ioan Codru˛, cu acela∫i respect, Ól rog s„ r„spund„ care este stadiul realiz„rii obiectivului Sere—Termocentrale Hal‚nga, jude˛ul Mehedin˛i, pe care dumneavoastr„ l-a˛i confirmat prin r„spunsul la interpelarea formulat„ de mine ca fiind un obiectiv pe agenda de lucru a ministerului.
Pentru ambele Óntreb„ri solicit r„spuns scris ∫i oral pentru fiecare minister.
Are cuv‚ntul domnul senator Paul P„curaru, se preg„te∫te domnul senator Adrian P„unescu.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.
Dup„ cum v„ este cunoscut, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 373/2004 privind alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, Capitolul II, articolele 17—20, îexercitarea dreptului de vot se face pe baza c„r˛ii de aleg„tor.“ Absen˛a c„r˛ilor de aleg„tor de la un segment important al popula˛iei a f„cut ca prin derogare de la prevederile Legii nr. 373/2004 conform art. 121 scrutinul din 29.XI.2004 s„ se desf„∫oare pe baza actelor de identitate, buletin sau pa∫aport, ceea ce a condus la nenum„rate discu˛ii privind fraudarea alegerilor prin votul multiplu.
Prin prezenta v„ solicit spre informare:
a) Care este situa˛ia de fapt Ón ceea ce prive∫te tip„rirea ∫i distribu˛ia c„r˛ilor de aleg„tor, de la prima reglementare, Hot„r‚rea Guvernului nr. 729/1992 privind organizarea activit„˛ii de Ónlocuire a c„r˛ii de aleg„tor p‚n„ Ón prezent, inclusiv cheltuielile efectuate Ón acest scop?
b) Ce m„suri ave˛i Ón vedere astfel Ónc‚t viitoarele scrutinuri electorale s„ se desf„∫oare Ón exclusivitate pe baza c„r˛ii de aleg„tor?
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul Adrian P„unescu.
Prima Óntrebare, adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu.
Domnule ministru al s„n„t„˛ii, dac„ e adev„rat c„ v-a˛i propus s„ privatiza˛i spitalele, Óntrebarea mea e cum se va ob˛ine din aceasta profitul, care este ra˛iunea privatiz„rii. Nu sunt ∫i a∫a destul de s„raci ∫i de nec„ji˛i oamenii Ón majoritatea lor? Eventualele falimente ale spitalelor mari ∫i mici ar prevesti falimentul cimitirelor sau poate, dimpotriv„, Ónflorirea momentan„ a cimitirelor, dezvoltarea lor, triumful cimitirelor asupra localit„˛ilor. Dore∫te cineva un asemenea final? Minimal, minimal, statul liberal, dar nu jupui˛i ∫i patul de spital!
A doua Óntrebare, care este adresat„ premierului T„riceanu.
Noi, mai mul˛i iubitori ai Craiovei ∫i ai Olteniei, care am avut, ∫i unii mai au, harul de a reprezenta zona, am vrea s„ v„ Óntreb„m, domnule prim-ministru, ce s-a Ónt‚mplat cu aprobarea Hot„r‚rii Guvernului prin care acum un an, la interferen˛a verii 2004 ∫i a toamnei 2004, se d„deau banii necesari, 54 de milioane euro, Doljului,
30 de milioane euro Gorjului pentru aduc˛iunea de ap„ Tismana—T‚rgu Jiu—Craiova, Ón a∫a fel Ónc‚t capitala Olteniei s„ ias„ din condi˛ia ei de mare ora∫ cu civiliza˛ie incomplet„ ∫i s„ participe la visul omenesc de vreme lung„ privind alimentarea cu ap„ Ón mod permanent a Craiovei ∫i T‚rgu-Jiului. C„tre ce altceva puteau s„ mearg„ acei bani pe care Guvernul N„stase i-a orientat c„tre acest obiectiv? Œn ce m„ prive∫te, am obliga˛ia s„ m„ interesez de acestea toate, Óntruc‚t am f„cut prin aducerea apei la Craiova principalul punct al datoriei mele de fost senator de Dolj.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Trecem la r„spunsurile orale la Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Dau cuv‚ntul domnului ministru Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii, pentru a...
## **Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu**
**:**
Mai am eu o Óntrebare.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
De acord. V„ rog.
**Domnul Ilie Petrescu**
**:**
™i eu am o Óntrebare.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Œntrebare?
**Domnul Ilie Petrescu**
**:**
Adresat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
Mi s-a p„rut c„ este acela∫i subiect ∫i am crezut c„ a fost trecut„ gre∫it.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Urmeaz„ domnul senator Petrescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea se adreseaz„ domnului ministru Mihai R„zvan Ungureanu, Ministerul Afacerilor Externe.
Obiectul interpel„rii: Germania ∫i Rom‚nia continu„ s„ aib„ Óntrerupt„ colaborarea de munc„ Ón domeniul prelucr„rii ∫i industrializ„rii c„rnii, cu toate c„, Ón alte domenii, Germania, ca stat gazd„, prime∫te for˛„ de munc„ din Rom‚nia.
O situa˛ie deosebit„ care m„ determin„ s„ v„ interpelez, Óntruc‚t coresponden˛a purtat„ de mine cu dumneavoastr„ ∫i colegul ministru de la MMSSF nu a rezolvat o problem„ ce intereseaz„ aleg„torii ar„deni.
Din coresponden˛a anterioar„ am aflat c„ ministerele se vor implica, Óncerc‚nd s„ g„seasc„, pe toate c„ile, inclusiv Ón cadrul lucr„rilor Comisiei mixte rom‚nogermane, s„ relanseze conven˛ia bilateral„ ce-i prive∫te pe cei ce lucreaz„ Ón industria alimentar„.
V„ Óntreb, domnule ministru,
1. De ce nu Óncep negocierile pe aceast„ tem„ — accesul pe pia˛a muncii din Germania al cet„˛enilor rom‚ni cu preg„tire Ón prelucrarea c„rnii ∫i Ón industria c„rnii — cu partea german„?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 2. Care este strategia Rom‚niei fa˛„ de Germania pentru ca tot mai mul˛i cet„˛eni s„ aib„ acces pe pia˛a muncii?
3. Dac„ este adev„rat c„ Bulgaria, o ˛ar„ confruntat„ cu aceea∫i problem„, a reu∫it s„ conving„ partenerii germani de necesitatea p„str„rii colabor„rii Ón domeniul industriei c„rnii?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Petrescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii, Mircea Miclea.
Vreau s„ subliniez c„ ∫i b„iatului domnului Vergiu Antonic„ din localitatea F„rc„∫e∫ti, jude˛ul Gorj, i s-a retras dreptul de a preda religia Ón localitatea F„rc„∫e∫ti, jude˛ul Gorj.
