Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·24 mai 2001
other · respins
George Mihail Pruteanu
Discurs
## **Domnul George Mihail Pruteanu:**
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Ceea ce vreau sã vã spun poate purta un motto. Existã un poet român în Iaºi, foarte valoros, foarte interesant, Mihai Ursachi, care a scris o poezie mai... burlescã, mai fantezistã, foarte scurtã Ñ ciudat de scurtã Ñ dar care a fãcut vogã tocmai prin caracterul ei neobiºnuit.
Poezia aceea, toatã, este aºa: ”Un om din Tecuci avea un motor / Dar nu i-a folosit la nimic.Ò
Acest început poate pãrea vesel. Din pãcate, ceea ce vreau eu sã vã spun nu este vesel.
Plec de la un caz particular, pentru cã Ñ haideþi sã fiu din nou puþin poet Ñ în cazurile acestea particulare se rãsfrânge realitatea româneascã exact ca într-o boabã de rouã, tot ce e în jur, tot orizontul.
Un om, nu din Tecuci, ci din Bistriþa, ºi-a cumpãrat o maºinã, un motor. ªi-a cumpãrat o maºinã destul de scumpã, întâmplãtor îl cunosc, e un om serios, e un profesor, un om foarte serios ºi la locul lui, care din economiile de multã vreme ºi-a cumpãrat o maºinã scumpã, de 20.000 de mãrci, un Fiat Ducato, nu are importanþã.
ªi-a cumpãrat-o cu perfectã bunã-credinþã Ñ cum se spune în justiþie Ñ, cu toate formele îndeplinite, cu notariat, cu verificarea la R.A.R., cu tot ce trebuie. El era al patrulea cumpãrãtor în România al acestei maºini, adusã cu câþiva ani în urmã de un cetãþean basarabean pe baza repatrierii sau aºa ceva, pe principiul acela al repatrierii care îi dãdea voie sã aducã maºini.
Ei bine, cetãþeanul nostru se duce în strãinãtate, într-o vizitã de familie, în Germania, ºi la întoarcerea în þarã maºina îi este opritã de un subofiþer austriac de la vamã, i se dã în loc un petic de hârtie Ñ am o copie a lui, uitaþi, acest petic de hârtie Ñ scris de mânã, un biet formular ºi nimic mai mult, pentru un automobil în toatã puterea cuvântului, o maºinã serioasã.
Mai mult decât atât, este tratat ca un fel de infractor Ñ fac o parantezã Ñ, i-a fost confiscatã pe motivul cã ar fi figurat în evidenþele vamei austriece ca furatã.
Omul este luat, împachetat Ñ, ca sã spun aºa Ñ, tratat ca un infractor, deºi este un om profund cinstit, dus cu sila ºi expulzat, trimis acasã cu forþa, fãrã sã i se dea posibilitatea nici sã se adreseze ambasadei ºi nimic altceva, ºi nici altã posibilitate. Omul s-a adresat Poliþiei române, care a cam ridicat din umeri, pentru cã spune cã nu ºtie ce sã facã, deºi eu cred cã dumneavoastrã aþi ºi intuit cã, undeva, dacã funcþionarul acela, dacã tablagiul acela austriac are dreptate ºi maºina este furatã, atunci frauda se aflã undeva la vamã. Înseamnã cã ori din neglijenþã, ori din motive de corupþie un vameº a dat drumul unei maºini care figura în evidenþã ca furatã sã intre în þarã ºi apoi sã fie vândutã de bunã-credinþã ºi cumpãratã de bunã-credinþã de la un alt profesor.
Cazul acesta particular, stimaþi colegi, îmi prilejuieºte din nou întrebarea foarte mâhnitã, îndureratã chiar în legãturã cu condiþia cetãþeanului român peste hotare. Este un fel de picãturã care umple paharul. Aproape cã nu e o sãptãmânã sã nu-mi ajungã la urechi situaþii din acestea care dovedesc cã deºi avem în fruntea guvernului un om care a fost un foarte bun ministru de externe, Adrian Nãstase, deºi avem ca ministru de externe un om, era sã spun un bãiat, pot sã spun aºa, un om tânãr, mobil, deºtept ºi cu bune relaþii, cu toate acestea condiþia noastrã în strãinãtate este aceea de paria. Suntem pur ºi simplu umiliþi, suntem trataþi ca ultima populaþie, nu zic mai rãu decât cine, dar suntem trataþi ca un fel de ultimã populaþie. Mereu se fac acele asemãnãri cu acele... aºa-ziºii romi, adicã cu þiganii, chiar acestei cunoºtinþe a mele din Bistriþa i s-au ridicat asemenea vorbe ºi despre el ca etnie, ca neam, ºi de Poliþia Românã care ar fi aºa ºi pe dincolo. ªi, în Germania, în Anglia, în Franþa, din aceste þãri cel puþin am primit semne cã suntem trataþi în batjocurã pur ºi simplu.