Domnule ministru, v„ cer interven˛ie prompt„ pentru rezolvarea celor dou„ cazuri, din Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
V„ solicit r„spuns scris ∫i oral. Senator de Gorj, Ilie Petrescu.
## Da.
Mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul ministru Eugen Nicol„escu, pentru a r„spunde domnului Gheorghe Funar. Microfonul nr. 8.
**Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu** _— ministrul s„n„t„˛ii_ **:** Da.
Mul˛umesc.
R„spuns la Óntrebarea domnului Gheorghe Funar referitoare la achizi˛ia serviciilor de tip„rire a tichetelor de mas„ pentru unit„˛ile sanitare cu paturi.
Œn baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 66 din iunie 2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul Ón curs, la capitolul îCheltuieli aferente institu˛iilor sanitare cu paturi“, finan˛ate pe baz„ de contracte Óncheiate cu casele de asigur„ri de s„n„tate, pe anul 2005, bugetul alocat acord„rii tichetelor de mas„ a fost rectificat cu 650 miliarde lei vechi pentru toat„ ˛ara.
Œn perioada 18 iulie—4 august 2005, Ministerul S„n„t„˛ii a organizat licita˛ia na˛ional„ pentru achizi˛ia public„ de servicii de tip„rire a tichetelor de mas„ pentru unit„˛ile sanitare cu paturi, respect‚ndu-se legisla˛ia achizi˛iilor publice. Comisia de licita˛ie a fost alc„tuit„ din reprezentan˛i ai Ministerului S„n„t„˛ii ∫i — re˛ine˛i — ∫i ai sindicatelor din ramura sanitar„. La aceast„ licita˛ie au depus oferte un num„r de 7 firme care au avut posibilitatea s„ liciteze pe 8 zone geografice, fiecare dintre ele av‚nd dreptul s„ c‚∫tige doar dou„ zone, conform caietului de sarcini. ™i, evident, licita˛ia a declarat c‚∫tig„toare o serie de firme. Le-a˛i primit Ón scris ∫i nu le mai citesc.
Firmei îTichet Plus“ — S.R.L., despre care este vorba, care a c‚∫tigat, Ón prim„ etap„, licita˛ia pentru tip„rirea tichetelor de mas„, i s-a reziliat dup„ o lun„ de zile contractul pentru zona 7, deoarece s-a constatat c„ nu a respectat condi˛iile prev„zute de aceasta, respectiv
tichetele de mas„ tip„rite de aceast„ firm„ erau neutilizabile Ón magazinele declarate de firma respectiv„ pe propria-i r„spundere, re˛ine˛i acest lucru. Contractul reziliat avea valoarea de aproximativ 88 miliarde lei vechi. Œn aceste condi˛ii, firmei îTichet Plus“ — S.R.L. i s-a reziliat contractul de furnizare de tichete de mas„ pentru zona 7 — zona 7 cuprinde jude˛ele Alba, Bra∫ov, Sibiu, Covasna, Harghita ∫i Mure∫ — Ón temeiul reclama˛iilor venite de la mai multe spitale din aceste jude˛e. Motivele reclama˛iilor au fost c„, la Óncheierea contractelor cu unit„˛ile sanitare cu paturi din zona 7, Firma îTichet Plus“ — S.R.L. a refuzat s„ prezinte lista cu paturi din zona 7, îTichet Plus“ —S.R.L. a refuzat s„ prezinte lista cu re˛eaua de magazine, forma de contract prezentat„ de îTichet Plus“ —S.R.L. nu respect„ condi˛iile negociate cu Ministerul S„n„t„˛ii. Unele magazine prezentate Ón list„ nu acceptau tichetele emise de firma îTichet Plus“ — S.R.L., iar zonele rurale evident c„ nu erau acoperite.
Mai ave˛i un r„spuns, domnule ministru, pentru domnul Ion Chelaru.
Da.
V„ mul˛umesc.
Am s„ dau ∫i acest r„spuns.
Este vorba de o interpelare adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate. Este vorba de controlul medical anual pentru personalul din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.
R„spunsul nostru este urm„torul: conform prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate, asigura˛ii au dreptul la un pachet de servicii medicale de baz„ care cuprinde servicii medicale, servicii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 de Óngrijire a s„n„t„˛ii, medicamente, materiale sanitare ∫i dispozitive medicale.
Œn conformitate cu prevederile Ordinului comun al ministrului s„n„t„˛ii ∫i al pre∫edintelui Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, controlul medical anual al asigura˛ilor Ón v‚rst„ de peste 18 ani cuprinde: consulta˛ia ∫i recomandarea pentru examene paraclinice, atunci c‚nd exist„ argumente clinice de suspiciune a unei st„ri patologice consemnate Ón foaia de observa˛ie.
Actul normativ care constituie obiectul interpel„rii a fost elaborat Ón scopul reglement„rii modului de efectuare a examin„rilor medicale obligatorii ale personalului din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i, mai ales, a modalit„˛ii de plat„ a acestor examin„ri, av‚ndu-se Ón vedere existen˛a situa˛iilor Ón care costul controlului medical anual era achitat p‚n„ Ón prezent de c„tre beneficiari.
Codul muncii spune c„ angajatorul are obliga˛ia s„ asigure securitatea ∫i s„n„tatea salaria˛ilor, Ón toate aspectele legate de munc„. Acela∫i Cod al muncii prevede c„ m„surile privind securitatea Ón munc„ nu pot s„ determine, Ón nici un caz, obliga˛ii financiare pentru salaria˛i. De asemenea, Legea nr. 100/1998 privind asisten˛a de s„n„tate public„ prevede c„ agen˛ii economici ∫i celelalte persoane juridice sunt obligate s„ asigure fondurile ∫i condi˛iile necesare pentru efectuarea examenului medical la angajarea Ón munc„ ∫i a controlului periodic, conform normelor de s„n„tate public„ ∫i securitate Ón munc„.
Œn conformitate cu Legea Ónv„˛„m‚ntului, cheltuielile pentru examinarea medical„ obligatorie periodic„ a salaria˛ilor din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar de stat sunt cuprinse Ón finan˛area complementar„ a unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar de stat care, Ón conformitate cu prevederile art. 167 din actul normativ respectiv, se asigur„ din bugetele locale ∫i alte surse potrivit legii.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Are cuv‚ntul domnul Septimiu Buza∫u pentru a r„spunde Óntreb„rii adresate de domnul senator Ilie SÓrbu.
## **Domnul Ion Chelaru**
**:**
V„ rog s„-mi da˛i ∫i mie cuv‚ntul...
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Da, v„ rog!
Œnainte de a pleca domnul ministru c„, dac„-l sc„p„m, nu se ∫tie c‚nd Ól mai prindem.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule Chelaru.
Domnule ministru, dac„ tot sunte˛i aici ∫i ave˛i ∫i calitatea de parlamentar, am dou„ chestiuni:
Una. Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, v-am adresat o interpelare la care mi-a˛i r„spuns, am primit r„spunsul ast„zi ∫i m„ a∫teptam ca despre aceast„ interpelare s„ fie vorba Ón r„spunsul dumneavoastr„. Constat, din p„cate, c„ nici dumneavoastr„, nici secretarul de stat pe care-l delega˛i de obicei s„ r„spund„ la interpel„rile noastre nu a r„spuns la aceast„ interpelare oral ∫i voiam, din acest punct de vedere, s„ l„murim o chestiune.
Dac„ interpelarea exist„ Ón fa˛a dumneavoastr„, a∫ vrea s„-mi confirma˛i, ca s„ putem s„ l„murim o problem„. Este vorba de concursul pentru ocuparea unor posturi din sectorul sanitar. Eu am primit un r„spuns de la dumneavoastr„, cu semn„tura dumneavoastr„, ast„zi, dar, dac„ ∫ti˛i despre ce este vorba, a∫ vrea s„-mi permite˛i s„ l„murim o problem„. Este Ón beneficiul Óntregului sistem sanitar.
Œn primul r‚nd, conform program„rii ∫i modului Ón care s-a lucrat prin Secretariatul general, n-am primit o asemenea interpelare, ca s„ v„ dau r„spuns ast„zi la ea. Din p„cate, nu este vina mea...
N-am spus c„ este vina dumneavoastr„. Am spus c„ este vina, probabil, a secretarului de stat care, la termenul trecut, deci lunea trecut„, mi-a trimis scris c„ vine s„ r„spund„, am stat p‚n„ la ora 20,30 s„ a∫tept„m r„spunsul, am ar„tat ∫i atunci pre∫edintelui care conducea ∫edin˛a c„ ne-a ˛inut o or„ ∫i jum„tate ∫i nu ne-a trimis r„spunsul.
Ast„zi, acum o jum„tate de or„, am primit din partea dumneavoastr„ — am semn„tura dumneavoastr„ aici, v-o Ónm‚nez imediat — r„spunsul la aceast„ interpelare.
Domnul senator, constat„m c„ sunt probleme birocratice care nu sunt Ón regul„. Eu regret acest lucru. Dac„ dori˛i, s„pt„m‚na viitoare, vin s„ v„ r„spund la aceast„ interpelare, cu cea mai mare pl„cere.
Domnule ministru, dumneavoastr„ ave˛i extraordinar de multe probleme Ón sistemul pe care l-a˛i preluat. ™tim ∫i noi, dumneavoastr„ ∫ti˛i mai bine dec‚t noi. Eu n-a∫ fi vrut s„ mai veni˛i Ónc„ o dat„, aceasta era singura chestiune. Eu r„spunsul l-am primit...
Nici nu pot s„ v„ r„spund f„r„ s„ fiu Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.
E adev„rat.
™i v„ rog s„ considera˛i c„ v„ respect ∫i atunci voi veni s„pt„m‚na viitoare s„ v„ dau un r„spuns.
V„ mul˛umesc ∫i v„ rog s„-i atrage˛i aten˛ia domnului secretar de stat care vine de obicei ca, Ón momentul Ón care ne Ónainteaz„ adrese c„ se prezint„, s„ ∫i vin„ la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 program, ca s„ nu ne pun„ Ón situa˛ii delicate. V„ mul˛umesc.
Este absolut corect ∫i v„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul nr. 2.
Œmi pare r„u, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Eu respect regulamentul. Scrie a∫a: îDac„ r„spunsul la o Óntrebare d„ na∫tere unei replici, durata afectat„ este de 3 minute“ ∫i a∫a mai departe.
V„ rog, domnule senator Funar.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Dar r„spunsuri mai sunt?
Mai sunt foarte multe.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Din cele 3 minute, Ói cedez dou„ domnului senator Adrian P„unescu.
N-ave˛i cum.
Nu sunt mul˛umit de r„spunsul dat de c„tre domnul ministru, de∫i apreciez prezen˛a d‚nsului Ón Senat. Este printre pu˛inii mini∫tri care a venit s„ r„spund„ personal la Óntreb„ri. Cred c„ are ∫i un motiv c„ s-a str„duit s„ vin„ s„ dea acest r„spuns.
Nu m„ mul˛ume∫te r„spunsul, povestea este cusut„ cu a˛„ alb„ ∫i cred c„ ziari∫tii au dreptate. Mul˛umesc.
V„ rog. Microfonul nr. 8, v„ rog.
Mul˛umesc.
Domnule senator, posibil s„ nu fi˛i mul˛umit, dar nu sunte˛i mul˛umit pentru c„, dup„ opinia mea, nu cunoa∫te˛i realitatea. ™i dac„ dumneavoastr„ nu crede˛i Ón ceea ce eu v„ spun, eu am spus-o public, public — re˛ine˛i — pute˛i oric‚nd s„ veni˛i s„ consulta˛i acel dosar. Eu l-am pus la dispozi˛ia tuturor ziari∫tilor, dar, Ón acela∫i timp, dac„ dumneavoastr„ ave˛i at‚t de mult„ Óncredere Ón anumite articole de pres„, s„ v„ uita˛i la c‚teva dintre ele dac„ sunt sau nu semnate. Articolele nesemnate Ón pres„ Ónseamn„, dup„ opinia mea, c„ sunt contraf„cute sau c„ urm„resc altceva.
Dumneavoastr„ pute˛i s„ crede˛i ce dori˛i. Eu v„ garantez dumneavoastr„ c„ ceea ce v-am r„spuns este corect ∫i legal ∫i pute˛i s„ consulta˛i dosarul la care ne referim. Pe de o parte.
Pe de alt„ parte, dac„ ave˛i bun„-credin˛„ ∫i eu sper c„ ave˛i, ∫i vorbesc cu cea mai mare seriozitate, acum, c‚nd v„ spun acest lucru, ar fi trebuit s„ vede˛i c‚nd a avut loc licita˛ia, c‚nd s-a adjudecat, cine a adjudecat-o ∫i c‚nd am f„cut eu modificarea contractului, ca s„ nu fie dubii.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul Septimiu Buza∫u, secretar de stat, ministru delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului, pentru a-i r„spunde domnului senator Ilie S‚rbu.
Domnul senator Ilie S‚rbu nu este Ón sal„.
Are cuv‚ntul domnul Octavian BÓgiu, secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, pentru a-i r„spunde domnului senator Otilian Neagoe.
V„ rog s„ trimite˛i Ón scris pentru domnul senator Ilie S‚rbu.
Domnul Octavian BÓgiu. Microfonul nr. 8, v„ rog.
## **Domnul Octavian BÓgiu** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**
Am Ónm‚nat domnului senator Otilian Neagoe un r„spuns detaliat Ón scris. Dac„ Domnia sa dore∫te l„muriri suplimentare, sunt aici ca s„ putem l„muri.
Domnul senator Otilian Neagoe.
Da, am avut o discu˛ie cu domnul secretar de stat Octavian BÓgiu, ne-am l„murit, am convenit c„, la Bra∫ov, Domnia sa va veni ∫i vom face o analiz„ ∫i la fa˛a locului.
Mul˛umesc.
Domnule secretar de stat BÓgiu, mai ave˛i de dat un r„spuns domnului senator Ilie Petrescu privind realizarea unei termocentrale la Motru, jude˛ul Gorj.
## **Domnul Ilie Petrescu** _**(din sal„)**_ **:**
Este am‚nat.
## Este am‚nat, am Ón˛eles.
Doamna Maria Cristina Manda, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei, are de dat un r„spuns domnului senator Vasile Dan Ungureanu privind onorariile notarilor. V„ rog, microfonul nr. 8.
## **Doamna Maria Cristina Manda** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stimate domnule senator,
La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 22 septembrie 2005 ∫i adresat„ ministrului justi˛iei referitoare la, citez: îOnorariile notarilor, care au explodat Ón mod spectaculos“, v„ aducem la cuno∫tin˛„ urm„toarele:
40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005
Potrivit dispozi˛iilor art. 28 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 35/1995, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Consiliul Uniunii Na˛ionale a Notarilor Publici stabile∫te, cu aprobarea ministrului justi˛iei, onorariile minimale pentru serviciile prestate de notarii publici.
Œn temeiul prevederilor art. 28 alin. 3 din regulamentul de punere Ón aplicare a acestei legi, aprobat prin ordin al ministrului justi˛iei, Consiliul Uniunii Na˛ionale a Notarilor Publici propune ministrului justi˛iei actualizarea onorariilor minimale ori de c‚te ori o astfel de m„sur„ se justific„.
Av‚nd Ón vedere dispozi˛iile legale amintite, Consiliul Uniunii Na˛ionale a Notarilor Publici, prin Hot„r‚rea nr. 123 din 17 iunie 2005, a propus ministrului justi˛iei aprobarea normelor cu privire la tarifele de onorare ale notarilor publici.
Solicitarea Consiliului Uniunii Na˛ionale a Notarilor Publici referitoare la modificarea ∫i completarea normelor cu privire la tarifele de onorarii ale notarilor publici a avut Ón vedere urm„toarele considerente:
At‚t onorariile notarilor publici exprimate Ón sume determinate, c‚t ∫i cele Ón cuantum gradual pe tran∫e sau Ón cote procentuale, stabilite prin normele cu privire la tarifele de onorarii ale notarilor publici, ∫i anexele 1—6 aprobate Ón anul 2000 prin ordinul ministrului justi˛iei nu mai suferiser„ nici o modificare p‚n„ la data acestei noi hot„r‚ri, de∫i rata infla˛iei a fost de 198%, iar taxele de timbru pentru activitatea notarial„ au fost majorate cu 300% prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.278 din 2002, dat„ Ón aplicarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 36/2002 privind taxele ∫i impozitele locale.
Din sal„
#211932Este suficient, nu trebuie s„ se citeasc„ totul.
Da. Am Ón˛eles. Urmeaz„...
Domnule pre∫edinte, v„ rog, 30 de secunde.
Doamna ministru, ar trebui s„ cobor‚˛i mai aproape de oameni s„ vede˛i cum Ó∫i spun ei p„rerea despre accesul la notari ∫i la justi˛ie din cauza acestor taxe, pe care dumneavoastr„ mi le justifica˛i frumos.
Œn acest context, eu v„ mul˛umesc pentru r„spunsul competent ∫i, din cauza orelor Ónaintate, a∫tept s„-mi da˛i r„spunsul scris.
Vi-l pot da chiar acum. Asta voiam s„ spun, c„ avem Ónlesniri ∫i scutiri chiar Ón acest ordin. Deci exist„ m„suri luate pentru...
Doamna secretar de stat Mara R‚mniceanu, pentru a r„spunde domnului senator Ion Moraru privind modificarea Codului fiscal ∫i introducerea impozitului pe mo∫tenire.
**Doamna Mara R‚mniceanu** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Bun„ seara!
Deci, referitor la Óntrebarea formulat„ de domnul senator Ion Moraru, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 22 septembrie 2005, cu privire la Codul fiscal, v„ facem cunoscute urm„toarele:
Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, va fi modificat, ca urmare a unui proces continuu de Ómbun„t„˛ire ∫i corelare cu indicatorii macroeconomici previziona˛i pentru anul 2006, Ón str‚ns„ interdependen˛„ ∫i cauzalitate cu configura˛ia bugetului de stat.
Anun˛atele modific„ri ale Codului fiscal vor face obiectul elabor„rii unui nou proiect de lege, care se mediatizeaz„ prin site-ul Ministerului Finan˛elor Publice, pentru a putea fi consultat ∫i a putea primi primele observa˛ii ∫i propuneri din partea popula˛iei.
Varianta amendat„ corespunz„tor va face obiectul discu˛iilor Ón Comisia de Dialog Social ∫i Consiliul Economic ∫i Social, dup„ care, avizat„ de ministerele colaboratoare, Ón special ∫i obligatoriu de Ministerul Justi˛iei, se va promova Guvernului spre aprobare.
Œn plus fa˛„ de ceea ce am scris este faptul c„ m‚ine, la ora 14,30, v„ anun˛ c„ avem cu Comisia de Dialog Social, la nivelul Ministerului Finan˛elor Publice, unde sunt invita˛i to˛i partenerii sociali, un dialog pe acest act normativ.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 Referitor la cea de a doua Óntrebare a domnului senator Ion Moraru privind taxa de succesiune, taxa de succesiune pentru anul fiscal 2005 a fost majorat„, potrivit legii, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 797/2005 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, cu indicele de infla˛ie prognozat de 6%, ∫i este Ón continuare un venit al bugetului local.
Referitor la veniturile din transferurile propriet„˛ilor imobiliare din patrimoniul personal, la art. 77[1] alin. 3 din Codul fiscal, acest venit este exceptat de la impozitare, respectiv, prin punctul b) mo∫tenire sau dona˛ie Óntre rude p‚n„ la gradul al 4-lea, inclusiv.
Mul˛umesc.
Numai dou„ probleme pentru doamna secretar de stat. M„ numesc Ion Moraru, pentru data viitoare c‚nd o s„ mai pun Óntreb„ri.
V„ rog s„ m„ scuza˛i.
Œn al doilea r‚nd, m„ bucur c„ Ministerul Finan˛elor Publice ∫i-a Ónsu∫it problemele cuprinse Ón Óntrebare ∫i sper„m s„ procedeze conform legii.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Dan Sab„u este prezent? Nu.
Domnul Marius B„lu, secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, v„ rog s„-i transmite˛i r„spunsul Ón scris privind dezafectarea Aerodromului Ianca.
Doamna senator Verginia Vedina∫ a primit r„spunsul privind inunda˛iile, de la doamna Lucia Ana Varga, secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.
Doamna Paloma Petrescu, secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, pentru a r„spunde domnului senator Ion Chelaru cu privire la controlul medical anual pentru personalul din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.
V„ rog s„ pofti˛i la microfonul nr. 8.
## **Doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu** _— secretar_
## _de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule senator Ion Chelaru, am s„ dau un r„spuns aproximativ identic, s„ spun, cu cel pe care l-a sus˛inut domnul ministru Eugen Nicol„escu.
Da, de acord, i-l da˛i scris.
Noi am transmis deja r„spunsul scris prin...
Pe acesta pe care Ól ave˛i aici i-l da˛i.
Da, pofti˛i.
Domnul Adrian Cioc„nea, secretar de stat Ón Ministerul Integr„rii Europene, pentru a r„spunde domnului senator Aurel Gabriel Simionescu privind dezvoltarea regional„ Ón Rom‚nia.
Microfonul nr. 8.
## **Domnul Adrian Cioc„nea** — _secretar de stat Ón Ministerul Integr„rii Europene_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn leg„tur„ cu interpelarea domnului senator Aurel Gabriel Simionescu cu privire la Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regional„ Ón Rom‚nia, precum ∫i perspectiva unui nou desen regional ∫i a unor eventuale Ómp„r˛iri administrativ-teritoriale, Ministerul Integr„rii Europene comunic„ urm„toarele:
Cadrul legislativ ∫i structura institu˛ional„ Ón ceea ce prive∫te politica regional„ au fost elaborate Ón scopul de a r„spunde c‚t mai coerent ∫i adecvat procesului de elaborare ∫i implementare de politici Ón programele de coeziune economico-sociale ∫i pentru a dezvolta cadrul necesar administr„rii viitoarelor fonduri structurale care s„ permit„ dezvoltarea rela˛iilor de tip nou cu Uniunea European„.
Œn acela∫i timp, noua lege a dezvolt„rii regionale a plecat de la a considera importan˛a stabilit„˛ii organiza˛ionale ∫i teritorial-statistice, Ón contextul obliga˛iilor asumate de Guvern Ón Documentul de pozi˛ie complementar pentru Capitolul XXI: îPolitica regional„ ∫i coordonarea instrumentelor structurale“.
Cele 8 regiuni de dezvoltare, precum ∫i structurile regionale implicate au reprezentat Ón negocierile cu Uniunea European„, pe de o parte, premisele fundamentale pentru estimarea aloc„rii financiare pentru Rom‚nia, pe de alt„ parte, indicatorii de evaluare a capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor, de asemenea, repere de monitorizare ∫i evaluare a rezultatelor ∫i impactului asupra dezvolt„rii socio-economice a Rom‚niei.
Œn vederea atingerii acestor obiective fundamentale, legea a reiterat situa˛ia geografic„ ∫i componen˛a celor 8 regiuni de dezvoltare. Aceast„ configura˛ie regional„ este men˛ionat„ clar Ón Documentul de pozi˛ie complementar pentru Capitolul XXI: îPolitic„ regional„ ∫i coordonarea instrumentelor structurale“.
Ca urmare, Ministerul Integr„rii Europene consider„ c„ cele 11.000.000.000 de euro, care vor trebui absorbite de c„tre Rom‚nia Óntre anii 2007—2009, implic„ o stabilitate asupra desenului regiunilor, a∫a cum este prev„zut Ón Documentul de pozi˛ie complementar pe care l-am amintit.
V„ rog, domnul senator Simionescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005
Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Am s„ v„ rog, domnule pre∫edinte, un singur minut. A∫tept ∫i un r„spuns de la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, dup„ care — ∫i cu ceea ce am Óntrebat ast„zi — poate purt„m o discu˛ie Ón acest domeniu, pentru c„ am fost unul dintre cei care au discutat Legea nr. 315/2004 ∫i c‚nd s-a f„cut ea, ∫i desenul regional, ∫i a∫a mai departe, ∫i, poate, din mai multe p„reri rezult„ ceva mai bun ∫i pentru accesarea fondurilor respective.
A∫ vrea un singur lucru, pentru c„ tot sunt la microfon, am o Óntrebare, de acum dou„ s„pt„m‚ni, pentru Ministerul Finan˛elor Publice ∫i nu a ap„rut pe..., Era vorba numai de un document scris… Dac„ documentul poate fi evaluat?
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul Mircea Alexandru, secretar de stat la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, pentru a da r„spuns domnului senator Ion Moraru ∫i domnului senator Otilian Neagoe.
## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule senator,
Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i preciz„ri cu privire la stadiul Ón care se afl„ procesul de inventariere a bunurilor din domeniul public al municipiului Bucure∫ti ∫i, respectiv, al municipiului ClujNapoca, precum ∫i referitor la responsabilitatea primarilor Ón cazul neÓndeplinirii prevederilor Legii propriet„˛ii publice, v„ comunic„m urm„toarele:
Potrivit dispozi˛iilor art. 21 din Legea nr. 213/1998, inventarul bunurilor care alc„tuiesc domeniul public al unit„˛ilor administrativ teritoriale se Óntocme∫te, dup„ caz, de comisii special constituite, conduse de pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene, respectiv de primarul general al municipiului Bucure∫ti sau de primari.
Inventarele astfel Óntocmite sunt Ónsu∫ite prin hot„r‚re, dup„ caz, de consiliile jude˛ene, de consiliul general sau de consiliile locale.
Aceste inventare sunt centralizate de consiliul jude˛ean ∫i se transmit Guvernului, pentru ca, prin hot„r‚re, s„ se ateste apartenen˛a bunurilor la domeniul public jude˛ean sau local.
R„spunz‚nd solicit„rii dumneavoastr„, semnal„m faptul c„ Legea nr. 213/1998 nu prevede un termen Ón care autorit„˛ile men˛ionate au obliga˛ia de a Óntocmi ∫i de a promova inventarele respective.
Ini˛ierea proiectelor de hot„r‚re ale guvernului, deci ∫i acelea privind atestarea domeniului public al unit„˛ilor administrativ-teritoriale, se face potrivit Hot„r‚rii Guvernului nr. 50/2005, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, de c„tre prefect ∫i pre∫edintele consiliului jude˛ean respectiv, prin Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
Av‚nd Ón vedere prevederile legale men˛ionate referitoare la procedura atest„rii domeniului public al unit„˛ilor administrativ teritoriale, men˛ion„m c„, p‚n„ Ón prezent, autorit„˛ile administra˛iei publice locale din municipiul Bucure∫ti ∫i din municipiul Cluj-Napoca nu au ini˛iat proiecte de hot„r‚ri ale guvernului pentru atestarea
V„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œi mul˛umesc ∫i domnului secretar de stat pe care, personal, Ól apreciez ca un foarte bun profesionist, Óns„, care, de data aceasta, ne-a r„spuns dou„ lucruri: ne-a citit procedura pe care o ∫tiam ∫i ne-a spus c„ nu s-au ini˛iat hot„r‚rile, lucru pe care Ól ∫tiam.
Noi am f„cut interpelarea ca s„ afl„m care este p„rerea ∫i pozi˛ia ministerului vizavi de data la care se vor elabora aceste hot„r‚ri. Deocamdat„, nu am primit r„spuns.
V„ mul˛umesc.
V„ rog.
R„spunsul este urm„torul: p‚n„ Ón momentul de fa˛„, Ón actuala reglementare nu este un termen p‚n„ c‚nd s„ se fac„ aceast„ inventariere. Sigur ea se putea face p‚n„ Ón 2004, p‚n„ la 1 ianuarie 2005 ∫i nu se mai Óntreba nimeni de ce nu s-a f„cut, deci nu este un termen.
Noi vrem s„ reglement„m acum, prin Legea nr. 215/2001, aceast„ corectur„, neexist‚nd un termen ∫i neexist‚nd o sanc˛iune expres„ care s„ sanc˛ioneze _ad litteram_ , dac„ dori˛i, neÓndeplinirea obliga˛iei de inventariere, sigur c„ nu po˛i s„ iei o m„sur„ Ón momentul de fa˛„.
Motiv pentru care avem Ón vedere s„ corij„m sau s„ Ómbun„t„˛im legisla˛ia Ón acest domeniu. Asta putem face.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005
Domnul senator Óntreba dac„ aprecia˛i, Ón vreun fel, un termen.
Nu, deci eu nu am dreptul ∫i cred c„ nimeni nu are dreptul s„ fac„ alte aprecieri dec‚t cele care sunt Ón textul legii.
Nu mai sunt alte...
Mai am eu de r„spuns, acum, la Ónc„ dou„ Óntreb„ri.
Da. Sunt pentru domnul senator Otilian Neagoe. V„ rog.
Stimate domnule senator,
Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i l„muriri referitoare la taxa care se pl„te∫te pentru eliberarea certificatului de urbanism Ón mediul urban, Ón cazul Ón care suprafa˛a dep„∫e∫te 1000 m[2] , a∫a cum este men˛ionat prin art. 267 alin. 1 lit. f) din Hot„r‚rea Guvernului nr. 797/2005, v„ comunic„m urm„toarele:
Ministerul Finan˛elor Publice ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor au elaborat proiectul de Hot„r‚re a Guvernului privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele ∫i taxele locale ∫i alte taxe asimilate acestora, precum ∫i pentru amenzile care se indexeaz„ anual, Ón baza ratei infla˛iei, aplicabile Ón anul fiscal 2006, care a fost adoptat de c„tre Guvern ∫i publicat Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 725 din 10 august 2005.
Facem precizarea c„ proiectul a fost elaborat Ón temeiul dispozi˛iilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit c„rora, Ón cadrul fiec„rui impozit sau tax„ local„ care const„ Óntr-o anumit„ sum„ Ón lei sau care este stabilit„ Ón baza unei anumite sume Ón lei, sumele respective se indexeaz„ anual pentru a reflecta rata estimat„ a infla˛iei pentru anul urm„tor, dac„ rata estimat„ dep„∫e∫te 5%.
Œntruc‚t, potrivit comunic„rii Comisiei Na˛ionale de Prognoz„ri, rata infla˛iei prognozat„ pentru 2006 este de 6%, s-a procedat la actualizarea nivelurilor aferente anului 2005 a impozitelor, taxelor locale ∫i altor taxe cu 6%.
Œn ceea ce prive∫te nivelul taxei din anexa la Hot„r‚rea Guvernului nr. 797/2005 invocat„ de dumneavoastr„, men˛ion„m faptul c„ aceasta este gre∫it men˛ionat„ acolo, este rezultatul unei erori generate de denominarea monedei na˛ionale, eroare care va fi corectat„ Ón cel mai scurt timp posibil.
Deci, Ón mod evident, Ón loc s„ se treac„ 0,01 lei, s-a trecut 1 leu.
Domnul Otilian Neagoe.
Œntruc‚t suntem Ón perioada Ón care se elaboreaz„ bugetele pentru 2006 ∫i pentru c„ sunt consilii locale
care aprob„ hot„r‚ri a∫a cum de fapt li s-a cerut, ca Ón termen de 45 zile s„ adopte hot„r‚rea consiliilor locale Ón leg„tur„ cu aceste taxe, rug„mintea este s„ interveni˛i de urgen˛„, cu un ordin al ministrului, pentru a corecta aceast„ eroare din hot„r‚rea de guvern. Mul˛umesc.
Da, modific„m hot„r‚rea de guvern.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Domnule Petrescu, dori˛i s„...
## **Domnul Ilie Petrescu**
**:**
Da, chiar doresc r„spuns, pentru c„ este o problem„ legat„ de Prim„ria din T‚rgu-Jiu.
V„ rog, r„spunsul pentru domnul Ilie Petrescu.
Domnul senator Ilie Petrescu adreseaz„ domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor o Óntrebare referitoare la v‚nzarea de c„tre Consiliul Local al Municipiului T‚rgu-Jiu a centralei din localitate. D‚nsul Óntreab„ care este pre˛ul, dac„ s-au pl„tit banii ∫i, Ón cazul Ón care nu s-au pl„tit banii, ce m„suri se iau pentru intrarea Ón legalitate.
Referitor la v‚nzarea termocentralei din municipiul T‚rgu-Jiu, v„ comunic„m urm„toarele:
Actul de v‚nzare cump„rare Ón discu˛ie este un contract de natur„ civil„, p„r˛ile fiind Consiliul Local al Municipiului T‚rgu-Jiu, Ón calitate de v‚nz„tor, ∫i S.C. TUFON Trading — S.R.L., Ón calitate de cump„r„tor.
Baza legal„ a unui asemenea contract se reg„se∫te Ón Codul civil rom‚n, Titlul V, intitulat îDespre vinderi“, precum ∫i Ón legisla˛ia aplicabil„ domeniului achizi˛iilor publice, respectiv Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, precum ∫i Ón normele de aplicare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001, aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 461/2001.
Contractul de v‚nzare-cump„rare men˛ionat, Ónregistrat cu nr. 6/108 din 10.06.2005, a fost Óncheiat Ón baza Hot„r‚rii nr. 113/2004 a Consiliului Local al Municipiului T‚rgu-Jiu privind Ónsu∫irea raportului de evaluare nr. 44 din 25.03.2004, Óntocmit de S.C. EUROCAV Consulting — S.R.L., pentru bunurile aflate Ón stoc la AVACET T‚rgu-Jiu, a Hot„r‚rii nr. 118/2004 privind Ónsu∫irea raportului de evaluare pentru bunurile din cadrul CET T‚rgu-Jiu, emise de acela∫i consiliu, ∫i a procesuluiverbal de adjudecare a licita˛iei, Ónregistrate cu nr. 5 din 7.06.2004.
Pre˛ul de v‚nzare al obiectivului Ón discu˛ie a fost stabilit la suma de 5.747.255.890 lei, iar prin actul adi˛ional s-a convenit ca achitarea pre˛ului s„ se fac„ Ón termen de 110 zile calendaristice de la ridicarea m„rfurilor.
Preciz„m ∫i faptul c„, p‚n„ la expirarea termenului respectiv, a fost achitat„ suma de 400.000.000 lei.
Semnal„m c„, la data de 29.06.2004, Consiliul Local al Municipiului T‚rgu-Jiu a Óncheiat un contract de ipotec„ cu S.C. TUFON Trading — S.R.L., prin care se garanteaz„ pl„˛ile aferente contractului de v‚nzarecump„rare, actele adi˛ionale ulterioare acestuia ∫i
Microfonul nr. 1. Domnul senator Ilie Petrescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule secretar de stat,
V-am ascultat cu mare aten˛ie ∫i sincer v„ spun c„ o parte din r„spuns m„ mul˛ume∫te, dar o parte nu m„ mul˛ume∫te.
Eu am cerut, Ón interpelarea mea — sau Óntrebare, ce a fost — c„tre dumneavoastr„ dac„ despre aceast„ societate care a participat la licita˛ie Prim„ria din T‚rguJiu cuno∫tea c„ este Ón stare de lichidare.
Asta voiam s„ ∫tiu, cum s-a f„cut aceast„ treab„, pentru c„ sunt 5 miliarde lei, sunt bani care Ói ia din domeniul public, domnule secretar de stat, ∫i nu pute˛i s„ spune˛i c„, Ón Rom‚nia, 5 miliarde lei nu sunt bani.
Este o succesiune a actelor juridice: intrarea Ón procedur„ de lichidare judiciar„ este mult ulterioar„ demersurilor pentru v‚nzarea-cump„rarea obiectivului respectiv.
V„ mul˛umesc.
S-au Óncheiat r„spunsurile. Declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului.
Lucr„rile se reiau m‚ine diminea˛„, la ora 9,00.
## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 20,25._
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|045804]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 140/10.X.2005 con˛ine 44 de pagini.**
Pre˛ul: 8,47 lei noi/84.700 lei vechi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005 Nicolai Norica prezent Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu prezent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent P„unescu Adrian prezent Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria absent Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan absent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad absent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion prezent R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent Simionescu Aurel Gabriel prezent Sogor Csaba prezent Solcanu Ion prezent
Am c„utat, Ómpreun„ cu colegii senatori P.R.M., s„ vedem care sunt observa˛iile ∫i propunerile Guvernului ∫i am constatat c„, practic, nu au avut ce scrie, legat de ini˛iativa noastr„.
La punctul 3 de la îObserva˛ii ∫i propuneri“, sus˛ine Guvernul c„ îProgramul de guvernare la care se face referire Ón expunerea de motive prevede indexarea pensiilor cu indicele de cre∫tere a pre˛urilor dup„ Óncheierea opera˛iunii de recalculare“.
V-am citit, doamnelor ∫i domnilor senatori, ce scrie Ón Programul de guvernare: îdup„ recalcularea pensiilor“, nu îdup„ Óncheierea opera˛iunii de recalculare a pensiilor“.
Av‚nd Ón vedere necesitatea Óndeplinirii Programului de guvernare, senatorii Partidului Rom‚nia Mare doresc s„ ajute Guvernul Ón realizarea acestui obiectiv Ónscris Ón Programul de guvernare aprobat de Parlament ∫i nu cred c„ vom ajunge, ast„zi la discu˛ii ∫i joi la votul final, s„ constat„m c„ sunt colegi din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D., respectiv, U.D.M.R. ∫i P.C. care s„ voteze Ómpotriva Programului de guvernare. Dar mai ∫tii? La noi, totul e posibil!
V„ mul˛umesc.
Deci, a∫a cum s-a spus, comisia are aviz negativ. Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. va vota, categoric, Ómpotriva proiectului de lege.
Mul˛umesc.
Acest lucru nu s-a Ónt‚mplat p‚n„ Ón momentul de fa˛„.
C‚nd aprecia˛i, domnule ministru, c„ ve˛i realiza obiectivele propuse?
Considera˛i c„ este corect ca popula˛ia din mediul rural s„ aib„ costuri mai mari la achizi˛ionarea lemnului de foc dec‚t agen˛ii economici pentru lemnul destinat industrializ„rii?
De∫i Óncep‚nd cu prim„vara anului 2005 a˛i redus de la Ministerul Mediului structurile de control ale regimului silvic Ónfiin˛‚nd Ón teritoriu un num„r de 9 structuri teritoriale ∫i angaj‚nd Ón cadrul acesta un num„r de circa 300 de speciali∫ti silvici, eficien˛a activit„˛ii acestora las„ Ónc„ mult de dorit.
C‚nd aprecia˛i, domnule ministru, c„ ve˛i opri t„ierile ilegale de arbori din p„duri, elimin‚nd acest fenomen periculos?
Mi-am permis aceast„ interpelare reprezent‚nd, Ón acest Senat, electoratul jude˛ul Cara∫-Severin, pentru care, mai ales acum, problema exploat„rii p„durilor constituie mult din chiar condi˛ia lor de a fi.
V„ mul˛umesc.
Œn urma acestor contesta˛ii, Ministerul S„n„t„˛ii, prin direc˛iile de s„n„tate public„ jude˛ene, a dispus realizarea unei verific„ri Ón teren unde s-a constatat c„ unele magazine declarate pe proprie r„spundere Ón oferta firmei nu aveau contracte cu aceasta. Este vorba de 119 cazuri. Unit„˛ile declarate aveau cu totul alt profil dec‚t cel alimentar, comercializ‚nd piese auto, obiecte de Ómbr„c„minte, cosmetice sau produse pentru animale. Mai multe magazine figurau la aceea∫i adres„ sau au alt profil. De asemenea, la c‚teva adrese din jude˛ul Sibiu au fost g„site chio∫curi de pres„ ale RODIPET, iar zona rural„ a jude˛ului Covasna era complet neacoperit„.
Conform regulilor licita˛iei, agreate at‚t de organizatori, c‚t ∫i de participan˛i, scrise Ón caietul de sarcini, citez: îÓn cazul apari˛iei unor reclama˛ii scrise referitor la imposibilitatea utiliz„rii tichetelor de mas„ Ón lan˛ul de magazine declarat pe proprie r„spundere de firma c‚∫tig„toare ∫i Ón urma verific„rii sesiz„rilor primite, se va propune conducerii Ministerului S„n„t„˛ii reluarea procedurii de negociere pentru acordarea tichetelor de mas„ Ón zona respectiv„.
Av‚nd Ón vedere c„ negocierea pentru zonele licitate a avut loc Ón data de 4.08.2005 ∫i faptul c„, pe zona 7, GASTRO — S.A. era urm„torul ∫i singurul calificat, s-a Óncheiat un nou proces-verbal de negociere Ón data de 31.08.2005 de c„tre, evident, comisia abilitat„ s„ fac„ aceast„ licita˛ie.
Mul˛umesc.
Astfel, Ón concluzie, prevederile Ordinului comun al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate privind controlul medical anual pentru personalul din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar nu contravin reglement„rilor legale Ón vigoare.
Mul˛umesc.
De la data de 15 decembrie 2000, c‚nd au fost stabilite onorariile notarilor publici ∫i p‚n„ la data adopt„rii Hot„r‚rii nr. 123 din 17 iunie 2005 a Consiliului Uniunii Na˛ionale a Notarilor Publici, notarii publici pierduser„ unele competen˛e, cum ar fi:
— autentificarea actelor constitutive ale societ„˛ilor comerciale care, Ón conformitate cu dispozi˛iile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 76/2001, nu mai sunt supuse obligativit„˛ii acestei forme;
— abrogarea la scurt timp de la intrarea Ón vigoare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 177/2000, prin care titlurile notariale erau date Ón competen˛a notarilor publici;
— cre∫terea num„rului notarilor publici Ón aceast„ perioad„ cu 50% ∫i a sarcinilor acestora, fapt ce a impus angajarea unor speciali∫ti Ón domeniile: economic, financiar, contabil ∫i informatic;
— necesitatea facilit„rii calcul„rii taxelor de timbru pentru activitatea notarial„ ∫i a onorariilor pe baza tran∫elor valorice unice, Óntruc‚t exista un decalaj Óntre acestea, fapt ce Óngreuna foarte mult calculul taxelor, determin‚nd frecvente erori cu implica˛ii Ón angajarea r„spunderii notarului pentru evaziune fiscal„;
— dificult„˛ile create prin obligativitatea calcul„rii Óncep‚nd cu 1 iulie 2005 a taxelor notariale, a onorariilor, a TVA, a impozitului pe venitul realizat din tranzac˛iile imobiliare ∫i a timbrului judiciar Ón lei vechi, c‚t ∫i Ón lei noi;
— denominarea monedei na˛ionale.
Din considerentele ar„tate mai sus, Ministerul Justi˛iei, apreciind oportunitatea noilor norme cu privire la tarifele de onorare a notarilor publici, propuse prin Hot„r‚rea nr. 123 din 17 iunie 2005 a Consiliului Uniunii Na˛ionale a Notarilor Publici, le-a aprobat prin Ordinul ministrului justi˛iei Ón data de 1 iulie 2005.
Onorariile percepute pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin acest ordin, sunt stabilite Ón sume determinate sau graduale, pe tran∫e ∫i Ón cote procentuale, Ón raport de valoarea determinat„ sau determinabil„ a obiectului actului.
Protec˛ia cet„˛eanului fa˛„ de aceast„ majorare a onorariilor se realizeaz„ prin faptul c„...
Ca urmare, Ministerul Integr„rii Europene nu are Ón vedere, Ón momentul de fa˛„, o redesenare a acestor regiuni. Motivul principal este posibilitatea ca Rom‚nia s„ absorb„ fondurile comunitare cu un grad Ónalt de randament, astfel Ónc‚t, dup„ cum foarte bine ∫ti˛i, s„ putem s„ avem o dezvoltare echilibrat„ pe cele 8 regiuni existente.
Mul˛umesc.
domeniilor publice din municipiile respective, astfel Ónc‚t acestea s„ fie supuse adopt„rii Guvernului, prin Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, potrivit dispozi˛iilor legale Ón vigoare.
Œn ceea ce prive∫te responsabilitatea primarilor pentru neÓndeplinirea prevederilor Legii propriet„˛ii publice, preciz„m faptul c„, potrivit dispozi˛iilor art. 68 alin. 1 lit. b) din Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001, primarul r„spunde de inventarierea ∫i administrarea bunurilor care apar˛in domeniului public ∫i domeniului privat al comunei sau ora∫ului, precum ∫i faptul c„, potrivit dispozi˛iilor art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind statutul ale∫ilor locali, ale∫ii locali, inclusiv primarul, r„spund, Ón condi˛iile legii, pentru faptele s„v‚r∫ite Ón executarea atribu˛iilor ce le revin.
Totodat„, men˛ion„m ∫i faptul c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor analizeaz„ posibilitatea ca Ón textul proiectului de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„, care urmeaz„ a fi supus dezbaterii publice Ón perioada imediat urm„toare ∫i, ulterior, Parlamentului, s„ fie prev„zute sanc˛iuni exprese, inclusiv pentru neÓndeplinirea de c„tre primar a obliga˛iei sale de a r„spunde de inventarierea ∫i administrarea bunurilor care apar˛in domeniului public al comunei sau al ora∫ului respectiv.
V„ mul˛umesc.
44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/10.X.2005
eventualele penalit„˛i ∫i major„ri, p‚n„ la concuren˛a sumei de 15 miliarde lei.
Œn prezent, S.C. TUFON Trading — S.R.L., din Craiova, se afl„ Ón procedur„ de lichidare judiciar„, iar Consiliul Local al Municipiului Bucure∫ti are ipotec„ de rangul I asupra patrimoniului acesteia.
Av‚nd Ón vedere natura contractului, pe care am men˛ionat-o, baza legal„ Ón care s-a Óncheiat, faptul c„ S.C. TUFON Trading — S.R.L. se afl„ Ón procedur„ de lichidare judiciar„, precum ∫i dispozi˛iile legale privitoare la raporturile dintre Guvern ∫i puterile locale, concluzion„m c„ ministrul administra˛iei ∫i internelor nu are competen˛a de a se pronun˛a cu privire la situa˛ia juridic„ a contractului Ón discu˛ie.
V„ mul˛umesc.